Metodologia BDUST

INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE
PENTRU PEDOLOGIE AGROCHIMIE ŞI PROTECłIA MEDIULUI
ICPA Bucureşti
Metodologia de realizare şi interpretare

a
bazelor de date ale unităŃilor de sol-teren
(BDUST)
la nivel naŃional şi judeŃean
Virgil VLAD
Bucureşti, 2012
Colaboratori:
A. Canarache, N. Florea, I. Munteanu, M. Dumitru, I. Piciu, I. Seceleanu, C. Simota, M. Toti, Gh.
Curelariu, N. Voiculescu, C. Ciobanu, I. Rîşnoveanu, Daniela Răducu, C. Lazăr, LetiŃia łigănaş, N.
BăcăinŃan, I. Creangă, D. łărău, A. Jampa, Victoria Niculescu, GraŃiela Stan, Ioana Nilca.
Metodologia a fost elaborată de către ICPA Bucureşti şi verificată în perioada 2002-2012 în

colaborare cu oficiile teritoriale/judeŃene de studii pedologice şi agrochimice (OSPA), în activitatea
de realizare a Bazelor de date judeŃene ale unităŃilor de sol-teren şi a Bazei de date naŃionale a
unităŃilor de sol-teren (BDUST), în cadrul Programului MADR pe perioada 2002-2012 de realizare
a Sistemului NaŃional de Monitorizare Sol-Teren pentru Agricultură.
Metodologia BDUST 1
Metodologia de realizare şi interpretare

a bazelor de date ale unităŃilor de sol-teren la nivel naŃional şi judeŃean
1. Introducere
Reglementările privind monitorizarea stării solurilor/terenurilor agricole din România(1) prevăd
realizarea, reactualizarea şi funcŃionarea Sistemului NaŃional de Monitorizare Sol-Teren pentru
Agricultură, constituit din:
- sistemul judeŃean de monitorizare sol-teren pentru agricultură;
- sistemul naŃional de monitoring al calităŃii solului în reŃeaua de profile 8x8 km.
Sistemul JudeŃean de Monitorizare Sol-Teren pentru Agricultură este prevăzut a fi constituit din:
- subsistemele de monitorizare sol-teren pentru agricultură la nivel de judeŃ;
- baza de date a unităŃilor de sol-teren agricole la scară mare la nivel naŃional (BDUST).
Un subsistem de monitorizare sol-teren pentru agricultură la nivel de judeŃ este prevăzut a fi
constituit din:
- studiile pedologice şi agrochimice la scară mare privind terenurile agricole realizate la nivel
de unitate administrativ-teritorială (UAT) pentru UAT-urile din judeŃ;
- baza de date judeŃeană a unităŃilor de sol-teren agricole la scară mare (BDUST judeŃeană).
Baza de Date JudeŃeană a UnităŃilor de Sol-Teren agricole la scară mare (BDUST judeŃeană) se
realizează prin preluarea datelor obŃinute în cadrul studiilor pedologice şi agrochimice la scară mare
ale UAT-urilor din judeŃ.
Baza de Date a UnităŃilor de Sol-Teren agricole la scară mare la nivel naŃional (BDUST) se
realizează prin integrarea bazelor de date BDUST judeŃene aferente tuturor judeŃelor Ńării, ale căror
copii electronice se centralizează în acest scop.
Având în vedere că toate bazele de date judeŃene BDUST trebuie să răspundă unor cerinŃe unitare
pe Ńară, este necesar ca toate aceste baze de date să fie realizate conform unei metodologii unitare.
De asemenea, având în vedere că baza de date naŃională BDUST se constituie prin integrarea
BDUST judeŃene, este necesar ca atât BDUST cât şi BDUST judeŃene să fie realizate conform unei
metodologii unice.
Această metodologie numită "Metodologia de realizare şi interpretare a bazelor de date ale
unităŃilor de sol-teren la nivel naŃional şi judeŃean" este definită în prezentul document şi are ca
obiective stabilirea în mod unitar a conŃinutului BDUST/BDUST judeŃene, precum şi a principalelor
prelucrări specifice ale datelor conŃinute, necesare conform cerinŃelor impuse şi reglementărilor
existente(1). În contextul realizării bazelor de date, metodologia prevede, de asemenea, fişe specifice
de pregătire (culegere) a datelor în vederea introducerii în calculator.
BDUST naŃională şi judeŃene pot fi extinse şi cu alte informaŃii conform unor cerinŃe specifice,
altele decât cele rezultate direct din reglementările avute în vedere(1). Aceste extinderi nu fac
obiectul prezentei metodologii.
___________________________________
(1)
OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 38/2002, aprobată prin Legea nr. 444/2002;
Ordinul MAAP nr. 223/2002;
Ordinul MADR nr. 278/2011.
Metodologia BDUST 2
2. Principiile de definire a conŃinutului bazelor de date de sol-teren

Elaborarea prezentei metodologii se bazează pe principiile informatice de elaborare a bazelor de
date şi pe cerinŃele de utilizare a bazelor de date vizate (BDUST şi BDUST judeŃene).
InformaŃiile care trebuie stocate în bazele de date trebuie să răspundă integral următoarelor cerinŃe:
- elaborarea tabelelor de prezentare a informaŃiilor de monitorizare sol-teren conform Normelor
de conŃinut pentru studiile pedologice la scară mare din Ordinul MAAP nr. 223/2002 şi Ordinul
MADR nr. 278/2011; Aceste norme se bazează în principal pe:
. determinarea notelor de bonitare curente pentru diferite culturi şi folosinŃe,
. determinarea claselor de pretabilitate pentru principalele categorii de folosinŃă agricolă
(arabil, pomicultură, viticultură şi păşuni-fâneŃe),
. stabilirea formulelor unităŃilor de sol, teren şi de pretabilitate la folosinŃe agricole,
. stabilirea cerinŃelor orientative de lucrări de îmbunătăŃiri funciare şi agropedoameliorative,
conform Metodologiei Elaborării Studiilor Pedologice, vol. I, II, III (coord. N. Florea, V.
Bălăceanu, C. RăuŃă, A. Canarache; ICPA, 1987) - numită în continuare "MESP" - cu
modificările introduse ulterior şi specificate în prezenta metodologie;
- prevederile Sistemului român de taxonomie a solurilor (Nicolae Florea şi Ioan Munteanu,
ICPA, versiunile 2003 şi 2012), numite în continuare "SRTS-2003", respectiv "SRTS-2012";
- prevederile Ghidului pentru descrierea în teren a profilului de sol şi a condiŃiilor de mediu
specifice (Ioan Munteanu şi Nicolae Florea, ICPA, 2009), numit în continuare "Ghidul de
teren";
- elaborarea altor rapoarte de monitorizare pentru MADR;
- elaborarea unor rapoarte de mediu (pentru secŃiunea sol) pentru Ministerul Apelor şi ProtecŃiei
Mediului, conform prevederilor Legii nr. 444/2002, respectiv OrdonanŃei de UrgenŃă a
Guvernului nr. 38/2002 şi Ordinelor MAAP nr. 223/2002 şi MADR nr. 278/2011;
- elaborarea unor situaŃii solicitate de Institutul NaŃional de Statistică, conform aceloraşi
documente;
- compatibilitatea cu directivele Uniunii Europene privind gestiunea resurselor de sol-teren la
nivel european;
- cerinŃe (date de intrare) pentru aplicarea celor mai uzitate modele de simulare a proceselor din
sol şi formarea recoltelor;
- alte cerinŃe prezente sau prevăzute pentru viitor (ex: cerinŃe de management al fermei etc.).
În acelaşi timp, metodologia unitară urmăreşte optimizarea activităŃilor de colectare a datelor, de
introducere a lor în baza de date şi de utilizare a bazei de date în vederea obŃinerii rapoartelor
solicitate şi, de asemenea, are în vedere optimizarea funcŃionării bazei de date, respectiv
minimizarea seturilor de date, unicitatea datelor şi structurarea lor optimă.
Pentru stabilirea conŃinutului bazelor de date de sol-teren, metodologia unitară are în vedere
următoarele considerente principale cu referire la MESP:
• utilizarea variantelor de codificare numerică pentru valorile indicatorilor de sol/teren (reducere
erori, eficienŃă de prelucrare/stocare);
• utilizarea (unde este posibil) a datelor valorice în loc de clase de valori (se permite, astfel,
refolosirea lor în mai multe modele/metodologii, existente sau care vor apărea în viitor, sau în
cazul modificării modelelor, precum şi eliminarea muncii “manuale” şi a riscurilor de eroare la
încadrarea în clase);
• utilizarea funcŃiilor de (pedo-)transfer pentru determinarea tuturor datelor derivate posibile,
(acestea permit mărirea acurateŃei evaluărilor, precum şi minimizarea numărului datelor primare
Metodologia BDUST 3
ce trebuie pregătite/cartate de către pedolog şi eliminarea muncii “manuale” şi a riscurilor de

eroare la calcule/estimări);
• includerea unor date redondante pentru asigurarea unor alternative de aplicare a funcŃiilor de
(pedo-)transfer în funcŃie de datele disponibile, în cazul unor date lipsă, mai ales dacă datele se
măsoară relativ uşor şi cu o mai bună acurateŃe;
• introducerea unor date (indicatori) noi faŃă de metodologiile existente, unele opŃionale,
considerate foarte utile pentru diferite nevoi;
• stocarea în bazele de date şi a unor date derivate (calculate conform definiŃiei sau estimate prin
funcŃii de pedo-transfer), care au fost considerate că au o utilizare mai frecventă sau o
importanŃă mai mare (conducând la reducerea timpului de răspuns al programelor).
Pentru structurarea spaŃială a datelor, se stabilesc următoarele:

• Structurile spaŃiale de bază sunt avute în vedere a se utiliza în viitoare sisteme informatice
geografice (GIS), unde fiecare instanŃiere ("individ") a acestor structuri va fi identificată prin
codul său unic dat şi folosit în BDUST.
• InformaŃiile bazei de date sunt gestionate pe judeŃe - la nivel de UAT (unitate administrativ
teritorială: comună, oraş, municipiu), referită în metodologie prin termenul "Comună" şi la
nivel de Lucrare de cartare pe teren din cadrul unui studiu pedologic, lucrare care se poate
referi la întregul teritoriu al unei comune sau numai la o parte din acesta (ex: proprietate,
exploataŃie, sistem IF etc., respectiv în cazul când un studiu pedologic al unui UAT se
elaborează pe baza mai multor lucrări de cartare executate în etape diferite). Comuna se
identifică printr-un nume mnemonic (referit generic în metodologie prin "Com"), iar lucrarea
printr-un număr de ordine (referit generic în metodologie prin "Lucr") în cadrul comunei.
• Bazele de date se referă la caracterizarea terenurilor agricole la un nivel de detaliu
corespunzător hărŃilor la scări mari 1:10.000 – 1:5.000 (prin excepŃie chiar mai mari).
• Unitatea spaŃială elementară de caracterizare a terenului este unitatea cartografică de teren,
numită "Teritoriu Ecologic Omogen" (TEO). Un TEO se defineşte ca fiind omogen (cu o
variaŃie în spaŃiu acceptabilă) din punctul de vedere al tuturor caracteristicilor lui prevăzute în
BDUST şi al utilizării acestora pentru bonitare şi pentru evaluarea pretabilităŃii terenurilor la
principalele categorii de folosinŃe agricole la scară mare. Un TEO este identificat în baza de date
şi pe hărŃile studiului pedologic printr-un cod constituit de numărul de ordine în comună.
• Datele climatice necesare pentru caracterizarea TEO se dau la nivelul unui Areal Climatic
Omogen (ACO), indicator nou definit prin prezenta metodologie. Un ACO se defineşte ca o
zonă contiguă spaŃial considerată omogenă (cu o variaŃie în spaŃiu acceptabilă) din punctul de
vedere al caracteristicilor climatice prevăzute în BDUST şi al utilizării acestora pentru bonitarea
şi evaluarea pretabilităŃii terenurilor la principalele categorii de folosinŃe agricole la scară mare
(≥ 1:10.000). Caracteristicile climatice se determină ca medii multianuale pe ultimii 30 ani. Un
ACO este cuprins spaŃial în întregime într-un areal ("delimitare") de Microzonă Pedo-
geoClimatică (MzPC). Un areal de MzPC (AMzPC) poate conŃine unul sau mai multe ACO. Un
ACO se identifică printr-un cod constituit de numărul său de ordine în judeŃ.
• Restul datelor de caracterizare a unui TEO sunt distribuite pe două niveluri: Unitatea
(cartografică) de Sol – US şi Unitatea (cartografică) de Divizori de Teren – UDT, ambele
omogene (cu o variaŃie în spaŃiu acceptabilă) din punctul de vedere al caracteristicilor lor
prevăzute în BDUST şi al utilizării acestora pentru bonitare şi pentru evaluarea pretabilităŃii
terenurilor la principalele categorii de folosinŃe agricole la scară mare.
• În nivelul US sunt date de caracterizare a solului, iar în nivelul UDT - celelalte date de
caracterizare a terenului (relief, hidrologie, acoperire a terenului şi alte caracteristici diferite de
cele de sol şi de climă), care pot constitui divizori de teren în cadrul US, delimitând spaŃial în
Metodologia BDUST 4
acest caz mai multe TEO-uri în US. Un US este identificat printr-un cod constituit de numărul
său de ordine în comună.
• TEO-ul se suprapune spaŃial cu UDT-ul şi este definit informaŃional (caracterizat) complet de
tripleta ACO-US-UDT. Fiecărui TEO îi corespunde un UDT, care se identifică implicit prin
codul TEO-ului, respectiv UDT-ul este TEO-ul privit numai ca set de divizori de teren în cadrul
US-ului. În continuare, termenul de TEO se foloseşte, după caz, şi pentru referire la UDT-ul
corespunzător lui.
• Pot exista mai multe areale, delimitate pe hartă, aparŃinând unui acelaşi TEO şi, de asemenea,
pot exista mai multe areale, delimitate pe hartă, aparŃinând unui acelaşi US. Un areal de
TEO/UDT este cuprins spaŃial în întregime într-un singur areal de US şi într-un singur ACO.
• De regulă, un ACO se subdivide spaŃial în mai multe US-uri, iar un US în mai multe TEO-
uri/UDT-uri. Ca excepŃie, un US se poate situa în ACO-uri alăturate.
• US-urile se numerotează secvenŃial de regulă în ordinea codurilor ACO-urilor, precum şi în
cadrul ACO-urilor. De asemenea, TEO-urile se numerotează secvenŃial de regulă în ordinea
codurilor US-urilor, precum şi în cadrul US-urilor.
• Se pot defini US-uri complexe (USC), ca o structură de maxim patru US-uri simple cu
caracteristici distincte dar nedelimitate (care nu se pot delimita) pe hartă. De asemenea, se pot
defini TEO-uri complexe (TEOC) – determinate de situarea într-un USC sau/şi de un UDT
Complex (UDTC) rezultat din asocierea a maximum patru UDT-uri simple cu caracteristici
distincte dar nedelimitate (care nu se pot delimita) pe hartă. Fiecărui TEOC i se ataşează, după
caz, un UDT sau un UDTC. UDT-ul se identifică prin TEO-ul prin care se defineşte. UDTC-ul
se identifică implicit prin TEOC-ul pentru care se defineşte.
• Structurile complexe se specifică prin suprafeŃele procentuale ale elementelor componente. US-
urile simple şi UDT-urile simple, componente ale unor US-uri complexe, respectiv UDT-uri
complexe, pot să fie unele deja delimitate pe hartă pentru caracterizarea unor US-uri/TEO-uri
simple, sau pot să fie definite numai pentru caracterizarea US-urilor complexe, respectiv UDT-
urilor complexe, caz în care se numesc US-uri (simple) fictive, respectiv UDT-uri (simple)
fictive. Un UDT simplu fictiv se identifică printr-un (corespunde unui) TEO fictiv.
• Într-un US, simplu sau complex, se pot defini unul sau mai multe TEO-uri/UDT-uri simple
sau/şi complexe.
• Un TEO/UDT complex se poate asocia (situa în întregime) numai cu un (într-un) singur US –
simplu sau complex – şi numai cu un (într-un) singur ACO.
• Prin combinarea US-urilor simple sau complexe cu UDT-urile simple sau complexe se pot
defini cinci tipuri distincte de TEO-uri:
a) TEO simplu (omogen propriu-zis): format dintr-un UDT simplu (omogen)
situat într-un US simplu (omogen);
b) patru tipuri de TEO-uri complexe, definite după cum urmează:
• “TEO Pseudo-Complex” (PC): format dintr-un UDT simplu situat într-un US complex;
• “TEO Simplu-Complex” (SC): format dintr-un UDT complex situat într-un US simplu;
• două tipuri de “TEO-uri Dublu-Complexe”: TEO-uri complexe formate
dintr-un UDT complex situat într-un US complex:
- “TEO Dublu-Complex Asociat” (DA): fiecare UDT simplu component al UDT-ului
complex este asociat cu un anumit US simplu component al US-ului complex,
numărul de UDT-uri simple componente ale UDT-ului complex fiind egal cu
numărul de US-uri simple componente ale US-ului complex;
Metodologia BDUST 5
- “TEO Dublu-Complex Disociat” (DD): nu există nicio asociere între UDT-urile

simple componente ale UDT-ului complex şi US-urile simple componene ale US-
ului complex, numărul de UDT-uri simple componente ale UDT-ului complex
putând fi diferit de numărul de US-uri simple ale US-ului complex.
• În vederea stocării în viitor a hărŃilor de sol-teren sub formă digitală în structuri de tip sistem
informatic geografic (GIS), pe toate hărŃile de sol-teren se vor evidenŃia minimum patru
puncte fixe identificabile pe teren, pentru care se vor preciza coordonatele lor geografice
latitudine-longitudine, măsurate cu acurateŃea şi precizia corespunzătoare scării de lucru
(1:10.000 sau mai mare), respectiv o sutime centezimală de secundă sexagesimală.
• Legătura cu baza de date a profilelor de sol este prevăzută a se realiza prin codul profilului de
sol, constituit de numărul de ordine al sau în comună (Prf). Fiecare profil de sol este localizat,
de asemenea, si la nivel de TEO. Este necesar a fi precizat cel puŃin un profil de sol
reprezentativ în fiecare unitate de sol din comună, dar se recomanda a se preciza cate un profil
de sol in fiecare TEO..
3. ConŃinutul bazelor de date de sol-teren

ConŃinutul unitar al bazelor de date de sol teren judeŃene şi naŃională este precizat în tabelele din
Anexa 1. În Anexa 2 este prezentat setul de formulare (fişe) de pregătire (culegere) date, care se
recomandă a fi folosite la introducerea datelor în BDUST la calculator.
Definirea şi codificarea datelor (indicatorilor) sunt cele din MESP, modificate acolo unde este cazul
de SRTS-2003/2012, Ghidul de teren, precum şi de precizările din prezenta metodologie
(precizările din prezenta metodologie prevalează asupra specificaŃiilor din celelalte documente).
Datele conŃinute de BDUST sunt explicitate în Anexa 1, cu următoarele completări:

• Gradul de AcurateŃe a datelor (AcuACO, AcuUS, AcuTEO), se defineşte prin cinci clase:
1 = AcurateŃe foarte bună: datele se determină ca media mai multor date măsurate în
interiorul unităŃii spaŃiale respective (ca de exemplu media pe mai multe profile de sol);
2 = AcurateŃe bună: date măsurate într-un singur punct reprezentativ al unităŃii spaŃiale
respective (ca de exemplu un profil reprezentativ);
3 = AcurateŃe medie: date determinate fără măsurători directe, ci prin extrapolări sau
interpolări sigure, bazate pe calcule matematice şi date certe;
4 = AcurateŃe slabă: date determinate prin estimări matematice bazate pe date calitative
(clase de valori);
5 = AcurateŃe foarte slabă: date determinate pe estimări de tip expert bazate pe date
calitative.
• Rubricile ObservaŃii (ObsLucr, ObsACO, ObsUS, ObsTEO, ObsPrf, ObsCom) permit
consemnarea unor informaŃii considerate utile despre setul de date care caracterizează
înregistrarea (entitatea) respectivă.
• În situaŃia utilizării codificării alfabetice (prin litere), respectiv în cazul indicatorilor/datelor
notate cu "a" în coloana "Codf" din Anexa 1, pentru cazurile "absent", "nu este cazul" etc. se
foloseşte codul "-".
Date la nivel de Comună (Anexa 1 - Tabelul 8):

• Denumirea comunei (dCom) este denumirea oficială a "comunei" (unităŃii administrativ
teritoriale, care poate fi comună, oraş sau municipiu); Se scriu cu majuscule iniŃialele cuvintelor,
iar restul cu litere mici.
Metodologia BDUST 6
• Numele mnemonic al comunei (Com) este un nume mnemonic (cod, denumire prescurtată) al
comunei, format din primele opt litere ale ”dCom”, cu eliminarea eventualelor spaŃii sau semne,
fără folosirea caracterelor diacritice (ă, â, î, ş, Ń se transformă respectiv în a, a, i, s, t) şi, dacă
este cazul, ultima literă modificată adecvat (ex: "J" pentru <de Jos>, "S" pentru <de Sus>, "D"
pentru <de Deal> etc.), pentru a se asigura nume mnemonice unice în judeŃ. Acest nume
mnemonic este destinat a fi utilizat în baza de date ca identificator prescurtat unic al comunei,
de exemplu ca nume al folderului care conŃine datele privind comuna respectivă.
• SuprafaŃa agricolă totală din comună conform evidenŃei cadastrale (SupCom): suprafaŃa din
anul elaborării studiului pedologic.
• Sistemul de clasificare al solurilor (SClsfS): sistemul utilizat în elaborarea studiilor/lucrărilor
pedologice pentru comună, după cum urmează:
SRTS-2003 = sistemul SRTS – versiunea publicată în anul 2003 [cod intern = spatiu];
SRTS-2012 = sistemul SRTS – versiunea publicată în anul 2012 [cod intern = 2];
SRTS-2012+ = sistemul SRTS-2012 completat cu termeni corelaŃi cu sistemele SRCS şi
SRTS-2003 [cod intern = 3].
Date privind Lucrarea de Cartare Pedologică / Studiul Pedologic - Lucr (Anexa 1 - Tabelul 1):
• Cod lucrare în comună (Lucr) este numărul de ordine al efectuării lucrării în comună începând
cu 01.
• Datele de începere şi terminare a cartării, respectiv a prelucrării datelor (DataIC, DataTC,
DataIPD, DataTPD) se dau în formatul "zz-ll-aaaa", unde "zz", "ll" şi "aaaa" sunt numere
reprezentând ziua, luna, respectiv anul.
• Tipul Lucrării de Cartare Pedologică (TipLucr) se defineşte după cum urmează:
B = Cartare de Bază;
R = Reambulare (actualizare cu studii de teren în completare a unei lucrări anterioare);
A = Actualizare (actualizare lucrare anterioară în birou, fără studii de teren în completare,
pe baza unor informaŃii/documentări acumulate între timp).
• Sistemul de coordonate geografice longitudine-latitudine folosit în lucrare pentru
georefenŃierea diferitelor puncte (SistCoord) se defineşte după cum urmează:
K70 = ProiecŃia Stereografică 1970 sau proiecŃia Gauss-Kruger (elipsoid Krasowsky),
W84 = ProiecŃia/elipsoidul WGS84.
Date la nivel de Areal Climatic Omogen - ACO (Anexa 1 - Tabelul 2):

• Arealul Climatic Omogen (ACO) este o zonă contiguă spaŃial considerată omogenă (cu o
variaŃie în spaŃiu acceptabilă) din punctul de vedere al caracteristicilor climatice prevăzute în
BDUST şi al utilizării acestora pentru bonitarea şi evaluarea pretabilităŃii terenurilor la
principalele categorii de folosinŃe agricole la scară mare (≥ 1:10.000). Se identifică printr-un
număr de ordine (ACO) de la 01 la 99 unic în cadrul judeŃului. ACO este uni-areal şi nu se
definesc ACO complexe. Datele climatice se definesc prin valori medii multianuale (ultimii 30
ani). Un ACO se cuprinde în întregime într-un areal ("delimitare") de Microzonă Pedo-
geoClimatică (MzPC). Un areal de MzPC (AMzPC) poate conŃine unul sau mai multe ACO.
• StaŃia Meteorologică din ACO (StaM): staŃia meteorologică cea mai apropiată de centrul ACO;
se specifică prin numele său din nomenclatorul naŃional al staŃiilor meteorologice gestionat de
Autoritatea NaŃională de Meteorologie.
• Microzona Pedo-geoClimatică (MzPC), respectiv Arealul MzPC (AMzPC) se definesc conform
Florea şi colaboratorii (1999): Florea N., Georgeta Untaru şi Rodica Vespremeanu -
"Microzonarea pedo-geoclimatică actualizată a teritoriului României", ŞtiinŃa Solului, 1999,
vol.XXXIII, nr.1, pag. 86-104.
Metodologia BDUST 7
• Temperatura anuală medie multianuală (Tem) este media multianuală (ultimii 30 ani) a
temperaturilor medii anuale.
• Amplitudinea Temperaturii medii anuale (ATem) se defineşte ca diferenŃa dintre temperatura
medie anuală maximă şi cea minimă din perioada de timp considerată (ultimii 30 ani).
• Amplitudinea Temperaturii pe 7 zile în Decembrie-Februarie (ATemDF) este amplitudinea
maximă pe durata de maximum 7 zile a temperaturii momentane din perioada Decembrie-
Februarie (media pe ultimii 30 ani).
• PrecipitaŃiile medii cumulate anuale (Pre) este media multianuală (ultimii 30 ani) a
precipitaŃiilor cumulate anual.
• EvapotranspiraŃia PotenŃială cumulată anual (ETP) şi BilanŃul HidroClimatic anual (BHC) –
necorectate - corespund temperaturilor şi precipitaŃiilor măsurate - necorectate cu caracteristicile
reliefului şi solului (media pe ultimii 30 ani).
• Indicele de Variabilitate temporală al BilanŃului HidroClimatic (VarBHC) se defineşte prin
procentul abaterii standard (riscul de variabilitate) al BHC pe perioada de timp considerată
(ultimii 30 ani).
• Probabilitatea de apariŃie a Evenimentelor Meteorologice Negative (ProEMN) se defineşte ca
raportul procentual dintre numărul de ani în care apare un eveniment meteorologic negativ
major (grindină, îngheŃ anormal, secetă etc.) sever (reducere a producŃiei la jumătate sau mai
mult faŃă de producŃia medie multianuală) şi numărul de ani al perioadei totale de observaŃie
(ultimii 30 ani).
Date la nivel de Unitate de Sol - US (Anexa 1 - Tabelul 3):

• Codul unităŃii de sol (US) este numărul US-ului în comună începând cu 001. Un US se
consideră omogen din punctul de vedere al tuturor indicatorilor din Tabelul 3.
• Pentru indicatorii US definiŃi pe o secŃiune de control a profilului de sol se iau în considerare,
după caz, valorile restrictive sau medii pe secŃiunea respectivă, dacă nu se specifică altfel.
• Categoria de FolosinŃă principală din US (FolUS) se precizează prin codul categoriei de
folosinŃă conform Sistemului de clasificare al solurilor utilizat pentru comună (SRTS-2003 /
SRTS-2012 / SRTS-2012+).
• Tipul de Sol (TS) se precizează prin cod - conform Sistemului de clasificare al solurilor utilizat
pentru comună (SRTS-2003 / SRTS-2012 / SRTS-2012+).
• SubTipul de Sol se precizează prin codurile ale maximum şase calificative (STS1-6) - conform
Sistemului de clasificare al solurilor utilizat pentru comună (SRTS-2003 / SRTS-2012 / SRTS-
2012+).
• Caracteristicile Particulare ale Solului se precizează prin codurile ale maximum şase
caracteristici particulare ale solului (CPS1-6) - conform Sistemului de clasificare al solurilor
utilizat pentru comună (SRTS-2003 / SRTS-2012 / SRTS-2012+).
• Eroziunea în SuprafaŃă (ErS) se defineşte conform Ordinului MAAP nr. 223/2002:
1 = eroziune neapreciabilă sau slabă;
2 = eroziune moderată, orizontul de acumulare a humusului este parŃial erodat,
apare orizontul de tranziŃie sau B pe mai puŃin de 20% din suprafaŃă;
3 = eroziune puternică, orizontul de acumulare a humusului este total erodat,
orizontul de tranziŃie sau B apare pe cel puŃin 80% din suprafaŃă;
4 = eroziune foarte puternică sau excesivă, apar la zi orizonturile inferioare sau roca,
condiŃii nefavorabile dezvoltării vegetaŃiei.
• Clasa Granulometrică a Materialului Parental sau de cuvertură (GMaPa) se codifică prin
simbolul pentru hărŃi (litere mici) conform SRTS. În cazul materialelor (depozitelor) organice se
folosesc simbolurile pentru hărŃi (litere mici) corespunzătoare gradului de descompunere a
materiei organice (Indicator 25/SRTS).
Metodologia BDUST 8
• Adâncime apariŃie Rocă Dură (ARD) se precizează prin valoarea reală în cm pentru ARD < 10
m, iar pentru ARD ≥ 10 m prin valoarea (codul) 999.
• Textura TxB, Scheletul SchB şi Gradul de descompunere a materiei organice DesMOrgB
reprezintă indicatorii respectivi în orizontul intermediar AC sau prima parte (de regulă 50 cm) a
orizontului B. Tx150 este Textura restrictivă în secŃiunea de control 0 - 150 cm.
• Gradul de descompunere a materiei organice (DesMOrg1 şi DesMOrgB) se precizează în cazul
histisolurilor.
• Dacă nu este disponibil Gradul de Tasare, pentru indicatorul Tas75 se foloseşte valoarea
gradului de tasare corespunzătoare clasei determinate pe baza porozităŃii totale sau densităŃii
aparente.
• ConŃinutul de CarbonaŃi şi BiCarbonaŃi Solubili în orizontul superior (0 - 25 cm) - CBCS1, dat
în <me / 100 g.sol>.
• Adâncimea de apariŃie a CarbonaŃilor (ACar) se precizează prin valoarea reală în cm pentru
ACar < 10 m, iar pentru ACar ≥ 10 m prin valoarea (codul) 999.
• Adâncimea de apariŃie a orizontului Cca (ACca) se precizează prin valoarea reală în cm pentru
ACca < 10 m, iar pentru ACca ≥ 10 m prin valoarea (codul) 999.
• La pregătirea datelor agrochimice se Ńine cont de posibilitatea folosirii unor funcŃii de
calcul/estimare (executate automat de calculator prin programele de gestiune a bazei de date):
T83 = SB + A83
SB = T83 - A83
A83 = T83 - SB
V83 = ( SB / T83 ) * 100
VAh = f (V83)
Ah = ( 100 - VAh ) * SB / VAh
iN = Hu * VAh / 100
• În cazul lipsei modificărilor antropice (MdfA1, MdfA2, MdfA3) se foloseşte simbolul "-".
• În cazul situaŃiei când există simultan pe acelaşi sol mai multe modificări antropice şi/sau mai
multe tipuri de poluare, degradare sau de alte deficienŃe se precizează cele mai importante trei
(MdfA1, MdfA2, MdfA3, respectiv TPDD1, TPDD2, TPDD3).
• Gradul de Poluare/Degradare/DeficienŃe (PDD) se apreciază global prin procentul de reducere
medie cantitativă a producŃiei în general (media pentru diferite culturi şi folosinŃe); scăderea
calitativă a producŃiei se echivalează în reducere cantitativă. Pentru cazul PDD = 100% se
specifică valoarea (codul) 99. Interpretarea PDD se efectuează conform Ordinelor MAAP nr.
223/2002 şi MADR nr. 278/2011:
Definirea claselor de valori ale indicatorului PDD
(Gradul Poluării şi al altor Degradări şi DeficienŃe ale terenului):
Cod Reducerea Coeficient Coef. de
clasă / Denumire clasă ProducŃiei de potenŃare
/ Simbol [%] penalizare prin lucr.
hărŃi la bonitare ameliorative
0 nepoluat /nedegradat /fără deficienŃe [ 0 – 5) 1 1
1 foarte slab poluat /degradat /cu deficienŃe [ 5 – 15) 0,9 1,1
2 slab “ [15 – 25) 0,8 1,2
3 slab-moderat “ [25 – 35) 0,7 1,4
4 moderat “ [35 – 45) 0,6 1,6
5 moderat-puternic “ [45 – 55) 0,5 2
6 puternic “ [55 – 65) 0,4 2,5
7 foarte puternic “ [65 – 75) 0,3 3
8 excesiv “ [75 – 85) 0,2 4,25
9 total “ [85 – 100) 0,05 16
[n : valoarea "n" este inclusă în interval
n) : valoarea "n" nu este inclusă în interval
Metodologia BDUST 9
Date la nivel de Teritoriu Ecologic Omogen / Unitate de Divizori de Teren - TEO/UDT

(Anexa 1 - Tabelul 4):
• Codul TEO-ului/UDT-ului (TEO) este numărul TEO-ului în comună începând cu 0001. Un
TEO/UDT se cuprinde spaŃial în întregime într-un US şi într-un ACO.
• SuprafeŃele pe folosinŃe din TEO (SupTAr, SupTVi, SupTLi, SupTPs, SupTFn, SupTNp) privind
TEO-urile complexe se dau la nivelul acestora (Tabelul 7) şi nu la nivelul TEO-urilor simple
componente din Tabelul 4, respectiv TEO-urile simple fictive au prin definiŃie suprafaŃa 0.
• Categoria de FolosinŃă principală din TEO (FolTEO) se precizează prin codul categoriei de
SRTS-2012 / SRTS-2012+).
• Bazinul Hidrografic (BazHG) este bazinul hidrografic de ordinul 4 din Atlasul Apelor.
• Zona Naturală Protejată (ZNP) se identifică prin codul din nomenclatorul întreŃinut de către
Ministerul Mediului.
• Forma principală de Relief (FoRe) se defineşte conform Ghidului de teren (Munteanu şi Florea,
2009).
• Forma de Mezo- şi Micro-Relief (MMRe) se defineşte conform Ghidului de teren (Munteanu şi
Florea, 2009).
• Riscul de Eroziune în SuprafaŃă (RErS) se precizează prin valoarea în t/ha/an pentru folosinŃa
actuală, conform MESP; Pentru cazul RErS ≥ 100 t/ha/an se specifică valoarea (codul) 99,9.
• Eroziunea în Adâncime (ErA) şi Alunecările de teren (Alu) se definesc conform MESP.
• Starea Eroziunii şi Alunecărilor (ErAlu) se defineşte conform Ordinului MAAP nr. 223/2002:
1 = teren neafectat: (ErS = 1) şi (ErA < 20) şi (Alu = 00, 11, 21, 31, 41, 61);
2 = teren moderat afectat: (ErS = 2, 3) şi (ErA < 20) şi (Alu = 00, 11, 21, 31, 41, 61);
3 = teren puternic afectat:
{[(ErS = 4) şi (ErA < 20)] sau [(ErS = 2, 3) şi (ErA = 21, 22, 31)]} şi (Alu = 00, 11, 21, 31, 41, 61);
4 = teren foarte puternic afectat:
{[[(ErS = 4) şi (ErA = 21- 33)] sau [(ErS = 2, 3) şi (ErA = 23, 32, 33)]] şi
şi (Alu = 00, 11, 21, 31, 41, 61)} sau (Alu = 12, 13, 22, 23, 32, 33, 42, 43, 62, 63);
5 = teren excesiv afectat: (ErA > 33) sau (Alu = 52, 53).
Transpunerea tabelară a definiŃiei indicatorului ErAlu:
ErAlu CondiŃii
ErS ErA Alu
(Eroziunea în SuprafaŃă) (Eroziunea în Adâncime) (Alunecările de Teren)
1 1 < 20 00, 11, 21, 31, 41, 61
2 2, 3 < 20 00, 11, 21, 31, 41, 61
3 4 < 20 00, 11, 21, 31, 41, 61
2, 3 21, 22, 31 00, 11, 21, 31, 41, 61
4 4 21 - 31 00, 11, 21, 31, 41, 61
2, 3 23, 32, 33 00, 11, 21, 31, 41, 61
- - 12, 13, 22, 23, 32, 33, 42, 43, 62, 63
5 - 33 -
- - 52, 53
Metodologia BDUST 10
• Temperatura medie anuală a aerului corectată (TemC) şi PrecipitaŃiile medii cumulate anual
corectate (PreC) sunt cele definite în MESP (corectate cu caracteristicile reliefului şi solului,
respectiv TEO-ului).
• EvapotranspiraŃia PotenŃială cumulată anual Corectată (ETPC) şi BilanŃul HidroClimatic
anual Corectat (BHCC) corespund temperaturilor şi precipitaŃiilor corectate cu caracteristicile
reliefului şi solului (TemC şi PreC).
• Adâncime Apă Freatică (AAF) se precizează prin valoarea reală în cm pentru AAF < 9,90 m, iar
pentru AAF ≥ 9,90 m prin valoarea (codul) 999. Cazul izvoarelor de coastă se precizează prin
valoarea (codul) 990.
• Acoperirea cu Stufăriş, Arborete, Muşuroaie sau Popândaci (AcSAMP) se poate determina din
AcStuf, AcPo, AcAG, AcAS, AcCG, AcCS şi AcMu.
• Gradul de acoperire a terenului cu Pietre (AcPiet) se codifică după cum urmează:
0 = Gradul de acoperire a terenului cu Pietre ≤ 2 %
1 = Gradul de acoperire a terenului cu Pietre = 3 - 10 %
5 = Gradul de acoperire a terenului cu Pietre > 75 %
ObservaŃie: în lipsa datelor se poate echivala cu Sch1.
• Gradul de acoperire a terenului cu Stuf (AcStuf) se codifică după cum urmează:
0 = Gradul de acoperire a terenului cu Stuf ≤ 2 %
1 = Gradul de acoperire a terenului cu Stuf = 3 - 25 %
4 = Gradul de acoperire a terenului cu Stuf > 75 %
• Gradul de acoperire a terenului cu Popândaci (AcPo) se codifică după cum urmează:
0 = Gradul de acoperire a terenului cu Popândaci ≤ 2 %
1 = Gradul de acoperire a terenului cu Popândaci = 3 - 25 %
4 = Gradul de acoperire a terenului cu Popândaci > 75 %
• Cei doi indicatori privind lucrările "if" - de îmbunătăŃiri funciare (Indicatorul 271/MESP) şi
lucrările "ap" - agropedoameliorative (Indicatorul 271/MESP), neadecvaŃi pentru prelucrarea
cu calculatorul, au fost înlocuiŃi cu câte un indicator pentru fiecare lucrare if/ap: (ifDs, ifDr,
ifIr, ifIn, ifAS, ifAE, ifTe, apAA,, apAm, apFe şi apCP), care se codifică după cum urmează:
0 = Lucrarea if/ap nu există sau există şi nu funcŃionează (nu are efecte)
1 = Lucrarea if/ap există şi funcŃionează (are efectele prevăzute)
• Lucrările de Terasare (ifTe) şi de Amenajare AntiErozională (ifAE) se exclud reciproc,
considerându-se că terasarea include şi eventualele alte amenajări antierozionale implicate.
Date privind Profilul de Sol - Prf (Anexa 1 - Tabelul 5):

• Codul profilului de sol în comună (Prf) este numărul de ordine al profilului în cadrul comunei.
• Tipul Profilului de Sol (TipPrf) se codifică după cum urmează:
R1 = Profil analizat (analize fizice şi chimice de laborator), reprezentativ pentru US/TEO
şi aparŃine Nivelului 1 al Sistemului de Monitoring al calităŃii solului în reŃeaua 8x8 km.
R2 = Profil analizat, reprezentativ pentru US/TEO
şi aparŃine Nivelului 2 al Sistemului de Monitoring al calităŃii solului în reŃeaua 8x8 km.
R = Profil analizat, reprezentativ pentru US/TEO

şi nu aparŃine Sistemului de Monitoring al calităŃii solului în reŃeaua 8x8 km.
M1 = Profil analizat, nereprezentativ şi aparŃine Nivelului 1 al Sistemului de Monitoring
al calităŃii solului în reŃeaua 8x8 km.
M2 = Profil analizat, nereprezentativ şi aparŃine Nivelului 2 al Sistemului de Monitoring
al calităŃii solului în reŃeaua 8x8 km.
A = Profil analizat, nereprezentativ şi nu aparŃine Sistemului de Monitoring al calităŃii solului
în reŃeaua 8x8 km
- = Profil neanalizat.
• Componentele secundelor din specificarea coordonatelor (LatPrfS, LongPrfS) se dau în secunde
sexagesimale şi sutimi centezimale (precizie de o sutime centezimală de secundă sexagesimală).
Structura US-urilor Complexe - USC (Anexa 1 - Tabelul 6):

• Codul US-ului Complex (USC) este numărul de ordine al US-urilor complexe din comună,
începând cu 701.
• Categoria de FolosinŃă principală din US Complex (FolUSC) se precizează prin codul
categoriei de folosinŃă conform Sistemului de clasificare al solurilor utilizat pentru comună
(SRTS-2003 / SRTS-2012 / SRTS-2012+).
• Eroziunea în SuprafaŃă (ErS) se defineşte la nivelul întregului US complex conform Ordinului
MAAP nr. 223/2002:
1 = eroziune neapreciabilă sau slabă;
2 = eroziune moderată, orizontul de acumulare a humusului este parŃial erodat,
apare orizontul de tranziŃie sau B pe mai puŃin de 20% din suprafaŃă;
3 = eroziune puternică, orizontul de acumulare a humusului este total erodat,
orizontul de tranziŃie sau B apare pe cel puŃin 80% din suprafaŃă;
4 = eroziune foarte puternică sau excesivă, apar la zi orizonturile inferioare sau roca,
condiŃii nefavorabile dezvoltării vegetaŃiei.
Structura TEO-urilor / UDT-urilor Complexe - TEOC/UDTC (Anexa 1 - Tabelul 7):

• Codul TEO-ului/UDT-ului complex (TEOC) este numărul de ordine al TEO-urilor/UDT-urilor
complexe din comună, începând cu 5001. Un TEO complex "aparŃine" unui singur US - fie
acesta simplu sau complex şi, desigur, unui singur ACO. La tratarea TEO-urilor complexe nu se
ia în considerare la care US şi ACO au fost eventual "asociate" UDT-urile simple componente;
Această asociere se ia în considerare numai la tratarea TEO-urilor simple, acolo unde acestea
sunt componente directe ale teritoriului respectiv. De asemenea, suprafaŃa teritoriului cartat se
repartizează, acolo unde este cazul, pe TEO-urile complexe respective şi nu pe TEO-urile
simple corespunzătoare UDT-urilor simple componente ale TEO-urilor complexe. Eventualele
TEO-uri/UDT-uri simple fictive rămân cu suprafaŃa 0 (zero).
• Tip TEO Complex (TTEOC) codifică tipul unităŃii de teren complexe după cum urmează:
PC = TEO Pseudo-Complex;
SC = TEO Simplu-Compex;
DA = TEO Dublu-complex Asociat şi anume UDT-ului simplu component cu numărul de
ordine „n” al UDT-ului complex i se asociază US-ul simplu component cu acelaşi
număr de ordine („n”) al US-ului complex;
DD = TEO Dublu-complex Disociat.
• Categoria de FolosinŃă principală din TEOC (FolTEOC) se precizează prin codul categoriei de
SRTS-2012 / SRTS-2012+).
4. Precizări privind prelucrarea-interpretarea unitară a datelor BDUST

Precizările privind prelucrarea-interpretarea datelor BDUST se vor referi la elaborarea tabelelor de
prezentare a rezultatelor prelucrărilor prevăzute de Ordinul MADR nr. 278/2011, respectiv de
Ordinul MAAP nr. 223/2002.
Se vor prezenta extinderile efectuate la Metodologia de Elaborare a Studiilor Pedologice (MESP),
care au fost necesare pentru aplicarea dezvoltată a metodelor de determinare/elaborare a:
- formulelor unităŃilor de sol,
- notelor de bonitare ale terenurilor pentru culturi şi folosinŃe agricole,
- claselor de pretabilitate ale terenurilor la folosinŃe agricole,
- formulelor unităŃilor de pretabilitate la folosinŃe agricole,
- recomandărilor (cerinŃelor) orientative de lucrări ameliorative
(lucrări de îmbunătăŃiri funciare şi/sau agropedoameliorative),
- recomandărilor orientative de schimbare a folosinŃelor agricole actuale.
• Formula unităŃii de sol din Tabelul de prezentare a Legendei unităŃilor de sol a fost redefinită ca
o fracŃie, fiind extinsă cu un „numitor”, care conŃine simbolurile indicatorilor divizori de teren
prin care se caracterizează TEO-urile/TEOC-urile (UDT-urile/UDTC-urile) situate în unitatea
de sol respectivă, iar formula propriu-zisă a unităŃii de sol, definită conform SRTS-2003/2012,
constituie „numărătorul” formulei, astfel că în final, pentru o unitate de sol simlpă (US), aceasta
arată după cum urmează:
CZpsvska-XcaX42XvmG3W2S2A1k5d6-lq2/tq3-Temq/KM-PsNtqmE23Pcds3
-------------------------------------------------------------
M:L-OO:SJ-vf:ca P01:99-1:5 Z1:8-X1:8 r11:92 f11:63 Q1:8 I1:3
unde:
la numărător:
. CZ = tipul de sol,
. ps, vs, ka = subtipuri simple (calificative) de sol (pot fi 1-6 calificative),
. Xca, X42, Xvm = caractere particulare ale solului (pot fi 0-6 termeni „X”),
. G3 = clasa de gleizare a solului (G0 nu apare),
. W2 = clasa de pseudogleizare a solului (W0 nu apare),
. S2 = clasa de salinizare a solului (S0 nu apare),
. A1 = clasa de alcalinizare a solului (A0 nu apare),
. k5 = clasa de adâncime de apariŃie a carbonaŃilor (clasa k6 nu apare),
. d6 = clasa de adâncime până la roca dură (clasa d7 nu apare),
. l = clasa texturii solului în Ap sau în primii 20 cm,
. q2 = clasa de conŃinut de schelet în Ap sau în primii 20 cm (clasa q0 nu apare),
. t = clasa texturii solului în partea superioară a orizontului B sau C,
. q3 = clasa de conŃinut de schelet în partea sup. a orizontului B/C (clasa q0 nu apare),
. Te = materialul parental,
. mq = clasa granulometrică a materialului parental,
. KM = roca subiacentă,
. Ps = categoria de folosinŃă predominantă,
. Nt,q, m = tipuri de modificării antropice (pot lipsi),
. E23 = cls. eroz.de supr./decopertării/colmatării/acoperirii antropice (E00 nu apare)
. Pc,d,s = tipuri de poluare a solului sau de degradare a terenului (pot lipsi),
. 3 = gradul de poluare a solului, resp. de degradare a terenului (gradul 0 nu apare).
la numitor:
. M:L = gama de forme majore de relief aflate în unitatea de sol respectivă,
. OO:SJ = gama de elemente ale formei de relief aflate în unitatea de sol respectivă,
. vf:ca = gama de forme de mezo- şi micro-relief aflate în US respectivă (pot lipsi)
. P03:99 = gama de clase de pante aflate în unitatea de sol respectivă,
. 1:5 = gama de expoziŃii ale terenului faŃă de soare aflate în US respectivă,
. Z1:8 = gama de clase de acoperire cu bolovani/stinci aflate în US resp. (pot lipsi),
. X1:8 = gama de cls. de acop. cu stuf/arbori/arboret/muşuroaie/popândaci (pot lipsi),
. r11:92 = gama de clase de eroziuni în adâncime aflate în US respectivă (pot lipsi),
. f11:63 = gama de clase de alunecări de teren aflate în US respectivă (pot lipsi),
. Q1:8 = gama de clase de adâncimi ale apei freatice aflate în US respectivă,
. I1:3 = gama de clase de inundabilitate a terenului aflate în US respectivă (pot lipsi).
În formula arătată, simbolul ":" este folosit pentru a specifica intervalele de valori ale
diferiŃilor indicatori de la numitor, corespunzătoare cazurilor în care mai multe TEO-
uri/TEOC-uri (UDT-uri/UDTC-uri) aparŃin US-ului/USC-ului respectiv. Un interval de
valori se precizează prin valoarea minimă şi valoarea maximă separate prin simbolul ":".
În cazul US Complexe (USC), de asemenea şi pentru indicatorii de la numărător pot apărea
intervale de valori (determinate de US-urile simple componente), care se precizează la fel
prin valoarea minimă şi valoarea maximă separate prin simbolul „:”.
• În Tabelul de prezentare a Legendei unităŃilor de sol explicitarea (decodificarea) texturii solului

(Tx1) şi a formei principale de relief (FoRe) se efectuează printr-o mnemonică după cum
urmează (corespunzător spaŃiului disponibil în tabel, limitat de o foaie de hârtie de format A4):
cod mnemonică semnificaŃie
a) Pentru Tx1: n = ns = nisip
u = nsl = nisip lutos
s = lns = lut nisipos
l = lut = lut
t = lag = lut argilos
a = arg = argila
b) Pentru FoRe: M = Munte = Munte
D = Deal = Deal, podiş şi piemont fragmentat
P = Pltou = Platou, podiş nefragmentat
C = Camp = Câmpie, inclusiv terasă şi piemont nefragmentat
T = Teras = Terasă în afara câmpiei
L = Lunca = Luncă, câmpie de divagare, deltă, câmpie litorală
• La stabilirea claselor de favorabilitate ale terenurilor pe culturi pentru arabil, clase definite prin
media notelor de bonitare pentru opt culturi (grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr,
cartof, soia şi mazăre/fasole), această medie se calculează folosind notele de bonitare naturală
rotunjite - numere întregi, cele care sunt redate în Tabelele de prezentare a notelor de bonitare a
terenurilor pentru culturi şi folosinŃe agricole în regim natural.
• În Tabelele I şi II se prezintă factorii limitativi şi indicatorii de sol-teren care sunt luaŃi în
considerare la determinarea claselor de pretabilitate, precum şi notaŃia lor în formulele unităŃilor
de pretabilitate din Tabelele de prezentare a grupării terenurilor în clase de pretabilitate
(”Încadrarea TEO-urilor în clase de pretabilitate la folosinŃe agricole – arabil, păşuni-fâneŃe, vii
şi livezi - cu elaborarea formulei unităŃii de pretabilitate şi a cerinŃelor orientative de lucrări
agro-pedo-ameliorative şi de îmbunătăŃiri funciare”).
• În Tabelele III şi IV sunt prezentate unele precizări/extinderi la MESP privind algoritmii de

determinare a claselor de pretabilitate, iar în Tabelul V sunt prezentaŃi algoritmii de determinare
a cerinŃelor orientative de ameliorare a terenurilor pentru folosinŃe agricole (folosite la
elaborarea Tabelelor de prezentare a grupării terenurilor în clase de pretabilitate) – cu unele
precizări/extinderi la MESP.
• În formulele unităŃilor de pretabilitate din Tabelele de prezentare a grupării terenurilor în clase

de pretabilitate, indicatorii determinatori ai grupei/subgrupei de pretabilitate se specifică numai
dacă au valori/clase limitative (diferite de valorile/clasele normale/implicite), cu excepŃia
texturii şi a rezervei de humus, care sunt specificate întodeauna în subgrupă.
• Formula unităŃii de pretabilitate din Tabelele de prezentare a grupării terenurilor în clase de

pretabilitate a fost redefinită pentru cazul TEO-urilor şi US-urilor complexe, fiind extinsă cu
precizarea intervalului de valori limitative corespunzător tuturor caracteristicilor US-urilor,
respectiv TEO-urilor simple componente, interval specificat, de asemenea, cu ajutorul
simbolului „:”. În aceste cazuri s-au aplicat următoarele reguli:
- Încadrarea în clase de pretabilitate se face după limitarea maximă, conform modelului
(algoritmului) de evaluare prevăzut în MESP – extins/completat prin perfecŃionările
specificate în prezenta metodologie.
- În cazul TEO-urilor complexe (TEOC), limitările maxime sunt date de oricare din
caracteristicile ACO, oricare din caracteristicile US-urilor simple din cadrul US-urilor
complexe (USC), dacă este cazul, precum şi oricare din caracteristicile UDT-urilor simple
din cadrul UDT-urilor complexe, dacă este cazul.
- De asemenea, în cazul TEO-urilor complexe (TEOC), în cadrul formulelor unităŃilor de
pretabilitate se redau toate tipurile de sol (dacă sunt mai multe) şi se prevăd rangurile
grupelor şi subgrupelor de pretabilitate, la fiecare caracteristică limitativă, ca un interval de
valori (rangul cel mai mic – rangul cel mai mare), de forma:
IV - TS1, TS2, ... _ L1G 3:4 L2G 2:3 ... _ I1sg 2:6 I2sg 1:4 ... ,
unde:
IV este clasa de pretabilitate a TEO-ului complex (TEOC);
TS1, TS2, ... sunt tipurile de sol ale US-urilor simple componente;
L1G 3:4, L2G 2:3, ... sunt intervalul de ranguri de grupe de pretabilitate
corespunzătoare limitărilor L1G, L2G etc.
I1sg 2:6, I2sg 1:4, ... sunt intervalul de ranguri de subgrupe de pretabilitate
corespunzătoare indicatorilor I1sg, I2sg etc.
• Aceleaşi reguli se aplică pentru TEO-urile complexe (TEOC) şi în cazul stabilirii cerinŃelor
orientative de lucrări agro-pedo-ameliorative şi de îmbunătăŃiri funciare din Tabelele de
prezentare a grupării terenurilor în clase de pretabilitate, respectiv se specifică în mod
acoperitor, pentru întregul TEOC, toate cerinŃele determinate de limitările date de
caracteristicile ACO, de toate caracteristicile US-urilor simple din cadrul US-ului complex
(USC), dacă este cazul, precum şi de toate caracteristicile UDT-urilor simple componente ale
UDT-ului complex, dacă este cazul.
• În cazul TEO-urilor complexe (TEOC), pentru calculul unor sinteze pe clase de valori ale unor
caracteristici, se iau în considerare suprafeŃele procentuale ale US-urilor simple componente,
respectiv ale UDT-urilor simple componente.
• În Tabelele de prezentare a suprafeŃelor totale pe comună ale terenurilor pe clase de calitate şi pe

clase de pretabilitate pentru folosinŃele agricole, încadrarea în clase de calitate şi în clase de
pretabilitate a suprafeŃei agricole a comunei în ansamblul său ("Total Agricol") se face după nota
de bonitare, respectiv clasa de pretabilitate pentru arabil a fiecărui TEO/TEOC, indiferent de
categoria de folosinŃă actuală (pentru a se evita încadrarea în aceeaşi clasă a unor terenuri de
calitate/pretabilitate intrinsecă diferită, încadrate în aceeaşi clasă pentru categorii de folosinŃă
diferite).
Tabelul I. Factorii limitativi (caracteristicile) din secŃiunea Grupa de teren din Formula UP
Nr Simbol
crt BDUST Formu Denumire caracteristică Ar Ps- Vii Liv.
la UP (Factor limitativ) Fn
1 TemC B Temperatura medie a aerului Corectată x x x x
2 STem10 B Suma Tem > 10 °C x
3 ATemDF B Amplitudinea Temp./ 7 zile în Dec-Febr. x
4 PreC D PrecipitaŃii medii cumulate anual Corectate x x
5 PreMA D PrecipitaŃii medii cumulate Mai-August x
6 TS/STS C Tip Sol / SubTip Sol (caracterul vertic) x
7 Tx1 N/C Textura solului in Ap (0-20cm) x x
8 Tx60 N/C Textura solului pe sectiunea 0-60cm x
9 TxB N/C Textura solului in AC / B (primii 50cm) x
10 Gle Q Gleizare sol x x x x
11 PGle W Pseudo-Gleizare sol x x x x
12 Sal S Salinizare sol x x x x
13 Alc S Alcalizare sol x x x x
14 ErSDC E Eroziune de Suprafata / Decop./Colmat. x x x x
15 ARD d Adâncime apariŃie Roca Dură x x
16 VEU V Volumul Edafic Util x x x x
17 Tas75 T Grad de Tasare x x
18 pH1/DeBaz A pH in Ap (0-20cm) / DeBazificarea x x
19 pH60min/max A pH min/max in sectiunea 0-60cm x
20 pH100min/max A pH min/max in sectiunea 0-100cm x
21 ACca k Adancime aparitie orizont Cca x
22 CarA100max k CaCO3 Activ max in sectiunea 0-100cm x
23 IPC50max K Indice de Putere Clorozanta max(0-50cm) x
24 AlSc100max A Al Schimbabil max in sect.0-100cm x
25 PDD G Poluare/Degradari/Deficiente ale solului x x
26 Neu U Neuniformitatea terenului x x x x
27 Pan P Panta terenului x x x x
28 RErS E Riscul de Eroziune de Suprafata x
29 ErA R Eroziune in Adancime x x x x
30 Alu F Alunecari de teren x x x x
31 Port O Portanta solului x x
32 AAF Q Adancime Apa Freatica x x x x
33 DrL Q Drenaj Lateral x x x
34 EUS W Exces de Umiditate de Suprafata x x x x
35 EUL L Exces de Umiditate de infiltratie Laterala x x x x
36 DUAI C Deficit de Umiditate Aprilie-Iulie x
37 Inu H Inundabilitatea prin revarsare x x x x
38 AcBS Z Acoperire cu Bolovani/Stanci x x x x
Tabelul II. Factorii limitativi (caracteristicile) din secŃiunea Subgrupa de teren din Formula UP
Nr. Simbol Arabil Păşuni-FâneŃe Vii Livezi

crt. În Denumire caracteristică Inclu- Valoare Inclu- Valoare Inclu- Valoare Inclu- Valoare
BDUST
Formula UP (Factor limitativ) dere implicită dere implicită dere implicită dere implicită
1. Tx150 g/m/f/o Textura solului pe secŃiunea de control x - x - x - x -
2. RHu50 h Rezerva de Humus pe 0-50cm x - x - x -
3. Sal s Salinizare sol x 0 x 0 x 0 x 0
4. Alc a Alcalizare sol x 0 x 0 x 0 x 0
5. ARD d Adâncime apariŃie Roca Dură x 7 x 7
6. AcAG ag Acoperire cu Arbori/Arbuşti Groşi x 0 x 0 x 0 x 0
7. AcAS as Acoperire cu Arbori/Arbuşti SubŃiri x 0 x 0 x 0 x 0
8. AcCG cg Acoperire cu Cioate Groase x 0 x 0 x 0 x 0
9. AcCS cs Acoperire cu Cioate SubŃiri x 0 x 0 x 0 x 0
10. AcMu mu Acoperire cu Muşuroaie x 0 x 0 x 0 x 0
11. AcPiet p Acoperire cu Pietre x 0 x 0 x 0 x 0
12. AcStuPo x Acoperire cu Stuf/Popândaci x 0 x 0 x 0 x 0
13. AcVIe i Acoperire cu VegetaŃie Ierboasă x 5
14. GrTe t Grosime łelină x 3
15. CVi cv Degradare pajişti prin Cărări de Vite x 1
Notă: Sunt specificate şi valorile implicite ale unor caracteristici pentru diferite folosinŃe (caz în care caracteristicile nu apar în formula UP).
Tabelul III.a. Precizări la algoritmul de determinare a clasei de pretabilitate a terenurilor

la arabil (PretAr)
Natura limitării CondiŃia limitării [*] Clasa de NotaŃie în
pretabilitate formula UP
TemC / Pan TemC = 99 VI-N B6
[TemC <= -2°C]
00 <= TemC <= 02 Pan <= 100 <1> [ VI-P/N ] B6
[ -2°C < TemC <= 2°C ] Pan > 100 VI-N B6
TemC = 04 Pan <= 100 VI-P B6
[ 2°C < TemC <= 4°C ] Pan > 100 <3> [ VI-S/N ] B6
05 <= TemC <= 08 Pan <= 5 I
[ 4°C < TemC <= 8°C ] 5 < Pan <= 15 II P2 [**]
15 < Pan <= 20 III P3 [**]
20 < Pan <= 25 IV P4 [**]
25 < Pan <= 35 V-A P5 [**]
35 < Pan <= 100 VI-P P6 [**]
Pan > 100 <3> [ VI-S/N ] P6 [**]
TemC >= 09 Pan <= 5 I
[ TemC > 8°C ] 5 < Pan <= 15 II P2 [**]
15 < Pan <= 20 III P3 [**]
20 < Pan <= 25 IV P4 [**]
25 < Pan <= 35 <4> [ V-V/A ] P5 [**]
35 < Pan <= 100 VI-P P6 [**]
Pan > 100 <3> [ VI-S/N ] P6 [**]
Tx1 Tx1 = 21 - 23 II N2
Tx1 = 51 - 53 II C2
Tx1 = 12, 13 III N3
Tx1 = 61 -64 III C3
Tx1 = 11 IV N4
Tx1 = 94 V-A N5
Tx1 = 91 V-A C5
Tx1 = 92, 93 VI-N N6
VEU/ ARD/ Pan (10 < VEU <= 20 si ARD <= 20) Pan <= 5 V-A V5
sau VEU <= 10 Pan > 5 <2> [ VI-F/P ] V6
Sal / ifIr (ifIr = 0 si Sal >= 41) sau V-A S5
(ifIr = 1 si Sal >= 51)
Alc / ifIr / Tx150 (ifIr = 0 si Alc >= 41) sau Tx150 < 50 V-A S5
(ifIr = 1 si Alc >= 51) 51 <= Tx150 < 90 <2> [ VI-F/P ] S6
Port Port = 2, 3 V-A O5
PDD PDD > 50 V-A G5
____________________
[*] : a) Ordinea de analiză a condiŃiilor este de sus în jos şi găsirea unei condiŃii mai severe (de încadrare în clasă
mai mare decât încadrarea maximă precedentă) conduce la schimbarea încadrării în această clasă.
b) Ordinea de prevalare a condiŃiilor de schimbare a folosinŃei (subclasei) terenurilor în cadrul claselor V şi VI:
N(neproductiv) > S(silvic) > P(păşune) > F(fâneaŃă > L(livadă) > V(vie) > A(arabil).
[**] : Nu se mai aplică algoritmul standard pentru Pantă (Tabelul IV).
Tabelul III.a. Precizări la algoritmul de determinare a clasei de pretabilitate a terenurilor

la arabil (PretAr). (cont.)
Natura limitării CodiŃia limitării Clasa de NotaŃie în
AcBS AcBS = 2 <5> [ V-V/L/F/P ] Z5
AcBS = 3, 5, 6, 7 VI-P Z6
AcBS = 4, 8 VI-N Z6
ErSDC ErSDC = 25 V-A E-5
ErA ErA = 23, 33 sau 41 <= ErA < 70 V-A R5
70 <= ErA < 90 VI-P R6
ErA > 90 VI-N R6
Alu Alu = 61, 62 IV F4
Alu = 13, 23, 33, 43, 52 <2> [ VI-F/P ] F6
Alu = 53 <3> [ VI-S/N ] F6
Alu = 63 VI-N F6
Neu Neu = 4, 5 V-A U5
AAF AAF <= 50 sau AAF = 990 V-A Q5
Gle Gle = 6 V-A Q5
Gle = 7 VI-N Q6
PGle PGle = 6 V-A W5
EUS EUS = 6, 7 V-A W5
EUL EUL = 6 V-A L5
EUL = 7 VI-N L6
Inu Inu = 2, 3 V-A H5
Tabelul III.b. Precizări la agoritmul de determinare a clasei de pretabilitate a terenurilor

la păşuni-fâneŃe (PretPF)
TemC TemC >= 07 I
[ TemC > 6°C ]
05 <= TemC <= 06 II B2
[ 4°C < TemC <= 6°C ]
TemC = 04 III B3
[ 2°C < TemC <= 4°C ]
00 <= TemC <= 02 IV B4
[ -2°C < TemC <= 2°C ]
TemC = 99 VI-N B6
[ TemC <= -2°C ]
PreC PreC >= 07 I
[ PreC > 600mm/an ]
05 <= PreC <= 06 II D2
[ 500mm/an < PreC <= 600mm/an ]
03 <= PreC <= 04 ApFr > 0 II D2
[ 400mm/an < PreC <= 500mm/an ] ApFr <= 0 III D3
PreC <= 02 ApFr > 0 III D3
[ PreC <= 400mm/an ] ApFr <= 0 IV D4
Tx1 Tx1 = 21 - 23 II N2
Tx1 = 11 - 13 IV N4
Tx1 = 61 - 64 IV C4
Tx1 = 94 V N5
Tx1 = 91 V C5
Tx1 = 92, 93 VI-N N6
Alc Alc >= 51 si 51 <= Tx1 < 90 V S5
AcBS AcBS = 4, 8 VI-N Z6
ErA ErA = 92 VI-N R6
Alu = 53 <3> [ VI-S/N ] F6
Alu = 63 VI-N F6
Gle Gle = 7 VI-N Q6
EUL EUL = 7 VI-N L6
Tabelul III.c. Precizări la agoritmul de determinare a clasei de pretabilitate a terenurilor

la viticultură (PretVi)
TemC / Pan TemC = 99 VI-N B6
[TemC <= -2°C]
00 <= TemC <= 02 Pan <= 100 <1> [ VI-P/N ] B6
[ -2°C < TemC <= 2°C ] Pan > 100 VI-N B6
TemC = 04 Pan <= 100 VI-P B6
[ 2°C < TemC <= 4°C ] Pan > 100 <3> [ VI-S/N ] B6
05 <= TemC <= 07 Pan <= 100 <2> [ VI-F/P ] B6
[ 4°C < TemC <= 7°C ] Pan > 100 <3> [ VI-S/N ] B6
TemC = 08 Pan <= 25 <6> [ VI-A/L/F/P ] B6
[ 7°C < TemC <= 8°C ] 25 < Pan <= 100 VI-P B6
Pan > 100 <3> [ VI-S/N ] B6
TemC > 08 Pan <= 5 I
[ TemC > 8°C ] 5 < Pan <= 10 II P2 [**]
10 < Pan <= 20 III P3 [**]
20 < Pan <= 25 IV P4 [**]
25 < Pan <= 35 V P5 [**]
35 < Pan <= 100 VI-P P6 [**]
Pan > 100 <3> [ VI-S/N ] P6 [**]
STem10 STem10 < 2800 <6> [ VI-A/L/F/P ] B6
Tx60 Tx60 = 51 - 53 II C2
Tx60 = 11 - 13, 21 - 23 III N3
Tx60 = 61 - 64 IV C4
Tx60 = 91 VI-P C6
Tx60 = 92, 93 VI-N N6
Tx60 = 94 VI-P N6
ARD ARD <= 20 <2> [ VI-F/P ] d6
VEU VEU <= 20 <2> [ VI-F/P ] V6
Sal 21 <= Sal < 40 <8> [ VI-A/F/P ] S6
Sal >= 41 <2> [ VI-F/P ] S6
Alc 13 <= Alc < 40 <8> [ VI-A/F/P ] S6
Alc >= 41 <2> [ VI-F/P ] S6
IPC50max IPC50max > 35 <6> [ VI-A/L/F/P ] K6
pH60max pH60max > 9 <8> [ VI-A/F/P ] A6
AcBS AcBS = 5, 6, 7 VI-P Z6
AcBS = 4, 8 VI-N Z6
ErA 33 <= ErA < 90 VI-P R6
ErA > 90 VI-N R6
Alu = 13, 23, 33, 43, 52 <2> [ VI-F/P ] F6
Alu = 53 <3> [ VI-S/N ] F6
Alu = 63 VI-N F6
Gle Gle = 7 VI-N Q6
EUL EUL = 7 VI-N L6
Tabelul III.d. Precizări la agoritmul de determinare a clasei de pretabilitate a terenurilor

la pomicultură (PretLi)
TemC / Pan TemC = 99 [TemC <= -2°C] VI-N B6
00 <= TemC <= 02 Pan <= 100 <1> [ VI-P/N ] B6
[ -2°C < TemC <= 2°C ] Pan > 100 VI-N B6
TemC = 04 Pan <= 100 VI-P B6
[ 2°C < TemC <= 4°C ] Pan > 100 <3> [ VI-S/N ] B6
05 <= TemC <= 07 Pan <= 100 <2> [ VI-F/P ] B6
[ 4°C < TemC <= 7°C ] Pan > 100 <3> [ VI-S/N ] B6
TemC > 07 Pan <= 10 I
[ TemC > 7°C ] 10 < Pan <= 15 III P3 [**]
15 < Pan <= 25 IV P4 [**]
25 < Pan <= 100 VI-P P6 [**]
Pan > 100 <3> [ VI-S/N ] P6 [**]
ATemDF ATemDF >= 20 <8> [ VI-A/F/P ] B6 [**]
PreMA PreMA < 150 V D5
TS TS = VS, VS^, PE IV C4
STS1-6 STS1-6 = vs, vs’ IV C4
TxB TxB = 91 VI-P C6
TxB = 92, 93 VI-N N6
TxB = 94 VI-P N6
ARD 30 < ARD <= 50 <8> [ VI-A/F/P ] d6
ARD <= 30 <2> [ VI-F/P ] d6
VEU 30 < VEU <= 50 <8> [ VI-A/F/P ] V6

VEU <= 30 <2> [ VI-F/P ] V6
Sal 21 <= Sal < 40 <8> [ VI-A/F/P ] S6
Sal >= 41 <2> [ VI-F/P ] S6
Alc 21 <= Alc < 40 <8> [ VI-A/F/P ] S6
Alc >= 41 <2> [ VI-F/P ] S6
ACca ACca < 50 <7> [ VI-A/V/F/P ] k6
CarA100max CarA100max > 12 <7> [ VI-A/V/F/P ] k6
pH100max pH100max > 9 <7> [ VI-A/V/F/P ] A6
AcBS AcBS = 5, 6, 7 VI-P Z6
AcBS = 4, 8 VI-N Z6
ErA 33 <= ErA < 90 VI-P R6
ErA > 90 VI-N R6
Alu = 13, 23, 33, 43, 52 <2> [ VI-F/P ] F6
Alu = 53 <3> [ VI-S/N ] F6
Alu = 63 VI-N F6
Gle Gle = 7 VI-N Q6
EUL EUL = 7 VI-N L6
Note în Tabelele III:

Clasa de
Nota CodiŃia limitării
pretabilitate
<1> daca Alu = 53 [evitare înlocuire VI-P cu VI-S la TemC < 2°C nepretabile pt. silvic] VI-N
altfel VI-P
<2> daca 01 < PreC < 11 [300mm/an < PreC <= 1200mm/an] si Sal < 50 si Alc < 50 si VI-F
si Tx1 >= 20 si Pan < 25 si ErA < 33 si EUS < 4 si Neu < 3 si AcBS < 3
altfel VI-P
<2"> daca 01 < PreC < 11 [300mm/an < PreC <= 1200mm/an] si Sal < 50 si Alc < 50 si V-F
si Tx1 >= 20 si Pan < 25 si ErA < 33 si EUS < 4 si Neu < 3 si AcBS < 3
altfel V-P
<3> daca Tx1 <> 91,94 si ARD > 20 si VEU > 10 si Sal < 40 si Alc < 40 si VI-S
si ErA <90 si EUS <> 7
altfel VI-N
<4> daca STem10 >= 2800 si Tx1 <> 91,94 si ARD > 30 si VEU > 30 si V-V
si Sal < 20 si Alc < 13 si IPC50max < 36 si pH60max <= 9 si ErA < 33
altfel V-A
<5> daca TemC > 08 [TemC > 8°C] si STem10 >= 2800 si Tx1 <> 91,94 si V-V
si ARD > 30 si VEU > 30 si Sal < 20 si Alc < 13 si IPC50max < 36 si
si pH60max <= 9 si Pan <= 35 si ErA < 33
altfel daca TemC > 07 [TemC > 7°C] si ATemDF < 20 si Tx1 <> 91,94 si V-L
si ARD > 50 si VEU > 50 si Sal < 20 si Alc < 20 si ACca >= 50 si
si CarA100max <= 12 si pH100max <= 9 si Pan <= 25 si ErA < 33
altfel <2"> [ V-F/P ]
<6> daca VEU > 30 si AcBS <= 1 VI-A

altfel daca ATemDF < 20 si ARD > 50 si VEU > 50 si ACca >= 50 si VI-L
si CarA100max <= 12 si pH100max <= 9
altfel <2> [ VI-F/P ]

altfel daca TemC > 08 [TemC > 8°C] si STem10 >= 2800 si Alc < 13 si VI-V
si IPC50max < 36 si pH60max <= 9

Tabelul IV. Clasa de pretabilitate a terenurilor la folosinŃe agricole

determinată de panta terenurilor (Pan)
Pan Clasa de Pretabilitate (NotaŃie în formula UP)
[%] Arabil Vii Livezi Păşuni-FâneŃe
Pan <= 5 I I I I
5 < Pan <= 10 II (P2) II (P2) I I
10 < Pan <= 15 II (P2) III (P3) III (P3) II (P2)
15 < Pan <= 20 III (P3) III (P3) IV (P4) II (P2)
20 < Pan <= 25 IV (P4) IV (P4) IV (P4) II (P2)
25 < Pan <= 35 V (P5) V (P5) VI (P6) III (P3)
35 < Pan <= 50 VI (P6) VI (P6) VI (P6) III (P3)
50 < Pan <= 100 VI (P6) VI (P6) VI (P6) IV (P4)
Pan > 100 VI (P6) VI (P6) VI (P6) IV (P4)
Notă: Subclasele A/V/L/F/P/S/N din cazul claselor V şi VI sunt determinate conform Tabelelor III.
Tabelul V. Algoritmii de evaluare a cerinŃelor orientative de ameliorare a terenurilor

pentru folosinŃe agricole
Nr. Lucrarea de ameliorare (if / ap) CondiŃii (*1) (*4)

crt. indicată
1. IrigaŃie (ifIr) (*3) [şi setare ifIr = 1(*4) ] ► DU ≥ 3 si FoRe <> M si RErS ≤ 8 t/ha/an si Pan ≤ 5%
2. Indiguiri şi regularizări cursuri de apă ► Inu > 0

(ifIn)
3. Desecare [de suprafaŃă] ► ifIr = 0 ► Tx150 > 30 ► 100 cm < AAF ≤ 300 cm
(ifDs) < 30 ► 75 cm < AAF ≤ 200 cm
=1 ► Tx150 > 30 ► 200 cm < AAF ≤ 500 cm
< 30 ► 140 cm < AAF ≤ 400 cm
► ifIr = 0 ► 3 ≤ EUS ≤ 4
=1 ► 2 ≤ EUS ≤ 3
4. Desecare [de suprafaŃă] ► ifIr = 0 ► Tx150 > 30 ► AAF ≤ 100 cm

şi Drenaj [de adâncime] < 30 ► AAF ≤ 75 cm
(ifDs + ifDr) =1 ► Tx150 > 30 ► AAF ≤ 200 cm
< 30 ► AAF ≤ 140 cm
► ifIr = 0 ► 5 ≤ EUS ≤ 6
=1 ► 4 ≤ EUS ≤ 6
► AAF = 990 (izvoare de coastă)
5. Drenaj Superficial daca AAF <> 990 si ► ifIr = 0 ► EUS ≥ 3

=1 ► EUS ≥ 2
sau
► Alu > 0
6. Captare izvoare de coastă ► AAF = 990 (izvoare de coastă) si Pan ≥ 15%

7. Drenaj [de adâncime] (ifDr) ► Alu > 0
şi Nivelare capitală
8. Ameliorarea Sărăturilor (ifAS) ► ifIr = 0 ► Sal ≥ 22

Spălarea Sărurilor =1 ► Sal ≥ 11
Amendare cu Gips
► ifIr = 0 ► Alc ≥ 22
Amenajare orizicolă pe sărături (*2)
=1 ► Alc ≥ 11
9. Amenajare AntiErozională (ifAE) (*3) ► ifIr = 0 ► RErS > 8 t/ha/an

=1 ► RErS > 1 t/ha/an
10. Sistem de Cultură AntiErozională (*3) ► ifIr = 0 ► RErS > 8 t/ha/an

=1 ► RErS > 1 t/ha/an
► Alu > 0
11. Terasare (ifTe) – Valuri de pământ (*3) ► Pan ≥ 15 %
12. Amenajare ravene şi torenŃi ► ErA ≥ 21
13. PlantaŃii de ProtecŃie ► Alu > 0
14. Nivelare capitală ► ( MMRe = md / ap ) si ( Alu = 0 )
14. Afânare Adâncă (apAA) (*3) ► Tas75 > 10 şi AAF > 150 şi Pan ≤ 10 si EUS < 4
15. Amendare cu Calcar ► pt. SupArTeo/SupPsTeo/SupFnTeo ≠ 0 ► pH1 ≤ 5,8

► pt. SupViTeo ≠ 0 ► pH60min ≤ 5,8
► pt. SupLiTeo ≠ 0 ► pH100min ≤ 5,8
16. Fertilizare Radicală (apFe) ► RHu50 ≤ 120 t/ha
17. Îndepărtarea Pietrelor ► 25 ≤ Sch1 < 90 %

► 1 ≤ AcBS ≤ 3
► AcPiet ≥ 1
18. DeStufizare ► AcSAMP = 1 / 2 / 5 / 7 / 8
19. Distrugerea Muşuroaielor ► AcSAMP = 3 / 6 / 8
20. Defrişarea şi Scoaterea Cioatelor ► AcSAMP = 4 / 6 / 7 / 8
21. Recultivare ► MMRe = ha / ca
22. Combaterea Poluării şi a altor ► PDD ≥ 5 %

Degradări şi DeficienŃe ale terenului
(apCP)
___________________
(*1) Deciziile se parcurg în ordine (de sus în jos) şi orice condiŃie îndeplinită determină lucrarea indicată.
(*2) Numai în cazul suprafeŃelor arabile (SupArTeo/C ≠ 0) şi dacă Pan < 2% şi VEU > 20% şi AcBS < 2.
(*3) NUse recomandă pentru cazul suprafeŃelor cu păşuni sau fâneŃe (SupPsTeo/C sau SupFnTeo/C ≠ 0).
(*4) Se consideră ifIr = 1 şi atunci când există condiŃii de cerinŃe pentru IrigaŃie.
Anexa 1 la Metodologia BDUST

CONłINUTUL BAZELOR DE DATE ALE UNITĂłILOR DE SOL-TEREN
Legendă:
ObŃ (Mod de ObŃinere/Măsurare UM ( Unitate de Măsură): Nec (Necesar pentru:)
/Calculare/Estimare): c = cod (1) : Calcul Note de Bonitare
t = în teren cu prelucrare txt = text (2) : Determinare Clase de Pretabilitate
ulterioară în birou dată = dată calendaristică (3) : Elaborare Legendă/Formulă US
a = analiză de laborator (4) : Elaborare Formulă UP
c = calcul conform definiŃiei (5) : Determinare CerinŃe
e = estimare prin funcŃii de Lucrări Ameliorative
de (pedo)transfer (6) : Calcul Date Sintetice pe Comună
(7) : Gestiune Bază de Date
Codf (Codificare/reprez. în calculator) (…) : Alte utilizări
a = cod alfabetic sau text
n = valoare numerică _______________________
(în paranteză este precizată lungimea în număr de caractere) Xxx (bold) = Indicator primar obligatoriu
( n.n = nr. cifre întegi / nr. cifre zecimale; - = număr cu semn) Xxx = Indicator opŃional
Tabelul 1. Date privind Lucr (Lucrarea de Cartare Pedologică / Studiu Pedologic)
Nr.crt Cod Simbol Denumire Caracteristică ObŃ UM Codf Nec

MESP
1 - Lucr Cod Lucrare în Comună t c n(2) 7
2 - nLucr Nume Lucrare (Studiu Pedologic) t txt a(10) …
3 - SupLucr SuprafaŃa teritoriului Lucrării (supr.cartată) c ha n(5.2) 7
4 - TeoPrim Primul TEO definit în cadrul Lucrării t c n(4) 7
5 - TeoUltim Ultimul TEO definit în cadrul Lucrării t c n(4) 7
6 - DataIC Data Începerii Cartării pe teren t dată a(10) 7
7 - DataTC Data Terminării Cartării pe teren t dată a(10) 7
8 - DataIPD Data Începerii Prelucrării Datelor t dată a(10) 7
9 - DataTPD Data Terminării Prelucrării Datelor t dată a(10) 7
10 - TipLucr Tip Lucrare t c a(1) 7
11 - Scara Scara Lucrării t - n(7) 7
12 - Exec OrganizaŃia Executantă a Lucrării t txt a(50) 7
13 - Resp Numele şi Prenumele Responsabilului Lucr. t txt a(25) 7
14 - JJCom JJ_Com_ c c a(12) 7
15 - ObsLucr ObservaŃii asupra Lucrarii t txt a(215) 7
(colectiv de elaborare, contract, etc.)
16 - SistCoord Sist. coord. geogrf. long. lat. ale punctelor t c a(3) 7
17 - TeoCPrim Primul TEOC definit în cadrul Lucrării t c n(4) 7
18 - TeoCUltim Ultimul TEOC definit în cadrul Lucrării t c n(4) 7
19 - UsPrim Primul US definit în cadrul Lucrării t c n(3) 7
20 - UsUltim Ultimul US definit în cadrul Lucrării t c n(3) 7
21 - UsCPrim Primul USC definit în cadrul Lucrării t c n(3) 7
22 - UsCUltim Ultimul USC definit în cadrul Lucrării t c n(3) 7
Tabelul 2. Date la nivel de ACO (Areal Climatic Omogen)

MESP
1 - ACO Codul ACO-ului (nr. de ordine în judeŃ) t c n(2) 7
2 - nACO Nume ACO t c a(8) 7
3 - StaM Nume (cod) StaŃie Meteo din ACO t c a(8) 7
4 (1) MzPC MicroZona Pedo-geoClimatică t c n(3) 6
5 - AMzPC Areal MzPC t c a(3) 6
6 Rezervă (1) …
7 - LatACOG Latitudine – Grade sexazecimale (centrul ACO) t ºN n(2) …
8 - LatACOM Latitudine – Minute sexazecimale (centr.ACO) t ’N n(2) …
9 - LatACOS Latitudine – Secunde sexazecimale (centr.ACO) t ”N n(2) …
10 - LongACOG Longitudine - Grade sexazecimale (centr.ACO) t ºE n(2) …
11 - LongACOM Longitudine - Minute sexazecimale (centr.ACO) t ’E n(2) …
12 - LongACOS Longitud. - Secunde sexazecimale (centr.ACO) t ”E n(2) …
13 - AltACO Altitudine (media pe ACO) t m n(4) …
14 (3) Tem Temperatura medie anuală a aerului t °C (-2.1) 1,2,3,4,5
15 (92) STem10 Suma Totală a Tem > 10 °C t °C/an n(4) 2,4
16 (96) NZFI Număr de Zile Fără ÎngheŃ pe an t nz/an n(3) …
17 - ATem Amplitudinea Tem t °C n(2) …
18 - ATemDF Amplitudinea max. temp. pe 7 zile Dec.-Febr. t °C n(2) 2,4
19 (4) Pre PrecipitaŃii medii cumulate anual t mm/an n(4) 1,2,3,4,5
20 - PreMA PrecipitaŃii medii cumulate Mai-August t mm n(3) 2,4
21 99 ErzvPlu Erozivitatea Pluvială t c n(3) …
22 - ETP EvapoTranspiraŃia PotenŃială cumulată anual e mm/an n(4) …
23 (5) BHC BilanŃ HidroClimatic anual e mm/an n(-4) …
24 VarBHC Indice de Variabilitate temporală al BHC t % n(3) …
25 ProEMN Probabilitate Evenimente Meteo Negative t % n(2) …
26 AcuACO Grad de AcurateŃe a datelor ACO t c n(1) 7
27 - ObsACO ObservaŃii (sursă, măs/est., per.de calcul, …) t txt a(97) 7
28 - JJ _Cod JudeŃ (cod auto) t c a(3) 7
Tabelul 3. Date la nivel de US (Unitate de Sol)

Nr. Cod Simbol Denumire Caracteristică ObŃ UM Codf Nec
crt MESP
1 - US Codul US-ului (nr. de ordine în comună) t c n(3) 7
2 - SupUS SuprafaŃa US c ha n(4.2) 7
3 26 FolUS Categoria de FolosinŃă principală din US t c a(2) 3
4 11 TS Tip Sol t c a(2) 2,3,4,6
5-7 12 STS1-3 SubTip Sol – Calificativ 1,2,3 t c a(2) 2,3,4
8-10 13 CPS1-3 Caracteristică Particulară Sol 1,2,3 t c n(3) 3
11 14 Gle Gleizare sol t c n(1) 1,2,3,4

12 15 SGle StagnoGleizare (PseudoGleizare) sol t c n(1) 1,2,3,4
13 16 Sal Salinizare sol a c n(2) 1,2,3,4,5
14 17 Alc Alcalizare sol a c n(2) 1,2,3,4,5
15 20 ErSDC Eroz. în Supr., Decop., Colmat. t c n(2) 2,3,4
16 (188) ErS Eroziune în SuprafaŃă (Conf. OMA-223/2002) t c n(1) 6
17 186 Erdb Erodabilitate e c n(1) …
18 21a MaPa Material Parental / de cuvertură t c a(2) 3
19 22 GMaPa Cls.Granulom.Mat.Parent. / Desc.Mat.Org. t c a(2) 3
20 21b RoSu Rocă Subiacentă t c a(2) 3
21 (19) ARD Adâncime apariŃie Rocă Dură t cm n(3) 2,3,4
22 23 Tx1 Textura în Ap sau în secŃ. 0 - 25 cm a c n(2) 1,2,3,4
23 23 Tx60 Textura în secŃ. 0 - 60 cm a c n(2) 2,4
24 23 TxB Textura în oriz.intermed. AC sau B (50 cm) a c n(2) 1,3
25 23 Tx150 Textura în secŃ. de control 0 - 150 cm a c n(2) 1,4,5
26 (24) Sch1 Scheletul în Ap sau în secŃ. 0 - 25 cm a % n(2) 3,5
27 (24) SchB Scheletul în oriz.intermed. AC sau B (50 cm) a % n(2) 3
28 25 DesMOrg1 Gr.Desc.Mat.Org. în Ap sau în secŃ. 0 - 25 cm a c a(2) 3
29 25 DesMOrgB DesMOrg în oriz.intermed. AC sau B (50 cm) a c a(2) 3
30 (133) VEU Volum Edafic Util t % n(3) 1,2,4
31 44 Tas75 Grad de Tasare a % n(-2) 1,2,4,5
2
32 (134) RezA RezistenŃa la Arat e kgf/dm n(2) …
33 (50) KS150 Permeabilitatea (K Sat.) în secŃ. 25-150 cm a mm/h n(3.1) 1,2,4
34 (70) Hu1 ConŃinut de Humus în Ap sau 0-25 cm a % n(2.1) 6
35 (144) RHu50 Rezerva de Humus în 0–50 cm a t/ha n(3) 1,4,5
36 (63) pH1 pH(/H2O) în Ap sau în secŃ. 0 - 25 cm a - n(2.1) 1,2,4,5
37 (63) pH60min pH(/H2O) minim din secŃ. 0 - 60 cm a - n(2.1) 2,4,5
38 (63) pH60max pH(/H2O) maxim din secŃ. 0 - 60 cm a - n(2.1) 2,4,5
39 (63) pH100min pH(/H2O) minim din secŃ. 0 - 100 cm a - n(2.1) 2,4,5
40 (63) pH100max pH(/H2O) maxim din secŃ. 0 - 100 cm a - n(2.1) 2,4,5
41 (61) CarT50 Carbonat de Calciu Total în secŃ. 0 – 50 cm a % n(2.1) 1
42 (62) CarA100max CaCO3 Activ maxim din secŃ. 0 - 100 cm a % n(2.1) 2,4
43 CBCS1 CarbonaŃi şi BiCarbonaŃi Solubili în 0-25 cm a me n(2.1) …
44 (18) ACar Adâncime apariŃie CarbonaŃi t cm n(3) 3
45 ACca Adâncime apariŃie orizont Cca t cm n(3) 2,4
46 148 IPC50max Indice de Putere Clorozantă max pe 0 - 50 cm a - n(2.1) 2,4
47 (65) AlSc100max Al Schimbabil maxim din secŃ. 0 - 100 cm a me n(2.1) 2,4
48 141 DeBaz Debazificare sol a c n(1) 2,4
49 (67) SB1 Suma Baze.Schimbabile în Ap sau 0-25 cm a me n(2.1) …
50 (66) T831 Cap.Totală-Sch.Cat.la pH8,3 în Ap sau 0-25cm c me n(2.1) …
51 (85) A831 Aciditate Totală la pH 8,3 în Ap sau 0-25 cm a me n(2.1) …
52 (68) Ah1 Aciditate Hidrolitică în Ap sau 0-25 cm a me n(2.1) …
53 (69) V831 Grad.Sat.Baze (după A83) în Ap sau 0-25 cm c % n(2.1) 1

54 (69) VAh1 Grad.Sat.Baze (după Ah) în Ap sau 0-25 cm e % n(2.1) …
55 (142) iN1 Indice de Azot în Ap sau 0-25 cm a - n(2.1) 6
56 (71) NTot1 ConŃinut de Azot Total în Ap sau 0-25 cm a % n(1.3) …
57 (72) PMob1 ConŃ.Fosf.Mobil (accesibil) în Ap sau 0-25 cm a ppm n(4) 6
58 (73) KMob1 ConŃ.Potas.Mobil (accesib) în Ap sau 0-25 cm a ppm n(4) 6
59-61 27 MdfA1-3 Modificări Antropice ale solului 1, 2, 3 t c a(1) 3
62-64 28 TPDD1-3 Tip de Poluare sau Degradare/DeficienŃe 1-3 t c a(1) 3
65 (29) PDD Grad Poluare/Degradare/DeficienŃe t % n(2) 1,2,3,4,5
66 - AcuUS Grad de AcurateŃe a datelor US t c n(1) 7
67 - ObsUS ObservaŃii US t txt a(23) …
68-70 13 CPS6-4 Caracteristică Particulară Sol 6,5,4 t c n(3) 3
71-73 12 STS6-4 SubTip Sol – Calificativ 6,5,4 t c a(2) 2,3,4
74 - JJCom _JJ_Com c c a(12) 7
Tabelul 4. Date la nivel de TEO (Teritoriu Ecologic Omogen) / UDT (Unitate de Divizori de Teren)
MESP
1 - TEO Codul TEO-ului/UDT-ului (nr.ord. în comună) t c n(4) 7
2 - US Unitatea de Sol t c n(3) 7
3 - ACO Arealul Climatic Omogen t c n(2) 7
4 - SupTEO SuprafaŃa totală a TEO-ului c ha n(4.2) 7
5 - SupArTEO SuprafaŃa terenului Arabil din TEO t ha n(4.2) 7
6 - SupViTEO SuprafaŃa cu Vii din TEO t ha n(4.2) 7
7 - SupLiTEO SuprafaŃa cu Livezi din TEO t ha n(4.2) 7
8 - SupPsTEO SuprafaŃa cu Păşuni din TEO t ha n(4.2) 7
9 - SupFnTEO SuprafaŃa cu FâneaŃă din TEO t ha n(4.2) 7
10 - SupNpTEO SuprafaŃa cu Teren Neproductiv din TEO t ha n(4.2) 7
11 - NrATEO Numărul de Areale ale TEO-ului t - n(3) …
12 26 FolTEO Categoria de FolosinŃă principală din TEO t c a(2) 6
13 - BazHG Bazinul HidroGrafic t c n(4) 6
14 - ZNP Zona Naturală Protejată t c a(4) 6
15 2 FoRe Forma principală de Relief [*] t c a(1) 3,5,6
16 31 ElRe Elementele formei pr.de Relief t c a(2) 3
17 32 MMRe Forme de Mezo- şi Micro-Relief [*] t c a(2) 1,2,3,4,5
18 8 Neu Neuniformitatea terenului t c n(1) 1,2,3
19 (33) Pan Panta terenului t % n(3) 1,2,3,4,5
20 (187) LgPan Lungimea Pantei (versantului) terenului t m n(3) …
21 34 Exp ExpoziŃia terenului t c n(1) 1,3
22 (187) RErS Riscul de Eroziune în SuprafaŃă t t/ha/an n(2.1) 2,4,5
23 37 ErA Eroziune în Adâncime t c n(2) 2,3,4,5
24 38 Alu Alunecări de teren t c n(2) 1,2,3,4,5
25 - ErAlu Starea Eroziunii şi Alunecărilor t c n(1) 6
26 189 Port PortanŃa solului t c n(1) 2,4
27 3 TemC Tem Corectată (Clasă) e c n(2) 1,2,4

28 4 PreC Pre Corectate (Clasă) e c n(2) 1,2,4
29 - ETPC EvapoTransp.PotenŃială cumul.an. Corectată e mm/a n(4) …
30 (5) BHCC BilanŃ HidroClimatic anual Corectat e mm/a n(-4) …
31 (39) AAF Adâncime Apă Freatică (valori observate) t cm n(3) 1,2,3,4,5
32 183 ApFr Aport Freatic e mm/a n(3) 2,5
33 182 DU Deficit de Umiditate anuală t c n(1) 5
34 182 DUAI Deficit de umiditate Aprilie-Iulie t c n(1) 2,4
35 181 EUS Exces de Umiditate de SuprafaŃă t c n(1) 1,2,4,5
36 184 EUL Exces de Umiditate de infiltraŃie Laterală t c n(1) 2,4
37 107 DrL Drenaj Lateral t c n(1) 2,4
38 40 Inu Inundabilitatea prin revărsare t c n(1) 1,2,3,4,5
39 Rezervă (1) …
40 35 AcBS Acoperire cu Bolovani/Stânci (>20cm) t c n(1) 2,3,4,5
41 - AcPiet Acoperire cu Pietre (≤20cm) t c n(1) 4,5
42 36 AcSAMP Acoperire cu Stuf/Arb./Muş./Pop. t c n(1) 3,5
43 - AcStuf Acoperire cu Stuf t c n(1) 4
44 120 AcAG Acoperire cu Arbori ( > 10 cm) t c n(1) 4
45 121 AcAS Acoperire cu Arbuşti şi Arbori (≤ 10 cm) t c n(1) 4
46 122 AcCG Acoperire cu Cioate Groase ( > 10 cm) t c n(1) 4
47 123 AcCS Acoperire cu Cioate SubŃiri (≤ 10 cm) t c n(1) 4
48 124 AcMu Acoperire cu Muşuroaie t c n(1) 4
49 - AcPo Acoperire cu Popândaci t c n(1) 4
50 119 AcVIe Acoperire cu VegetaŃie Ierboasă t c n(1) 4
51 118 GrTe Grosime łelină t c n(1) 4
52 125 CVi Degradare pajişti prin Cărări de Vite t c n(1) 4
53 (271) ifDs Desecare (de suprafaŃă) t c n(1) 6
54 (271) ifDr Drenaj (de adâncime) t c n(1) 1,6
55 - ADr Adâncime Drenuri t cm n(3) …
56 (271) ifIr IrigaŃie t c n(1) 5,6
57 (271) ifIn Indiguire t c n(1) 6
58 (271) ifAS Ameliorare Sărături t c n(1) 6
59 (271) ifAE Amenajări AntiErozionale t c n(1) 6
60 (271) ifTe Terasare t c n(1) 6
61 (272) apAA Afânare Adâncă / scarificare t c n(1) 6
62 (272) apAm Amendare cu calcar/gips t c n(1) 6
63 (272) apFe Fertilizare ameliorativă/radicală t c n(1) 6
64 (272) apCP CombaterePoluare/Degradări/DeficienŃe t c n(1) 6
65 - AcuTEO Grad de AcurateŃe a datelor TEO t c n(1) 7
66 - Lucr Lucrarea de cartare pedologică t c n(2) 7
67 - ObsTEO ObservaŃii TEO t txt a(38) …
_______________________________________________
[*] : Conform Ghidului de teren (Munteanu şi Florea, 2009)
Tabelul 5. Date privind Prf (Profilul de Sol)

MESP
1 - Prf Codul Profilului de Sol (nr. ord. în comună) t c n(4) 7
2 - TEO Cod TEO t c n(4) 3
3 - TipPrf Tip Profil t c c(2) 3
4 - LatPrfG Latitudine - Grade sexagesimale Profil de sol t ºN n(2) 7
5 - LatPrfM Latitudine - Minute sexagesimale Prf. sol t ’N n(2) 7
6 - LatPrfS Latitudine - Secunde sexagesimale Prf. sol t ”N n(2.2) 7
7 - LongPrfG Longitudine - Grade sexagesimale Prf. sol t ºE n(2) 7
8 - LongPrfM Longitudine - Minute sexagesimale Prf. sol t ’E n(2) 7
9 - LongPrfS Longitudine - Secunde sexagesimale Prf. sol t ”E n(2.2) 7
10 - ObsPrf ObservaŃii Prf (baza de date, etc.) t txt a(13) …
Tabelul 6. Structura USC-urilor (US-urilor Complexe)

MESP
1 - USC Cod US Complex (nr. ord. în comună) t c n(3) 7
2 - SupUSC SuprafaŃă US Complex c ha n(4.2) 7
3 26 FolUSC Categ de FolosinŃă princip. din US Complex t c a(2) 3
4-10 - US1-4 US simplu component 1 - 4 t c n(3) 7
5-11 - PUS1-4 Procent US1-4 din SupUS Complex t % n(2) 7
12 (188) ErS Eroziune în SuprafaŃă t c n(1) 6
13 - ObsUSC ObservaŃii US t txt a(13) …
Tabelul 7. Structura TEOC-urilor/UDTC-urilor (TEO-urilor Complexe / UDT-urilor Complexe)

MESP
1 - TEOC Codul TEO/UDT Complex (nr.ord. în comună) t c n(4) 7
2 - US Unitatea de Sol (simplă sau complexă) t c n(3) 7
3 - ACO Arealul Climatic Omogen t c n(2) 7
4 - TTEOC Tip TEO Complex t c a(2) 7
5 - SupTEOC SuprafaŃa totală a TEO-ului Complex c ha n(4.2) 7
6 - SupArTeoC SuprafaŃa terenului Arabil din TEO Complx t ha n(4.2) 7
7 - SupPsTeoC SuprafaŃa cu Păşuni din TEO Complex t ha n(4.2) 7
8 - SupFnTeoC SuprafaŃa cu FâneaŃă din TEO Complex t ha n(4.2) 7
9 - SupViTeoC SuprafaŃa cu Vii din TEO Complex t ha n(4.2) 7
10 - SupLiTeoC SuprafaŃa cu Livezi din TEO Complex t ha n(4.2) 7
11 - SupNpTeoC SuprafaŃa cu Teren Neproductiv din TEOC t ha n(4.2) 7
12 - NrATEOC Numărul de Areale ale TEOC-ului t - n(3) …

13 26 FolTEOC Categoria de FolosinŃă principală din TEOC t c a(2) 6
14 - TEO1 TEO/UDT simplu component 1 t c n(4) 7
15 - PTEO1 Procent TEO1 din Sup TEO Complex t % n(3) 7
16-20 - TEO2-4 TEO/UDT simplu component 2 - 4 t c n(4) 7
17-21 - PTEO2-4 Procent TEO2-4 din Sup TEO Complex t % n(2) 7
22 - Lucr Lucrarea de cartare pedologică t c n(2) 7
23 - ObsTEOC ObservaŃii TEOC t txt a(13) …
Tabelul 8. Date la nivel de Comună – Date Principale

MESP
1 - Com Nume mnemonic (Cod) Comună t c a(8) 7
2 - dCom Denumire Comună t txt a(25) 7
3 - SupCom Supr. Agr. Totală din Com (conf. evid. Cadastrale) t ha n(5.2) 6,7
(1)
4 - SupCCom SuprafaŃa Cartată din Comună (agricol + neprod.) c ha n(5.2) 6,7
(2)
5 - SupAg SuprafaŃa Agricolă bonitată din Com c ha n(5.2) 6
6-10 - NBAr1-5 Nota Bon. medie pt. Ar de calit 1-5 din Com c - n(2) 6
11 - NBAr Nota de Bonitare medie pt. Ar din Com c - n(2) 6
12-16 - NBFn1-5 Not.Bon.medie pt. FâneŃe de calit 1-5 din Com c - n(2) 6
17 - NBFn Nota de Bonitare medie pt. FâneŃe din Com c - n(2) 6
18-22 - NBVi1-5 Nota Bon. medie pt. Vii de calit 1-5 din Com c - n(2) 6
23 - NBVi Nota de Bonitare medie pt. Vii din Com c - n(2) 6
24-28 - NBLi1-5 Nota Bon. medie pt. Liv. de calit 1-5 din Com c - n(2) 6
29 - NBLi Nota de Bonitare medie pt. Liv. din Com c - n(2) 6
30-34 - NBPs1-5 NotaBon.medie pt. Păşuni de calit 1-5 din Com c - n(2) 6
35 - NBPs Nota de Bonitare medie pt. Păşuni din Com c - n(2) 6
36-40 - SupAr1-5 SuprafaŃa Arabilă de calit. 1-5 din Com c(2) ha n(5.2) 6
(2)
41 - SupAr SuprafaŃa Arabilă bonitată din Com c ha n(5.2) 6
(2)
42-46 - SupFn1-5 Suprf. cu FâneŃe de calit. 1-5 din Com c ha n(5.2) 6
(2)
47 - SupFn Supraf. cu FâneŃe bonitată din Com c ha n(5.2) 6
(2)
48-52 - SupVi1-5 SuprafaŃa cu Vii de calit. 1-5 din Com c ha n(5.2) 6
(2)
53 - SupVi SuprafaŃa cu Vii bonitată din Com c ha n(5.2) 6
(2)
54-58 - SupLi1-5 SuprafaŃa cu Livezi de calit. 1-5 din Com c ha n(5.2) 6
(2)
59 - SupLi SuprafaŃa cu Livezi bonitată din Com c ha n(5.2) 6
(2)
60-64 - SupPs1-5 SuprafaŃa cu Păşuni de calit. 1-5 din Com c ha n(5.2) 6
(2)
65 - SupPs SuprafaŃa cu Păşuni bonitată din Com c ha n(5.2) 6
66 - Rezervă (4) …
67 - SClsfS Sistemul de Clasificare a Solurilor t c a(1) 2,3,4,7
68 - JJ _Cod JudeŃ (cod auto) t c a(3) 7
________________________________________
(1)
: rezultată din însumarea suprafeŃelor US/USC-urilor, la elaborarea Legendei US (Tabelul 2.2 din Ordinul MA 278/2011).
(2)
: rezultată din însumarea suprafeŃelor TEO/TEOC-urilor bonitate, la elaborarea Tabelului 3.4 din Ordinul MA 278/2011.
Anexa 2 la Metodologia Unitară BDUST
OSPA _______________ Fişa ACO 1 - Date la nivel de ACO (Areal Climaic Omogen) Resp: _________________
Data: _________________
Jud: _______________ Pag: ___________ / ____
A
C Nume ACO StaM Mz AMz Lat Long Alt Tem STem10 NZFI ATem ATem Pre Pre ErzvPlu Var Pro Acu ObsACO
O a8 PC PC 3 96 DF 4 MA BHC EMN ACO (cont.verso)
n2 a8 n3 a4 ºN ºE m ºC 92 zile/an ºC ºC mm/an mm 99 % % n1 a97
ºC/an n3
Xxx : date necesare pt. Bonitare. Xxx : date necesare pt. Pretabilitate şi monitorizare . Xxx : alte date.
OSPA _______________ Fişa US 1 - Date la nivel de US (Unitate de Sol) Resp: _________________
Jud: _______________ Data: _________________
Comuna: _______________ Pag: ___________ / ____
US TS ST ST ST ST ST ST Fol C C C C C C Gl SG Sa Al ErS Er M G Ro AR Tx Tx Tx Tx Sc Sc De De VE Ta KS
S1 S2 S3 S4 S5 S6 US PS PS PS PS PS PS e le l c DC S a Ma Su D 1 60 B 15 1 B M M U s 15
1 2 3 4 5 6 Pa Pa 0 Or Or 75 0
18 g1 B 13 50
11 12 12 12 12 12 12 26 13 13 13 13 13 13 14 15 16 17 20 8 21 22
21 19
23 23 23 23 24 24 25 25 3 44 m
n3 a2 a2 a2 a2 a2 a2 a2 a2 n3 n3 n3 n3 n3 n3 n1 n1 n2 n2 n2 n1 a2 a2 a2 cm n2 n2 n2 n2 % % a2 a2 % % m/
h
Xxx : date necesare pt. Bonitare. Xxx : date necesare pt. Pretabilitate şi formule. Xxx : alte date.
OSPA ______________ Fişa US 2 - Date la nivel de US (Unitate de Sol) Resp: _________________
Jud: ______________ Data: _________________
Comuna: ______________ Pag: ___________ / ____
Hu RHu p p p pH pH Car Car C A A IPC AlSc De SB T A Ah V iN N P K M M M TP TP TP P Ac
US 1 50 H H H 100 100 T50 A B Ca C 50 100 Baz 83 83 83 To mo mo df df df D D D D u Obs
1 60 60 min max 100 C r ca 1 1 1 1 1 1 1 1 1 A1 A2 A3 D1 D2 D3 D US
70 144 63 mi mx 63 63 61 62 S1 18 148 65 141 67 66 85 68 69 71 72 73 27 27 27 28 28 28 29
n3 % t/ha - 63 63 - - % % me cm cm - me n1 me me me me % - % pm pm a1 a1 a1 a1 a1 a1 % n1 a50
Xxx : date necesare pt. Bonitare. Xxx : date necesare pt. Pretabilitate şi formule. Xxx : alte date.
OSPA _______________ Fişa TEO 1 - Date la nivel de TEO (Teritoriu Ecologic Omogen) Resp: ___________________
Jud: _______________ / UDT (Unitate de Divizori de Teren) Data: ___________________
Comuna: _______________ Lucrarea de cartare: ___ Pag: ___________ / ______
A M Er
TEO US C Su Su Su Su Su Su Nr Fo Baz ZN Fo El M Ne P Lg E R Er Al Al P AAF ApFr DU Du EUS EU DrL Inu
(UDT) O Ar Ps Fn Vi Li Np TE TE HG Prot Re Re Re u an Pa xp ErS A u u or AI L
n
26 2 31 32 8 33 34 187 37 38 t 39 183 182 181 184 107 40
n4 n3 n2 ha ha ha ha ha ha n3 a2 n4 n4 a1 a2 a2 n1 % m n1 t/ha n2 n2 n1 n1 cm mm n1 n1 n1 n1 n1 n1
Xxx : date necesare pt. Bonitare. Xxx : date necesare pt. Pretabilitate, Monitorizare şi Formule. Xxx : alte date.
OSPA _______________ Fişa TEO 2 - Date la nivel de TEO (Teritoriu Ecologic Omogen) Resp: _________________
Jud: _______________ / UDT (Unitate de Divizori de Teren) Data: _________________
Comuna: _______________ Pag: ___________ / ____
Ac Ac Ac Ac Ac Ac Ac Ac Ac Ac Ac Gr C if if if if if if if ap ap ap ap
TEO BS Piet SA Stuf AG AS CG CS Mu Po VIe łe Vi Ds Dr ADr Ir In AS AE Te AA Am Fe CP Acu ObsTEO
(UDT) 35 36 120 121 122 123 124 119 118 125 271 271 271 271 271 271 271 272 272 272 272 TEO (cont. verso)
n4 n1 n1 n1 n1 n1 n1 n1 n1 n1 n1 n1 n1 n1 n1 n1 cm n1 n1 n1 n1 n1 n1 n1 n1 n1 n1 a50
Xxx : date necesare pt. Bonitare. Xxx : date necesare pt. Monitorizare şi formule. Xxx : alte date.
OSPA ___________ Fişa Prf - Date privind Profilele de Sol Resp: ______________
Jud: ___________ Data: ______________
Comuna: ___________ Pag: ______ / ______
Tip Tip
Prf TEO Lat Prf Long Prf ObsPrf Prf TEO Lat Prf Long Prf ObsPrf
Prf Prf
OSPA ___________ Fişa USC - Structura US-urilor Complexe Resp: _______________
Jud: ___________ Data: _______________
Comuna: ___________ Pag: ______ / ______
US Compex FolosinŃa US1 PUS1 US2 PUS2 US3 PUS3 US4 PUS4 ErS
USComplex
% % % % n1
OSPA _________________ Fişa TEOC - Structura TEO-urilor/UDT-urilor Complexe Resp: _________________
Jud: _________________ Data: _________________
Comuna: _________________ Pag: __________ / _____
TEO US ACO Tip SupT SupT SupT SupT SupT SupT Nr A Fol TEO PTEO TEO PTEO TEO PTEO TEO PTEO ObservaŃii
/UDT TEO Ar Ps Fn Vi Li Np TEO TEO 1 1 2 2 3 3 4 4
Cplx Cplx ha ha ha ha ha ha Cplx Cplx % % % %
41
OSPA ___________ Fişa Lucr - Date privind Lucrarea de cartare Resp: ____________
Jud: ___________ Data: ____________
Comuna: _________
Lucrarea: _________
Simbol Denumire Caracteristică UM Codf Valoare

Com Nume mnemonic (cod) Comună c a(8)
dCom Denumire Comună txt a(25)
SupCom SuprafaŃa Agricolă din Com (conf. ev. Cadastrale) ha n(5.2)
SupAg SuprafaŃa Agricolă Cartată din Comună ha n(5.2)
SupCCom SuprafaŃa Cartată Totală din Comună (agr. + neprod.) ha n(5.2)
Lucr Cod Lucrare în Comună c n(2)
nLucr Nume Lucrare (Studiu Pedologic) txt a(25)
SupLucr SuprafaŃa teritoriului Lucrării (supr.cartată) (*) ha n(5.2)
UsPrim Primul US definit în cadrul Lucrării c n(3)
UsUltim Ultimul US definit în cadrul Lucrării c n(3)
UsCPrim Primul USC definit în cadrul Lucrării c n(3)
UsCUltim Ultimul USC definit în cadrul Lucrării c n(3)
TeoPrim Primul TEO definit în cadrul Lucrării c n(4)
TeoUltim Ultimul TEO definit în cadrul Lucrării c n(4)
TeoCPrim Primul TEOC definit în cadrul Lucrării c n(4)
TeoCUltim Ultimul TEOC definit în cadrul Lucrării c n(4)
DataIC Data Începerii Cartării pe teren dată a(10)
DataTC Data Terminării Cartării pe teren dată a(10)
DataIPD Data Începerii Prelucrării Datelor dată a(10)
DataTPD Data Terminării Prelucrării Datelor dată a(10)
TipLucr Tip Lucrare c a(1)
Scara Scara Lucrării - n(7)
SClsfS Sistemul de Clasificare a Solurilor c a(1)
SistCoord Sist. de coord. geograf. long. lat. ale punctelor c a(3)
Exec OrganizaŃia Executantă a Lucrării txt a(50)
Resp Numele şi Prenumele Responsabilului Lucr. txt a(25)
ObsLucr ObservaŃii asupra Lucrarii txt a(215)
_______________________
(*) : SupLucr = SupCCom în cazul în care lucrarea este executată pe întreaga comună.

Metodologia BDUST

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologia BDUST

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE

PENTRU PEDOLOGIE AGROCHIMIE ŞI PROTECłIA MEDIULUI

Metodologia de realizare şi interpretare

Metodologia a fost elaborată de către ICPA Bucureşti şi verificată în perioada 2002-2012 în

Metodologia de realizare şi interpretare

2. Principiile de definire a conŃinutului bazelor de date de sol-teren

ce trebuie pregătite/cartate de către pedolog şi eliminarea muncii “manuale” şi a riscurilor de

Pentru structurarea spaŃială a datelor, se stabilesc următoarele:

- “TEO Dublu-Complex Disociat” (DD): nu există nicio asociere între UDT-urile

3. ConŃinutul bazelor de date de sol-teren

Datele conŃinute de BDUST sunt explicitate în Anexa 1, cu următoarele completări:

Date la nivel de Comună (Anexa 1 - Tabelul 8):

Date la nivel de Areal Climatic Omogen - ACO (Anexa 1 - Tabelul 2):

Date la nivel de Unitate de Sol - US (Anexa 1 - Tabelul 3):

Date la nivel de Teritoriu Ecologic Omogen / Unitate de Divizori de Teren - TEO/UDT

Date privind Profilul de Sol - Prf (Anexa 1 - Tabelul 5):

R = Profil analizat, reprezentativ pentru US/TEO

Structura US-urilor Complexe - USC (Anexa 1 - Tabelul 6):

Structura TEO-urilor / UDT-urilor Complexe - TEOC/UDTC (Anexa 1 - Tabelul 7):

4. Precizări privind prelucrarea-interpretarea unitară a datelor BDUST

• În Tabelul de prezentare a Legendei unităŃilor de sol explicitarea (decodificarea) texturii solului

• În Tabelele III şi IV sunt prezentate unele precizări/extinderi la MESP privind algoritmii de

• În formulele unităŃilor de pretabilitate din Tabelele de prezentare a grupării terenurilor în clase

• Formula unităŃii de pretabilitate din Tabelele de prezentare a grupării terenurilor în clase de

• În Tabelele de prezentare a suprafeŃelor totale pe comună ale terenurilor pe clase de calitate şi pe

Nr. Simbol Arabil Păşuni-FâneŃe Vii Livezi

Tabelul III.a. Precizări la algoritmul de determinare a clasei de pretabilitate a terenurilor

Tabelul III.a. Precizări la algoritmul de determinare a clasei de pretabilitate a terenurilor

Tabelul III.b. Precizări la agoritmul de determinare a clasei de pretabilitate a terenurilor

Tabelul III.c. Precizări la agoritmul de determinare a clasei de pretabilitate a terenurilor

Tabelul III.d. Precizări la agoritmul de determinare a clasei de pretabilitate a terenurilor

ARD <= 30 <2> [ VI-F/P ] d6

VEU 30 < VEU <= 50 <8> [ VI-A/F/P ] V6

Note în Tabelele III:

<6> daca VEU > 30 si AcBS <= 1 VI-A

<7> daca VEU > 30 si AcBS <= 1 VI-A

<8> daca VEU > 30 si AcBS <= 1 VI-A

Tabelul IV. Clasa de pretabilitate a terenurilor la folosinŃe agricole

Tabelul V. Algoritmii de evaluare a cerinŃelor orientative de ameliorare a terenurilor

Nr. Lucrarea de ameliorare (if / ap) CondiŃii (*1) (*4)

2. Indiguiri şi regularizări cursuri de apă ► Inu > 0

4. Desecare [de suprafaŃă] ► ifIr = 0 ► Tx150 > 30 ► AAF ≤ 100 cm

5. Drenaj Superficial daca AAF <> 990 si ► ifIr = 0 ► EUS ≥ 3

6. Captare izvoare de coastă ► AAF = 990 (izvoare de coastă) si Pan ≥ 15%

8. Ameliorarea Sărăturilor (ifAS) ► ifIr = 0 ► Sal ≥ 22

9. Amenajare AntiErozională (ifAE) (*3) ► ifIr = 0 ► RErS > 8 t/ha/an

10. Sistem de Cultură AntiErozională (*3) ► ifIr = 0 ► RErS > 8 t/ha/an

11. Terasare (ifTe) – Valuri de pământ (*3) ► Pan ≥ 15 %

12. Amenajare ravene şi torenŃi ► ErA ≥ 21

13. PlantaŃii de ProtecŃie ► Alu > 0

14. Nivelare capitală ► ( MMRe = md / ap ) si ( Alu = 0 )

15. Amendare cu Calcar ► pt. SupArTeo/SupPsTeo/SupFnTeo ≠ 0 ► pH1 ≤ 5,8

16. Fertilizare Radicală (apFe) ► RHu50 ≤ 120 t/ha

17. Îndepărtarea Pietrelor ► 25 ≤ Sch1 < 90 %

18. DeStufizare ► AcSAMP = 1 / 2 / 5 / 7 / 8

19. Distrugerea Muşuroaielor ► AcSAMP = 3 / 6 / 8

20. Defrişarea şi Scoaterea Cioatelor ► AcSAMP = 4 / 6 / 7 / 8

21. Recultivare ► MMRe = ha / ca

22. Combaterea Poluării şi a altor ► PDD ≥ 5 %

Anexa 1 la Metodologia BDUST

Tabelul 1. Date privind Lucr (Lucrarea de Cartare Pedologică / Studiu Pedologic)

Nr.crt Cod Simbol Denumire Caracteristică ObŃ UM Codf Nec

Tabelul 2. Date la nivel de ACO (Areal Climatic Omogen)

Nr. Lucrarea de ameliorare (if / ap) CondiŃii (1) (4)