Manual Sistem Open GIS - CLEANWATER

PROIECT LIFE09 ENV/RO/000612 - CLEANWATER
SISTEM OPEN GIS - CLEANWATER
Bucuresti - 2014
Manual Sistem Open GIS - CLEANWATER
1
Prefata
1. NOTIUNI DE BAZA ............................................................................................................. 6
1.1. Serverul de baze de date ............................................................................................................ 8
1.2. Aplicația WebGIS ...................................................................................................................... 9
2. UTILIZAREA APLICATIEI WEB .................................................................................... 9
2.1. Crearea unui cont de utilizator ................................................................................................. 9
2.2. Gestionarea scenariilor ............................................................................................................ 11
2.3. Modificare date cont ................................................................................................................ 14
2.4. Aplicația WebGIS .................................................................................................................... 14
2.5. Legenda ..................................................................................................................................... 17
2.6. Credit ........................................................................................................................................ 18
2.7. Calculul costurilor ................................................................................................................... 18
2.8. Vizualizarea rezultatelor MODELARII in cazul apelor de suprafata................................ 23
2.9. Accesarea serviciilor standardizate ........................................................................................ 30
3. ABORDAREA PRIN MODELARE MATEMATICA A POLUARII APELOR DE
SUPRAFATA ............................................................................................................................... 31
3.1. Noţiuni generale asupra modelului ....................................................................................... 31
3.2. Morfologia retelei de drenaj.................................................................................................... 32
3.3. Aporturile de nutrienti ............................................................................................................ 34
3.4. Modelarea matematica la scara bazinului Bârlad ................................................................ 35
3.5. Rezultate. Scenarii de analiza a masurilor de diminuare a nutrienţilor............................. 37
4. ABORDAREA PRIN MODELARE MATEMATICA A POLUARII APELOR
SUBTERANE ............................................................................................................................... 40
4.1. Modelul matematic de curgere a apei subterane si transport de poluanti ......................... 41
4.2. Modelarea procesului de curgere in regim permanent ........................................................ 41
4.3. Introducerea condiţiilor de margine ...................................................................................... 43
4.4. Calibrarea modelului de curgere ............................................................................................ 44
4.5. Rezultate obtinute .................................................................................................................... 44
5. EVALUAREA COSTURILOR DE MEDIU SI DE RESURSA .................................... 46
5.1. Identificarea presiunilor semnificative .................................................................................. 47
5.2. Evaluarea impactului presiunilor semnificative ................................................................... 47
5.3. Evaluarea masurilor necesare pentru prevenirea/diminuarea/ compensarea pagubelor . 47
5.4. Evaluarea costurilot de mediu ................................................................................................ 48
5.5. Externalizarea costurilor ......................................................................................................... 50
5.6. Evaluarea costurilor de resursa .............................................................................................. 51
Concluzii .......................................................................................................................................... 52
2

Prefata
Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a obţine o „stare bună”
pentru toate corpurile de apă.
Scopul proiectului CLEANWATER l-a reprezentat dezvoltarea în Romania a unui sistem
modern de management al apei, în conformitate cu legislaţia UE (in special DCA), prin realizarea
unui sistem de analiză integrată Open GIS ca bază pentru elaborarea planului de management al apei
în cadrul unui bazin hidrografic.
Zona de studiu a fost bazinul hidrografic Bârlad cu o suprafaţa de 7220 km2 si care se prezintă
ca o zonă sensibilă la impactul activităţilor umane. Râul Bârlad, cu o lungime de 207 km, este cel mai
important afluent din partea stângă a râului Siret, trecând pe lângă oraşele Vaslui, Bârlad si Tecuci.
Apele de suprafaţa cat si cele subterane au resurse de apa reduse.
Conform Directivei Cadru a Apei, cuantificarea impactului activităţii umane se bazează pe
abordarea matematica. Instrumentul de decizie in gospodărirea durabila a resurselor de apa la nivelul
bazinului hidrografic Bârlad a fost realizat cu ajutorul modelării matematice, construind un suport
pentru determinarea bilanţului de nutrienţi din apele de suprafaţa si subterane, in condiţiile unor
scenarii predefinite privind evoluţia activităţilor umane, în contextul schimbărilor climatice.
Sistemul informatic On-Line CLEANWATER este un sistem GIS implementat pe o arhitectură
client/server care permite:
• Combinarea si integrarea in mediul Open-GIS a diverselor date si informaţii, in scopul
evaluării nivelului actual al poluării cu nutrienti din fiecare zona a bazinului hidrografic. Se
poate compara concentraţia actuala de nutrienti cu valoarea maxima permisa de nutrienti,
ţinănd cont de obiectivele de calitate.
• Utilizarea modelelor matematice, care integrează datele privind presiunile si fluxul de azot,
trensportul, transferul, retenţia, comportamentul acviferului si simulează variaţiile sezoniere si
fluxul de nutrienţi la scara sub-bazinelor, legând concentraţiile de nutrienti din râuri cu cele
descărcate din sursele punctuale si difuze (kg/zi).
• Realizarea de prognoze pe baza scenariilor privind activităţile umane, a evoluţiei calităţii apei
din bazinul hidrografic Bârlad, ca răspuns la masurile luate in cadrul programelor de acţiune
stabilite de către CGL (Comisia si Grupul de Lucru pentru aplicarea Planului de Acţiune
privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din sursele agricole) si a
Programului de măsuri, utilizat in Directiva Cadru privind apa, masuri menite să
îmbunătățească mediul și pentru a îndeplini obiectivele directivei.
• Evaluarea costurilor de mediu si resursa aferente măsurilor prevăzute în cadrul scenariilor şi
analizarea acestora din punct de vedere a eficienţei (analiza cost / eficienta) pe baza
rezultatelor returnate de modele. Evaluarea costurilor de mediu este corelata cu analiza stării
chimice a apelor in cadrul sistemului dezvoltat pe platforma web.
• Propunerea scenariilor si selectarea masurilor (de baza si suplimentare) de diminuare a
nutrienţilor, in vederea analizării efectului lor la scara bazinului hidrografic. Se pot păstra
acele scenarii al căror efect ajuta la atingerea obiectivelor de mediu propus.
Din punct de vedere tehnic, sistemul CLEANWATER a fost dezvoltat folosind cele mai noi
tehnologii GIS și web, care permit utilizatorilor accesarea sistemului cu un navigator web (ex.:
Mozilla Firefox, Google Chrome sau Internet Explorer).
Pentru a avea funcționalitea GIS în mediul web, sistemul CLEANWATER încorporează o suită de
aplicații libere cu sursă deschisă (open source), printre care se remarcă GeoServer, GeoNetwork,
PostGIS, OpenLayers și GeoExt.
3
Serverul GIS, împreună cu aplicaţia client, permite utilizatorilor să acceseze şi să afişeze

conţinutul bazei de date GIS - CLEANWATER, precum și efectuarea de selecții și interogări pe
criterii spaţiale. Funcționalitatea de bază pentru serverul GIS, asigurată de pachetul de programe open
source, poate returna informaţia geospaţială în format JPEG, PNG, SVG, KLM/KMZ, GML, PDF,
GeoTiff, CSV, GeoRSS sau ESRI Shapefile. De asemenea, informaţia spaţială poate fi livrată în oricare
din sistemele de coordonate definite în baza de date EPSG.
În funcţie de nivelul de implicare, utilizatorii autentificaţi în sistem pot:
• accesa, vizualiza, interoga şi analiza pe criterii spaţiale baza de date CLEANWATER pentru o
mai bună înţelegerea a impactului poluării asupra mediului natural din bazinul hidrografic
Bârlad;
• concepe scenarii noi prin modificarea interactivă a fişierelor de intrare în modelele
matematice RIVERSTRAHLER (pentru ape de suprafață) și MODFLOW (ape subterane)
folosite in cadrul proiectului;
• obţine costurile de mediu aferente măsurilor prevăzute în cadrul scenariilor și analizarea
acestora din punct de vedere a eficienței (analiza cost/ eficienţă) pe baza rezultatelor returnate
de modele.
Interfaţa sistemului a fost concepută în concordanță cu nevoile utilizatorilor şi pentru a crea un
mediu prietenos de gestiune a informațiilor spaţiale.
Interfaţa grafică a sistemului cuprinde mai multe zone funcţionale:
Ø Harta de ansamblu - facilitează orientarea utilizatorului în cadrul hărții principale.
Ø Harta principală - din partea centrală, bazinul hidrografic Bârlad, conține reprezentarea
cartografică a straturilor tematice care sunt stocate în baza de date GIS.
Interacțiunea dintre utilizator și hartă se realizează pe baza instrumentelor din bara de
instrumente.
Ø Lista de straturi - determină compunerea hărții principale prin selectarea interactivă a straturilor ce
se doresc a fi reprezentate. Informaţia de tip vector poate fi interogată și utilizată în diferite
analize, atât din punct de vedere al poziției spațiale cât și din punct de vedere al atributelor
asociate.
Informațiile din baza de date pot fi afișate și peste hărțile de bază de tip Google Maps, Bing Maps
sau OpenStreetMap. Informaţia vectorială este interogabilă şi poate fi utilizată în diverse analize
atât pe baza poziţiei spaţiale cât şi pe baza atributelor asociate.
Ø Legenda cuprinde informatii / explicatii privind parametri de calitate ai apei, valori prag pentru
parametrii de calitate ai apele de suprafata si subterane, stare ecologica a apelor, costuri de mediu
si resursa, masuri de baza si suplimentare prevazute in Programul de Actiune privind reducerea
sau eliminarea daunelor aduse mediului cauzate de o presiune specifica si in Programul de
măsuri, utilizat in Directiva Cadru privind apa, termeni utilizati in in sistemul Open GIS.
Ø Bilanturi - cuprinde rezultatele obţinute in cadrul proiectului cu ajutorul modelului Moneris, care
faciliteaza obtinerea bilanturilor de azot si fosfor, cele provenite din sursele de poluare sau
obtinute la inchiderea bazinului;
Ø Scenarii – perminte realizarea unor scenarii, activând butonul Scenariu nou. Sistemul permite
utilizarea a două metode: crearea unui scenariu nou pornind de la datele stocate în baza de date
CLEANWATER sau crearea unui scenariu nou pe baza unui scenariu existent.
Ø Bara cu instrumente ce conține toate instrumentele necesare pentru:
• Explorarea interactivă a hărții de către utilizatori prin intermediul unor instrumente de control
(navigare (pan), mărire (zoom in), micșorare (zoom out), zoom anterior, etc.);
4
• Măsurarea interactivă a distanțelor și suprafețelor pe hartă;

• Afișarea scarii numerice și a celei grafice a hărții.
• Tipărirea hărții;
• Afișarea interactivă a coordonatelor cursorului;
• Interogarea spațială a datelor;
• Consultarea tabelei cu atribute;
• Selectarea datelor;
• Editarea datelor.
• Modificarea opacității stratului activ cu ajutorul glisorului de opacitate;
• Afișarea informațiilor in fereastra.
Cu ajutorul iconitei din bara de instrumente Grafice pot fi realizate si vizualizate grafice, harti,
rezultate ale modelarii.
Datele de iesire de la cele două modele matematice (Seneque-Riverstrahler, pentru ape de
suprafaţa si GMS Modflow, pentru ape subterane) pot fi vizualizate sub formă de hărţi integrate în
aplicaţia Mapserver sau sub formă de grafice.
În cazul modelului pentru apele de suprafaţă se pot obţine valori atât la închiderea de bazin, cat
si de-a lungul axului, selectând dintr-o casetă derulantă bazinul sau secţiunea de pe ax şi compusul
pentru care se doreşte obţinerea de informaţii (debit, materii în suspensie, nitraţi, amoniu, oxigen,
fosfaţi, fitoplancton, fosfor total şi siliciu) pentru întreaga perioadă a anului, pentru care se face
modelarea.
In cazul apelor subterane rezultatele modelării matematice sunt prezentate sub forma de hărţi cu
nivelul piezometric si hărţi privind concentraţia nitraţilor pentru celulele acviferului caracterizat prin
frontul de poluare.
Dezvoltarea sistemului Open – GIS a cuprins mai multe etape de elaborare:
Ø crearea bazei de date reprezentative Open-GIS;
Ø adaptarea modelelor matematice la caracteristicile fizico-geografice ale bazinului Bârlad;
Ø cuplarea modelelor matematice in mediul GIS si integrarea modelării matematice si analizei
economice in cadrul sistemului, pentru accesarea prin internet;
Ø crearea sistemului integrat dezvoltat ca o aplicaţie geospaţială in acord cu cerinţele directivei
INSPIRE.
Baza de date din cadrul sistemului Open-GIS cuprinde date morfologice, hidrologice si
hidrogeologice, sursele de poluare, concentraţiile de nitraţi si utilizarea terenului in bazinul
hidrografic Bârlad. Colectarea si analizarea datelor a fost realizata in cadrul proiectului de către toţi
partenerii. Aceasta acţiune a inclus, de asemenea, evaluările pe teren realizate prin măsurători pe o
arie întinsa (fântâni stradale, secţiuni pentru recoltarea probelor de apa, foraje), care au condus la
completarea bazei de date existente.
Abordarea prin modelare privind protecţia mediului si costurile de recuperare a serviciilor cu
apa este o acţiune demonstrativa care a fost derulata la nivel de bazin hidrografic, oferind elemente cu
privire la metodele de evaluare (modele de simulare si analiza a tendinţelor) folosite pentru evaluarea
tendinţelor de presiune a poluării si evoluţia calităţii apei sub influenta condiţiilor climatice.
Utilizarea modelelor matematice pentru caracterizarea zonei de studiu permite analiza deplasării
poluantului in cadrul bazinului hidrografic, cuantificarea impactului activităţii umane, pentru a
cunoaşte zonele vulnerabile si pentru a evalua efectul masurilor in ceea ce priveşte concentraţiile de
nitraţi.
Aplicarea modelelor matematice (modele pentru ape de suprafaţa, ape subterane), s-a realizat
luând in considerare caracteristicile bazinului Bârlad si introducând in model baza de date GIS pentru
situaţia de mediu prezenta.
Modelul folosit pentru ape de suprafaţa, Seneque/Riverstrahler, este un model determinist,
dinamic care poate modela transportul nitraţilor si activitatea ecologica din cadrul unui bazin
5
hidrografic. Rezultatele modelului sunt: scurgerea si variaţiile geografice si sezoniere ale nutrienţilor
din bazinul hidrografic Bârlad.
Modelul folosit pentru ape subterane este realizat cu ajutorul pachetului de programe GMS
(Groundwater Modeling System) ce utilizează metoda diferenţelor finite. Pentru modelarea curgerii
apei subterane este folosit modului Modflow, in timp ce pentru modelarea transportului de poluanţi in
apa subterana sunt utilizate modulele MT3DMS si SEAM3D, cu ajutorul cărora sunt simulate
procesele de advecţie, dispersie, biodegradare si unele dintre reacțiile chimice ale constituenților
dizolvaţi de apele subterane.
Analiza economica, integrata in cadrul sistemului Open-GIS, se bazează pe estimarea
costurilor de mediu (costurile privind eliminarea pagubelor produse asupra mediului și a
ecosistemelor) si a costurilor de resursa (costurile legate de oportunitațile pierdute pe care le suportă
anumiţi utilizatori, ca urmare a diminuării resursei de apa), necesare a fi implementate pentru
protejarea ecosistemelor acvatice.
Pentru evaluarea costurilor de mediu asociate măsurilor necesare pentru protejarea mediului
acvatic au fost identificate patru etape principale: i) identificarea presiunilor semnificative care produc
schimbări asupra corpului de apă; ii) evaluarea impactului produs de aceste presiuni asupra mediului
acvatic sau altor utilizări ale apei, din punct de vedere chimic sau ecologic, sau alte utilizări ale apei;
iii) evaluarea măsurilor necesare pentru prevenirea/diminuarea/compensarea pagubelor, unde s-a
avut în vedere dacă aceste măsuri sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor în scopul stabilirii
eventualelor măsuri suplimentare si iv) estimarea valorica a costurilor de mediu.
De asemenea, au fost prezentate aspecte privind internalizarea sau externalizarea costurilor de
mediu.
Analiza cost-eficienta (conform Anexa III (b) a DCA) a fost realizata in strânsa legătura cu
masurile prevăzute in Programul de Acţiune privind reducerea sau eliminarea daunelor aduse
mediului cauzate de o presiune specifica si a Programului de măsuri, prevăzut in Directiva Cadru
Apa.
Fiecare din scenariile create cu ajutorul sistemului CLEANWATER reprezintă de fapt o serie de
măsuri prin care se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii apei. Aplicaţia pentru analiza cost-eficienţă are
rolul de a identifica măsurile cele mai potrivite, ţinând seama de costurile implicate şi de eficienţa
măsurii. Eficienţă este estimată prin modelare matematică sau folosind experienţa utilizatorului în
domeniu.
Pentru o bună integrare cu sistemele informatice existente la nivel național și european, sistemul
CLEANWATER a fost creat în conformitate cu principiile SEIS (Shared Environmental Information
System) și cu respectarea specificaţiilor tehnice ale Directivei INSPIRE (Infrastructure for Spatial
Information in Europe) și Directivei Cadru pentru Apă.
Toate informaţiile disponibile combinate cu analiza scenariilor privind impactul viitor al poluării
apei, bazate pe modelarea dinamica, permit formularea de prognoze si punctarea viitoarelor zone
potenţiale cu probleme in ceea ce priveşte poluarea cu compuşi ai azotului.
Sistemul On-Line GIS dezvoltat in cadrul proiectului CLEANWATER va constitui o baza in
elaborarea Planului de Management a Bazinului Hidrografic Prut-Bârlad, iar experienţa si
cunoştinţele acumulate vor putea fi utilizate mai târziu in managementul diferitelor bazine din
România.
CLEANWATER si-a propus sa sprijine implementarea sistemului dezvoltat la nivel naţional, ca
un suport pentru punerea in aplicare a Directivei privind nitraţii. Rezultatele proiectului, prin
sistemul Open-GIS, vor fi accesibile pentru membrii de CGL (Comisia si Grupul de Lucru pentru
aplicarea Planului de Acţiune privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din
sursele agricole), Ministerul Mediului si Schimbărilor Climatice, Administraţiile Bazinale de Apa,
Comitetul de bazin hidrografic, alţi utilizatori.
6
1. Notiuni de baza
Cunoscute sub denumirea de GIS (Geographical Information System, în română Sisteme
Informaționale Geografice), instrumentele de vizualizare și analiză a datelor geografice constituie
astăzi un domeniu cu o evoluție spectaculoasă. Sistemele GIS au ca principală caracteristică tratarea
informației ținând cont de localizarea și amplasarea ei spațială, în teritoriu, prin coordonate.
Facilitând prelucrarea și analiza datelor spațiale integrate în baze de date complexe și eterogene,
sistemele GIS constituie o soluție eficientă prin care se pot rezolva rațional și inteligent probleme tot
mai dificile legate de utilizarea resurselor terestre. Acest fapt face ca aplicabilitatea GIS să fie
nelimitată, marea majoritatea a activităților umane având drept trăsătură importantă poziția în spațiu.
Astfel, un sistem GIS poate fi utilizat pentru producerea de planuri și hărți, gestionarea rețelelor de
utilitate publică (apă și canalizare, electricitate, termoficare, drumuri, căi ferate, etc), identificarea
amplasamentului optim pentru o investiție, studiul impactului unui obiectiv (industrial, stație de
epurare, centrală electrică, rafinărie, etc) asupra mediului, etc
Un sistem GIS este compus din cinci componente principale. Acestea componente sunt
hardware, software, date geografice, personal și proceduri, destinate achiziției, stocării, actualizării,
prelucrării, analizei și afișării informațiilor geografice în conformitate cu specificațiile domeniului
aplicativ. Componenta hardware include platforma de calcul, precum și echipamentele periferice
pentru introducerea datelor și pentru comunicarea (afișarea) rezultatelor. Componenta software
trebuie să ofere o colectie de funcții de baza cu aplicabilitate generală și, în acelasi timp, să permită
adaptarea/extinderea funcționalității în conformitate cu specificul fiecărei aplicații. De regulă,
funcțiile oferite permit analiza vectoriala, analiza raster, cartografia automată, prelucrarea imaginilor,
gestiunea bazelor de date, etc. Componenta date geografice este determinanta. Prin date geografice se
înțelege un ansamblu de date geometrice (coordonate) și descriptive (atribute), asociate
obiectelor/fenomenelor geografice (parcele, râuri, străzi, obiective industriale, costuri, etc).
Componenta personal include o echipa formată din trei categorii de specialiști: cei care
implementează programele informatice de bază, cei care creează și întrețin baza de date, respectiv cei
care utilizează pachetele de programe și baza de date.
Sistemul informatic CLEANWATER este un exemplu de GIS implementat pe o arhitectură
client/server.
Din punct de vedere tehnic, sistemul CLEANWATER a fost dezvoltat folosind cele mai noi
tehnologii GIS și web. Utilizatorii pot accesa sistemul cu un navigator web (cum ar fi Mozilla Firefox,
Google Chrome sau Internet Explorer). Interfața sistemului a fost concepută în concordanță cu nevoile
utilizatorilor și pentru a crea un mediu prietenos de gestiune a informațiilor spațiale. Pentru a avea
funcționalitea GIS în mediul web, sistemul CLEANWATER încorporează o suită de aplicații libere cu
sursă deschisă (open source), printre care se remarcă GeoServer, GeoNetwork, PostGIS, OpenLayers
și GeoExt.
În funcție de privilegii, utilizatorii autentificați în sistem pot:
• accesa, vizualiza, interoga și analiza pe criterii spațiale baza de date CLEANWATER pentru
o mai bună înțelegerea a impactului poluării asupra oamenilor și a mediului natural;
• concepe scenarii noi prin modificarea interactivă a fișierelor de intrare în modelele
matematice RIVERSTRAHLER (pentru ape de suprafață) și MODFLOW (ape subterane);
• obține costurile de mediu aferente măsurilor prevăzute în cadrul scenariilor și analizarea
acestora din punct de vedere a eficienței (analiza cost / eficiență) pe baza rezultatelor returnate
de modele.
Pentru o bună integrare cu sistemele informatice existente la nivel național și european,
CLEANWATER a fost proiectat și implementat în conformitate cu principiile SEIS (Shared
7
Environmental Information System) și cu respectarea specificațiilor tehnice ale Directivei INSPIRE

(Infrastructure for Spatial Information in Europe) și Directivei Cadru pentru Apă.
Cele mai importante componente ale sistemului sunt prezentate în continuare.
Serverul
Este un calculator puternic, multi-procesor, pe o arhitectură de 64-bit. Configurația mașinii a
fost proiectată în funcție de necesitățile de procesare ale componentelor software ce vor fi instalate în
sistemul GIS.
Sistemul de operare
Este aplicația software de bază. Gestionează modul de partajare a resurselor calculatorului și
oferă dezvoltatorilor de aplicații interfețe de accesare a acestor resurse. CLEANWATER utlizează
sistemul de operare Linux Ubuntu Server Edition. Acesta s-a dovedit compatibil atât cu aplicațiile
clasice server-side (Apache, PHP, Tomcat), cât și cu aplicațiile geospațiale (GeoServer, GeoSetwork).
Serverul HTTP
Cunoscut și sub numele de server web, acesta primește cereri de informații adresate catre server
prin intermediul protocolului HTTP și returnează răspunsuri adecvate. Sistemul CLEANWATER
utilizează soluția Apache ca server HTTP. Apache HTTP este o aplicație open source, extrem de
puternică și scalabilă. Apache implementează o varietate de functionalități specifice mediului web
(Ex: scheme de autentificare, support pentru limbaje de programare server-side etc.).
Platforma Java
Platforma standard dezvoltată de Sun (actual Oracle) este utilizată pentru dezvoltarea,
implementarea și rularea aplicațiilor folosind limbajul de programare Java. Sistemul on-line
CLEANWATER include mai mule aplicații dezvoltate în Java, care necesită prezența acestei
platforme (Ex: GeoServer, Tomcat).
Java Servlet Container
Sistemul CLEANWATER utilizează aplicația tip “Java Servlet Container” Apache Tomcat
pentru a permite rularea aplicațiilor Java în mediu web. Tomcat implementează specificațiile “Java
Servlet” și “Java Server Pages” (JSP). Principalele aplicații geospațiale care utilizează Tomcat în
cadrul CLEANWATER sunt GeoServer și GeoNetwork Opensource.
Limbaje de programare server-side
Pentru a putea livra în mod dinamic conținut HTML (formatul compatibil cu navigatoarele web)
și pentru a crea legături interactive cu modulele geospațiale și sistemele de gestionare a bazelor de
date, CLEANWATER utilizează o serie de limbaje de programare server-side, aplicațiile dezvoltate
folosind aceste medii de programare fiind mai apoi interpretate de către serverul web. Limbajul cel
mai utilizat este tot unul open source, PHP: Hypertext Processor (PHP). Cu ajutorul PHP au fost
realizate majoritatea modulelor de gestionare a utilizatorilor și a drepturilor de acces, precum și
modulele care necesită conexiuni cu baza de date relațională.
Serverul GIS
Împreună cu aplicația client, acesta asigură funcționalitatea GIS în mediul web. Serverul GIS
permite utilizatorilor să acceseze și să afișeze conținutul bazei de date GIS, precum și efectuarea de
selecții și interogări pe criterii spațiale. Comunicarea dintre server și aplicațiile client (WEBGIS sau
desktop) se face prin intermediul unor protocoale standardizate.
Funcționalitatea de bază pentru serverul GIS este asigurată de pachetul de programe open source
GeoServer. GeoServer este dezvoltat în Java folosind biblioteca open source GeoTools. Acesta este
compatibil cu mai multe din standardele OGC (ex: WMS, WMTS, WFS/WFS-T, WCS) și poate
returna informația geospațială în format JPEG, PNG, SVG, KLM/KMZ, GML, PDF, GeoTiff, CSV,
8
GeoRSS sau ESRI Shapefile. De asemenea, informația spațială poate fi livrată în oricare din sistemele
de coordonate definite în baza de date EPSG.
Pentru a asigura funcționalitatea necesară rularii aplicației au fost implementate următoarele
servicii de date: WMS, WFS, WMTS, WCS, WPS.
Aplicația Catalog
Pentru o bună gestionare a bazei de date geospațiale, sistemul include un catalog de date
compatibil cu standardul Catalog Service Web (CSW). CSW este specificația OGC pentru interfețele
serviciilor de catalogare. Serviciile de catalogare oferă un mecanism simplu de clasificare,
înregistrare, descriere, căutare, administrare și acces la informațiile despre resursele disponibile într-o
rețea. Prin resurse se face referire la date sau servicii accesibile într-o rețea. Tipurile de registre
utilizate pentru asigurarea acestor funcționalități diferă în funcție de resursele vizate: date vectoriale,
date de tip coverage, senzori, biblioteci de simboluri, servicii on-line sau date on-line.
Serviciul de catalogare permite:
• Furnizorilor de date sau servicii să publice informații descriptive (metadate) despre resursele
pe care le pun la dispoziție;
• Utilizatorilor de resurse să descopere resursele pe baza informațiilor publicate de catre
furnizori și să acceseze resursele.
Metadatele sunt reglementate prin standarde (de exemplu ISO 19115) și sunt stocate în formate
care pot fi exploatate atât de utilizatori umani cât și de diverse programe. Acestea trebuie să permită
regăsirea unei resurse, evaluarea și, după caz, invocarea sau utilizarea ei.
Lista funcționalităților aplicației catalog include:
• Căutarea datelor geospațiale în cataloage locale sau distribuite;
• Descărcarea și încărcarea de seturi de date geospațiale;
• O aplicație interactivă de webmapping ce permite combinarea de straturi geospațiale folosind
standardul WMS (Web Mapping Service). Această aplicație poate fi folosită și pentru
introducerea criteriilor spațiale de căutare a datelor;
• Generarea online de hărți și rapoarte și exportul acestora în format PDF;
• Editarea online a metadatelor folosind un sistem puternic, bazat pe șabloane;
• Programarea unor sesiuni de recoltare de metadate de pe servere distribuite, compatibile CSW;
• Sicronizarea metadatelor între cataloage distribuite;
• Gestionarea utilizatorilor și a grupurilor de utilizatori;
• Definirea de politici de accesare a datelor pe nivele de utilizatori.
Funcționalitatea de bază pentru aplicația catalog este oferită de GeoNetwork Opensource.

GeoNetwork Opensource (http://www.geonetwork-opensource.org) este o aplicație web standard de
gestionare a informațiilor geospațiale, care oferă un editor complex de metadate (suport pentru
standardele OGC/ISO 19115/19139) precum și funcții avansate de căutare a datelor indexate pe baza
de metadate, folosind criterii descriptive și spațiale.
Ideea dezvoltării acestui catalog online a apărut în cadrul unui proiect comun, derulat de FAO
(Food and Agriculture Organization), WFP (World Food Programme) și UNEP (United Nations
Environmental Programme). Astăzi, dezvoltarea GeoNetwork (pe platforma JAVA) se face sub
licență open source (LGPL) de către o largă comunitate de programatori. Din 2007 proiectul
GeoNetwork este parte componenta a OSGeo (Open Geospatial Foundation).
1.1. Serverul de baze de date
Sistemul on-line CLEANWATER utilizează două sisteme de gestionare a bazelor de date:
a) MySQL: o soluție extrem de flexibilă și ușor de utilizat, folosit în sistem pentru stocarea
informațiilor referitoare la utilizatori, produsele oferite, metadate și, în general, a datelor legate de
portalul web;
9
b) Combinația de programe open source PostgreSQL și PostGIS, sistem profesionist de gestiune a

bazelor de date folosite pentru o manipulare eficientă a bazelor de date cu caracter geospațial.
PostGIS este o extensie spațială a PostgreSQL, serverul de baze de date relaționale, care asigură
toată funcționalitatea descrisă în specificațiile OpenGIS “Simple feature for SQL”, funcționalitate ce
permite efectuarea unor interogari și analize spațiale complexe folosind exclusiv comenzi SQL.
Ca și Oracle Spatial, DB2 Spatial sau SQL Server Spatial, PostGIS poate fi numit PostgreSQL
Spatial, prin aceasta înțelegându-se că adaugă funcții specifice manipularii datelor spațiale serverului
de baze de date relaționale PostgreSQL.
1.2. Aplicația WebGIS
Accesul utilizatorilor la resursele geospatiale oferite de sistemul CLEANWATER se realizează
prin intermediul unei aplicații client ce rulează în navigatorul web. Prin intermediul acestei aplicații,
utilizatorii trimit cereri către serviciul de webmapping și tot aici se vizualizează rezultatele returnate
de acesta.
Funcționalitatea acestei aplicații este prezentată pe larg în secțiunea 2.4.
2. Utilizarea aplicației web
2.1. Crearea unui cont de utilizator

Platforma web a sistemului CLEANWATER poate fi accesată doar de către utilizatorii
înregistrați. Solicitarea de creare a unui cont se face prin completarea unui scurt formular pe situl
CLEANWATER. Formularul poate fi accesat folosind legătura dedicată (Creati un cont nou) pe
pagina de autentificare a sitului CLEANWATER (figura 1). Utilizatorii pot de asemenea comuta între
afișarea aplicației în două limbi diferite: engleză și română, din meniul tip drop-down, din partea
dreapta a ecranului.
Figura 1. Pagina de autentificare a sistemului CLEANWATER
Formularul de înregistrare (figura 2) conține câteva câmpuri obligatorii (plus mici indicaţii cu
privire la modalitatea de completare) și un sistem de protecție anti-spam.
Dupa ce au fost completate toate câmpurile obligatorii, trebuie apăsat butonul Înregistreaza-te.
Aplicația server va controla corectitudinea informaţiilor (adresă validă de e-mail, nume de utilizator
liber, parolă corectă și răspuns corect pentru ReCaptcha) și va afisa mesajul de confirmare. Contul
devine activ după validarea informațiilor de către un administrator. Un mesaj de notificare va fi trimis
pe adresa de e-mail furnizată.
10

Figura 2. Formularul de întregistrare/solicitare cont nou
Ulterior, utilizatorii pot accesa platworma web CLEANWATER folosind numele respectiv de
utilizator și parola pentru a deschide o sesiune de lucru.
Utilizatorii autentificați cu succes vor fi redirecționați către aplicația cartografică
CLEANWATER.
2.2. Gestionarea scenariilor
Interacțiunea dintre utilizatori și serviciile oferite de platforma CLEANWATER se face prin
intermediul scenariilor. Acestea sunt sesiuni de lucru definite și particularizate de utilizatori. La prima
autentificare în sistem, în mod implicit nu va exista nici un scenariu creat (figura 3).

Figura 3. Secțiunea Scenarii la prima autentificare
Zonele funcţionale ale interfeţei de gestiune a scenariilor sunt:

• Tabelul principal. Conţine lista scenariilor create de utilizator;
• Bara superioară conţine instrumente pentru gestionarea scenariilor (adaugă, editează, şterge);
• Bara inferioară conţine instrumente folositoare pentru organizarea scenariilor.
2.2.1. Crearea unui scenariu nou
Crearea unui scenariu nou se face prin apăsarea butonului Adaugă scenariu de pe bara
superioară. În fereastra nou deschisă se va introduce un nume pentru proiect, o scurtă descriere si se
vor selecta axele si bazinele pentru care se va face modelarea de suprafată (figura 4).
11
Figura 4. Fereastra de crearea a unui scenariu nou
După apăsarea butonului Salvează pe ecran va fi afișat un mesaj de confirmare iar scenariul nou
creat va fi afișat în tabelul cu scenarii (figura 5).

Figura 5. Secțiunea Scenarii după crearea unui nou proiect
2.2.2. Editarea unui scenariu existent

Pentru a edita un proiect existent, trebuie selectat scenariul respectiv prin apăsarea butonului din
stânga al mouse-ului. Rândul va fi evidențiat prin colorarea în ton de gri. Din acest moment va deveni
activ butonul Editează scenariul selectat. Apăsați acest buton pentru a aduce pe ecran formularul de
editare (figura 6).
12
Figura 6. Fereastra de editare a unui scenariu existent
2.2.3. Adăugarea de date proprii la un scenariu

Utilizatorii au posibilitatea de a își încărca propriile date vectoriale pe platforma
CLEANWATER. Cea mai simplă cale de a vă integra propriile date într-un proiect este să folosiți
butonul Import Shapefile din bara de jos a ferestrei de editare a proprietăților unui proiect.
În fereastra nou deschisă se va selecta fișierul de tip ESRI Shapefile ce se dorește încărcat și se
va indica numele sub care datele din acel fișier vor fi stocate pe platforma CLEANWATER (figura 7).
Figura 7. Fereastra de încărcare a datelor în format ESRI Shapefile
Atenție!
• Fișierele shapefile vor fi încărcate sub forma unei arhive .zip. Numele arhivei trebuie să
corespunda cu numele fișierelor individuale specifice formatului ESRI Shapefile. Structura de
bază a unei astfel de arhive este ilustrată în continuare, unde presupunem că se dorește
încărcarea pe platformă a fișierului ESRI Shapefile zona_vulnerabila.
zona_vulnerabila.zip
> zona_vulnerabila.shp
> zona_vulnerabila.shx
> zona_vulnerabila.dbf
> zona_vulnerabila.prj
13
• Fișierul .prj va conține descrierea proiecției utilizate de setul de date în format OGC WKT.
Pentru o definiție corectă a proiecțiilor vă recomandăm consultarea sitului
http://spatialreference.org. Mai jos, sub formă de exemplu, este oferită definiția în format OGC
WKT a proiecției Stereografic 1970 (cod EPSG 31700).
PROJCS["Dealul Piscului 1970/ Stereo 70",GEOGCS["Dealul Piscului
1970",DATUM["Dealul_Piscului_1970",SPHEROID["Krassowsky
1940",6378245,298.3,AUTHORITY["EPSG","7024"]],AUTHORITY["EPSG","6317"]],PRIMEM["Greenwich",0,AUTHORITY["EP
SG","8901"]],UNIT["degree",0.01745329251994328,AUTHORITY["EPSG","9122"]],AUTHORITY["EPSG","4317"]],UNIT["me
tre",1,AUTHORITY["EPSG","9001"]],PROJECTION["Oblique_Stereographic"],PARAMETER["latitude_of_origin",46],PARAM
ETER["central_meridian",25],PARAMETER["scale_factor",0.99975],PARAMETER["false_easting",500000],PARAMETER["fal
se_northing",500000],AUTHORITY["EPSG","31700"],AXIS["Y",EAST],AXIS["X",NORTH]]
• Numele noului strat se va scrie cu litere mici și se va evita folosirea de spații.

O dată adăugat, stratul se va regăsi în caseta „Straturi proprii”. Dacă scenariului i-au fost
atașate două sau mai multe straturi cu informație geospațială acestea vor fi afișate în casetă
despărțite prin virgulă. Includerea stratului astfel încărcat în clientul cartografic web se face
prin includerea (copy/paste) a numelui stratului în caseta „Straturi active” și, eventual, în
caseta „Straturi vizibile” (daca se dorește ca stratul să fie vizibil în mod implicit la
deschiderea clientului cartografic web).
Delimitarea straturilor multiple în cele două casete se va face tot prin virgulă.
Notă: Straturile încărcate se vor regăsi în lista de „Straturi proprii”
în toate scenariile utilizatorului.
2.2.4. Ștergerea unui scenariu

Pentru a șterge un scenariu, utilizatorul trebuie mai întâi să selecteze scenariul respectiv.
Opțiunea “Șterge scenariul selectat” din bara superioară va deveni activă. După apăsarea butonului, va
fi afișată o fereastră de confirmare a acțiunii (figura 8). Scenariul va fi șters din baza de date
CLEANWATER dupa confirmarea acțiunii de ştergere.

Figura 8. Ștergerea unui scenariu existent
14
2.3. Modificare date cont

În orice moment, utilizatorii își pot modifica datele de contact (nume, e-mail, afiliere), schimba
parola sau chiar șterge contul de pe platforma CLEANWATER folosind formularul din secțiunea
„Setari cont” (figura 9).
Figura 9. Modificarea datelor contului
2.4. Aplicația WebGIS

Este componenta din sistem ce oferă funcționalitate GIS în mediul web. Permite vizualizarea,
interogarea și analizarea pe criterii spațiale a bazei de date GIS CLEANWATER.
Ps Pd
Figura 10. Pagina de start în sistemul GIS CLEANWATER – aplicația WEBGIS
15
Zonele funcționale ale interfeței sunt:

• Harta, care este componenta principală a acestui modul.
• Lista de straturi, utilizată pentru a determina modul în care harta este compusă și afișată.
Fereastra din stânga conține alte două opțiuni care pot fi selectate (Ajutor, Credit).
• Pan-zoom, un instrument de navigare utilizat pentru zoom in/zoom out și navigare în cadrul
hărții.
• Bara de instrumente, ce conține instrumentele necesare pentru navigarea pe hartă (zoom
in/zoom out, navigare, etc.) și interacțiunea cu informațiile prezentate în cadrul hărții.
• Glisorul de opacitate, care permite controlarea gradului de opacitate al stratului selectat.
2.4.1. Harta
Harta din partea centrală conține reprezentarea cartografică a straturilor tematice stocate în baza
de date GIS. Straturile sunt accesate prin intermediul serviciilor WMS și WMTS. Harta permite atât
reprezentarea elementelor de tip raster cât și a celor de tip vector. Elementele vectoriale pot fi de tip
punct, linie sau polygon. În hartă pot fi incluse și etichete ale entităților spațiale reprezentate, etichete
generate pe baza atributelor asociate fiecărui element (ex: numele localităților). Reprezentarea
simbolurilor cartografice și a etichetelor este adjustată automat în funcție de scara de reprezentare
folosind standardul SLD. Harta este „redesenată” la fiecare operațiune efectuată de către utilizator
folosind tehnici AJAX.
Interacțiunea dintre utilizator și hartă se realizează pe baza instrumentelor descrise la punctul
bara de instrumente.
2.4.2. Lista de straturi

Determină compunerea hărții principale prin selectarea interactivă a straturilor ce se doresc a fi
reprezentate. Fiecare strat are în dreptul său două casete de selectare. Prima casetă permite selectarea
simultană a straturilor ce vor fi vizibile în hartă (se pot selecta mai multe straturi simultan). A doua
casetă permite selectarea la un moment dat a unui singur strat: stratul activ. Acesta este stratul asupra
căruia se pot folosi instrumentele de identificare și analiză din bara de instrumente.
Informatia de tip vector poate fi interogată și utilizată în diferite analize, atât din punct de vedere
al poziției spațiale cât și din punct de vedere al atributelor asociate.
Informațiile din baza de date pot fi afișate și peste hărți bază de tip Google Maps sau
OpenStreetMap (Figura 11). Fundalul afișat în mod implicit este modelul numeric altimetric al
terenului (Google Teren). Stratul OpenStreetMap acoperă toată rețeaua de drumuri europene care
traversează România și o mare parte a drumurilor naționale ajungând la o acoperire de aprox. 90% din
aceste drumuri. Fundalul afisat prin selectarea stratului Google Hibrid este o imagine satelitara cu
drumuri si etichete. Stratul Google Satelit ofera posibilitatea afisarii ca fundal a unui mozaic de
imagini satelitare, iar Google Strazi afiseaza harta cu strazi si acoperirea terenului. Informația
vectorială este interogabilă și poate fi utilizată în diverse analize atât pe baza poziției spațiale cât și pe
baza atributelor asociate. Aici se înscriu: căile de comunicație (drumuri – nationale, judetene si
comunale, căi ferate), localitățile, statiile meteorologice, hidrologice si posturile pluviometrice, rețeua
hidrografică (rîuri, lacuri, mlastini, corpuri de apa subterana), amenajari hidrotehnice (baraje, diguri,
aductiuni si pompe) limitele de bazin, limitele administrative (UAT, județe, zone vulnerabile),
geologie, puncte de interes (stații de epurare, utilizatori industriali, captări subterane si de suprafata,
fantani – de primavara si de toamna, foraje), acoperirea terenului (CLC 2006). Baza de date
CLEANWATER include si informatii necesare modelarii. Sistemul on-line CLEANWATER ofera si
posibilitatea afisarii informatiei vectoriale fara fundal.
16
Figura 11. Exemplu de afişare a forajelor din Bazinul Bârlad, având ca fundal stratul Google Hibrid
2.4.3. Bara cu instrumente

Bara cu instrumente (figura 12) conține toate instrumentele necesare pentru:
• Explorarea interactivă a hărții de către utilizatori prin intermediul unor butoane de control:
navigare (pan), mărire (zoom in), micșorare (zoom out), zoom anterior, zoom următor si
afișare harta la extinderea maximă;
• Măsurarea interactivă a distanțelor și suprafețelor pe hartă;
• Afișarea scarii numerice și a celei grafice a hărții.
• Tipărirea hărții;
• Afișarea interactivă a coordonatelor cursorului;
• Interogarea spațială a datelor;
• Consultarea tabelei cu atribute;
• Selectarea datelor;
• Editarea datelor.
• Modificarea opacității stratului activ, cu ajutorul glisorului de opacitate permite.
• Fereastra de afișare a informațiilor, care contine containerul în care sunt afișate informațiile și
indicatorii asociați entităților interogate.
Figura 12. Bara de instrumente
Semnificația instrumentelor (de la stânga la dreapta) este prezentată mai jos:

• Micșorare
• Mărire
• Afișare hartă la extinderea maximă
• Mărire interactivă (click și tragere a unui dreptunghi care definește zona unde se face zoom in)
• Navigare (click și drag)
17
• Zoom anterior
• Zoom următor
• Informații. Instrument interactiv ce oferă informații despre atributele/valorile din stratul activ
• Măsurare distanță
• Tipărire hartă
• Desenare poligon
• Creare buffer (în jurul elementelor selectate din stratul activ)
• Ștergere buffer
• Selectare obiecte vectoriale
• Deselectare obiecte vectoriale
2.4.4. Glisorul de opacitate
Glisorul de opacitate permite modificarea gradului de opacitate al stratului activ (figura 13).
Pentru a micșora gradul de opacitate al stratului se deplasează cursorul la stânga. Iar pentru mărire se
deplaseaza spre dreapta.
Figura 13. Glisorul de opacitate

Aplicația WebGIS a fost dezvoltată cu ajutorul bibliotecilor OpenLayers, GeoExt și Sencha Ext
JS. OpenLayers este o bibliotecă open source scrisă în JavaScript care permite construcția de aplicații
de webmapping într-o manieră similară cu cea Google Maps. Mai mult, OpenLayers conține zeci de
funcționalități suplimentare, printre care se remarca suportul pentru formatele și protocoalele OGC:
WMS, WFS, WMC, GML, KLM. GeoExt aduce funcționalitatea OpenLayers în biblioteca Ext JS,
specializată în oferirea de controale pentru crearea de interfețe grafice web moderne.
2.5. Legenda
Tab-ul „Legenda” (figura 14) conţine informaţii referitoare la:
• Costurile de mediu si de resursa. Conform Directivei Cadru a Apei, statele membre trebuie sa
promoveze utilizarea durabila a resurselor de apa cu ajutorul instrumentelor economice, prin
aplicarea principiului recuperării costurilor serviciilor de apa, inclusiv a costurilor de mediu si
de resursa.
• Principalele masuri de baza si suplimentare necesare implementării legislației comunitare
pentru protecția apelor, inclusiv măsurile sub legislația specificată în Articolul 10 și în partea
A a anexei VI (lista măsurilor de bază ce urmează a fi incluse în programele de măsuri).
• Principalii parametri de calitate ai apelor de suprafaţa: oxigenul dizolvat (O2), consumul
biochimic de oxigen (CBO5), azotaţii (NO3), azotiţii (NO2) si amoniul (NH4+-), fosfaţii
(PO4) si clorofila a.
• Starea ecologica a apelor de suprafaţa si subterane, precum si tabelele cu valorile limita
pentru pragurile dintre stările ecologice corespunzătoare.
• Definiţia operaţiei de epurare a apelor uzate si ale treptelor de epurare: primara (mecanica),
secundara (biologica) si terţiara (chimica).
• Definiţia apei potabile si a apelor uzate, a captărilor de apa subterane, precum si al
aglomerărilor urbane si noţiunea de locuitor echivalent (le) ca unitatea de măsura pentru
poluarea biodegradabilă ce stabilește dimensiunea poluării provenite de la o aglomerare
umană.
• Foraje hidrogeologie si de exploatare, precum si principalele lor caracteristici (gradientul
hidraulic si hidroizohipsa).
• Ape subterane si resursa disponibila de ape subterane din cadrul Bazinului Bârlad.
18
Figura 14. Exemplu de afişare a tebelului cu valorile limita pentru pragurile dintre stările ecologice
corespunzătoare nitraţilor si pesticidelor, din tab-ul Legenda
2.6. Credit
Tab-ul „Credit” conţine informaţii referitoare la principalele biblioteci software și surse de date
folosite pentru dezvoltarea sistemului integrat CLEANWATER.
2.7. Calculul costurilor

Directiva Cadru a Apei (60/2000) are ca principal obiectiv stabilirea unui cadru de actiune
comunitar in domeniul politicii apei pentru:
• prevenirea deteriorarii, protectia si îmbunatatirea stării ecosistemelor acvatice, avându-se în
vedere cerințele de apa ale acestora,permanentele interacțiuni între ecosistemele acvatice și
ecosistemele terestre adiacente si zonele umede;
• promovarea folosirii durabile a apei bazată pe protecția pe termen lung a resurselor de apă;
• intensificarea protectiei si îmbunatatirii starii mediului acvatic prin măsuri specifice de reducere
progresivă a emisiilor și pierderilor de substanțe prioritare și de închidere totală sau etapizată a
emisiilor și pierderilor de substanțe prioritare periculoase în apă;
• prevenirea poluarii apelor subterane si reducerea progresiva a poluarii acestora;
• reducerea efectelor negative ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase – inundații și
secete.
Conform acesteia, statele membre au obligativitatea sa promoveze utilizarea durabila a
resurselor de apa cu ajutorul instrumentelor economice, prin aplicarea principiului recuperarii
costurilor serviciilor de apa, inclusiv a costurilor de mediu si de resursa.
Prin click pe butonul pe ecran va apare o fereastra prin care utilizatorul poate calcula costul
de mediu, de resursa sau externalitatile (Figura 15).
19
Figura 15. Calculul costurilor
Prin selectarea tipului de cost ce se doreste a fi calculat, se vor activa urmatoarele etape de
calcul. Calculul unui anume tip de cost presupune mai intai, selectarea masurii corespunzatoare si a
efectului acesteia. Dupa selectarea lor, utilizatorul va putea calcula costul dorit, prin introducerea unor
date de intrare, corespunzatoare fiecarui dip de cost/masura/efect. Prin click pe butonul „Finish”, vor
fi salvate toate aceste informatii, pentru o comparare ulterioara.
2.7.1. Calculul costurilor de resursa

Costurile de resurse reprezinta pierderile economice cauzate de utilizarea irationala a apei,
pentru diferiti utilizatori de apă (de exemplu, agricultura comparativ cu hidroenergetica), dar si in
perioade diferite (utilizarea curenta a apei fata de o utilizare viitoare a acesteia).
Costurile de resurse se refera strict la costurile legate de epuizarea (supra-consum) resurselor de
apa, din punct de vedere calitativ, dar si cantitativ.
Asadar, costul de resursa este dat de pierderile de bunăstare datorate epuizarii resursei de apa,
utilizate peste limita de refacere sau reincarcare, produse altor utilizatori de apa (de exemplu, in cazul
utilizarii excesive a apelor subterane) (?).
Pentru calcul, in fereastra Costuri se va selecta optiunea Costuri de resursa. Prin click pe
butounl Inainte, utilizatorul va trece la etapa urmatoare, de selectare a uneia dintre masurile
corespunzatoare calcululuicosturilor de resursa (Figura 16):
• furnizare de apa potabila,
• furnizare de apa pentru irigarea culturilor,
• furnizare de apa pentru cresterea animalelor,
• furnizare de apa pentru procesarea productiei de hrana.
Prin click pe butonul Inainte, se trece la etapa urmatoare de selectare a efectului masurii
selectate (Figura 17).
Efectele difera functie de tipul de masura ales:
A. furnizare de apap potabila:
a. schimbari in nivelul de trai datorate cresterii sau descresterii disponibilitatii de apa
potabila; dezvoltare economica durabila,
b. schimbari in planul sanatatii umane;
B. furnizare de apa pentru irigarea culturilor:
a. schimbari in valoarea productiei de culturi,
b. schimbari in planul sanatatii umane;
C. furnizare de apa pentru cresterea animalelor:
20
a. schimbari in valoarea productiei animaliere,

b. schimbari in planul sanatatii umane,
c. scchimbari in planul sanatatii animalelor datorate schimbarii calitatii apei potabile,
d. schimbari in caracteristicile economice aferente utilizarii resursei;
D. furnizare de apa pentru procesarea productiei de hrana:
a. schimbari in cadrul valorii productiei de hrana.
Figura 16. Selectarea tipului de masura Figura 17. Selectsrea tipului de efect
Functie de tipul de masura si efectul selectat, prin click pe butonul Inainte se va trece la ultima
etapa, si anume, calculul costului de resursa (Figura 18).
Figura 18. Calcul costuri de resursa in cazul furnizarii de apa pentru irigarea culturilor, ce are ca efect
schimbari in planul sanatatii umane
21
2.7.2. Calculul costurilor de mediu

Conform Directivei Cadru a Apei, costurile de mediu, ca si costuri aferente pagubelor induse,
reprezinta, de exemplu, costurile rezultate in cazul presiunilor exercitate de aglomerarile umane
asupra corpurilor de apa.
Asadar, costurile de mediu sunt costurile ocazionate de pagubele datorate utilizării apei,
impuse asupra mediului și ecosistemelor acvatice și celor care utilizează resursa de mediu (de
exemplu, o reducere a starii ecologice a ecosistemelor acvatice sau salinizarea și degradarea solurilor
productive) (WATECO).
Pentru calcul, in fereastra Costuri se va selecta optiunea Costuri de mediu. Prin click pe
butounl Inainte, utilizatorul va trece la etapa urmatoare, de selectare a uneia dintre masurile
corespunzatoare calculului costurilor de resursa (Figura 19):
Figura 19. Selectarea tipului de masura Figura 20. Selectare efectului

• sistem de canalizare ape uzate;
• statii de tratare ape uzate;
• stocare.
Prin click pe butonul Inainte, se trece la etapa urmatoare de selectare a efectului masurii
selectate (Figura 20).
Efectele difera functie de tipul de masura ales:
A. sistem de canalizare ape uzate:
a. reabilitare, modernizare retele canalizare,
b. retele canalizare noi;
B. statii tratare ape uzate:
a. statie noua conventionala treapta mecano – biologica;
C. stocare:
a. gospodarii individuale,
b. gospodarii comunale.
Functie de tipul de masura si efectul selectat, prin click pe butonul Inainte se va trece la ultima
etapa, si anume, calculul costului de mediu (Figura 21).
22
Figura 21. Calculul costurilor de mediu
2.7.3. Externalitati
Pentru a calcula costul in cazul externalitatilor, in fereastra Costuri se va selecta optiunea
Externalitati. Prin click pe butonul Inainte se va trece la etapa urmatoare, selectarea tipului de masura
(Figura 22):
• reducere concentratie azot;
• biogaz.
Prin click pe butonul Inainte, utilizatorul va putea selecta efectul masurii alese (Figura 23):
A. reducere concentratie azot:
a. tratare apa de suprafata,
b. tratare apa subterana;
B. biogaz:
a. preparare biogaz.
Figura 22. Selectarea tipului de masura Figura 23. Selectarea efectului
23
Dupa selectarea efectului corespunzator masurii selectate, prin click pe butonul Inainte se vor
putea calcula costurile externalitatilor selectate de utilizator (Figura 24).
Figura 24. Calculul costurilor externalitatilor
2.8. Vizualizarea rezultatelor MODELARII in cazul apelor de suprafaţa

Datele de ieșire de la cele două modele matematice pot fi vizualizate sub formă de hărți
integrate în aplicația Mapserver sau sub formă de grafice (butonul Grafice din bara de instrumente).
În cazul modelului de suprafață valorile sunt localizate la închiderea de bazin sau în lungul axului și
se referă la: debit - QA, materii în suspensie - MES, nitrai – NO3, amoniu – NH4, oxigen dizolvat -
OXY, fosfaţi – PO4, fitoplancton (diatomee – DIA, respectiv cloroficee – GRA), fosfor anorganic
total – PIT și siliciu - SIO pentru întreaga perioadă a anului pentru care se face modelarea.
Pentru a vizualiza rezultatele modelării, sub forma de grafic, utilizatorul trebuie mai întâi sa
selecteze tipul graficului (figura 25):
• Ax – evoluţie anuala in secţiune, care realizează graficul cu evoluţia anuala a parametrului
analizat la nivel de secţiune;
• Ax – evoluţie longitudinala, care realizează graficul cu evoluţia longitudinala a parametrului
analizat;
• Bazin – evoluţie anuala, ce realizează graficul cu evoluţia anuala a parametrului analizat la
nivel de bazin.
2.8.1. Ax – evoluţie anuala in secţiune

Utilizatorul poate reprezenta sub formă de grafic valorile obținute, selectând dintr-o casetă
derulantă bazinul sau secțiunea de ax și compusul pentru care dorește analiza valorilor (figura 25).
Figura 25. Selectarea tipului de grafic
24
După selectarea tipului de grafic, utilizatorul va trebui sa selecteze axul de-a lungul căruia
doreşte sa facă analiza (figura 26). Check-box-urile Afişare valori si Afişare praguri ecologice sunt
selectate implicit.
Figura 26. Selectarea axului
Următoarea etapa in realizarea graficelor o constituie selectarea secţiunii (figura 27).
Figura 27. Selectarea sectiunii
Dupa selectarea sectiuniii urmează alegerea parametrului care se doreşte a fi analizat (figura 28).
Figura 28. Selectarea parametrului

25
Apoi, utilizatorul va trebui sa selecteze anul pentru care doreste sa realizeze analiza comparativa
(figura 29).
Figura 29. Selectare an
Ultima etapa pentru realizarea graficelor parametrilor rezultaţi in urma modelării o reprezintă
selectarea anilor de comparaţie. Se poate selecta un an de comparaţie cu ajutorul butonului stâng al
mouse-ului sau mai mulţi, ţinând apăsata tasta Shift (figura 30).
Figura 30. Selectarea anului/ anilor de comparaţie
Prin click pe butonul Afiseaza, utilizatorul poate vizualiza graficul, conform opţiunilor selectate
(figura 31).
Daca se modifica una sau mai multe date de intrare (ax, secţiune, parametru, an, an de
comparaţie), pentru afişarea graficului se da click pe butonul Afiseaza.
In cazul in care check box-ul Afisare valori este bifat, prin poziţionare cu mouse-ul pe un punct
al graficului, utilizatorul poate vizualiza concentraţia parametrului selectat si decada in care a fost
calculata valoarea respectiva (figura 31). Selectarea check-box-ului Afisare praguri ecologice
permite utilizatorului afişarea pe grafic a pragurilor ecologice utilizate in analiza comparativa.
Pragurile ecologice diferă funcţie de încadrarea tipologica a cursului de apa analizat:
• stare ecologica foarte buna,
• stare ecologica buna,
• stare ecologica moderata.
26
Figura 31. Evoluţia anuala a concentraţiei poluantului la nivel de secţiune
2.8.2. Ax – evoluție longitudinală

Pentru a realiza un grafic cu evoluţia unui parametru rezultat din modelare, de-a lungul axului
longitudinal, utilizatorul trebuie sa urmeze cativa pasi, asemanatori cazului anterior:
- Selectarea tipului de grafic: Ax – evolutie longitudinala (figura 32);
- Selectarea axului (figura 33);
- Selectarea decadei dintr-un an pentru care s-a făcut calculul concentraţiei de poluant prin modelare
(figura 34);
- Selectarea parametrului pentru care utilizatorul doreste sa vizualizeze graficul (figura 35);
- Selectarea anului pentru care se doreste vizualizarea graficului si analiza comparativa (figura 36);
- Selectarea anilor de comparaţie (figura 37).
Figura 32. Selectarea tipului de grafic
Figura 33. Selectarea axului
27
Figura 34. Selectarea decadei
Figura 36. Selectarea anului
Figura 37. Selectarea anului/ anilor comparativi
Pentru afisarea graficului se da click pe butonul Afiseaza. Ca si in cazul precedent, prin

selctarea check-box-ului Afisare valori, utilizatorul are posibilitatea, ca prin pozitionarea mouse-ului
pe punctele grafiului, sa vizualizeze valoarea concentratiei parametrului selectat, precum si decada in
care s-a obtinut aceasta valoare (figura 38).
28
Figura 38. Evoluţia longitudinala de-a lungul axului raului a parametrului selectat
2.8.3. Evolutia anuala la nivel de bazin

Paşii pentru realizarea graficului unui poluant la nivel de bazin sunt urmatorii:
- Selectarea tipului de grafic: Bazin – evoluţie anuala (figura 39);
- Selectarea bazinului (figura 40);
- Selectarea parametrului pentru care se doreşte vizualizarea evoluţiei concentraţiei la nivel de
bazin (figura 41);
- Selectarea anului (figura 42);
- Selectarea anilor comparativi fata de care utilizatorul doreşte sa facă analiza (figura 43).
Figura 39. Selectarea tipului de grafic: Bazin – evoluţie anuala
Figura 40. Selectarea bazinului
29
Figura 42. Selectarea anului
Figura 43. Selectarea anului/anilor comparativi
Pentru afisarea graficului se da click pe butonul Afiseaza. Prin selctarea check-box-ului Afisare
valori, utilizatorul are posibilitatea, ca prin pozitionarea mouse-ului pe punctele grafiului, sa
vizualizeze valoarea concentratiei poluantului selectat, precum si decada in care s-a obtinut aceasta
valoare (figura 44).
Figura 44. Evoluţia concentraţiei anuale a poluantului, la nivel de bazin
30
2.9. Accesarea serviciilor standardizate

2.9.1 WMS (Web Map Service)
Versiunea 1.1.1
http://giscleanwater.ro:8080/geoserver/ows?service=wms&version=1.1.1&request=GetCapabilities
Versiunea 1.3.0
http://giscleanwater.ro:8080/geoserver/ows?service=wms&version=1.3.0&request=GetCapabilities
2.9.2 WFS (Web Feature Service)
Versiunea 1.0.0
http://giscleanwater.ro:8080/geoserver/ows?service=wfs&version=1.0.0&request=GetCapabilities
Versiunea 1.1.0
Versiunea 2.0.0
2.9.3 WCS (Web Coverage Service)
Versiunea 1.0.0
http://giscleanwater.ro:8080/geoserver/ows?service=wcs&version=1.0.0&request=GetCapabilities
Versiunea 1.1.1
http://giscleanwater.ro:8080/geoserver/ows?service=wcs&version=1.1.1&request=GetCapabilities
http://localhost:8080/geoserver/ows?service=wfs&version=2.0.0&request=GetCapabilities
2.9.4 WPS (Web Processing Service)
Versiunea 1.0.0
http://giscleanwater.ro:8080/geoserver/ows?service=wps&version=1.0.0&request=GetCapabilities
2.9.5 TMS (Sisteme tip Transport Management Systems)
Versiunea 1.0.0
http://giscleanwater.ro:8080/geoserver/gwc/service/tms/1.0.0
2.9.6 WMS-C (Web Mapping Service - Cached)
Versiunea 1.1.1
http://giscleanwater.ro:8080/geoserver/gwc/service/wms?request=GetCapabilities&version=1.1.1&tiled=true
2.9.7 WMTS (Web Map Tile Service)
Versiunea 1.0.0
http://giscleanwater.ro:8080/geoserver/gwc/service/wmts?REQUEST=GetCapabilities
Figura 45. Arhitectura sistemului online GIS CLEANWATER
31
3. ABORDAREA PRIN MODELARE MATEMATICA A POLUARII

APELOR DE SUPRAFATA
Modelul Seneque - RIVERSTRAHLER iniţial dezvoltat pe bazinul Senei (Billen, s.a., 1994;
Garnier s.a., 1995), ulterior aplicat pe alte mari bazine hidrografice ale Europei (Mosel, Dunare,
Fluviul Rosu) si actual aplicat pe bazinul Bârlad oferă o descriere generală a funcţiilor biogeochimice
care au loc in reţeaua de hidrografica, pe baza integrării factorilor de control fizici, chimici şi biologici
la scara întregului bazin.
Unul din principiile de baza ale modelului RIVERSTRAHLER este cel al unicitatii proceselor
de transfer in ansamblul corpurilor de apa: de la cumpăna apelor si pana la inchiderea bazinelor,
inclusiv in lacurile cu volum mare de retenţie, procesele microscopice care detemina funcţionarea
ecosistemului sunt identice in natura si in cinetica lor. Exista condiţii (criterii) hidrologice,
morfologice sau legate de aporturile din bazinul hidrografic care determina diferenţele de funcţionare
ale tronsoanelor succesive ale corpurilor de apa. Un singur modul ce reprezintă in mod detaliat aceste
procese microscopice (RIVE) este utilizat in modelul Seneque - Riverstrahler pentru toate
componentele hidrosistemului. Majoritatea parametrilor cinetici ce caracterizează aceste procese este
obţinuta in primul rând, pornind de la observaţii si experimente in teren sau in laborator si nu fac
obiectul nici unei proceduri de calibrare.
4.1. Noţiuni generale asupra modelului
Modelul Seneque - RIVERSTRAHLER a rezultat în urma cuplajului dintre un model hidrologic
care descrie într-un mod idealizat hidrodinamica reţelei hidrografice, în întregul ansamblu (modelul
HIDROSTRAHLER) şi un model ecologic care descrie cu o bună precizie interacţiile între diferite
compartimente ale ecosistemului (modelul RIVE). Structura modelului este prezentată în Figura 46.
Modelul matematic este unul dintre multele modele deterministe pentru sistemele de râu,
permiţând calculul variaţiilor geografice si sezoniere (cu pasul de timp de o decada) ale debitului, ale
calităţii apei si funcţionarii ecologice a reţelei hidrografice, in funcţie de variabilele impuse
reprezentate de către morfologia cursurilor de apa, condiţiile meteorologice si climatice, folosinţa
terenului bazinului hidrografic si evacuarile punctiforme ale apelor uzate. Contrar multor modele de
suprafaţa, modelul Seneque-RIVERSTRAHLER acoperă toata reţeaua hidrografica si astfel numai are
nevoie de cunoaşterea condiţiilor-limita din amonte, altele decât cele care definesc aporturile difuze
din bazinul hidrografic. Seneque-Riverstrahler
Modelul HYDROSTRAHLER are ca obiectiv simularea evoluţiilor debitelor şi a variabilelor
de stare asociate (ex: adâncimea) la închiderea bazinelor si in diferite puncte ale râului principal si
afluenţii săi, în condiţii de curgere permanentă. Variabilele de stare din Hydrostrahler constituie
condiţii impuse pentru variabilele din modelul Rive.
Modelul ecologic Rive cuprinde 22 de variabile si o serie de ecuaţii ce descriu principalele
procese elementare implicate în transferul substanţelor nutritive, cum ar fi procesele de fotosinteza si
crestere ale fitoplanctonului, evoluţia zooplanctonului, procesele bentice de recirculare a nutrienţilor
cum ar fi nitrificarea, adsorptia fosforului si schimbul de oxigen, utilizarea materiei organice.
Calitatea apei in ansamblul retelei hidrografice este descrisa de concentraţia in oxigen, in
nutrienţi (NH4, NO3, PO43-, Ptot, SiO2), in materii in suspensie si in carbon organic dizolvat si
particulat (3 clase de biodegradabilitate). Compartimentele biologice sunt reprezentate de 2 specii de
alge (diatomee si clorofite), 2 tipuri de organisme zooplanctonice (rotifere cu timp de generare scurt si
microcrustacee cu timp de generare lent), 2 tipuri de bacterii heterotrofe (mici bacterii autohtone si
bacterii mari alohtone), cat si bacterii nitrifiante.
32
VARIABILE IMPUSE VARIABILE IMPUSE

HIDROMETEOROLOGICE MORFOLOGICE
variabile sezoniere
Caracteristicile retelei de scurgere,
t (°C) precip. helestee, rezervoare, regularizarea
lumina evap. adancimii,….
DATE DE INTRARE PRIVIND

SISTEMUL TERESTRU
utilizarea
solului surse difuze
(spalarea solurilor)
HIDROLOGIE
populatie
industrie surse punctuale
(ape uzate)
zona riverana
surse liniare
PROCESE BIOLOGICE
(detritus)
SISTEM RAU
Functionarea ecologica
Variatii spatiale si temporale ale

calitatii apei
(22 variabile de stare)
Retentii de N, P, Si
Aporturi de N, P, Si in mare
SIMULARI ALE MODELULUI
Figura 46. Schema modelului Seneque RIVERSTRAHLER. Variabilele impuse se referă la morfologie,
hidro-meteorologie, precum si la aporturile de materie in bazin.
Datele de intrare conţin valori ale parametrilor specifici bazinului analizat cum sunt:
caracteristicile reţelei hidrografice si ale lacurilor, precipitatiile zilnice si temperatura aerului,
temperatura apei si evapotranspiraţia. Modelul Seneque - Riverstrahler permite vizualizarea si tratarea
intr-o anumita măsura a unei parţi din datele disponibile in bază de date in mediu GIS. Anumite
straturi de informaţii ale acestei baze de date, cat si funcţiile de bază din ArcView sunt disponibile in
cadrul modelului.
3.2. Morfologia reţelei de drenaj

Modelul RIVERSTRAHLER descrie reteaua hidrografica ca o combinatie de 3 tipuri de obiecte:
-sub-bazine din amonte
- axe ale râurilor
- medii stagnante in conexiune (lacuri de acumulare).
Precizia descrierii morfologice pe care se bazează modelul RIVERSTRAHLER pentru modelare
este diferita pentru fiecare dintre aceste tipuri de obiecte:
F Pentru sub-bazine, se utilizează o descriere idealizata, bazata pe noţiunea de „ordinul
hidrologic al lui Strahler”, in care complexitatea reţelei hidrografice este înlocuita de o schema
regulata de confluente ale afluenţilor de ordin crescător, cu caracteristici medii. Reţeaua hidrografica
este clasificata prin ordine de râu, fiind calculat comportamentul mediu al afluenţilor, cu caracteristici
medii. Elementul de baza al reţelei hidrografice este râul elementar de ordinul 1, care nu mai primeşte
nici un afluent. Un curs de râu de ordinul 2 apare ca rezultat al unui salt cantitativ după unirea a doua
cursuri de ordinul 1. Un râu de ordinul 3 apare după unirea a doua cursuri de ordinul 2. Acesta poate
primi insa şi alţi afluenţi de ordine inferioare, fără să-si schimbe ordinul, dar pentru a se produce saltul
cantitativ de la un ordin superior, este necesar ca acesta să se unească cu un alt curs de acelaşi ordin
(figura 47). Debitul în aval de un curs de apa de ordin n este calculat ca o suma de trei contribuţii:
• suma debitelor celor doua cursuri de apă de ordin (n-1)
33
• debitul afluenţilor laterali cu ordine de la 1 la (n-1)

• debitul din bazinul hidrografic propriu ordinului n (acea parte din suprafaţa totală a bazinului
care nu este drenată de afluenţi de ordin inferior)
n
-2
n
n Q(n) = 2 Q(n-1) +Q(afluenti laterali) + Q(bazin propriu)
-1
Figura 47. Reprezentarea schematica a unei reţele hidrografice conform analizei Strahler
Debitul din bazinul hidrografic propriu este calculat din scurgerea specifica separata in doua
componente, debitul de suprafaţa si de baza, la un pas de timp decadal, obţinuta fie printr-un model
clasic ploaie – debit, fie din valorile de debit măsurate la câteva staţii hidrometrice din bazin. In cadrul
proiectului Cleanwater s-au utilizat măsurătorile de debit de la staţiile hidrometrice si metoda Eckardt
(Eckardt 2005, 2008) care permite distincţia intre debitul de baza si cel de suprafaţa. Un număr de
zece staţii hidrometrice (figura 48), localizate pe râurile din bazinul superior, care se găsesc in regim
natural (nu au fost afectate de prezenta lacurilor) au fost utilizate pentru a se calcula scurgerea
specifica generata in bazin (zona amonte de aceste staţii) (figura 49). In continuare doua bazine
intermediare au fost identificate ca fiind localizate intre staţia din aval si câteva staţii din amonte, ele
insele localizate in aval de lacurile de acumulare. Prin sustragerea din debitul de la staţia aval a
debitelor zilnice înregistrate la staţiile amonte, s-a determinat debitul generat de bazinele intermediare.
Figura 48. arata distribuţia debitului specific mediu multianual in bazinul Bârlad pentru perioada
2001-2009. Verificarea procedurii este ilustrata in figura 50 in care sunt prezentate debitele simulate si
măsurate la o staţie hidrometrica, aflata in regim natural, in bazinul superior al râului Bârlad (staţia
cod 42901).
mean annual runoff,

l/s/km²
Figura 48. Staţiile hidrometrice selectate pentru Figura 49. Distribuţia debitului specific mediu
calculul debitului specific in bazinul Bârlad multianual in bazinul Bârlad (perioada 2001-2009)
34
F Axul râului este reprezentat intr-o maniera detaliata, permitand descrierea profilelor in
lungime cu o rezoluţie de ordinul kilometrilor. Axul principal este descris prin lungimea lui si prin
numele limitelor amonte şi aval. Originea tronsonului de ax este dată de confluenta cu bazinul amonte
al Bârladului, de la izvoare pana la prima staţie hidrometrica. Limita amonte şi punctele singulare
corespunzătoare barajelor şi confluenţelor sunt reperate printr-un nume şi o distanţă pK dată în
kilometrii. Poziţia aporturilor intermediare de apa (afluenţi, deversări de reziduuri, prelevări si
restituţii de apa) este cunoscută în raport cu limita amonte a tronsonului. In punctele de confluentă cu
afluenţii si de restituţie a apei din lacuri (pentru sub-bazine) se aplică ecuaţiile de continuitate şi de
bilanţ de masă. Figura 50 arata evoluţia debitului la o statie in partea amonte a bazinului.
F In ceea ce priveşte mediile stagnante, cum este cazul marilor lucrări de retenţie conectate la o
axa a râului ele sunt luate in considerare in forma individualizata, (se tine cont de morfologia precisa
si de valorile reale zilnice ale debitelor captate si restituite). Lacurile de acumulare pot fi conectate la
axul principal al sistemului fie în serie (se considera debitul râului = debitul defluent), fie în paralel.
Pentru rularea modelului sunt necesare informaţii despre amplasarea lacurilor de acumulare, volumul
si suprafaţa acestora la nivelul normal de retenţie, debitele defluente si efluente din lacuri. Analiza
funcţionării ecologice a lacurilor se bazează pe o hidrodinamică simplificată, considerând ca ele sunt
rezervoare omogene, perfect amestecate pe direcţie orizontala si verticala. Modelul pentru lacurile de
acumulare, complex din punct de vedere ecologic şi relativ simplu din punct de vedere hidrologic
prezintă tocmai avantajul cuplării cu modelul pentru râuri (Garnier, Billen, Levassor, 1998).
42901 (headwater)
3
2
discharge, m3/s
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Figura 50. Variaţiile sezoniere si interanuale ale debitelor observate si calculate, la o staţie
hidrometrica (cod 42901) aflata in regim natural
3.3. Aporturile de nutrienţi

Plecând de la compoziţia apei din râurile situate în zona de început a bazinului, rezultata din
amestecul apelor de suprafaţa cu cele subterane, reţinerea de nutrimente din amonte către aval
evoluează în conformitate cu aporturile punctuale de nutrimente şi cu procesele care contribuie la
transformarea, imobilizarea şi eliminarea lor în timpul transferului din amonte către aval. Modelarea
necesită deci estimarea aporturilor de nutrienţi, precum şi procesele care le modifică evoluţia.
Modelul RIVERSTRAHLER necesită informaţii despre sursele punctuale şi difuze de nutrienţi,
detaliate pentru fiecare sub-bazin sau ax principal considerat în cadrul întregului sistem.
Încărcarea totală de poluant include:
• poluarea punctuală (poluarea domestică, industrială)
• poluarea difuză (agricultura)
35
In ceea ce priveşte azotul aporturile difuze domina aporturile punctuale legate de activitatea
domestica şi industriala care fiind localizate în special pe râurile de ordin superior nu constituie un
aport semnificativ decât pentru partea aval a reţelei hidrografice.
In ceea ce priveşte fosforul situaţia este contrară, aporturile difuze fiind foarte slabe faţă de cele
punctuale. Procesele de retenţie şi eliminare a nutrienţilor în reţeaua hidrografica nu pot fi neglijate.
Siliciul dizolvat este prelevat in urma fenomenului de înflorire algală a diatomeelor (in general
maximă primăvara) prin care concentraţia de siliciu s-ar putea diminua cu 60-80 %.
Poluarea difuză
Interacţiile apă – sol dintr-un bazin determină dimensiunea surselor de azot, siliciu şi fosfor.
Litologia influenţează numai conţinutul de siliciu din apele de suprafaţa şi acvifer, în timp ce
utilizarea solului şi lucrările agricole sunt importante pentru determinarea azotului şi intr-o mica
măsura a concentraţiei de fosfor.
Încărcarea cu nutrienti datorita poluării difuze se poate stabili, plecând de la datele relative
despre utilizarea solului şi a lucrărilor agricole din bazin, utilizând măsurători experimentale in bazine
mici (de ordinul 1 sau 2), reprezentative din punct de vedere al utilizării solului întregului bazin şi care
sunt lipsite de surse de poluare domestice sau industriale.
Poluarea punctuală. Caracterizarea apelor uzate.
Debitul de apă tratată sau ne-tratată, de origine urbana sau industriala este un factor major care
afectează funcţionarea ecologică a râurilor. Nutrienţii apar în mediul acvatic prin mineralizarea
materiei organice (N, P) şi prin aporturile efluenţilor urbani şi industriali. Producţia de siliciu prin
activităţile umane este foarte limitata. Fosfaţii provin din procese echivalente cu metabolismul şi din
detergenţi în care polifosfaţii sunt încă larg utilizaţi ca agent de reţinere al calciului pentru diminuarea
durităţii apei. In cadrul modelului sursele punctuale ale nutrienţilor (efluenţi domestici şi industriali)
sunt localizate fie pe un ordin de râu (la scara bazinului), fie intr-un punct pe axul principal (desemnat
prin poziţia sa pK (km) de-a lungul râului). Sursele punctuale amplasate in bazinul propriu de drenaj al
axului principal (raul Bârlad), dar nu pe axul propriu-zis, sunt presupuse ca fiind localizate in cel mai
apropiat pK de pe ax.
In general datele disponibile sunt fluxuri medii zilnice de materii în suspensie, materie organica,
azot (NO3 şi NH4) şi fosfor. Pentru fiecare aglomerare umana si pentru fiecare tip de industrie şi în
funcţie de volumul lor de activitate aceste fluxuri trebuie estimate în număr de locuitori echivalenţi.
Efluenţii domestici se estimează de asemenea utilizând debitele specifice pe echivalent – om.
Echivalentul – om este o estimare a încărcăturii poluante în termeni de materie oxidabilă, materie în
suspensie şi materie azotată sau fosfatată obţinută zilnic de la fiecare individ (Divet & Schulholf,
1980). Sursele punctuale localizate pe afluenţii de un anumit ordin sunt cumulate.
3.4. Modelarea matematica la scara bazinului Bârlad

Pentru a aplica modelul Riverstrahler la scara bazinului Barlad acesta s-a impartit intr-un numar
predefinit de sub-bazine si un ax principal corespunzator râului Bârlad (figura 51).
Date descriptive ale reţelei hidrografice
Straturile descriptive ale reţelei hidrografice fac referire la reţeaua hidrografica si bazinele
hidrografice elementare corespunzătoare. Aceste doua straturi trebuie sa fie din punct de vedere
tipologic coerente: pentru un tronson al reţelei hidrografice trebuie sa corespunda un singur Bazin
Hidrografic Elementar (BHE) si invers.
36
Figura 51. Decupajul spaţial al bazinulu Bârlad: axe si sub-bazine

Arcuri elementare ale reţelei hidrografice
Acest strat se refera la structura tipologica a arcurilor constitutive ale reţelei hidrografice si unui
anumit număr de proprietati morfologice ale tronsoanelor de apa corespunzătoare. Pot fi utilizate
tabele (opţionale) de curgere ce provin din măsurători sau din datele de ieşire din alte modele, ce sunt
legate de reţeaua hidrografica (fiecare arc se distinge printr-o scurgere decadala de baza si de
suprafaţa).
Bazine hidrografice elementare
Acest strat permite delimitarea bazinului hidrografic pentru fiecare arc. El este in legătura cu
fişierele dBase, specifice fiecărui an, care cuprind caracteristici ale ocupaţiei solului, ale compoziţiei
litologice, procentul de linearitate al diferitelor tipuri de coridoare fluviale prezente.
Delimitarea spaţiala a câmpului de modelare, numit si “decupare”, este bazata pe alegerea
segmentelor cursului de apa, fie ca parti ale bazinului, fie luate individual, ca o axa principala sau
secundara, decuparea realizându-se in funcţie de problema analizata si de rezoluţia spaţiala căutata
pentru proiect. Unui proiect de modelare ii este destinat un spaţiu (cu o anumita rezoluţie geografica,
adică decupat după o anumita schema in axe si bazine) si o perioada de timp (una cu mai multe cicluri
anuale ce corespund anumitor condiţii hidrologice). Aplicaţia este conceputa intr-o maniera generica
pentru a putea funcţiona pe tot bazinul hidrografic, pentru care baza de date analoagă va fi disponibilă.
Un singur si acelaşi utilizator poate sa lucreze pe mai multe zone (bazine) de studiu cu condiţia ca
pentru fiecare dintre ele sa fie elaborata o interpretare a datelor conforma cu structurile fizice ale
datelor descrise la nivelul celei de-a treia părti a acestui document.
37
3.5. Rezultate. Scenarii de analiza a masurilor de diminuare a nutrienţilor

Rezultatele obţinute prin modelare se refera la valorile concentraţiilor de nutrienţi privind
situaţia actuala precum si la rezultatele scenariilor privind masurile de diminuare a concentraţiilor (ex:
implementarea masurilor de baza / suplimentare). Rezultatele necesare pentru factorii de decizie sunt
variaţiile sezoniere si longitudinale ale principalelor variabile ale apei: debit, oxigen, biomasă
fitoplanctonică, nitraţi, amoniu, fosfor total, suspensii (figura 52).
Azot
a) secţiune de control de pe axul principal (pK = 124 km de la capătul de început al axului)
38
b) secţiune de control la închiderea bazinului hidrografic
Figura 52. Rezultatele modelării pentru diferite secţiuni de control de pe raul Barlad (ax principal)
Modelarea matematica a apelor de suprafaţa da posibilitatea analizării următoarelor scenarii:
Scenariul 1 - îmbunătăţirea / extinderea staţiilor de epurare

Din punct de vedere al modelării aceasta măsura impune modificarea descărcărilor de ape
uzate. Un exemplu de masuri este prezentat in figura 53, unde s-a simulat evoluţia concentraţiilor in
urma extinderii statiilor de epurare pe axul principal (raul Barlad) in conditiile a doua scenarii: i)
crearea statiilor de epurare fara tratament chimic (linia neagra) si ii) crearea statiilor de epurare cu
nitrificare si defosfatare (linia albastra).
39
Figura 53. Simularea concentraţiilor de nitrati, amoniu, oxigen si fosfati, la inchiderea bazinului
hidrografic, pentru doua scenarii privind crearea de statii de epurare (STEP) la aglomerarile peste 2000 l.e.
localizate pe raul Barlad: negru – STEP fara tratare, albastru – STEP cu nitrificare si defosfatare
Scenariul 2 - reducerea concentraţiilor de nutrienti prin crearea zonelor buffer in

apropierea cursurilor de apa (zone umede)
Din punct de vedere al modelării aceasta măsura se traduce prin creşterea coeficientului de
reţinere a nutrienţilor in zonele umede la scara bazinului hidrografic
Scenariul 3 - reducerea concentraţiilor difuze de nutrienţi prin aplicarea Codului de Bune
Practici. Masurile care se aplica constau in:
a) construirea de platforme de depozitare a deşeurilor animaliere si reducerea cantităţilor de
îngrăşăminte pe terenurile arabile(figura 54)
40
c) conversia terenurilor arabile in păşuni intensive

d) rotaţia culturilor
Figura 54. Diminuarea cu 10% a cantitatilor de ingrasaminte aplicate pe terenurile arabile

(linia verde – situatia de referinta; linia albastra – după aplicarea măsurii)
4. ABORDAREA PRIN MODELARE MATEMATICA

A POLUARII APELOR SUBTERANE
Acviferul freatic din lunca râului Bârlad si a afluenţilor săi este cantonat in formaţiunile poros-
permeabile de vârsta holocena, alcătuite din nisipuri cu diferite granulometrii, grosimea si adâncimea
la care apar aceste depozite crescând din amonte spre aval. Fluxul subteran este orientat către râul
Bârlad, pe aproape întreaga lungime a cursului sau, acesta preluând cea mai mare parte din debitul
tranzitat prin subteran. In general, acviferul este cu nivel liber, insa pe unele porţiuni este acoperit de
formaţiuni acvitarde cu grosimi reduse (argile, loessuri si mai rar marne).
Luând in considerare toate aceste caracteristici, pentru realizarea modelului matematic de
curgere a apei subterane si a transportului de poluanţi a fost folosit pachetul software G.M.S.
(Groundwater Modeling System), ce utilizează metoda diferenţelor finite.
Metoda diferenţelor finite (MDF) foloseşte o discretizare spaţiala regulata realizata prin 2 (sau 3,
in cazul tridimensional) seturi de drepte paralele cu axele de coordonate. Celulele de calcul sunt
dreptunghiuri / pătrate in cazul bidimensional, respectiv, paralelipipede / cuburi in cazul
tridimensional. Mărimea celulei de calcul poate varia de la o celula la alta (de exemplu, discretizarea
poate fi mai fina in regiunea puţurilor de exploatare). In cadrul reţelei construita de MDF nodurile de
calcul sunt centrele celulelor rectangulare („block centered finite differences” – figura 55), iar
parametrii acviferului se considera constanţi in interiorul fiecărei celule.
GMS face posibila construirea unui model conceptual in modulul de cartare a programului
(GMS Map Module) folosind obiecte GIS (puncte, curbe si poligoane). După realizarea reţelei de
discretizare, pe baza unei schematizări a hidrostructurii, peste acesta se suprapune fişierul de tip GIS
cu limitele reale ale acviferului (figura 56)
41
Figura 55. Reţea de tipul block-centered finite differences Figura 56. Suprapunerea unui fişier de tip GIS peste
reţeaua grid
4.1. Modelul matematic de curgere a apei subterane si de transport de poluanti
Etapele de realizarea a modelului de curgere a apei subterane şi a modelului de transport de
poluanţi, au fost următoarele:
• elaborarea modelului conceptual pentru acviferul freatic din lunca râului Bârlad,
• fundamentarea matematică a modelării numerice, corespunzător soluţiei mixte ale ecuaţiei de
difuzivitate hidraulică şi a transportului de masă prin mediul poros saturat, precum şi
rezolvarea numerică a ecuaţiilor menţionate;
• calibrarea modelului de curgere;
• stabilirea bilanţului debitelor de intrare-ieşire ale sistemului acvifer;
• realizarea modelului de transport de poluanţi;
• calibrarea modelului de transport;
• efectuarea de simulări si realizarea de scenarii cu modelul de transport;
În etapa de realizare a modelului conceptual s-a urmărit schematizarea hidrostructurii studiate,
ţinând cont de toate aspectele referitoare la regimul de curgere: cu nivel liber sau sub presiune,
dimensionarea modelului, geometria frontierelor, condiţii la limită pentru curgere, condiţiile iniţiale
din interiorul domeniului acvifer, caracteristicile lito-stratigrafice, omogenitatea, anizotropia,
mecanisme de transfer în interiorul domeniului, prezenţa sau absenţa surselor poluante şi repartiţia lor
temporală şi spaţială, procese chimice şi biologice.
Caracteristicile mai sus menţionate au condus la stabilirea modelului conceptual al acviferului:
acvifer mono-strat, cu nivel liber, alimentat din precipitaţii si care se descarcă prin intermediul râului
Bârlad si mult mai puţin prin forajele de exploatare existente pe suprafaţa sa.
Extinderea în plan orizontal a zonei modelate pentru acviferul freatic din lunca râului Bârlad, are
o suprafaţă de 355 km2 , distanţa dintre limita amonte şi limita aval este de 154km iar caroiajul de
discretizare al modelului este format din 35.623 celule rectangulare, cu laturile de 400m x 100m.
Abordarea prin model conceptual face posibila tratarea modelelor mari si complexe intr-o
maniera mai simpla si mai eficienta. Avand interfata de tip GIS, GMS face mai usoara crearea
modelului conceptual din practic toate formatele de date de tip GIS. Odata importate, datele modelului
sunt apoi discretizate automat si atribuite retelei sau gridului modelului. Toate datele necesare
modelului pentru ape subterane au fost stocate in baza de date sub forma de layere GIS.
4.2. Modelarea procesului de curgere in regim permanent
Prezentam in cele ce urmeaza metoda diferentelor finite pentru problema curgerii stationare intr-
un domeniu bidimensional. Extrapolarea la cazul tridimensional este simpla.
Ecuatia (1) descrie curgerea in regim permanent:
∂ ⎡ ∂h⎤ ∂ ⎡ ∂h⎤
⎢Tx ⎥ + Ty + q= 0
∂ x ⎣ ∂ x⎦ ∂ y ⎢⎣ ∂ y ⎥⎦
Consideram (pentru usurinta scrierii) o retea rectangulara in care dimensiunea celulelor (figura
57) pe directia x, respectiv y este constanta: Δx si Δy .
42
Figura 57. Celula (i, j) împreuna cu celulele învecinate

Pentru fiecare nod de calcul (i, j) din domeniu ecuaţia se scrie aproximând derivatele parţiale
prin diferenţe finite (centrate) după formula:
⎛ Δx ⎞ ⎛ Δx ⎞
f ⎜x + ⎟− f ⎜x − ⎟
df 2 ⎠ 2 ⎠
≈ ⎝ ⎝
dx Δx
Aplicând (de doua ori) formula de mai sus se obţine:

hi , j +1 − hi , j hi , j − hi , j −1
Ti , j +1 2 ⋅ − Ti , j −1 2 ⋅
∂ ⎛ ∂h ⎞ Δx Δx
⎜ Tx ⎟ ≈ (2)
∂x ⎝ ∂x ⎠ (i , j ) Δx
pentru derivata in raport cu x si

hi +1, j − hi , j hi , j − hi −1, j
Ti +1 2 , j ⋅ − Ti −1 2 , j ⋅
∂ ⎛ ∂h ⎞ Δy Δy
⎜ Tx ⎟ ≈ (3)
∂y ⎜⎝ ∂y ⎟⎠ (i , j ) Δy
pentru derivata in raport cu y.

( )
In relaţiile de mai sus, hi , j = h x j , yi reprezintă valoarea sarcinii hidraulice in nodul de calcul
(i,j ), iar Ti , j +1 2 reprezintă transmisivitatea de legătura intre celulele (i, j) si (i, j+1), ... etc.
Transmisivitatile de legătura se calculează, de obicei, ca media armonica a transmisivitatilor celulelor
respective (considerate cunoscute). De exemplu:
2Tx i , jTx i , j +1
Ti , j +1 2 = (4)
Tx i , j + Tx i , j +1
Folosirea mediei armonice este impusa de condiţia conservării fluxului intre doua celule
alăturate (De Marsily, 1986) (figura 58).
Figura 58. Calculul transmisivitatii de legatura intre celulele A si B.
43
Se considera doua celule adiacente, avand centrele A si B si transmisivitatile pe direcţia x

Tx A ,Tx B . Se notează C mijlocul laturii comune si cu TAB transmisivitatea de legătura intre cele
doua celule.
Aplicând legea lui Darcy intre punctele A si C, debitul care iese din celula A prin fata comuna
se scrie:
h − hA
Q A = −TxA ⋅ C ⋅ Δy
Δx 2
Analog, debitul care intra in celula B prin fata comuna se scrie:

hB − hC
QB = −TxB ⋅ ⋅ Δy
Δx 2
In sfarsit, debitul ce traverseaza fata comuna se poate scrie aplicand legea lui Darcy intre
punctele A si B si utilizand transmisivitatea de legatura TAB :
hB − hA
QAB = −TAB ⋅ ⋅ Δy
Δx
Punand conditia ca cele trei debite sa fie egale, Q AB = Q A = QB , rezulta, in urma simplificarii:
hB − hA hC − hA hB − hC h − hA
= = = B
2 1 1 1 1
+
TAB TxA TxB TxA TxB
De unde rezulta ca transmisivitatea de legatura TAB este media armonica a transmisivitatilor TxA
si TxB :
2 2TxATxB
TAB = = .
1 1 T xA + TxB
+
TxA TxB
Revenind la ecuaţia (1) si înlocuind derivatele parţiale prin aproximările (2), (3), se obţine o
ecuaţie algebrica liniara in care necunoscutele sunt valorile sarcinii hidraulice in nodul de calcul (i, j)
si in nodurile învecinate: hi , j , hi −1, j , hi +1, j , hi , j −1 , hi , j +1 :
Ti , j +1 2 Ti , j −1 2 Ti+1 2 , j Ti−1 2 , j
2
(h
i , j +1 − hi , j ) + 2
(h
i , j −1 − hi , j ) + 2
(h
i +1, j − hi , j ) + (h
i −1, j − hi , j ) = −qi , j (5)
Δx Δx Δy Δy 2
sau, după o rearanjare a termenilor,
⎛ Ti , j +1 2 + Ti , j −1 2 Ti +1 2 , j + Ti −1 2 , j ⎞ T T T T
⎜⎜ + ⎟⎟hi , j − i , j +12 2 hi , j +1 − i , j −12 2 hi , j −1 − i +1 22, j hi +1, j − i −1 22, j hi −1, j = qi , j (6))
⎝ Δx 2 Δy 2 ⎠ Δx Δx Δy Δy
unde qi , j reprezintă fluxul schimbat de celula (i, j) cu exteriorul acviferului.

4.3. Introducerea condiţiilor de margine
a) Condiţiile de tip Dirichlet sunt foarte simplu de introdus: de exemplu, daca celula (i-1,j)
corespunde unei conditii de margine de acest tip: hi −1, j = h i −1, j ,atunci, in ecuaţia (6), termenul
Ti−1 2, j
cunoscut hi−1, j trece in partea dreapta a egalitarii.
Δy 2
b) Condiţiile de tip Neuman se introduc astfel:
44
Sa presupunem ca avem o conditie de acest tip in celula (i+1, j). Daca este vorba de o limita
impermeabila ( q n = 0 ) atunci se atribuie celulei respective transmisivitatea 0; transmisivitatea de
legătura Ti +1 2 , j calculata ca medie armonica, va fi 0, iar termenul corespunzator celulei (i+1, j) dispare
din ecuatia (6). In cazul când avem o condiţie generala de tip flux impus si se cunoaşte debitul Q n
care intra in celula (i, j) prin latura corespunzătoare celulei (i+1, j) (care nu participa la curgere),
acesta se poate scrie (aplicând legea lui Darcy):
hi , j − hi+1, j
Q n = −Ti+1 2, j Δx ⋅
Δy
Ti+1 2 , j
In consecinta, termenul (h
i +1, j − hi , j ) dispare din ecuatia (5) fiind inlocuit printr-o
Δy 2
Qn
constanta: (care trece in partea dreapta a egalitatii):
ΔxΔy
Ti , j +1 2 Ti , j −1 2 Ti −1 2 , j
2
(hi , j − hi , j +1 ) + 2
(hi , j − hi , j −1 ) + 2
(hi , j − hi−1, j ) = qi , j + Q n = q i , j .
Δx Δx Δy ΔxΔy
Celulelor din afara domeniului li se atribuie transmisivitea 0: ele nu participa la curgere.
4.4. Calibrarea modelului de curgere
Calibrarea modelului de curgere s-a realizat manual, prin ajustarea treptata a parametrilor
hidrogeologici (conductivităţi hidraulice) şi a valorii conductanţei râului (valoare ce influenţează
direct schimbul de debit râu-acvifer), până la obţinerea unei concordanţe cât mai bune între valorile
piezometrice măsurate în teren şi cele calculate în cadrul modelului. Diferenţele rezultate prin
comparaţia dintre cele doua rânduri de valori piezometrice reprezintă eroarea de calcul a modelului de
curgere (Figura 59).
Figura 59. Niveluri măsurate versus niveluri calculate

4.5. Rezultate obţinute
Cele mai importante rezultate obţinute in urma realizării modelului matematic de curgere, sunt
reprezentate de harta suprafeţei piezometrice si de bilanţul debitelor de intrare-ieşire realizat pentru
acviferul freatic (figura 60.
Figura 60. Bilanţ model matematic
45
Conform modelului matematic, acviferul este alimentat preponderent din precipitatii pe toata
suprafata sa (256.77 l/sec) şi secundar din zonele mai înalte (amonte), afluxul de apă subterană în zona
modelată fiind de 352,55 l/sec. Râul Bârlad drenează acviferul şi preia cea mai mare parte din debitul
acestuia (aproximativ 235 l/sec), în timp ce debitele exploatate prin foraje reprezintă mai putin de 5%
din total.
Pe baza hărţii suprafeţei piezometrice se poate calcula direcţia de curgere a apei subterane şi
gradientul hidraulic pentru orice zonă de pe extinderea modelului.
Modelul matematic de transport de poluanţi in apa subterana, s-a realizat folosind modulul de
transport tridimensional MT3DMS al software-ului GMS, ce simulează procesele de advecţie, de
dispersie si reactiile chimice intre constituenţii dizolvaţi in sistemele acvifere.
In cadrul proiectului, problema de mediu luata in considerare pentru apele subterane a fost
poluarea cu nutrienti. Dintre nutrientii analizaţi, nitratii sunt cei care au cel mai mare impact datorita
solubilitatii lor crescute, faptului ca retentia pe particulele solide este aproape inexistenta in zona
nesaturata, precum si datorita faptului ca din punct de vedere chimic si biochimic sunt relativ stabili.
In ceea ce priveşte corpul de apa subterana din lunca râului Bârlad, poluarea se resimte
diferenţiat, existând zone in care acviferul este poluat cu concentraţii ce se situează peste limita
maxima admisibila pentru acest indicator, zone in care valoarea concentratiei este sub 50 mg/l (limita
maxima admisa) dar foarte aproape de aceasta limita si zone cu valori ale concentratei reduse.
Intr-o prima etapa s-a realizat o harta cu valorile concentraţiilor de nitraţi in acviferul freatic, pe
baza măsurătorilor obţinute in forajele din cadrul Retelei Hidrogeologice Nationale (figura 61).
In anul 2011 s-au efectuat măsurători de 2 ori pe an, in lunile mai si septembrie.
Rezultatele obtinute se pot clasifica după cum urmează:
- valori medii > 50 mg/l – 3 foraje,
- valori medii cuprinse intre 25 – 50 mg/l - 6 foraje,
- valori medii < 25 mg/l - 12 foraje.
Chiar daca intre râul Bârlad si
afluentii sai pe de o parte si acviferul
freatic, de cealaltă parte, exista o
legatura directa, realizandu-se un
permanent schimb de debite, acest
schimb este (conform modelului de
curgere) aproape unidirectional, dinspre
acvifer spre râu. Asadar, pentru acviferul
freatic, poluarea difuza reprezinta sursa
principala a prezentei nitratilor in apa
subterana.
Pentru a estima cantitatea totala de
azot care ajunge in subteran, pe langa
concentratiile masurate in foraje, au fost
luate in considerare si un numar de 278
poligoane distincte (fisiere GIS) ce
contin procentele din azotul total care,
aplicat la suprafata solului ajunge in
subteran, luand in considerare tipul de
sol (calculate de catre ICPA). Figura 61. Harta concentraţiilor de nitrati in apa freatica
Calibrarea modelului de transport s-a efectuat dupa un numar de peste 50 de rulari succesive, iar
parametrii hidrodispersivi obţinuţi au valorile:
• porozitate efectiva ne = 10% (pentru nisipurile fine - de tipul celor care intra in alcatuirea
corpului de apa subterana RoPR03, valoarea porozitatii variaza intre 5 si 25% - stabilita dupa
un numar de 15 rulari);
46
• dispersivitate longitudinala α L = 2.5 m (20 rulari);

• raport αT / α L = 0.1 (5 rulari).
In etapa de validare a modelului de transport,
pentru unele zone ale acviferului, s-a observat, insa, ca
valorile nitratilor in apa subterana rezultate in urma
simularilor sunt mai mari ale decat cele masurate in
cadrul analizelor efectuate. Acest lucru a condus la
introducerea in modelare a unui factor de retardare
dependent de relatiile de oxidare si de pH si la utilizarea
suplimentara a modulului SEAM3D, din cadrul GMS.
In figura 62 sunt prezentate concentratiile, asa cum
sunt ele redate de modelul de transport. Modelul
calculeaza valori pentru fiecare celula a gridului si pot fi
exportate si vizualizate in orice program de tip GIS.
In scenariile prevăzute a se efectua prin intermediul
sistemului on-line, se va simula introducerea unei noi arii
poluate (o suprafaţa pe care se imprastie ingrasaminte, de
exemplu). Rulările vor arata cat de extinsa poate deveni
zona poluata in condiţiile utilizării nerationale a
ingrasamintelor, unde apar cele mai mari concentratii si
daca exista pericolul infestarii unor foraje de exploatare
din zona sau chiar al apelor de suprafata.
Figura 62. Concentraţii redate de
modelul de transport
5. Evaluarea costurilor de mediu si de resursa

În conformitate cu glosarul de termeni al Ghidului WATECO 1, costurile de mediu sunt definite
ca fiind costurile privind eliminarea pagubelor produse asupra mediului si a ecosistemelor, care vor fi
suportate de utilizatorii de apă si de cei care utilizează resursele mediului (de ex. costurile privind
remedieri legate de degradarea stării ecologice a ecosistemelor acvatice sau salinizarea si degradarea
solurilor productive).
Costurile de resursa sunt definite ca fiind costurile legate de oportunităţile pierdute pe care le
suportă anumiţi utilizatori, ca urmare a diminuării resursei de apa, peste limita sa naturala de
realimentare sau regenerare (de ex. costuri legate de supraexploatarea apelor subterane).
Potrivit Metodologiei pentru identificarea si evaluarea costurilor de mediu si a resurselor
necesare în agricultură, elaborate in cadrul proiectului CLEANWATER, pentru evaluarea costurilor
de mediu asociate masurilor necesare pentru protejarea mediului acvatic au fost identificate, patru
etape principale:
- identificarea presiunilor semnificative care produc schimbări asupra corpului de apă;
- evaluarea impactului produs de aceste presiuni asupra mediului acvatic sau altor utilizări ale
apei, din punct de vedere chimic sau ecologic;
- evaluarea măsurilor necesare pentru prevenirea/diminuarea/compensarea pagubelor, având in
vedere, dacă aceste măsuri sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, în scopul stabilirii
eventualelor măsuri suplimentare;
- estimarea valorica a costurilor de mediu, care prezintă aspecte privind internalizarea sau
externalizarea costurilor de mediu.
47
5.1. Identificarea presiunilor semnificative

În conformitate cu DCA, presiunile semnificative sunt acele presiuni care cauzează neatingerea
obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă.
Analizând reacţia sistemelor receptoare ale corpurilor de apă se poate sti dacă presiunea
identificata ar putea crea un impact. Pentru a sti daca o presiune este semnificativă este necesara o
comparare a mărimii presiunii cu un set de criterii sau valori limită relevante pentru corpul de apă,
stabilite de directivele europene, peste care presiunile pot fi considerate semnificative.
Metodologia elaborata vizează principalele presiuni care vor necesita măsuri grupate pe trei
tipuri de presiuni semnificative provenite din:
• aglomerări umane, care reprezintă principala sursă a poluării organice datorită evacuării de ape
uzate parţial tratate sau ne tratate, considerate ca surse punctiforme si difuze de poluare. Poluarea
cu nutrienti din surse punctiforme este în principal cauzată de evacuarea apelor uzate insuficient
tratate sau netratate în apele de suprafaţă.
• agricultura, ca sursă principală de poluare difuză si o importantă sursă de poluare cu nutrienti.
• industrie, o sursă importantă de poluare organică, datorita apelor uzate industriale foarte frecvent
insuficient sau deloc tratate înainte de a fi evacuate în apele de suprafaţă (emisie directă) sau în
sistemele publice (emisie indirectă).
5.2. Evaluarea impactului presiunilor semnificative
Evaluarea impactului presiunilor semnificative are ca scop furnizarea informatiilor care
constituie baza analizei de risc si caracterizarea stării apelor în conformitate cu anexa V a DCA si se
bazează pe compararea stării corpului de apă cu obiectivele de mediu aferente, pe baza datelor de
monitoring disponibile.
Analiza impactului presiunilor semnificative la nivelul bazinului hidrografic Prut-Bârlad s-a
bazat pe conceptul Sursă-Presiune-Stare-Impact-Răspuns pentru care s-au utilizat date si informaţii
referitoare la presiunile antropogenice si schimbările privind starea corpurilor de apă, menţionate in
Planul de Management al bazinului hidrografic Prut - Bârlad.
Aglomerările umane
In urma analizei realizate la nivelul bazinului hidrografic Bârlad a fost identificat numărul
aglomerărilor cu populaţia echivalentă aferentă, numărul fermelor agricole si al unităţilor industriale
semnificative, obtinand astfel o imagine de ansamblu a sursei si a cauzei de producere a pagubelor
aduse mediului acvatic.
Agricultura
Îngrăsămintele si pesticidele utilizate în sectorul agricol sau utilizarea necorespunzătoare a
gunoiului de grajd, reprezintă o importantă sursă de poluare cu nutrienti a apelor, care pot produce
efecte negative asupra sanatatii populatiei sau mediului. Planul de management al bazinului
hidrografic Prut-Bârlad furnizează măsuri de bază pentru reducerea poluării din agricultura, acestea
reprezentând cerinţele minime de conformare în cadrul bazinului.
Industrie
Poluarea datorată unitătilor industriale este abordată în Directiva IPPC (1996/61/CE). Conditiile
de autorizare, inluzând valorile limită de emisie, trebuie să se bazeze pe Cele mai Bune Tehnici
Disponible (BAT). Aplicarea BAT este o măsură suplimentară pentru evacuările industriale (de ex.
epurarea suplimentara de tip microfiltare).
5.3. Evaluarea măsurilor necesare pentru prevenirea/diminuarea/compensarea pagubelor
Programul de măsuri este o componentă cheie a procesului de planificare a managementului la
nivel de bazin hidrografic (Articolul 11 al DCA), care prevede două tipuri de măsuri: măsuri de bază
care includ măsuri pentru implementarea legislaţiei UE existente pentru protecţia apei, si măsuri
suplimentare, având in vedere, totodată, dacă aceste măsuri sunt suficiente pentru îmbunătăţirea stării
si atingerea obiectivelor de mediu stabilite.
48
Pentru aglomerarile umane, măsurile suplimentare se referă, în general, la: extinderea/

constructia de statii de epurare si sisteme de distributie a apei potabile; extinderea/constructia de retele
de canalizare si extinderea/constructia statiilor de epurare a apelor uzate urbane cu treaptă secundară si
avansată de epurare (îndepărtarea nutrientilor) si managementul nămolului. Măsurile suplimentare
pentru prevenirea poluarii apelor din surse agricole, se referă la: implementarea prevederilor Codului
de Bune Practici Agricole si a Programelor de Măsuri în Zone Vulnerabile la Nitrati; constructia de
depozite pentru gunoiul de grajd si colectarea apei uzate; constructia/ modernizarea statiilor de
epurare a apei uzate (pentru ferme medii si mari); implementarea BAT potrivit cerintelor IPPC (pentru
ferme medii si mari) si reducerea emisiilor de pesticide, etc.
5.4. Evaluarea costurilor de mediu

Evaluarea costurilor de mediu are la baza identificarea presiunilor semnificative care produc
schimbări asupra corpului de apă si cauzează neatingerea obiectivelor de mediu stabilite de Directiva
Cadru Apa 2000/60/CE. Potrivit cerinţelor Art. 9 al DCA, costurile de mediu sunt aproximate prin
evaluarea costurilor măsurilor destinate protectiei mediul acvatic, in conformitate cu standardele
legale de mediu existente. Anexa III (b) a DCA prevede ca programele de măsuri să fie stabilite pe
baza criteriului cost-eficientă. Costul măsurilor pentru implementarea DCA în România trebuie să ia
în considerare perioada de tranziţie acordată celor mai costisitoare directive: Directiva privind
Epurarea Apelor Uzate Urbane si Directiva IPPC, asumându-se faptul că obiectivele DCA sunt atinse
la sfârşitul perioadei de tranziţie. Evaluarea costurilor măsurilor destinate protecţiei mediului acvatic
din bazinul hidrografic Bârlad s-a făcut conform Metodologiei elaborate in cadrul proiectului
Cleanwater, structurata pe principalele 3 presiuni semnificative identificate.
5.4.1. Evaluarea costurilor de mediu pentru aglomerări umane
Pentru aglomerări umane, costurile de investitii au fost estimate pe baza informatiilor actualizate
provenite de la 6 judete din bazinul hidrografic Bârlad si a programelor de planificare (anexe ale
autorizatiilor de gospodărire a apelor).
Master Planul contine măsuri pentru îmbunătătirea serviciilor de apă în zonele/aglomerărilor
prioritare de alimentare cu apă care sunt incluse in faza 1 de investitii (2010-2015) ale planului de
investitie pe termen lung (30 ani) definite, în general, în 6 judete din bazinul hidrografic Bârlad si se
referă la aglomerările cu o populatie echivalentă între 2000 – 10.000 si mai mult de 10.000 locuitori
echivalenti.
În bazinul hidrografic Bârlad au fost identificate două tipuri de costuri pentru măsurile destinate
protecţiei mediului acvatic: costuri de investitii si operationale si costuri de intretinere, pentru cele
trei tupiru de presiuni semnificative (aglomerări, industrie si agricultură).
Avand in vedere ca agricultura este sectorul cheie vizat din bazinul hidrografic Bârlad,
metodologia a luat în considerare situatia implementării unei măsuri de agro-mediu (precum stocarea
corespunzătoare a gunoiului de grajd) ca o practică agricolă bună.
Costuri de investitie. Costurile de investitie reprezintă costul cheltuielilor pentru o investitie
nouă si a celor asociate (de ex., costuri de pregătire a amplasamentelor, costuri de pornire si taxe
legale) specifice fiecărei aglomerări, fiind estimate separat.
Pentru aglomerările mai mari de 2000 locuitori echivalenti, costurile de investitii au fost
estimate pe baza informatiilor actualizate provenite de la 6 judete din bazinul hidrografic Bârlad si a
programelor de planificare (anexe ale autorizatiilor de gospodărire a apelor). Costurile de investitie
estimate contin, în principal, costul de investitie al Proiectului care urmează a fi implementat în
perioada 2010 - 2013 (parte a planului de investitie pe termen lung), costul de înlocuire suplimentar si
costul de investitie suplimentar, asa cum este impus de perspectiva orizontului 2030, si a tinut cont de
cresterea anticipată a preturilor (inflatia).
De exemplu, calculul costurilor de mediu, realizat cu ajutorul sistemului Open-GIS
CLEANWATER, în cazul extinderii/reabilitării/constructiilor noi de reţele de canalizare, poate fi estimat
utilizând opţiunea Reabilitare, modernizare retele canalizare sau Retele canalizare noi sau Retele
canalizare noi, din bara de optiuni ulterioara selectarii Costurilor de mediu.
49
Pentru fiecare optiune se va introduce numarul de locuitori echivalenti aferent aglomerarii

pentru care se efectueaza calculul investiei. Valoarea costului unitar recomandat la data realizarii
prezentului proiect este mentionata automat, utilizatorurul avand posibilitatea de a schimba aceasta
valoare in functie de cresterea sau descresterea acesteia in timp.
Costurile de investiţii pentru reabilitarea/modernizarea retelei de canalizare se calculează automat,
afişându-se separat costul total al investiţiei.
Pentru optiunea Retele canalizare noi
calculele costurilor includ informatii
privind numarul de locuitori echivalenti
aferent aglomerarii pentru care se
efectueaza calculculul investiriei, valoarea
costului unitar recomandat la data realizarii
prezentului proiect (care este mentionata
automat, utilizatorul avand posibilitatea de
a schimba aceasta valoare), durata medie
de viata a infrastructurii (care este de 20 de
ani si este introdusa implicit), utilizatorul
avand posibilitatea de a modifica aceasta
valoare, in functie de recomandarile tehnice, precum si costul anual aferent operarii si intretinerii
retelei noi de canalizare, respectiv un procent mediu recomandat din valoarea investitiei.
Pentru lucrarile de infrastructura privind Statii de tratare ape uzate sistemul recomanda solutia
de statie de epurare noua conventionala, cu treapta mecano-biologica.
Pentru calculul valorii totale a investitiei
pentru o statie noua conventionala cu treapta
mecano-biologica se va introduce: numarul de
locuitori echivalenti aferent aglomerarii pentru
care se efectueaza calculul investitiei, valoarea
costului unitar recomandat la data realizarii
proiectului (mentionata automat), durata medie
de viata a infrastructurii (estimata la 20 de ani) si
costul anual aferent operarii si intretinerii retelei
noi de canalizare (introdus in sistem implicit),
utilizatorul avand posibilitatea de a modifica
aceasta valoare, in functie de recomandarile tehnice.
Costuri operationale si de întretinere. Costurile operationale reprezintă toate costurile apărute
pentru a păstra instalatia de mediu în stare de functionare (de ex. costuri de materiale si personal).
Costurile de întretinere reprezintă costurile pentru mentinerea situatiei existente (sau noi) în stare
bună de functionare până la sfârsitul duratei de viată a acestora.
5.4.2. Evaluarea costurilor de mediu pentru agricultură

Măsurile de bază pentru reducerea poluarii din agricultură sunt impuse de legislatia comunitara
relevanta (planuri de actiune si coduri de bune practici agricole privind aplicarea ingrasamintelor
chimice potrivit Directivei Nitrati sau aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru cresterea
intensivă de animale) cuprinse in Planul de management al BH Prut –Barlad, acestea reprezentând
cerintele minime de conformare.
In cadrul prezentei metodologii, costurile au fost estimate, în vederea implementării unui sistem
de management al deseurilor ptovnite din zona rurală si al gunoiului de grajd din agricultură la
nivelul fermelor agricole si comunelor, situate în zone vulnerabile sau potential vulnerabile la nitrati,
pentru măsuri necesare pentru protejarea mediului acvatic împotriva poluării din agricultură.
50
Sistemul are drept scop reducerea nivelului de nutrienti i al altor poluanri rurali si agricoli care
ajung în sol si implicit în resursele de apă (apă subterană si apă de suprafată).
Există două tipuri de măsuri suplimentare, ca parte integrantă a Bunelor Practici Agricole care
sunt în general aplicate în toate bazinele hidrografice, inclusiv în bazinul hidrografic Bârlad: stocarea
gunoiului de grajd si rotatia culturilor. Aceste două tipuri de măsuri suplimentare sunt incluse în
pachetul de măsuri de bază si suplimentare, stabilite pentru atingerea obiectivelor DCA în bazinul
hidrografic Bârlad.
Estimarea costurilor pentru stocarea gunoiului de grajd
Costurile pentru stocarea corespunzătoare a gunoiului de grajd includ toate costurile economice
asociate realizării măsurilor. Codul Bunelor Practici Agricole ofera exemple utile de costuri fixe
pentru manipularea si împrăstierea gunoiului de grajd pe câmp. In cadrul proiectului, costurile
estimative pentru stocarea gunoiului în gospodăriile individuale si comunale din b.h.Bârlad, au fost
actualizate pe baza preturilor din 2013.
Astfel, costul unitar pentru stocarea gunoiului de grajd in gospodăriile individuale a fost estimat
la 55 Euro/m3, pe baza formulei de calcul (1):
Ci = 55 Euro x V (1)
unde: Ci – este costul de investitii pentru platforma
V - volumul de gunoi de grajd
Pentru gospodăriile comunale, costul unitar pentru stocarea gunoiului de grajd a fost estimat la
32 Euro/tona pentru capacitate până la 4000 tone, pe baza formulei de calcul (2):
Ci = 32 Euro x Cs (2)
unde, Cs = capacitate de stocare
Sistemul Open - GIS CLEANWATER introduce optiunea referitoare la presiunile cauzate de

agricultura, prin estimarea costurilor de mediu legate de stocarea gunoiului de grajd in gospodariile
individuale sau la nivel de comuna. Pentru gospodariile individuale care detin animale sunt
recomandate platforme tip. Valoarea costului unitar aferenta platformei de depozitare individuala a
gunoiului de grajd, la data realizarii prezentului proiect si volumul standard recomandat pentru
platforma de depozitare sunt introduse automat, aceastea putand fi modificate de utilizatorul
sistemului.
In cazul optiunii privind gospodariile comunitare este introdusa implicit capacitatea standard
recomandata de stocare si costul unitar aferent, utilizatorul sistemului avand posibilitatea sa modifice
aceasta valoare. Manipularea si împrăstierea gunoiului de grajd pe câmp, presupune o serie de costuri
cumulative, mentionate in cadrul sistemului, cuantumul acestor costuri reprezentand valoarea
recomandata la momentul realizarii proiectului, operatorul avand posibilitatea s-o modifice.
5.5. Externalizarea costurilor de mediu

Agricultura sau industria, ca sectoare economice pot genera produse si bunuri care au efecte
negative sau pozitive asupra bunăstării oamenilor, precum si asupra sectoarelor economice, producând
sau nu beneficii. Aceste externalitati (costuri externe) nu sunt luate în considerare de utilizatorii de
apă si in consecinta acestia nu primesc compensatii ci sanctiuni.
Prin calcularea externalitătilor (atunci cand o activitate a unui agent cauzează prejudicii sau
daune bunăstării unui alt agent sau pierderea bunăstării este necompensată) se pot obtine costurile
economice totale ale măsurilor de bază. Este important de evaluat dimensiunea pagubei cauzate, dar si
în ce măsură aceasta pagubă este compensată sau nu de un poluator sau beneficiar al unui anumit
utilizator de apă sau serviciu de apă.
51
Analiza costurilor externe de mediu reprezinta doar o etapa in identificarea si evaluarea

diferitelor alternative, în cadrul careea au fost identificate trei mari categorii de costuri legate de
pagubele generate de activitătile agricole, si care se refera la:
(i) îndepărtarea pagubelor cauzate de nutrientii din lacuri;
(ii) tratarea apelor de suprafată de către companiile de apă;
(iii) reducerea impactului negativ asupra calitătii apelor subterane.
In cazul costurilor tratării apelor de suprafată de catre companiile de apă, evaluarea costurilor
necesare evitarii producerii de pagube porneste de la estimarea concentratiilor de nitrati datorate
activitătilor agricole, masurate in sectiunile de monitorizare, si care reprezinta costuri suplimentare de
tratare a apelor.
Acestea reprezintă costuri financiare externe ale companiilor de apă în vederea tratării
poluantilor proveniti din alte sectoare (cea mai importantă fiind agricultura) si din alte surse difuze de
poluare (costurile pentru aceste surse nu sunt acoperite de sectorul respectiv), fiind estimare pe baza
formulei de calcul (4):
Tac = QNt x Cu 1kg Nt indepartat (4)
unde: Tac = costuri totale suplimentare
QNt = cantitatea de azot total înregistrată în sectiunea de monitorizare
Notă: Calculul are la bază diferenta dintre valoarea monitorizată a concentratiei de
azot total si valoarea standard acceptată (15 mg/l).
Cu 1kg Nt îndepărtare = cost suplimentar unitar pentru îndepărtarea unui kg de azot total
Notă: 1kg de azot total = 0,32 Euro/kg (Sursa de date: Investigarea companiilor de epurare a apei, Aquatim, Apa
Nova, baza de date Dablas). Aceeasi formulă poate fi utilizată pentru Ptot (fosfor total) si alti compusi ai nitratilor.
Analiza costurilor externe de mediu privivd reducerea impactului negativ asupra calitătii
apelor subterane sunt necesare studii privind valoarea resurselor de apă subterană si a impactului
produs asupra acestora de nutrientii din zonele rurale.
Costurile necesare evitarii pagubelor se referă la costurile necesare tratării apei astfel încât apa
din fântâni să ajungă la standardele pentru apa potabilă.
Tac = QNt x Cu 1kg Nt indepartat (5)
unde: Tac = costuri totale suplimentare
QNt = cantitatea de azot total înregistrată în sectiunea de monitorizare
Cu 1kg Nt îndepărtare = cost suplimentar unitar pentru îndepărtarea unui kg de N total din apele
subterane
5.6. Evaluarea costurilor de resursă

Prezenta analiză se refera la resursa de apă subterană datorită faptului că sursa de alimentare cu
apă în bazinul hidrografic Bârlad este apa subterană.
Costurile de resursă sunt, în general, interpretate drept costuri de oportunitate ale utilizării apei
cauzate de deficitul de apă din punct de vedere cantitativ, care demonstreaza că exista un conflict
potential între utilizare si utilizatorii de apă. Deficitul de apă se referă la situatia în care nu există
resurse disponibile pentru a satisface diferitele cereri. În prezent, captarea apei subterane in zonele
rurale reprezintă un serviciu de apă gratuit si ca urmare cererile utilizatorilor locali sunt acoperite fără
a lua în considerare valoarea utilizării apei subterane.
Evaluarea apei subterane necesită o definitie clară a celor doua functii ale apei subterane, care
sunt influentate de caracteristicile apei subterane si de calitatea si cantitatea acestora:
(i) Functia de stocare a rezervei de apă. Apa subterană subterană stocată în acvifer constituie o
rezervă de apă cu dimensiuni cantitative clare. Dimensiunea cantitativă include cantitatea de apa
subterană disponibilă într-o regiune geografică specifică, într-o anumită perioadă de timp, si
modificarea acestei cantităti în timp, ca urmare a reîncărcarii si extragerii.
52
(ii) Functia de de descărcare în apa de suprafată (cursuri de apă, lacuri si zone umede). Prin
descărcarea în apa de suprafară, apa subterană contribuie indirect la serviciile generate de apele de
suprafară si ecosistemele zonelor umede.
Prezenta analiză propune evaluarea functiei de stocare a apei subterane din zona rurală care nu
este conectată la rereaua centralizată. Metodologia reprezintă o adaptare la contextul românesc
(legislatia privind instrumentele si mecanismele economice) a celei elaborate de Departamentul de
Agricultură & Economie Aplicată - "Evaluarea beneficiilor economice ale apei subterane".
Sistemul ofera posibilitatea evaluarii costurilor de resursa pentru patru tipuri de servicii
principale (masuri): i ) furnizarea de apa potabila; ii) furnizare apa pentru igrijirea culturilor; iii)
furnizare apa pentru cresterea animalelor; iv) furnizare apa pentru producerea hranei. Evaluarea
costurilor aferente fiecarui tip de serviciu oferă o componentă a costurilor resurselor de apă, ca valoare
socio-economică a apei subterane, ce reprezintă de fapt beneficiile (efect) pe care oamenii le obtin
prin utilizarea resursei de apă subterană.
Concluzii
Combinarea si integrarea in mediul Open GIS a diverselor date si informatii, in scopul evaluarii
nivelului actual al poluarii cu nutrienti din zonele vulnerabile, precum si estimarea cost-beneficiu a
masurilor aplicate in aceste zone a permis realizarea unui sistem integrat pentru analiza si peorectia
resurselor de apa amenintate de poluarea cu azot, bazat pe platforma web – On-line GIS
CLEANWATER.
Sistemul CLEANWATER ofera utulizatorului posibilitatea de a crea scenarii cu propuneri de
masuri pentru managementul bazinal, de a trimite scenariile dezvoltate catre modelele matematice si
analiza rezultatele modelarii referitoare la impactul masurilor si la costurile de mediu rezultate,
utilizand functionalitatea GIS. metodologii eficiente şi uşor de folosit pentru realizarea de scenarii
privind planificarea utilizării terenului
Implementarea sistemului dezvoltat la nivel national, ca un suport pentru punerea in aplicare a
Directivei privind nitratii, va contribui eficient la punerea in aplicare a masurilor structurale si de
management, planificare, si va avea un efect pozitiv vizibil asupra starii mediului.
53

Manual Sistem Open GIS - CLEANWATER

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Sistem Open GIS - CLEANWATER

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT LIFE09 ENV/RO/000612 - CLEANWATER

SISTEM OPEN GIS - CLEANWATER

Serverul GIS, împreună cu aplicaţia client, permite utilizatorilor să acceseze şi să afişeze

• Măsurarea interactivă a distanțelor și suprafețelor pe hartă;

Environmental Information System) și cu respectarea specificațiilor tehnice ale Directivei INSPIRE

Funcționalitatea de bază pentru aplicația catalog este oferită de GeoNetwork Opensource.

b) Combinația de programe open source PostgreSQL și PostGIS, sistem profesionist de gestiune a

2. Utilizarea aplicației web

2.1. Crearea unui cont de utilizator

Figura 1. Pagina de autentificare a sistemului CLEANWATER

Zonele funcţionale ale interfeţei de gestiune a scenariilor sunt:

Figura 4. Fereastra de crearea a unui scenariu nou

2.2.2. Editarea unui scenariu existent

Figura 6. Fereastra de editare a unui scenariu existent

2.2.3. Adăugarea de date proprii la un scenariu

Figura 7. Fereastra de încărcare a datelor în format ESRI Shapefile

• Numele noului strat se va scrie cu litere mici și se va evita folosirea de spații.

2.2.4. Ștergerea unui scenariu

2.3. Modificare date cont

Figura 9. Modificarea datelor contului

2.4. Aplicația WebGIS

Figura 10. Pagina de start în sistemul GIS CLEANWATER – aplicația WEBGIS

Zonele funcționale ale interfeței sunt:

2.4.2. Lista de straturi

2.4.3. Bara cu instrumente

Figura 12. Bara de instrumente

Semnificația instrumentelor (de la stânga la dreapta) este prezentată mai jos:

Figura 13. Glisorul de opacitate

2.7. Calculul costurilor

Figura 15. Calculul costurilor

2.7.1. Calculul costurilor de resursa

a. schimbari in valoarea productiei animaliere,

2.7.2. Calculul costurilor de mediu

Figura 19. Selectarea tipului de masura Figura 20. Selectare efectului

Figura 21. Calculul costurilor de mediu

Figura 22. Selectarea tipului de masura Figura 23. Selectarea efectului

Figura 24. Calculul costurilor externalitatilor

2.8. Vizualizarea rezultatelor MODELARII in cazul apelor de suprafaţa

2.8.1. Ax – evoluţie anuala in secţiune

Figura 25. Selectarea tipului de grafic

Figura 26. Selectarea axului

Următoarea etapa in realizarea graficelor o constituie selectarea secţiunii (figura 27).

Figura 27. Selectarea sectiunii

Figura 28. Selectarea parametrului

Figura 29. Selectare an

Figura 30. Selectarea anului/ anilor de comparaţie

Figura 31. Evoluţia anuala a concentraţiei poluantului la nivel de secţiune

2.8.2. Ax – evoluție longitudinală

Figura 32. Selectarea tipului de grafic

Figura 33. Selectarea axului

Figura 34. Selectarea decadei

Figura 35. Selectarea parametrului

Figura 36. Selectarea anului

Figura 37. Selectarea anului/ anilor comparativi

Pentru afisarea graficului se da click pe butonul Afiseaza. Ca si in cazul precedent, prin

2.8.3. Evolutia anuala la nivel de bazin

Figura 39. Selectarea tipului de grafic: Bazin – evoluţie anuala

Figura 40. Selectarea bazinului

Figura 41. Selectarea parametrului

Figura 42. Selectarea anului

Figura 43. Selectarea anului/anilor comparativi

Figura 44. Evoluţia concentraţiei anuale a poluantului, la nivel de bazin

2.9. Accesarea serviciilor standardizate

Figura 45. Arhitectura sistemului online GIS CLEANWATER