UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECŢIA MEDIULUI

PROGRAMUL DE STUDIU : VALORIFICAREA DURABILA A
RESURSELOR PĂDURII
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : CU FRECVENȚĂ

REFERAT LA DISCIPLINA BAZE DE DATE SPAȚIALE ALE

RESURSELOR FORESTIERE

Profesor: Prof.dr.ing.Sabău Nicu

Masterand:
Motrescu Silviu
( ANUL I )

An univ. 2020-2021
Cuprins:

1. Ce este GIS. ? ................................................................................... 2

2. Care este utilitatea sistemelor GIS? .................................................. 3

3. Utilizarea unui sistem GIS. Functii. ................................................. 4

3.1 Captarea datelor ..................................................................... 4

3.2 Echipamente de captare a datelor ......................................... 5
3.3 Vizualizarea datelor. Sisteme de reprezentare a datelor ......... 7
3.4 Interogarea si analiza datelor ............................................... 9

4. Categorii de software GIS ............................................................... 10

5. Producatori de software si proiecte ................................................ 11

Bibliografie ................................................................................... 13
 Explozia informationala a ultimului deceniu, bazata pe dezvoltarea fara precedent a
sistemelor de calcul, masuratori automate de parametri si posibilitatea stocarii acestora in baze
de date digitale a dus in mod firesc la aparitia unei noi ramuri de cercetare in cartografie, si
anume cartografia digitala.

Munca asidua a navigatorilor si a geografilor-exploratori ai secolului trecut, ale caror

eforturi s-au concretizat in aparitia unor harti si ulterior atlase ale globului pamantesc ce au
dus la dezvoltarea comertului, migratia populatiei si expansiune teritoriala, este continuata in
zilele noastre de munca unor cercetatori care nu doar acumuleaza date ci incearca sa valorifice
potentialul ascuns al acestor cifre emitand harti de analiza in diverse domenii.

Solutia pentru gestionarea volumului imens de date a fost aparitia G.I.S.

1. Ce este G.I.S. ?

G.I.S. este acronimul din limba engleză pentru Sisteme Informationale Geografice:
Geographic Information Systems.

Michael F. Goodchild, profesor la Universitatea din California, Departamentul de

geografie defineşte GIS-ul ca fiind: “o formă particulară a Sistemelor Informatice aplicată
datelor geografice... Un ansamblu de echipamente, programe şi proceduri proiectat pentru
stocarea, administrarea, manipularea, analiza, modelarea şi vizualizarea datelor spaţiale
pentru rezolvarea problemelor de planificare complexa şi administrare. ”

Mai pe larg, un sistem GIS este un sistem folosit pentu modelarea informaţiei,
proceselor şi structurilor, care reflectă lumea reală, inclusiv evenimentele trecute, pentru a
putea inţelege, analiza şi gestiona resurse şi facilităţi. Un sistem GIS poate fi descris ca un
sistem de gestiune a unei baze de
date, care de regulă prezintă utilizatorului datele într-un mod interactiv grafic, care poate fi
interogată şi analizată.

Deasemeni un sistem GIS este un sistem care permite manipularea informaţiei de

natură geografică şi a caracteristicilor asociate ei.
Dacă ne referim la componenţă, un sistem GIS este format dintr-un ansablu de
tehnologii, resurse de calcul şi operatori care permit înregistrarea, stocarea şi analiza
informaţiilor cu legătură geografică.

Deosebim ca si componentele GIS-ului:

 Operatori - persoane ce utilizeaza sistemul;

 Metode - procese si programe utilizate pentru atingerea scopurilor dorite;
 Date - informaţiile necesare care stau la baza aplicaţiei;
 Software - nucleul sistemului GIS;
 Hardware - componentele fizice pe care va rula sistemul.

Printr-o funcţie cunoscută sub numele de vizualizare, un GIS poate fi folosit pentru a
produce imagini - nu doar hărţi, ci reprezentări, animaţii, sunete şi alte produse cartografice.
Aceste imagini permit cercetătorilor să vadă obiectele muncii lor descrise moduri mult mai
clare decat inainte. Imaginile sunt deseori de ajutor in reprezentarea conceptelor tehnice ale
obiectelor de studiu ale unui GIS pentru persoane care nu au cunostinte tehnice.

2. Care este utilitatea sistemelor GIS?

O harta GIS ne va clarifica urmatoarele intrebari:

- localizare – putem verifica ce se afla intr-o pozitie geografica data?

- conditie – identificam unde intalnim o anumita caracteristica, obiect, fenomen
care se incadreaza intre anumiti parametri.

- tendinte – ce s-a modificat in teren intr-o perioada data?

De exemplu in domeniul urbanistic, arhitectii pot vizualiza, de la un an la altul,
modul de dezvoltare al unui oras si a zonelor invecinate. Se pot astfel planifica noile retele de
canalizare, apa, electricitate venind astfel in intampinarea nevoilor cetateanului.

- particularitati – permite efectuarea unei analize complexe asupra unei zone.

In agricultura se pot identifica valorile de temperatura, umiditate, sol ale unei
anumite regiuni de-a lungul intregului an spre a se putea stabili care sunt tehnicile ideale de
cultura a anumitor hibrizi vegetali.

- modelare – ce s-ar intampla daca...? Posibilitatea anticiparii unui eveniment.

Spre exemplu inginerii hidrologi pot previziona intr-un sistem GIS care vor fi cotele
apelor unui fluviu in functie de posibilitatea prezentei sau absentei ploilor peste continent. Se
pot lua astfel din timp masuri pentru evitarea unei catastrofe. Se stie ca racirea centralei
nucleare de la Cernavoda se face cu apa din Dunare. In perioadele secetoase, cand cotele
Dunarii sunt scazute centrala se inchide din motive de securitate. Anticiparea acestor perioade
permite guvernantilor fie sa creasca importurile de energie, fie sa o produca din alte surse gen
pacura sau carbune, mentinand astfel alimentarea cu energie a industriei si populatiei la
nivelul normal.

Avantajele utilizării unui GIS:

• Datele sunt mai bine organizate

• Elimină redundanţa in stocarea datelor
• Facilitatea actualizărilor
• Analize, statistici şi noi căutari mult mai uşoare
• Utilizatorii sunt mai productivi

Ca dezavantaje mentionam:

• Complexitate
• Costuri ridicate
• Modificările din teren
• Dificultăţi in formarea de personal
Utilizările sistemelor GIS sunt diverse: aplicaţii ştiinţifice, managementul afacerilor,
gestinea bunurilor, administratie publica, cartografie, managementul resurselor, planificarea
exploatarii resurselor naturale (de ex. aplicaţii forestiere, maritime), analiza poluărilor,
hidrografie, dezvoltarea turismului, agricultura, aplicatii rutiere (transport de marfuri), sisteme
bancare, meteorologie, etc.

Se cunoaste faptul ca tendinta actuala in biologie se indreapta spre salvarea si

protejarea speciilor in curs de disparitie. Pentru aceasta se creeaza baze de date cu obiceiurile
si caracteristicile unei specii, areal, trasee de migratie, perioade de inmultire, etc. De aceste
date se tine cont ulterior cand se stabileste traseul unei autostrazi, proiectantul fiind obligat sa
creeze tunele de trecere in siguranta pentru animalele al caror traseu migrator se intersecteaza
cu nou proiectata autostrada. Organizatiile de mediu militeaza intens pentru aplicarea acestor
proiecte in viata reala.

Un alt exemplu de utilizare GIS, ar fi in domeniul transportatorilor rutieri care isi

eficientizeaza traseele folosindu-se de aplicatii GPS, isi stabilesc puncte logistice dupa analize
de eficienta a traseelor, taxelor zonale, restrictii rutiere, etc. Raspunsul la toate aceste intrebari
poate fi formulat intr-un sistem GIS.

Societatile bancare deasemenea, dupa o analiza a nivelului populatiei dintr-o zona, a

factorilor economici locali, a legislatiei, pot dezvolta noi produse financiare tintite spre o
anumita piata locala.

In fapt, pe masura ce se vor dezvolta bazele de date existente, orice domeniu al vietii
va beneficia intr-o masura mai mica sau mai mare de modelarea intr-un sistem GIS pentru
eficientizarea rezultatelor.

3. Utilizarea unui sistem GIS. Functii.

3.1 Captarea datelor

Captura datelor se referă la introducerea datelor în sistem. Aceasta este componenta

cu cele mai mari cerinţe din punctul de vedere al resurselor de timp din cadrul unui GIS.
Datele initiale pot fi achiziţionate prin diverse metode ca de exemplu: ridicări topografice,
metode satelitare, metode de teledetecție, fotogrammetrie.

Deasemeni pot fi introduse şi date de pe formate analogice prelucrate corespunzător

utilizării lor într-un GIS. In cazul in care datele geografice sunt reprezentate la scari diferite
acestea trebuiesc aduse la aceeasi scara.

Datele care nu se afla in format numeric trebuiesc digitizate. Pentru aceasta se

utilizeaza un digitizor (figura 1), dispozitiv prin care, pe masura ce un operator traseaza
puncte, linii si poligoane ale unei harti, se obtin date vectoriale.

Scanarea unei harti in schimb, produce date de tipul raster, care pot fi transformate
mai tarziu in date vectoriale cu ajutorul unor programe specializate in astfel de conversii.

Majoritatea datelor folosite intr-un GIS provine din baze de date deja existente
apartinand Agentiilor Federale S.U.A. sau ale unor companii private care investesc in acest
domeniu.
 Fig.1 Digitizarea unei harti analogice

3.2 Echipamente de captare a datelor

Fotografiile aeriene furnizeaza harti analogice care ulterior pot fi digitizate. Totusi
odata cu dezvoltarea camerelor fotografice digitale s-a trecut la obtinerea hartilor in format
digital care pot fi folosite direct in orice proiect GIS.

Radarele subpamantene.
Pentru detectarea reţelelor subterane, dacă se intenţionează să se evite săpăturile,
este necesar să se folosească radarul subpămantean. Aparatul foloseşte unde de inaltă
frecvenţă şi funcţionează pe principiul sondării pe bază de ecou. In acest proces, se analizează
reflexiile impulsurilor electromagnetice emise de o antenă spre obiectul cercetat la intervale
scurte de timp. La atingerea de către unde a obiectului cercetat se produc reflexii, marcate pe
ecranul aparatului prin distorsiuni ale undei emise. Semnalele de reflexie sunt recepţionate de
către o antenă. Şirul de reflexii dă posibilitatea de a construi o imagine numită radargramă.
Aceasta se poate reda la faţa locului pe un monitor sau pe un inregistrator.

Sateliţi. Cele mai mari colecţii de date geografice sunt imagini luate din satelit
(imagini satelitare). Acestea sunt imagini raster care pot fi scanate şi apoi transformate in
imagini vectoriale folosind programe speciale de conversie.
Tehnologia VSAT (Very Small Aperture Terminal) marchează un punct de cotitură
in industria sateliţilor de comunicaţii. VSAT furnizează o infrastructură de comunicaţie bazată
pe transmisia prin sateliţi, oferind posibilitatea transferului de date, voce şi imagini cu
flexibilitate maximă, disponibilitate imediată şi un raport performanţe/cost optim.
Există mai mulţi sateliţi care acoperă bine teritoriul ţării noastre, cum ar fi satelitul
Eutelsat II F-4 care a fost lansat in iulie 1992 şi este localizat la 7° E.
Trebuie menţionat că firma GEOSYSTEMS distribuie in Romania imaginile satelitare ale
firmei EURIMAGE.

GPS -Sistemul de poziţionare globală. Acesta este alcătuit din trei segmente:

1. segmentul spaţial (sateliţii);

2. segmentul de control (United States Department of Defence);
3. segmentul utilizator (oricine foloseşte un receptor GPS în scopuri de
poziţionare).
 Segmentul spaţial este alcătuit dintr-o constelaţie de 24 de sateliţi care se rotesc în
jurul Pământului la o altitudine de 20.000 km. Sateliţii, dispuşi într-unul din cele 6 plane
orbitale, înconjoară Pământul de două ori pe zi.

Receptorul GPS determină poziţia sa

pe baza semnalelor radio primite de la mai mulţi
sateliţi. Sateliţii dispun de ceasuri “de
încredere“, aşa că determinarea timpului făcut
de semnalele radio este foarte precisă.
Receptorul GPS calculează distanţa faţă de
fiecare satelit pe baza timpului făcut de
semnalul radio şi a vitezei luminii (viteza
semnalului), apoi foloseşte aceste distanţe
pentru a-şi calcula poziţia pe Pământ. Sateliţii
GPS emit pe două frecvenţe diferite (având
lungimile de undă de 9, respectiv 24 cm).
Poziţiile acestor sateliţi se pot afla folosind
sistemul de coordonate WGS-84.

Există receptoare GPS cu o singură

frecvenţă şi receptoare GPS cu două frecvenţe,
cele din urmă oferind un important avantaj
pentru aplicatiile în timp real. Fig.2 Satelitii sistemului GPS

Datele folosite in GIS trebuie verificate mereu deoarece pot aparea erori ulterioare in
etapa de interpretare.
Scanarea hartilor analogice, printate pe hartie, duce adesea la aparitia unor modele
grafice nedorite, numite zgomot, dupa analogia cu zgomotul de fond ce paraziteaza
inregistrarile audio. Aceste harti, odata transpuse digital, pot fi curatite utilizandu-se diferite
filtre. Rezultatul acestei curatiri se poate observa clar in imaginea nr.3.

Fig.3 – Eliminarea zgomotului dintr-o imagine de inalta rezolutie

 3.3 Vizualizarea datelor. Sisteme de reprezentare a datelor

Fiind vorba de un calculator digital, este evident că stocarea trebuie făcută sub formă
de coduri numerice. După experienţe îndelungate, s-a convenit ca reprezentarea internă a unei
hărţi să se facă în două sisteme: sistemul vector şi sistemul raster.

Fig.4 Diferente de reprezentare intre modelul de date vector si modelul raster

În sistemul vector harta este construită, în mare, din puncte şi linii, fiecare punct şi
extremităţile liniilor fiind definite prin perechi de coordonate (x,y). Acestea pot forma arce,
suprafeţe sau volume (în cazul în care se mai ataşează încă o coordonată).
Caracteristicile geografice sunt exprimate prin aceste entităţi: o fântână va fi un
punct, un punct geodezic va fi de asemenea un punct; un râu va fi un arc, un drum va fi de
asemenea un arc; un lac va fi un poligon dar şi o suprafaţă împădurită va fi un poligon.

În sistemul raster, imaginile sunt construite din celule numite pixeli. Pixelul, sau
unitatea de imagine, este cel mai mic element de pe o suprafaţă de afişare, căruia i se poate
atribui în mod independent o intensitate sau o culoare. Fiecărui pixel i se va atribui un număr
care va fi asociat cu o culoare. Entităţile grafice sunt construite din mulţimi de pixeli. Un
drum va fi reprezentat de o succeiune de pixeli de o aceeaşi valoare; o suprafaţă împădurită
va fi identificată tot prin valoarea pixelilor care o conţin.
Între cele două sisteme există diferenţe privind modul de stocare, manipulare şi
afişare a datelor.

Ambele sisteme au avantaje şi dezavantaje. Principalul avantaj al sistemului vector

faţă de cel raster este faptul că memorarea datelor este mai eficientă. În acest sistem doar
coordonatele care descriu trăsăturile caracteristice ale imaginii trebuiesc codificate. Se
foloseşte de regulă în realizarea hărţilor la scară mare. În sistemul raster fiecare pixel din
imagine trebuie codificat.

Diferenţa între capacitatea de memorare nu este semnificativă pentru desene mici,

dar pentru cele mari ea devine foarte importantă.
Intr-un software GIS obiectele geografice ce au aceeasi reprezentare geometrica sau
atribute identice sunt de obicei grupate in asa numitele straturi - layers – pentru a simplifica
analiza datelor. Spre exemplu cladirile ce sunt reprezentate de poligoane si au ca atribute
informatiile despre proprietar si anul constuctiei pot fi grupate pe un singur strat denumit
„cladiri”.
Vizualizarea reprezintă modul de afişare a datelor geografice în diverse moduri. Prin
această funcţie un GIS permite colectarea unor informaţii şi ilustreaza relaţiile care există
între ele. În mod tradiţional, hărţile au fost utilizate pentru explorarea pământului şi a
resurselor sale. Tehnologia GIS, ca o extindere a cartografiei, a sporit eficienţa şi puterea
analitică a hărţilor tradiţionale.
Prin intermediul funcţiei de vizualizare, GIS-ul poate fi folosit pentru a produce
imagini-hărţi, grafice, animaţii şi alte produse cartografice - ce permit cercetătorilor să
vizualizeze mult mai clar subiectele activităţii lor.
Vizualizarea rezultatelor unei aplicatii GIS poate fi facuta pe ecranul calculatorului,
dar poate fi imprimata si pe suport clasic de hartie cu ajutorul plotterelor sau imprimantelor.
Alegerea acestei solutii creste pretul proiectului GIS si de aceea in general se prefera pastrarea
datelor in fisiere pentru o analiza ulterioare si updatari.

Fig. 5 Imprimarea unei harti pe suport de hartie

3.4 Interogarea si analiza datelor

Un sistem GIS ne permite să executăm interogări şi analize ce sunt prea costisitoare

sau mari consumatoare de timp pentru studiul lumii reale, ori sunt prea dificile sau inadecvate
în cazul folosirii altor tipuri de sisteme de management al datelor.
Odată pus în funcţiune sistemul ce conţine informaţiile geografice, putem pune
întrebări simple de genul: “Cine este proprietarul unui anumit imobil? Care este inaltimea
maxima a imobilelor dintr-un anumit cartier?” Sau, se pot pune întrebări analitice, cum ar fi:
“Care sunt zonele inundabile pentru o anumita localitate? Care ar fi traseul ideal al unei noi
autostrazi in functie de tipul de reliel al zonei? Unde este necesara o actiune de reimpadurire
in functie de gradul de eroziune al solului? ”

Toate pachetele de programe GIS includ operaţii pentru interogarea bazelor de date,
în vederea obtinerii unui subset de date.
Deasemeni programele dispun de numeroase instrumente de analiză foarte puternice,
dar două sunt în special importante:
- Analiza de vecinătate. Pentru a răspunde la întrebări de tipul: Câte case se află la
o distanţă sub 100 m de conducta principală de apă? Care este numărul total al clienţilor pe o
rază de 10 km în jurul acestui magazin?, tehnologia GIS utilizează un procedeu numit
buffering pentru determinarea relaţiei de vecinătate dintre entităţi;
- Analiza overlay. Baza de date geografică este organizată în linii mari pe straturi
sau layere. Integrarea datelor din layere diferite se face prin procedeul numit overlay. În
spatele acestei operaţii simple din punct de vedere vizual, de suprapunere a straturilor, se află
operaţii algebrice, operaţii logice, operaţii tehnologice etc.

Fig.6 Reprezentare in model GIS a lumii reale

Observam din imaginea nr.6 cum lumea reala este modelata in sistem GIS in straturi,
fiecare strat continand pozitionarea anumitor informatii (atribute). In felul acesta prin
suprapunerea straturilor care ne intereseaza se pot efectua analize complexe, aflandu-se noi
raspunsuri la intrebarile initiale
Statisticile GIS sunt foarte des utilizate în luarea deciziilor. De exemplu, dacă o bază
de date conţine date geografice cu informaţii demografice detaliate, se pot determina câte
persoane cu o anumită vârstă, venit, etnie, locuiesc într-un bloc dat, de pe o anume stradă.
Aceste tipuri de statistici pot fi folosite de oamenii de ştiinţă şi de staticieni cu scopul de a
caracteriza o regiune, zonă, în vederea luării unor decizii privind marketing-ul, serviciile
sociale, planificare de urgenţă, etc.

4. Categorii de software GIS

Se deosebesc diferite categorii de software GIS datorita necesitatilor functionale

diferite. Spre exemplu un utilizator din domeniul serviciilor publice care pune la dispozitie
informatii despre diverse terenuri sau cladiri are nevoie doar de a accesa baza de date. Rolul
lui nu este acela de a introduce noi date in sistem.

Plecand de la aceste necesitati diferite putem deosebi urmatoarele categorii de

software:

- Desktop GIS sistem ce acopera toate cele trei categorii functionale:

- GIS Viewer – pentru accesarea bazei de date;
- GIS Editor – pentru cei ce au nevoie de editarea (modificarea) bazei
de date;
- GIS Analist – utilizat de cercetatori pentru efectuarea unor analize
complexe.

- Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date spatiale – utilizate in principal pentru

stocarea datelor, dar si functionalitati limitate de analiza si manipulare a datelor.
- Serverele WebMap sunt folosite pentru a distribui harti si date prin internet.
- WebGis Client este folosit pentru afisare de date si acces la functionalitati de
analiza si interogare de pe Servere Gis accesate prin internet sau intranet.
- GIS Mobil utilizat adesea pentru colectarea de date de pe teren.

5. Producatori de software si proiecte

Software-ul GIS nu e furnizat doar de catre companiile private ci din ce in ce mai

mult de catre proiecte gratuite si open-source.

In timp ce zona comerciala ofera produse pentru toate categoriile de software GIS,
proiectele „open” se concentreaza adesea pe o singura categorie precum desktop-GIS sau
WebMap server. Marii producatori pe piata actuala de software GIS sunt: Autodesk, Bentley,
ESRI Inc., GE (Smallworld), Pitney Bowes (MapInfo), si Intergraph. Fiecare din aceste
companii tintesc catre un domeniu specific. De exemplu, produsul ArcGIS al firmei ESRI este
in principal folosit pentru analize de business, planificare si aplicatii de mediu, in timp ce
produsele Autodesk, GE si Bentley sunt mai degraba utilizate in management.

Programele competitive ale proiectelor de tip gratuit sunt orientate mai mult spre
aplicatii server (MapServer, GeoServer) si SGBD spatial (PostGIS). Proiecte desktop-GIS
gratuite precum Quantum GIS si gvSIG experimenteaza astazi o crestere a comunitatii de
utilizatori. O particularitate a programelor gratuite este aceea ca mai degraba imbunatatesc
software-ul privat decat sa intre in competitie cu el.
CONCLUZII:

Abilitatea de a organiza informaţiile despre lumea reală pe layere şi a le analiza din

diverse puncte de vedere, fac din orice GIS un puternic instrument de vizualizare şi combinare
a informaţiilor geografice.

Ca o concluzie, GIS nu este nici o componenta hardware, nici o componenta

software, ci mai degraba trebuie privit ca un proces. GIS este pentru luarea deciziilor. Modul
in care datele sunt introduse, stocate si analizate in cadrul unui sistem GIS trebuie sa reflecte
modul in care informatiile vor fi folosite pentru un anumit tip de cercetare sau pentru o
sarcina ce necesita luarea anumitor decizii. A vedea GIS-ul doar ca un sistem software sau
hardware, inseamna a pierde rolul crucial pe care il poate juca intr-un proces complet de luare
a deciziilor.
 Bibliografie:

1. Dimitriu, G., Sisteme informatice geografice GIS , Editura Albastră, Cluj-

Napoca, 2007

2. Herbei, O., Herbei, M., Sisteme Informatice Geografice. Fundamente teoretice

şi aplicaţii, Editura Universitas, Petroşani, 2010

3. Herbei, M., Sisteme Informatice Geografice. Aplicaţii, Editura Universitas,

Petroşani, 2013

4. Steiniger S. and Weibel R., "GIS Software - A description in 1000 words"

5. https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_geographic_information_systems_softwa
re

6. http://www.esri.