Sunteți pe pagina 1din 43

CENTRUL DE PLASAMENT

Centrul de plasament din cadrul Directiei Judetene (de sector) pentru Protectia Drepturilor Copilului are ca principal obiect de activitate ocrotirea de tip rezidential pe o durata determinata a copilului aflat in dificultate. Centrul de plasament este un serviciu care in majoritatea cazurilor provine din restructurarea institutiilor de tip rezidential care pna in 1997 au functionat conform Legii 3/1970 privind ocrotirea unor categorii de minori. Restructurarea vechilor institutii rezidentiale (conform prevederilor din Ordonanta de Urgenta nr. 26/1997) se inscrie ca o etapa esentiala in cadrul Strategiei Guvernamentale in domeniul protectiei drepturilor copilului. Ocrotirea de tip rezidential este considerata un serviciu prestat copilului. Intr-o abordare calitativa a obiectului activitatii centrului de plasament copilul este in centrul tuturor principiilor si obiectivelor de activitate, el fiind considerat clientul serviciului oferit. Obiectul activitatii centrului urmeaza sa fie explicitat in capitolele urmatoare prin detalierea tuturor componentelor serviciului si prin enuntarea elementelor care confera un minimum obligatoriu de calitate acestor componente.

Principiile
Transformarea leaganului sau a casei de copii in centru de plasament nu inseamna numai schimbarea denumirii, reorganizarea interna sau o noua schema de personal. Noile principii sunt cele care determina schimbarile de structura, de functionare, de schema de personal - antrennd in mod obligatoriu schimbari in activitatea personalului, in abordarea problematicii copilului in dificultate siin mentalitatea celor implicati direct sau indirect in (re)integrarea copiluluiin societate. Ele stau la baza organizarii pe componente a standardelor de calitate a ocrotirii copilului in Centrul de Plasament si vor fi in detaliu analizate in prezenta lucrare. Principiile vor fi enuntate si prezentate pe scurt in cele ce urmeaza. Drepturile fiecarui copil trebuie recunoscute, respectate si promovate. Prevederile Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului, care este un document de referinta ce contine principii generale - trebuie sa fie transpuse in practica prin metode concrete Acest principiu implica cunoasterea Conventiei de catre personalul centrului (prin cursuri de formare si activitati de informare) si in aceeasi masura popularizarea ei in rndul copiilor si familiilor acestora. Pornind de la analiza nevoilor speciale ale copiilor aflati in dificultate si care beneficiaza de o masura de protectie prin plasament intr-o unitate de tip rezidential, acest principiu se refera la reflectarea prevederilor conventiei in conceperea proiectului institutional, organizarea spatiului si a activitatilor, promovarea unui mod profesional de interventie in favoarea copilului si cu antrenarea lui directa. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului are un caracter holistic, afirmnd ca toate drepturile sunt esentiale, indivizibile, interdependente si egale. Obligativitatea respectarii si promovarii acestor drepturi se reflectaintr-o maniera transversala in toate standardele cu privire la protectia copiluluiin Centrul de Plasament. Desi nu vor figura explicit cu denumirea de drepturi ale copilului, in lucrare se va insista pe respectarea si realizarea drepturilor copilului la viata si dezvoltare in toate privintele existentei copilului, inclusiv cele fizice, afective, psiho-sociale, cognitive, sociale si culturale, nivel de trai corespunzator, servicii eficiente de ocrotire a sanatatii, ingrijire speciala si securitate sociala, 1

ocrotire si educatie personalizata, protectie impotriva oricarei forme de abuz sau maltratare, identitate si istorie proprie, libertate spirituala, religioasa, a constiintei si a cuvntului, exprimare libera, intimitatea propriei persoane, pastrarea/dezvoltarea legaturilor cu propria familie si reintegrare familiala si sociala, standarde de viata corespunzatoare, odihna, joc si vacanta, informare din diverse surse, reevaluare periodica a masurilor de protectie. Copilul - n acest caz particular, copilul ocrotit intr-un centru de plasament - nu trebuie sa sufere discriminari indiferent de rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politica sau de alta natura, nationalitatea, apartenenta etnica si sociala, averea, infirmitatea, nasterea sau situatia sa, sau a parintelui sau tutorelui. Dezvoltarea copilului in centrul de plasament este asigurata in conditii ct mai apropiate de mediul familial. Un aspect important este amenajarea si dotarea unitatii precum si organizarea activitatilor colectivitatii formate din copiii rezidenti si personalul centrului de plasament astfel inct sa fie posibila aplicarea proiectului individualizat de protectie a fiecarui copil,in care exigentele create de asigurarea unui mediu securizant si de nevoile psihoafective ale copiilor sa se armonizeze cu tendintele de deschidere catre societate. Astfel, relatiile care se dezvolta in cadrul colectivitatii centrului de plasament trebuie sa asigure copilului protejat - ca individ si ca membru al unui grup - sentimentul apartenentei si integrariiintr-un mediu de tip familial. Valoarea modului de ingrijire si de asigurare a dezvoltarii copilului intr-un centru de plasament nu este o valoare intrinseca: ea se exprimain cadrul proiectului institutional si al proiectului individualizat de protectie a copilului. Practic, aceste doua tipuri de proiecte sunt complementare: - proiectul institutional construieste cadrul general al organizarii si functiiile centrului de plasament, stabileste relatiile functionale in interior si in exterior in cadrul complexului de servicii destinate protectiei copilului, propune activitatile specifice, defineste resursele (materiale, umane, financiare) si utilizarea acestora, exprima modalitatile de evaluare a activitatii. - proiectul individualizat de protectie a copilului reprezinta formalizarea actiunilor si a mijloacelor prin care fiecare copil este ocrotit si educat astfelinct dezvoltarea, ct si (re)integrarea sa in familie si in societate sa fie asigurate, iar acestea in cadrul specific al proiectului institutional. Fiind un serviciu centrat pe copil, activitatea se desfasoara conform unui proiect individualizat bazat pe evaluarea situatiei specifice si a nevoilor fiecarui copil, tratat ca subiect unic si complex, cu identitatea si istoria sa. Spre deosedire de vechile institutii de tip rezidential, in care ingrijirea si educatia se derulau dupa un model colectiv, in centrul de plasament fiecare copil este abordat individual, interventia complexa in favoarea (re)integrarii familiale si sociale fiind bazata pe evaluarea initiala a situatiei sale specifice si proiectarea unei interventii coerente, permanent adaptate evolutiei nevoilor copilului. Protectia asigurata de centrul de plasament are un caracter temporar: proiectul individual de protectie a fiecarui copil prevede solutii pentru (re)integrarea sa familiala in termen ct mai scurt. Daca in casa de copii sau in leagan nu se punea problema scurtarii la maximum a duratei institutionalizarii, acesta este un principiu fundamental pentru centrul de plasament. Punerea sa in practica implica construirea unor mecanisme pentru: - dezvoltarea relatiilor cu familia (eventual largita);

pregatirea si aplicarea alternativelor de ocrotire in familii substitutive (asistent maternal sau familie adoptiva), in strnsa legatura cu celelalte servicii destinate protectiei copilului; - diversificarea serviciilor oferite de DJPC (exemplu: deplasarea treptata a accentului de pe servicii de ocrotire pe servicii de prevenire) si in paralel cu aceasta, reconversia profesionala a personalului din centrele de plasament. Activitatile desfasurate in centrul de plasament au caracter deschis catre societate: prin modul de organizare, prin relatiile pe care le promoveaza, centrul de plasament devine un serviciu integrat in comunitate. Centrul de plasament - prin definitie - face parte dintr-un sistem judetean de servicii, destinate protectiei copilului, care sunt oferite de Directia Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului. El nu mai este o institutie cu personalitate juridica in subordinea unui minister, ci un serviciu al comunitatii, cunoscut si sprijinit de comunitate. Pentru realizarea efectiva a deschiderii catre societate, sunt necesare la nivelul proiectului institutional: proiectarea si aplicarea unei strategii de comunicare, de promovare a imaginii centrului, precum si antrenarea structurilor comunitatii (indivizi, scoala, biserica etc.) in calitate de parteneri in aplicarea proiectului institutional - activitati coordonate de DJPDC. La nivelul proiectului individualizat de protectie a copilului: integrarea acestuia in viata sociala intr-un mod similar celorlalti copii de vrsta lui, sustinerea participarii directe a copilului la activitati in cadrul comunitatii (activitati punctuale sau cu caracter permanent). Personalul centrului de plasament face parte din echipa de personal a DJPDC si este integrat in sistemul resurselor umane antrenate in aplicarea strategiei judetene (de sector) de protectie a copilului. Aplicarea efectiva a noului mod de asigurare a protectiei copilului aflat in dificultate presupune antrenarea responsabila, constienta si motivanta a personalului aflat in contact direct cu copilul. Reorganizarea institutiilor presupune modificari ale statutului, dificultati de comunicare, de intelegere si de asimilare a schimbarii de catre personalul direct implicat. Daca reforma este proiectata sau daca strategiile judetene sunt gndite si coordonate de catre conducerea DJPDC, realizarea sa practica, respectiv imbunatatirea efectiva a modului de protectie a copilului in dificultate nu se pot realiza fara concursul sutelor de educatori, asistenti si lucratori sociali, infirmiere, instructori de educatie care lucreaza in relatie directa cu copilul. La acest nivel att de important exista cele mai mari riscuri de esec: fie din lipsa de informare si de pregatire, fie din inertie sau chiar rezistenta la schimbare, personalul nu realizeaza importanta desfasurarii activitatilor in mod corespunzator, in beneficiul copilului. De aceea este important sa actionam pentru evitarea/atenuarea acestor riscuri si consideram ca primul pas care trebuie facut ar fi integrarea personalului centrelor de plasament in echipa DJPC - o integrare nu numai pe hrtie (respectiv pe statele de functii, plata etc), ci o integrare reala, prin includerea in managementul resurselor umane la nivel de directie a acestor resurse din fostele institutii, dintr-o perspectiva de recunoastere si de valorizare a experientei profesionale, de antrenare in aplicarea reformei. Construirea unor relatii de parteneriat si de comunicare, in nici un caz de rivalitate, intre angajatii DJPDC din diferitele servicii si personalul fostelor leagane si case de copii; Consultarea, informarea si formarea tuturor categoriilor de personal in legatura cu modalitatile de restructurare a institutiilor pe baze constructive si plecnd de la principiile aplicarii reformei sistemului de protectie a copilului aflat in dificultate. -

Lupta cu mentalitatile a fost dintotdeauna recunoscuta ca o lupta grea si de lunga durata, de aceea integrarea personalului si dezvoltarea unui spirit de echipa pluridisciplinara sunt aspecte ce nu trebuie subestimate. Pentru acest amplu proiect de restructurare a institutiei de tip rezidential e necesara mobilizarea unor importante resurse financiare - insa chiar daca aceste resurse importante sunt identificate, ele nu vor putea fi utilizate corespunzator daca profesionistii din DJPDC si din institutii nu vor fi motivati si antrenati pentru atingerea unor finalitati comune. Structura organizatorica a centrului de plasament are ca element fundamental MODULUL. Centrul de Plasament este organizat in subunitati de maximum 20-30 copii (pe criteriul vrstei) ; fiecare subunitate este structurata in module (2-4 copii/modul pentru 0-2 ani, respectiv 6-10 copii/modul pentru 2-18 ani.) La nivel de modul se realizeaza principalele functii ale serviciului: ingrijire, educare, socializare, evaluare etc. Se recomanda trecerea treptata la organizarea pe verticala a modulelor, aceasta modalitate fiind usor de aplicat in special in casutele de tip familial. Scaderea treptata a numarului de copii ocrotiti in centrul de plasament se face in paralel cu diversificarea treptata a serviciilor destinate protectiei copilului, ceea ce implica un proiect institutional flexibil, precum si informarea si pregatirea profesionala continua a personalului. Buna cunoastere a contextului local, a problematicii specifice in domeniul protectiei copilului, va permite proiectarea sistemului de servicii oferite de DJPDC pentru a raspunde nevoilor locale. Este esential ca organizarea si functionarea acestor noi servicii sa creeze un sistem integrat la nivel judetean, destinat att protectiei copilului aflat in dificultate si pregatirii reintegrarii acestuia in familie si societate, ct si prevenirii aparitiilor situatiilor care pot pune in pericol securitatea si dezvoltarea copiilor. Centrele de plasament trebuie sa fie concepute si organizate ca si componente functionale integratein acest sistem, asigurnd: - complementaritatea activitatilor si functiilor acestora; - relatii clare si functionale intre servicii; - mobilitate a resurselor umane, care sa fie pregatite pentru a lucra in diferitele componente ale sistemului; Comunicare Diversificarea serviciilor oferite de DJPDC este o garantie a capacitatii serviciului public specializat de a oferi cadrul adecvat pentru protectia copilului aflat in dificultate in concordanta deplina cu necesitatile sale. Standarde de calitate privind protectia copilului in centrul de plasament

Partea a II-a OBIECTIVE SI ELEMENTE MINIME PENTRU ASIGURAREA CALITATII PROTECTIEI COPILULUI IN CENTRUL DE PLASAMENT

Serviciul acordat copilului pe parcursul protectiei sale in centru este un serviciu complex, alcatuit din componente interdependente si obligatorii. Complexitatea serviciului rezulta din proiectarea interventiei pe baza abordarii personalitatii si nevoilor copilului in ansamblul acestora. Interventia presupune mai multe componente. Pentru a propune o imagine globala a calitatii serviciului oferit fiecarui copil in parte, se expliciteaza fiecare componenta prin stabilirea unor obiective operationale: - enumerarea elementelor minime care contribuie la atingerea acestor obiective; In stabilirea componentelor se tine contin primul rnd de dimensiunile nevoilor de dezvoltare ale fiecarui copil. Sanatate Educatie Dezvoltare emotionala si comportamentala Identitate Relatii familiale si sociale dar,in aceeasi masura de nevoile specifice ale copilului ocrotit intr-o structura de tip rezidential Desi in document sunt explicitate separat,in proiectul centrului de plasament se va asigura interdependenta componentelor si fiecare dintre ele se va trata cu aceeasi responsabilitate. Elementele specificate suntin acelasi timp elemente de evaluare si de autoevaluare a proiectului centrului de plasament, constituind un instrument de management usor de aplicat. Principalele componente ale serviciului pe care centrul de plasamentil ofera copilului pe perioada rezidentei sunt: Asigurarea conditiilor de locuit (cazare, masa, petrecerea timpului liber, studiu individual, etc.) Ingrijirea, educarea si socializarea copilului Reintegrarea (integrarea) familiala si sociala a copilului Promovarea accesului la informatie si a posibilitatilor de exprimare libera a opiniei II.1 Conditii de locuit Ambianta generala Obiective Elemente minime de realizare Amplasarein cadrul comunitatii Centrul de plasament nu se construiestein zone izolate de comunitate Sunt preferate locurile aflatein proximitatea unitatilor deinvatamnt, a institutiilor medicale, culturale si a altor servicii ale comunitatii. Daca centrul de plasament este situat departe de comunitate si nu este posibila pe termen scurt/mediu schimbarea acestui sediu, se asigura conditiile de mobilitate necesare participarii constante a copiilor la viata comunitatii. Functionalitate si siguranta In centrul de plasament, in ansamblul sau, se au in vedere toate componentele minime pentru a asigura protectia copiilor din toate punctele de vedere, prevenirea incendiilor, a accidentelor, aimbolnavirilor, igiena vietii in colectivitate. Unitatea este dotata cu centrala proprie pentru incalzire si furnizarea apei calde sau este racordata la un sistem de termoficare care ofera servicii sigure si de calitate. Centrul de plasament dispune de cladiri noi sau renovate corespunzator, consolidate, fara igrasie. Este obligatoriu ca in unitate sa functioneze cel putin o linie telefonica directa.

Atmosfera de tip familial Spatiile aferente unitatii se compartimenteaza, evitndu-se salile mari, depersonalizate Spatiul aferent unui modul cuprinde elementele minime dintr-o locuinta familiala (dormitoare, camera de zi, baie/toalete, debara, spatiu pentru servire/preparare gustari. . Pentru zugravirea si decorarea camerelor se utilizeaza culori vesele Se utilizeaza un mobilier asemanator celui familial. In exterior, spatiul afectat centrului este inconjurat cu garduri deinaltime medie, fara elemente metalice periculoase; gardul trebuie sa permita vizibilitate din ambele directii Diversitate Spatiile vor fi diferit amenajate, att prin amplasarea pieselor de mobilier, ct si prin elementele decorative folosite. 1.2 ) Dormitorul Elemente minime de realizare Respectarea numarul maxim de copiiintr-un dormitor Numarul maxim de copii depinde de vrsta acestora 0-2 ani 2-14 ani 14-18ani : 4 copii 3-5 copii 3 copii Incepnd de la vrsta de 3 ani se realizeaza separarea pe sexein dormitoare Asigurarea suprafatei minime pentru un copil Suprafata minima alocata unui copil este de 6 mp Functionalitate si siguranta . Dormitorul serveste pentru odihna, dar si pentru pregatirea lectiilor, joaca etc. Este similar camerei copiilor dintr-o familie Mobilier trebuie sa fie adecvat vrstei si sa ofere conditii sanatoase pentru odihna, pastrarea obiectelor personale, efectuarea temelor, joc etc. Se asigura dotarile necesare pentru a face posibila supravegherea permanenta a copiilor de vrsta mica (0-4 ani) : usa cu geam catre hol Prizele, geamurile, balcoanele sunt protejate pentru prevenirea accidentelor (adecvat vrstei copiilor. . Pardoseala trebuie sa fie aderenta, calduroasa si usor de igienizat Se asigura un program de igienizare zilnic/saptamnal/lunar Atmosfera de tip familial Mobilier dormitorului este diversificat (se evita paturile de spital) Fiecare copil are locul propriu : pat, dulap, birou sau masa de scris, scaun, etajera, jucarii, spatii de afisaj cu fotografii ale familiei si ale prietenilor, desene, etc. (dupa propria dorinta). Peretii sunt zugraviti de preferatin culori pastelate; daca peretii sunt albi, elementele de decor trebuie sa aduca o nota de culoare. Se stimuleaza decoratiunile personalizate, adaptate gustului si vrstei copilului ;in acest scop copiii participa direct la decorarea dormitorului lor. Se aleg culori vesele pentru covor, lenjerie de pat, draperii, perdele, etc.

. Mentinerea ordinei nu trebuie sa fie o preocupare obsesiva ; copilul trebuie lasat sa se joace, chiar sa strice unele jucarii. Spatii igienico-sanitare Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Se prevede cate un grup sanitar (cabina dus, chiuveta, WC) la fiecare modul. . Este obligatorie existenta grupurilor sanitare separate pentru personal In spatiile destinatein principal activitatilor comune se instaleaza cte un grup sanitar alcatuit din WC pe sexe + chiuveta. Exemple: lnga spatiul de primire de la intrarea in centru, langa club, sala de sport, langa spatiile de servire a mesei (n cazul centrului de plasament de talie mare,in care masa se serveste incain cantina/ Se prevede un spatiu cu masina de spalat (o masina la 2-3 module), masina de calcat -pentru igienizarea obiectelor de imbracaminte personale ale copiilor. La nivel de unitate functioneaza o spalatorie-calcatorie pentru igienizarea lenjeriei de pat, a prosoapelor, fetelor de masa, etc. In fiecare subunitate se organizeaza o debara pentru pastrarea lenjeriei curate. Functionalitate, igiena si siguranta Instalatiile sanitare sunt adaptate varstei copilului Se prevede o compartimentare adecvata pentru a asigura respectarea intimitatii copilului, dar si posibilitatea de a interveni din afarain caz de nevoie. Se asigura apa rece si calda permanent . Materialele utilizate la amenajarea grupurilor sanitare sunt alese astfel inct sa permita intretinerea si igienizarea facila. Se stabileste si se respecta un Program zilnic de igienizare a spatiilor. Instalatii electrice sunt protejate . Substantele de igienizare (detergenti) nu se lasa la indemna copiilor, ci sunt inchise in spatii accesibile doar personalului. 4) Spatii pentru servirea/prepararea mesei Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Bucataria comuna cu dependintele acesteia se amenajeaza intr-un corp de cladire separat de module. . Se amenajeaza un spatiu pentru servirea mesei in fiecare casuta (n cazul casutelor de tip familial) sau la nivel de unitate, in centrele de plasament de talie mare. La fiecare modul (sau grup de 2-3 module) se amenajeaza un oficiu in care se asigura posibilitatea pregatirii/servirii de gustari sau mese de duminica, organizarea unor activitati de autogospodarire sau a unor mici evenimente, etc. Igiena, functionalitate si siguranta Bucataria, respectiv oficiul se doteaza cu instalatii si aparatura corespunzatoare pentru gatit, pentru pastrarea alimentelor, pentru igienizarea veselei - atat la nivel de unitate ct si de modul

Accesul copiilor la masina de gatit, frigider, accesorii de bucatarie periculoase (aparatura electrocasnica, cutite, etc.) este riguros controlat si supravegheat, mai ales la vrste mai mici; cei mai mari vor fi pregatiti corespunzator si vor avea afisate regulile de folosire. Vesela si tacmurile utilizate trebuie sa fie usor de igienizat Atmosfera de tip familial In cazul unitatilor mari este necesara compartimentarea spatiilor de servire a mesei Este necesar un sistem de autoservire pentru copiii peste 7 ani Se asigura copiilor posibilitatea de optiune (cel putin partiala) intre doua meniuri la masa de pranz Este obligatorie consultarea copiilor in intocmirea meniurilor Decorul salii de mese este colorat, placut, diversificat Vesela, tacmurile si fetele de masa au un aspect adecvat vrstei copiilor Se asigura posibilitati de organizare a meselor festive cu prilejul unor sarbatori (aniversari ale copiilor, sarbatori religioase, Anul Nou. 1.5) Conditii pentru petrecerea timpului liber Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare In interior se amplaseaza: -mici spatii de joaca chiarin dormitorul copilului si posibilitati de pastrare a jucariilor preferate -loc pentru petrecerea in comun a timpului liber in camera de zi de la fiecare modul -club, biblioteca, cercuri de informatica, arte plastice, artizanat, redactie revista, etc. (adaptate vrstei copiilor, posibilitatilor de dotare deja existentein centru, specificului local, etc. In exterior se amenajeaza: -curte cu spatii de joaca -teren activitati sportive -spatii verzi (eventual o mica gradina) Dotari minime In camera de zi : un televizor, un aparat de radio (sau radiocasetofon) . In dotarea modulelor se prevad jocuri si jucarii adaptate vrstei, care sunt att individuale, ct si comune (ntr-o proportie echilibrata) . Salile de joaca se doteaza cu tarcuri si saltele pentru cei mici Este necesar ca la nivel de unitate (club) sa existe urmatoarele dotari: statie de amplificare, casetofon, instrumente muzicale. In spatiile de joaca din exterior se instaleaza leagane, bancute, tobogane, aparate de gimnastica, groapa cu nisip. . Se amenajeaza terenuri de minifotbal, voley Functionalitate si siguranta Instalatiile de joaca si jucariile se selectioneaza tinnd cont de toate eventualele riscuri de accident pe care le implica. In toate spatiile de joaca se asigura prize, geamuri protejate. Televizorul se amplaseaza la o inaltime corespunzatoare In exterior se va evita betonarea completa a curtilor de joaca Se prevad din apropierea locurilor de joaca, in locuri vizibile accesibile doar personalului, truse de prim ajutor in caz de accident.

. Se interzice depozitareain curtile de joaca a diferitelor materiale de constructii, a uneltelor sau a substantelor toxice si a oricaror produse care punin pericol sanatatea copiilor. 1.6) Locul pentru studiu individual Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare . In dormitor sau in camera de zi se va amenaja pentru fiecare copil un birou (masa de scris) cu scaun si etajere pentru carti, caiete. . La nivel de unitate, mai ales in centrele de plasament unde sunt ocrotiti copii scolari, se amenajeaza o sala de lectura (poate fi sala de lectura a bibliotecii). Functionalitate si siguranta Se asigura iluminat corespunzator (veioza de birou) Mobilierul de birou indeplineste conditiile ergonomice 1.7) Spatiul pentru intlniri cu membrii familiei, cu persoane din afara institutiei. Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Camera de zi a modulului poate servi si ca spatiu pentru primirea oaspetilor . La nivel de unitate se amenajeaza o camera pentru intlniri copii-familie (daca nu exista un centru de pregatire a integrarii si reintegrarii familiale pe lnga unitate) Ambianta de tip familial Se doteaza cu un mobilier familial (fotolii, scaune joase, masuta) Se realizeaza decoratiuni vesele (de preferat realizate chiar de copii) Se respecta dreptul copilului si al familiei sale de a discuta in intimitate, fara prezenta unor persoane din afara (doar in conditiile in care aceasta nu este periculoasa pentru copil, cum ar fi in cazuri de abuz, maltratare, etc. Functionalitate si siguranta Se respecta un program al vizitelor, att pentru membrii familiei, ct si pentru prietenii sau colegii de scoala ai copiilor. Copiii sunt consultati pentru intocmirea acestui program. In program se specifica acele cazuri in care proiectul personalizat al copilului precizeaza obligativitatea supravegherii vizitei. II.2 Ingrijirea, educarea si socializarea copilului 2.1) Asigurarea conditiilor de igiena siingrijire a sanatatii Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea igienei personale a fiecarui copil . Copiii dispun de obiecte personale de igiena (periuta de dinti, pasta de dinti, sapun, prosoape, etc.)

Se asigura fiecarui copil imbracaminte si incaltaminte adecvate calitativ si cantitativ pentru fiecare sezon. Se deruleaza (individual si colectiv) programe educative pentru dezvoltarea deprinderilor de igiena, de alimentatie corecta, de pastrare a ordinii si curateniei. Igienizarea obiectelor personale de imbracaminte se asigura la nivel de modul (sau grup de 2-3 module). Dezvoltarea responsabilitatii copilului pentru pastrarea propriei sanatati Prin metode educative adecvate vrstei, copiii sunt sprijiniti sa adopte un stil de viata sanatos, sa inteleaga importanta igienei personale, a alimentatiei corecte, a exercitiului fizic att in viata cotidiana, ct si pentru sanatatea lor de viitori adulti. Se realizeaza programe de educatie sexuala si contraceptiva, programe de educatie impotriva fumatului si a consumului de bauturi alcoolice si de droguri, etc. Aceste programe educative vor fi realizate pe grupe de vrsta, cu participarea echipei pluridisciplinare (nu numai asistentul medical raspunde de educatia pentru sanatate, ci si educatorul, psihologul etc.) . Se colaboreaza cu alte servicii de specialitate din comunitate Se va acorda cea mai mare atentie discutiilor individuale cu copiii (educator-copil; psiholog-copil; asistent social-copil), care trebuie sa aiba caracterul prietenesc si deschis al discutiilor dintre parinte si copil, intr-un climat deincredere reciproca. Asigurarea igienei colectivitatii Se aplica programe de curatenie si dezinfectare zilnice/saptamnale/lunare pentru dormitoare, grupuri sanitare, camere de zi, sala de mese, holuri, etc. . Alimentele se depoziteaza si se pregatesc in conditii de igiena Lenjeria de pat se schimba de cte ori este cazul la sugari si copiii mici si saptamnal la copiii peste 2 ani. . Este obligatorie existenta grupurilor sanitare pentru personal, separat de cele pentru copii. Protejarea contra oricarei forme de neglijare sau abuz. Personalul este riguros evaluat, initial la angajarea in munca si ulterior, la intervale de timp bine precizate in proiectul institutional. Personalul urmeaza periodic cursuri de pregatire complementara pentru a preveni si a observa orice forma de abuz sau neglijare si pentru a interveni in asemenea situatii. Este interzisa orice forma de pedeapsa fizica (bataie, privare de hrana, privare de imbracaminte etc.) sau psihica (umilirea, interzicerea contactelor sociale, intimidarea, agresarea verbala, etc.). Copilul este pedepsit in caz de nevoie numai prin metode educative. Eventualele cazuri de abuz sau neglijare se dezbat in echipa pluridisciplinara sub coordonarea sefului de centru si a directorului DJPDC si se iau decizii in consecinta, in cel mai scurt timp si lund toate masurile de precautie pentru a preveni repetarea unor asmenea fapte. Promovarea sanatatii personalului Personalul este obligat sa efectueze periodic controale de evaluare a starii de sanatate fizica si psihica. In centrul de plasament se interzice consumul de bauturi alcoolice si de droguri. Fumatul este interzis in prezenta copiilor si in orice spatiu destinat acestora; se permite fumatul numai in locuri special amenajate, stabilite prin Regulamentul intern. Fiecare membru al echipei trebuie sa ofere copilului un exemplu personal de igiena si de comportament sanatos.

10

Prevenirea imbolnavirilor si ocrotirea sanatatii copiilor Se acorda o atentie deosebita nevoilor personale deingrijire a sanatatii fiecarui copil . Se incurajeaza cunoasterea de catre fiecare copil a riscurilor de imbolnavire si consilierea lui pentru un mod de viata sanatos. Fiecare copil cu o stare de sanatate normala beneficiaza de controale medical de rutina -la intrareain centrul de plasament; -la intervale de timp determinate (functie de vrsta) pe parcursul protectiei in centrul de plasament. Fiecare copil beneficiaza de controlul periodic al vederii si al danturii, precum si de tratament adecvat (ochelari, lucrari stomatologice) Copiii ocrotiti in centrul de plasament sunt in evidenta unor medici de familie; in acest scop, serviciul public specializat incheie contracte cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate C.J.A.S. Alimentatia copiilor este echilibrata si in conformitate cu necesitatile biologice specifice fiecarei vrste (un asistent nutritionist va coordona intocmirea meniurilor, va evalua calitatea/cantitatea alimentelorinainte si dupa prelucrare, precum si modul de preparare). In caz de imbolnavire, se asigura cu strictete regimul alimentar stabilit de medic. Se respecta un program zilnic de activitati in aer liber pentru copiii de toate vrstele si in toate anotimpurile. Personalul este pregatit sa observe eventualele semne de imbolnavire a copilului la diferite vrste si sa ia masurile necesare cu responsabilitate. In fiecare centru de plasament se afiseaza in biroul personalului (accesibil inclusiv supraveghetorului de noapte) liste operationale cu numerele de telefon ale persoanelor resursa/ serviciilor care se contacteazain caz de urgenta (accident, imbolnavire, incendiu, disparitia unui copil, intrarea unor persoane nedorite). 2.2) Dezvoltarea afectivitatii si a personalitatii copilului Obiective Elemente minime de realizare Interventie personalizata Pentru fiecare copil echipa pluridisciplinara propune si aplica un proiect personalizat de (re)integrare familiala si sociala, care cuprinde: - obiectivele, etapele si activitatile concrete - nominalizarea specialistilor care intervin si a responsabilitatilor acestora - momentele de evaluare - rapoartele privind dezvoltarea copilului din toate punctele de vedere Activitatile realizate in cadrul proiectului personalizat suntin acord cu: - vrsta - istoricul - personalitatea copilului Ritmul activitatilor este adaptat particularitatilor copilului Pentru o interventie eficienta este necesara o coerenta intre toti profesionistii care lucreaza cu copilul, precum si implicarea in calitate de partener a familiei copilului. Sunt avute in vedere cu prioritate activitatile specializate de terapie a problemelor psihologice specifice fiecarui copil in dificultate, datorate unor cauze precum: lipsa afectivitatii in familie/n serviciile de ocrotire anterioare, antecedente de abuz sau de neglijare in familie si/sau in afara familiei, drame personale, institutionalizare de lunga durata. Momentele de evaluare stabilite in proiectul personalizat sunt in primul rnd momente de revizuire si eventual reconstruire a planului de interventie.

11

Promovarea dreptului la identitate si la istorie personala Documentele de identitate pentru fiecare copil sunt: - Copilul are dreptul sa-si cunoasca istoria, membrii familiei -si sa fie ajutat sa interepreteze propria istorie si situatia actuala in care se afla. - Se previn si se trateaza complexele de provenienta. - Se urmareste constientizarea de catre copil a locului si rolului sau ca individ in cadrul colectivitatii in care traieste, in familie si in societate. - Personalul de toate nivelele este pregatit sa respecte istoria copilului, sa nu comenteze greselile parintilor sau situatia sociala speciala a familiei, etc. Se interzic orice fel de practici care favorizeaza "uniformizarea" copiilor (exemple:imbracarea cu haine identice, cumpararea de ghiozdane identice. Relatie de tip parental intre educator si copil Desi intervine in calitate de profesionist, educatorul de referinta al copilului respecta in relatia cu copilul valorile de baza ale unei relatii parentale de calitate. - Caldura si afectiune - Limite clare si bine precizate - Raspuns imediat la nevoile copilului - Disponibilitate de a raspunde intrebarilor copilului - Acceptarea greselilor sau pedepsirea lorintr-un mod constructiv, evitnd orice forma de abuz asupra copilului (bataia, umilirea sau lezarea psihica a copilului sunt absolut interzise) - Respect pentru individ - Deschidere si comunicare - Recunoasterea calitatilor si a reusitelor - Confidentialitate si incredere reciproca . Educatorul va avea grija sa delimiteze clar rolul sau de rolul parintilor, pentru a nu induce o dependenta a copilului de institutie si pentru a pregati (re)integrarea acestuia. Participare activa a copilului la propriul proiect Se renunta la utilizarea termenului de copil asistat (statutul de persoana asistata presupune un rol pasiv: acestei persoane i se ofera toate conditiile de-a gata) . Copilul este antrenat sa participe direct la amenajarea si intretinerea spatiului de locuit, sa faca propuneri pentru petrecerea timpului liber, stabilirea meniului, sa isi exprime opiniile. Opinia copilului este luata in considerare de catre toate categoriile de personal care intervinin proiectul personalizat: educator, asistent social, psiholog, etc. Promovarea bunelor relatii intre copii La repartizarea copiilor pe module se are in vedere reunirea fratilor, a copiilor care sunt legati printr-un anumit grad de rudenie si/sau a copiilor care provin din acelasi cartier (vecini). Se tine cont de preferintele copiilor, precum si de opiniile personalului, in ideea de a integra copii cu dificultati mai mari de adaptare in grupuri cu copii fara probleme. Este recomandata organizarea pe verticala a modulelor, evitndu-se insa diferentele foarte mari de vrsta (exceptnd cazurile de frati).

12

Pentru dezvoltarea bunelor relatiiintre copii, activitatile educative de grup la nivelul modulului au ca scopuri: dezvoltarea comunicarii si a intrajutorarii intre copii, stimularea spiritului de echipa, initierea in practicile democratice. 2.3) Educatia prescolara si scolara Obiective Elemente minime de realizare Favorizarea accesului la educatie Este obligatorie inscrierea fiecarui copil din centrul de plasament intr-o unitate de invatamnt prescolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal, universitar -n functie de vrsta sa si de aptitudinile sale. Copiii frecventeaza unitatile scolare (prescolare) din cadrul comunitatii. Pe parcursul ocrotirii in centrul de plasament, este de preferat ca in masura posibilitatilor sa se mentina inscrierea copilului la scoala din cartierul sau, pentru a evita o ruptura de mediul scolar cu care era familiarizat. La terminarea ciclului gimnazial (liceal), copilul (tnarul) are dreptul sa opteze pentru o forma de pregatire scolara (universitara) sau profesionala, iar conducerea centrului de plasament trebuie sa tina cont de aceasta. Asigurarea frecventarii cursurilor Educatorul de referinta are obligatia sa controleze prezenta copilului la scoala si sa discute att cu copilul, ct si cu invatatorul/profesorul diriginte si cu alte cadre didactice pentru rezolvarea problemelor care apar. Absenteismul scolar se considera o problema grava. Cnd acesta problema apare, rezolvarea ei reprezinta unul din obiectivele prioritare ale proiectului personalizat. Parteneriatul cu unitatea de invatamnt La nivel de serviciu public si centru de plasament se incheie acorduri de colaborare cu unitatea de invatamnt, care sa prevada activitati in parteneriat in favoarea fiecarui copil protejat Obiectivele principale ale acordurilor se refera la: - diminuarea si eliminarea marginalizarii in scoala a copiilor protejati in centrele de plasament - colaborarea cu profesorii/nvatatorii (educatorii de gradinita) precum si cu parintii celorlalti elevi la derularea proiectelor personalizate - integrarea copiilor in comunitatea clasei si a (grupei -gradinitei) ca prim pas al integrarii lor in comunitate - orientarea scolara si profesionala. Activitatile care fac obiectul acordului se organizeaza: - la nivel de unitate de invatamnt (informarea si sensibilizarea intregului colectiv didactic asupra problematicii copilului in dificultate, stabilirea unei deontologii a relatiei cu acesti copii si a unor metode de lucru in consecinta) - la nivel de clasa (o abordare individualizata a copiilor protejati, insistnd pe ajutorarea lor in cazul situatiilor de esec scolar, pe crearea unei atmosfere pozitive de toleranta, de sprijin si colegialitateintre toti elevii clasei, etc.)

13

- la nivel de consiliu al parintilor elevilor (informare, sensibilizare, stimularea participarii familiilor la programe de socializare etc.) Sprijinirea copilului pentru o buna pregatire scolara Educatorul ajuta copilul sa-si efectueze temele, il controleaza, face demersuri pentru o pregatire suplimentara pentru examene,ii stimuleaza aptitudinile, comunica cu scoala si participa la sedintele cu parintii. 2.4) Socializarea Elemente minime de realizare Dezvoltarea abilitatilor de relationare siinsusirea normelor de relationare Copilul isi formeaza sentimentul apartenentei la un grup (modul) chiar in cadrul centrului de plasament: are responsabilitati concrete in cadrul grupului, este antrenat in activitati care presupun relationarea cu ceilalti membri ai grupului (copii si adulti) in conditii de respect si reciprocitate. Se stimuleaza includerea copiilor in grupuri in afara centrului de plasament (clasa, echipa sportiva, cerc de arte plastice, etc. Cunoasterea celorlalti. Sunt organizate activitati care favorizeaza intercunoasterea intre copii (jocuri de identitate, discutii despre propria istorie, familie, preocupari, dorinte de viitor, etc). Formarea abilitatilor si deprinderilor de a se implica in societate In programul copilului se includ activitati care se desfasoara in comunitate si care implica o relationare sociala. Sunt incurajate vizitelein familii (familii ale personalului centrului sau/si ale voluntarilor cu care centrul de plasament colaboreaza). Copilul este ajutat sa cunoasca si sa stie sa apeleze la serviciile din comunitate (posta, magazine. Se lucreaza asupra deprinderilor legate de punctualitate, de comportament politicos in societate, de gestionare a banilor si a bunurilor. Constientizarea faptului ca are drepturi si indatoriri Drepturile si indatoririlein cadrul centrului de plasament, la scoala si in comunitate sunt clar explicate copiilor. Este recomandata afisarea drepturilor si indatoririlor copiilor, intr-o forma accesibila; drepturile si indatoririle pot reprezenta o tema discutata frecvent in cadrul modulului. Se urmareste formarea constiintei de cetatean prin programe adecvate vrstei . Orientarea scolara si profesionala Se discuta cu copilul despre viitoarea sa profesiune; copilul participa la toate demersurile care privesc viitorul sau profesional.

14

In orientarea scolara si profesionala se iau in considerare opiniile educatorului, psihologului, profesorilor de la scoala copilului. Un rol importantil are studierea pietei muncii, pentru a orienta copilul catre profesii cu care poate gasi cu usurinta un loc de munca. II.3 Reintegrarea (integrarea) sociala si familiala a copilului 3.1) Proiectul personalizat de integrare Obiective Elemente minime de realizare Reprezinta principalul instrument de lucru al echipei centrului de plasament. Proiectul personalizat de integrare este un document scris. Plecnd de la analiza situatiei personale a copilului, echipa decide procedurile educative, sociofamiliale, psihologice, terapeutice de care are nevoie pentru ca interventia in perioada de ocrotirein centrul de plasament sa fie ct mai benefica. Prin proiect se stabilesc domeniile de actiune pluridisciplinara in fiecare caz in parte. Se precizeaza obiectivele concrete pe fiecare domeniu, activitatile, responsabilii, perioadele de desfasurare. Fiecare obiectiv este explicitatin termeni de: deprinderi, atitudini, cunostinte, valori pe care copilul se doreste sa le dobndeasca prin activitatile propusein proiect. Se inscriu realizarile copilului, precum si ale familiei, pas cu pas, la fiecare obiectiv (pentru observarea evolutiei), precum si caracteristicile relatiei copil-familie pe parcursul proiectului (pentru a aprecia gradul de pregatire a reintegrarii sau integrarii copilului). Periodic se evalueaza: -evolutia copilului si a relatiei familiale -activitatile planificate si se stabilesc, daca este cazul, noi strategii de lucru. Transformarea copilului in protagonistul propriului sau proces de integrare Se respecta dreptul copilului de a avea un proiect personal,in acord cu opinia si cu dorintele sale. Copilul este ajutat saisi formeze o constiinta de sine si sa fie responsabil. Stimularea interventieiin echipain interesul copilului. Formularea in scris a proiectului este garantia ca toti cei implicati cunosc si sunt de acord cu demersurile. De semnarea responsabilului de caz este esentiala in implementarea proiectului, pentru a evita repetarile sau implicarea unui numar prea mare/prea mic de profesionisti. Responsabilul de caz este "puntea" dintre copil si familie (naturala sau substitutiva); el raspunde de organizarea interventieiin echipa, acordnd atentia cuvenita fiecarui profesionist si delimitnd responsabilitatile fiecaruia. Evaluarea in echipa a cazului se face pe baza documentelor scrise, si nu pe impresii subiective. 3.2) Reintegrare si integrare familiala si sociala Obiective Elemente minime de realizare Existenta unor strategii bine definite de (re)integrare

15

In fiecare centru de plasament se stabilesc tipuri de proceduri care vizeaza, functie de caz, urmatoarele obiective. - Reintegrarea in familie - Reintegrarea in familia largita - Integrarea intr-o familie substitutiva ningrijirea unui asistent maternal - Integrarea intr-o familie substitutiva - Pregatirea pentru viata independenta - Crearea, pastrarea si dezvoltarea relatiilor copilului cu familia sain vederea reintegrarii familiale Proiectul personalizat prevede activitatile concrete de relationare cu familia (vizite, corespondenta,intlniri, petrecerea sfrsitului de saptamna sau a unor perioade de vacanta. Parintii sunt incurajati si sprijiniti sa-si viziteze copiii cu prilejul evenimentelor sau al sarbatorilor (zi de nastere, Craciun, absolvirea anului scolar etc.), sa desfasoare activitati impreuna (servirea mesei, plimbari) si sa-i invite pe copii acasa. In cazurile familiilor cu probleme financiare deosebite, se acorda parintilor suport pentru cheltuielile de deplasare (prin intermediul Centrului de pregatire si sprijinire a reintegrarii si integrarii copiluluiin familie). Personalul centrului de plasament este pregatit sa respecte si sa stimuleze relatia copilului cu familia sa naturala sau cu familia substitutiva/ potential adoptiva, fiind constient de caracterul temporar al ingrijirii copilului intr-un centru de plasament si de importanta reusitei (re)integrarii familiale. Considerarea familiei ca principal partenerin educarea, socializarea si integrarea familiala, sociala si profesionala a copilului. Familia este informata periodic cu privire la situatia copilului (stare de sanatate, situatie scolara, modulin care evolueaza sentimentele sale fata de familie) in ideea de a pregati rentoarcerea copilului acasa. Proiectul de interventie asupra copilului se deruleaza concomitent cu cel de interventie asupra familiei. Personalul centrului este pregatitin spiritul respectarii parteneriatului cu familia. Colaborarea cu serviciul specializat in integrarea si reintegrarea familiala. Familia fiecarui copil din centrul de plasament este in evidenta Centrului de pregatire si sprijinire a reintegrarii si integrarii copilului in familie; proiectul personalizat expliciteaza programul de interventie in colaborare cu acest centru. Pregatirea integrarii intr-o familie adoptiva In perioada de pregatire a adoptiei se stabileste un program de vizite in centru si de intlniri in afara centrului (n prezenta unui membru al echipei -asistent social sau educator. Educatorul de referinta are un rol important in aprecierea moduluiin care copilul percepe noua sa potentiala familie. Educatorul pregateste din timp plecarea copilului din centru, ajutndu-l sa perceapa ca un pas bunin viata sa intrarea in familia adoptiva. Pregatirea tnarului pentru parasirea centrului si inceperea unei vieti independente. De la vrsta de 13-14 aniincepe pregatirea pentru viata independenta a tnarului, cu tot ceea ce implica aceasta din punct de vedere emotional, social si profesional. Pregatirea eficienta reduce teama tinerilor de a pararasi institutia, sentimentul de insecuritate si de marginalizare si ii dezvolta autonomia necesara in viata independenta.

16

Centrul de plasament colaboreaza cu Serviciul de asistenta si sprijin pentru tineri. 3.3) Integrarea profesionala Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea orientarii si consilierii in vederea integrarii profesionale In fiecare centru de plasament in care sunt ocrotiti copii cu vrsta peste 12 ani functioneaza un Serviciu de asistenta si consiliere psihipedagogica si formare profesionala; daca numarul copiilor de aceasta vrsta este mic, ei vor fi orientati cate un alt asemenea serviciu din cadrul sistemului judetean. Orientarea scolara si profesionala a copilului de la vrsta de 13-14 ani (nainte de absolvirea scolii generale. In orientarea scolara si profesionala se tine contin primul rnd de dorinta copilului si de aptitudini. Proiectul personalizat va avea un capitol distinct destinat activitatilor de pregatire a integrarii profesionale. In orientarea scolara si profesionala se auin vedere posibilitatile reale de gasire a unui loc de munca in comunitate, fiind necesare: - prospectarea responsabila a pietei muncii - evitarea optiunilor de pregatire unilaterala Pregatirea copilului/adolescentului pentru a se integra profesional nu se limiteaza la invatarea unei meserii; programul de pregatire isi propune dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de munca,insusirea deprinderilor de punctualitate, seriozitate, disciplina, spirit de echipa, stimularea responsabilitatii fata de propriul proiect profesional. Facilitarea accesului la informatie cu privire la legislatia muncii. Copilul este informat si consiliat cu privire la importanta contractului de munca, drepturile si indatoririle persoanelor angajate in munca. Se explica adolescentului consecintele negative ale lipsei unui contract de munca atunci cnd presteaza o activitate . Colaborarea cu Serviciul de asistenta si sprijin pentru tineri Se prevad axe comune de activitateintre modulele cu copii mari -peste 13-14 ani si serviciile de asistenta si sprijin pentru tinerii care parasesc centrul de plasament,in vederea pregatirii proiectului de integrare. Colaborarea cu institutiile si serviciile din comunitate Integrarea profesionala se poate realiza cu implicarea comunitatii: primarie, directia de munca, scoala, firme de stat si particulare, ONGuri; Se recomanda infiintarea unei Comisii locale de integrare care sa dezbata si sa se implice in rezolvarea fiecarui cazin parte. Comisia este formata din reprezentanti ai serviciului public specializat si seful centrului de plasament, carora li se adauga reprezentanti ai comunitatii din categoriile enumerate mai sus. II.4 Promovarea accesului la informatie si a posibilitatilor de exprimare libera a opiniei 3.1) Proiectul personalizat de integrare

17

Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea si promovarea drepturilor fundamentale ale copilului de a fi informat si de a-si exprima liber opinia In fiecare centru de plasament exista un punct de lucru al Serviciului de asistenta a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei. Cunoasterea de catre fiecare copil a prevederilor Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului (textul prescurtat) este afisata in fiecare unitate,in spatiile frecventate de toti copiii; Se distribuie copiilor pliante, afise. In programele de activitati la nivel de modul se includ activitati de cunoastere si discutare a Conventiei ONU, prin mijloace adaptate fiecarei vrste. Asigurarea accesului la mijloace de informare in masa si specializate In fiecare centru de plasament (la nivel de modul) exista aparate radio si TV, la care copiii sunt incurajati sa urmareasca nu numai emisiunile pentru cei mici, ci si emisiuni informative. Educatorul raspunde eventualelor intrebari puse de copii, organizeaza dezbateri pe teme care ii intereseaza. Informarea copiilor se face tinnd cont de capacitatea lor deintelegere, de interesul lor pentru anumite teme si crendu-le un climat favorabil comunicarii, asemanator celui familial. In fiecare centru de plasament cu copii de vrsta scolara functioneaza o biblioteca, unde pot fi citite ziare si reviste, pot fi organizate activitati de informare, concursuri etc. Un principiu de baza este evitarea izolarii artificiale a copiilor de contextul social, economic, politic si culturalin care traim: ei trebuie sa fie "ancorati"in timp si spatiu, sa cunoasca realitatea att la nivel national ct si local, sainteleaga ca ei cresc si vor deveni adultiin acest context. Educatorul care ii faciliteaza aceastaintelegere va respecta regulile unei informari corecte Accesibilitate - Viabilitate - Coerenta - Asigurarea feed-back-ului Cunoasterea de catre copil a regulamentului centrului de plasament Copilul trebuie sa fie informat intr-o maniera clara si accesibila despre ce are si ce nu are voie sa faca pe parcursul ocrotirii sale in centrul de plasament. Regulamentul intern al centrului nu este doar un document formal, ci un instrument de lucru care sa le explice in mod concret att profesionistilor, ct si copiilor regulile de viatain centrul de plasament. Incurajarea copilului sa-si exprime opinia in legatura cu toate aspectele care-l privesc n relatia educator-copil se promoveaza dialogul, se stimuleaza exprimarea punctelor de vedere ale copiilor in legatura cu toate aspectele vietii cotidiene si ale proiectului personalizat si se accepta opiniile copilului. Sunt luate in considerare propunerile copiilor in stabilirea programelor de activitate si de vacanta, intocmirea meniurilor, amenajarea camerelor, alegerea hainelor, a jucariilor sau a obiectelor scolare etc. Nu se accepta principiul conform caruia "Copilul este vinovat -adultul nu are nici o vina" (din pacate promovat inca in multe familii.)

18

In orice nentelegere sau conflict, copilul are dreptul sa-si sustina parerea, sa exprime punctul sau de vedere si, la nevoie, sa apeleze la serviciul specializat pentru sprijin. Pentru exprimarea opiniilor se recomanda infiintareain fiecare unitate a unor "cutii de opinii" sau a "Sfatului copiilor" (comitet alcatuit din liderii alesi ai copiilor, care reprezinta un adevarat partener al conducerii centrului de plasament).

RESURSE DOCUMENTARE Cerntrul de primire a copilului in regin de urgenta si de evaluare Centrul de primire a copilului in regim de urgenta si de evaluare este un serviciu al carui rol principal este asigurarea unei interventii eficiente in beneficiul copiilor, pentru a promova urmatoarele categorii de drepturi : -dreptul la protectie impotriva oricarei forme de violenta, pedeapsa sau brutalitate fizica si/sau mentala, de abandon sau neglijenta, de maltratare sau exploatare, inclusiv de violenta sexuala -dreptul de a fi protejat prin plasament familial sau, in caz de necesitate, prin plasament intr-o institutie adecvata, atunci cand este privat de mediul sau familial ; -dreptul de a fi protejat impotriva ricarei forme de abuz si de a beneficia de asistenta corespunzatoare pe parcursul procedurilor Denumirea serviciului sugereaza principalele caracteristici: - caracter rezidential : copilul este protejat si gazduit si i se ofera conditii de cazare, hrana, ingrijire, educatie; - in regim de urgenta ; - in acest serviciu copilul in dificultate este primit imediat, fara a astepta rezultatele unei proceduri indelungate de stabilire a unei masuri de protectie ; copilul este protejat in acest centru pe o perioada de timp determinata, cat mai scurta (maximum 15 zile) ; Centrul este organizat astfel incat sa asigure permanenta serviciilor de primire si interventie primara in caz de urgenta. - odata cu gazduirea copilului in centru incepe procedura de evaluare complexa a situatiei acestuia, in vederea reintegrarii familiale sau a pregatirii aplicarii unor masuri de protectie vizand copilul si familia sa. Centrul de primire in regim de urgenta este o structura care nu trebuie sa lipseasca din sistemul judetean de servicii. Autoritatile publice judetene au obligatia sa-l infiinteze si sa-l sustina. Pot infiinta si gestiona astfel de servicii si Organismele Private Autorizate. Centrul de primire actioneaza 1. pentru a preveni intrarea in sistem a copilului in aflat in situatie de risc, atunci cand in urma evaluarii cauzelor plasarii in centrul de primire este realizabila revenirea copilului in mediul familial, eventual insotita de masuri de consiliere si suport pentru parinti; pentru a proteja copilul si a-i oferi temporar ingrjirile si consilierea de specialitate de care are nevoie; 2. pentru a pregati intrarea in sistem a copilului aflat in dificultate, stabilind in urma rezultatelor evaluarii din centrul de primire masura (masurile) cele mai adecvate fiecarui caz Plasamentul in regim de urgenta are o durata de 15-30 de zile; aceasta perioada poate fi prelungita din motive intemeiate, prin hotararea CPC; BENEFICIAR | ATRIBUTII | PRINCIPII ORGANIZARE | FUNCTII | PERSONAL | AMPLASARE | CAPACITATE |

19

BENEFICIAR In centrul de primire pot beneficia de servicii copii aflati in una din situatiile urmatoare : a) copil abuzat -fizic -rele tratamente prin actiune -rele tratamente prin inactiune (lipsire voita de ingrijire sau/si tratament medical) -psihic -sexual b) copil neglijat Nota: In anexa 1 sunt prezentate definitiile termenilor de abuz si neglijare, precum si formele de abuz si neglijare asupra copilului. c) copil despartit din motive obiective de parintii sai (pierdut, cu ambii parinti decedati) d) copil abandonat (identificabil sau neidentificabil) ATRIBUTII Centrul asigura beneficiarului in regim de urgenta: a) -primire si gazduire b) identificare c) intocmire raport de caz d) evaluare e) -interventie si tratament f) -pregatire masuri de protectie adecvate a) Copilul aflat in situatie de risc sau dificultate este primit la orice ora. Dupa un control medical de rutina si dupa acordarea primelor ingrijiri igienico-sanitare, copilul este gazduit in centru si este dat in responsabilitatea unui educator de referinta. Daca la internare asistenta medicala identifica probleme care depasesc sfera ingrijirilor elementare si a primului ajutor, este chemat de urgenta medicul sau copilul este transportat la spital. In orice situatie, medicul (poate fi un medic de familie cu care directia a incheiat un contract de colaborare) efectueaza un control al starii generale de sanatate a copilului (evaluare medicala - inclusa in punctul d). Gazduirea copilului cu tot ceea ce presupune aceasta (conditii de cazare si masa, ambianta generala, posibilitatile de petrecere a timpului liber, relatia educator-copil precum si relatia dintre ceilalti adulti si copil) se organizeaza astfel incat sa asigure copilului un sentiment de siguranta, de incredere, de caldura. Pe perioada rezidentei in centru se va asigura continuitatea scolarizarii copilului (dupa caz, in unitatea sc olara la care era deja inscris sau in alta unitate scolara). b) Daca nu se cunoaste identitatea copilului, procedura de identificare incepe odata cu primirea sa in centru. Se utilizeaza elemente din declaratiile copilului, se colaboreaza cu politia, cu scoala, cu cetateni din comunitate. Se completeaza Fisa copilului. c) Cu elementele de identificare precum si cu informatiile privind situatia copilului si factorii care au determinat aducerea sa la centru se intocmeste primul raport de caz. Raportul

20

trebuie sa aiba o abordare pluridisciplinara, incluzand punctele de vedere ale asistentului social, psihologului, asistentului medical sau medicului, educatorului de referinta. Acest raport este documentul initial care sta la baza evaluarii. d) Evaluarea este functia cea mai importanta a centrului. Copilul nu este doar scos din mediul in care asupra lui s-a exercitat un abuz de orice fel, ci incepe un proces complex prin care se cauta sa se gaseasca solutia cea mai buna pentru el, avand in vedere eventualele traume suferite. In cadrul evaluarii se identifica problemele copilului, se inventariaza cauzele acestor probleme si se dezbat in echipa pluridisciplinara solutiile posibile pentru ameliorarea/rezolvarea situatiei. In functie de caz, evaluarea poate dura cateva zile sau cateva saptamani si implica adesea participarea unui numar mare de specialisti, din centrul de primire, din cadrul DJPDC, precum si din alte institutii si servicii din comunitate (politie, spital etc.). In tot acest proces de evaluare, copilul va fi in centrul atentiei, i se va cere parerea, va fi ascultat -fara insa a-l ? teroriza ? prin prezenta continua a unor persoane diferite. Relatia adult-copil care a suferit o trauma in familie este extrem de complexa si delicata. Se recomanda ca doar psihologul si educatorul de referinta, eventual asistentul social sa discute direct cu copilul -acesti profesionisti urmand sa aplice metode directe, dar si metode de observare si evaluare indirecte, fiind alaturi de copil in orele de joaca, de masa sau cand se pregateste de culcare. La alte discutii sau la controalele medicale copilul poate fi insotit de educatorul de referinta, pentru a-i oferi un climat de siguranta. e) Axele de interventie, obiectivele de actiune, activitatile si calendarul acestora se stabilesc in urma evaluarii. Acest Plan de interventie individualizat se va adapta permanent evolutiei procesului de evaluare - de aceea sunt foarte importante reuniunile de lucru in echipa in care fiecare caz este dezbatut In centrul de primire in regim de urgenta se realizeaza doar interventia pe termen scurt, pentru a raspunde nevoilor urgente fizice si psihice ale copilului. f) Pentru interventia pe termen lung, atunci cand aceasta este necesara, incep demersurile pentru pregatirea discutarii cazului in Comisia pentru Protectia Copilului. Se va analiza cu prioritate posibilitatea reintegrarii copilului in familia sa naturala sau largita, dar numai daca nu este contrar interesului copilului. Daca intoarcerea in familie este posibila, familia va trebui sa urmeze un program de consiliere/evaluare/ suport prin intermediul Centrului de Consiliere si Suport pentru Familie. Protectia intr-o familie substitutiva este recomandata daca in reteaua de asistenti maternali a judetului / sectorului sunt profesionisti pregatiti pentru a primi un copil care a trecut printr-o situatie de maltratare. Intrarea in sistemul rezidential trebuie sa fie ultima solutie. Masurile care se pregatesc trebuie sa vizeze atat copilul, cat si familia. Atunci cand este posibil, se recomanda obtinerea acordului parintilor pentru viitoarele masuri si stimularea parteneriatului cu familia. In cazul copiilor abuzati sau neglijati in mod vadit trebuie sa se porneasca si procedura de decadere din drepturile parintesti. Un aspect important in toate tipurile de activitati desfasurate in centru este protejarea copilului de mediatizarea situatiei sale. Exista tendinta din partea presei scrise si a audiovizualului de a cauta senzationalul, de a profita intr-o maniera comerciala de evenimentele grave carora le-a cazut victima un copil. Copilul nu trebuie sa aiba motive suplimentare de suferinta si este necesar sa fie protejat de o eventuala stigmatizare sociala datorata prezentarii situatiei sale in mass-media.

21

Se recomanda respectarea regulilor deontologice si a secretului profesional. Chiar daca informatia este publicata, nu se vor furniza elemente de identificare a copilului (nume, fotografie) si nu se vor lua interviuri in urma carora copilul ar putea retrai experiente dureroase . PRINCIPII Acceptarea oricarui caz de copil aflat in pericol in una din situatiile prezentate anterior. Procedura de primire se bazeaza pe considerarea unei potentiale situatii de pericol la fiecare copil adus la centru. Aceasta procedura nu trebuie sa fie un filtru selectiv care sa respinga relativ usor unele cazuri aparent mai putin grave, ci dimpotriva : fiecare caz este tratat cu responsabilitate maxima Permanenta serviciilor oferite Incadrarea cu personal si dotarile tehnice ale centrului (linii telefonice directe, dintre care un hot-line pentru public) asigura servicii non-stop pentru copilul in pericol. La centru se pot adresa specialisti din domeniu, politisti, cadre didactice, cetateni, copii la orice ora din zi si din noapte, inclusiv in zilele de sarbatoare. Interventie personalizata Fiecare copil primit in centru beneficiaza de un proiect personalizat de interventie in regim de urgenta, bazat pe elementele raportului si anchetei care se realizeaza in fiecare caz. Proiectul detaliaza diagnosticul si masurile concrete ce se recomanda pentru protectia copilului, in colaborare cu celelalte servicii din sistemul de protectie a copilului si cu alte institutii si servicii din cadrul comunitatii. Protectie si securitate pentru fiecare copil gazduit Copilul este cazat, i se asigura primele ingrijiri igienico-sanitare, este primit cu caldura si i se insufla incredere ca in acest centru este in siguranta si ca tot personalul care il primeste si il ingrijeste se implica in ameliorarea/rezolvarea situatiei sale. Organizarea spatiului si dotarile tehnico-materiale, precum si incadrarea de personal de protectie si paza de un bun nivel profesional, asigura securitatea fiecarui copil. Nu poate fi minimalizat faptul ca un copil care a fost victima unui abuz poate fi in continuare urmarit de agresor, pana la preluarea cazului de instantele judecatoresti. In acest scop, procedurile de acces in centru al persoanelor straine vor fi stricte. Mobilitate si parteneriat cu toate institutiile si serviciile din comunitate care pot interveni pentru depistarea cazurilor si ameliorarea/rezolvarea situatiei copilului. Exista posibilitatea deplasarii unei echipe mobile pentru a raspunde unei sesizari si a transporta copilul la centru sau la spital, functie de caz. In cazuri de sesizare de abuz echipa centrului va fi insotita de un politist. Directia Judeteana pentru Protectia Copilului este obligata sa incheie conventii de parteneriat cu Politia si Directia Sanitara pentru buna functionare a Centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare. Este necesar ca acest parteneriat sa functioneze in dublu sens : politia, spitalul etc. sa contacteze centrul pentru a trimite/face cunoscute cazuri de abuz, neglijare, abandon, iar centrul sa conteze in orice moment pe sprijinul politiei sau al spitalului in rezolvarea unui caz. Este necesar necesar ca acest centru sa colaboreaze cu celelalte servicii sociale, cu unitatile scolare, cu organizatii neguvernamentale care lucreaza cu copiii si sa aiba caracterul unui serviciu deschis catre comunitate. Durata limitata a gazduirii

22

Gazduirea in centrul de primire dureaza cel mult 30 zile, timp in care se poate pregati si propune CPC cea mai potrivita masura de interventie in favoarea copilului (plasament familial sau rezidential, consiliere/suport pentru familie, reintoarcerea copilului in familie eventual cu includerea acestuia intr-un centru de zi, trimiterea copilului catre Centrul de asistenta si sprijin pentru readaptarea psihologica a copilului cu probleme psihosociale) si a familiei sale (orientare, consiliere, suport in cadrul unui Centru de consiliere si sprijin pentru parinti). AMPLASARE Data fiind misiunea sa de a interveni in situatii de urgenta, este de dorit ca amplasarea centrului sa fie in apropierea directiei judetene pentru protectia copilului si cat mai central in cadrul comunitatii, din doua motive: Asigurarea comunicarii rapide si eficiente si a parteneriatului intre specialistii centrului si cei din directie pentru interventie in regim de urgenta si pentru stabilirea masurilor de protectie adecvate fiecarui caz . Facilitarea accesului publicului la acest serviciu, pentru ca orice cetatean care doreste sa ajute un copil in dificultate sa se poata adresa cu usurinta si in cel mai scurt timp posibil. Centrul de primire in regim de urgenta trebuie sa fie vizibil, usor de gasit atunci cand este nevoie. Nu este suficienta doar o placa simpla cu denumirea centrului, ci este necesara afisarea in exterior a serviciilor oferite si a situatiilor in care un copil poate fi adus aici de catre orice cetatean responsabil care sesizeaza un caz de abandon, neglijare, maltratare etc. Infiintarea centrului trebuie insotita de o campanie de informare a comunitatii. Centrul de primire in regim de urgenta se poate infiinta si pe langa un Centru de Plasament, care in urma restructurarii ar putea indeplini si alte functii. Avand in vedere numarul mic de copii gazduiti, s-ar putea asigura un buget de functionare mai mic, printr-o mai eficienta utilizare a personalului si a spatiilor administrative. CAPACITATE Centrul poate gazdui un numar maxim de 10 copii. Daca necesitatile pe plan local o impun si pot fi antrenate resurse financiare suficiente, poate fi proiectat un centru de primire cu o capacitate mai mare. Se pot prevedea si locuri suplimentare, pentru situatiile de urgenta survenite in momentele de acoperire integrala a capacitatii curente a centrului (2-4 paturi pliante care pot fi instalate relativ usor). ORGANIZARE In acest paragraf propunem un model de organizare a centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare, prezentand: A) Schema de organizare a spatiului B) Definirea componentelor A) Schema de organizare a spatiului B. Definirea componentelor Componenta primire-evaluare Este componenta centrala a acestui serviciu, prin care se asigura : - primirea copilului; - evaluarea primara a situatiei;

23

acordarea primului ajutor si a primelor ingrijiri; stabilirea proiectului personalizat de interventie in regim de urgenta; interventia propriu-zisa (consiliere, evaluare in vederea propunerii celor mai adecvate masuri de protectie care urmeaza sa fie stabilite pentru copil de catre CPC); - colaborarea cu alte servicii din cadrul directiei judetene (de sector) si al sistemului de protectie a copilului, precum si din comunitate Oficiul de paza este situat la intrarea in centru; data fiind problematica copiilor care sunt protejati in acest serviciu, masurile de paza vor fi severe. Orice copil adus la centru trece mai intai printr-o procedura de evaluare medicala; existenta cabinetului de evaluare medicala cu izolator (pentru contagiosi) este obligatorie. In acest cabinet se asigura permanenta de catre asistente medicale (3 ture pe zi). Zilnic ofera consultatii un medic (angajat cu contract de colaborare). In cabinetul medical se asigura copilului primele ingrijiri igienico-sanitare, dupa care poate fi cazat in componenta rezidentiala. Permanenta este asigurata si de serviciul on-line, unde se pot primi telefonic sesizari la orice ora. In acelasi spatiu se afla si biroul echipei mobile, care poate interveni in regim se urgenta, deplasandu-se la locul sesizat. In cabinetul de evaluare vor avea loc discutiile individuale ale psihologului si asistentului social cu copilul -in urma carora rezulta elementele de baza pentru stabilirea proiectului personalizat de interventie in regim de urgenta. Acelasi cabinet, precum si camera de zi din spatiul de evaluare, servesc si activitatilor de interventie propriu-zisa (psihoterapie individuala si de grup, jocuri educative etc). Climatul acestei componente trebuie sa fie placut, primitor. Sa nu uitam ca aici vin copii care au trecut prin traume deosebite, iar un cadru de primire rece, oficial nu este adecvat. Psihologul poate oferi sfaturi in acest sens, inca din faza de amenajare a centrului. Componenta rezidentiala Se organizeaza si se amenajeaza similar cu centrul de plasament, principalele diferente fiind urmatoarele: - numarul de copii in camera este de maximum 2; - se amenajeaza o camera si pentru copii mici ( 0-2 ani ); - camerele au ferestre catre holul interior sau usi cu geam, pentru a permite supravegherea permanenta a copiilor; - supravegherea pe timpul noptii este facuta de un educator cu pregatire de specialitate, capabil sa intervina intr-o situatie critica. Componenta coordonare-administrativ Secretariatul asigura si monitorizarea cazurilor; aici se pastreaza evidenta intrarilor si iesirilor din centru. Seful centrului tine permanent legatura cu conducerea DJPC, cu celelalte servicii din cadrul serviciului public specializat, cu institutiile si serviciile partenere pentru ca centrul de primire sa-si indeplineasca atributiile si functionarea cotidiana sa fie asigurata. Coordonarea centrului ii revine directorului DJPC. Biroul contabilitate-administrativ gestioneaza bunurile materiale si fondurile care se deruleaza in cadrul centrului de primire pentru asigurarea serviciilor curente. Daca centrul functioneaza pe langa un centru d eplasament sau in cadrul unui complex de servicii, componenta administrativa distincta nu mai este necesara.

24

FUNCTII
Principalele functii ale centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare sunt: - depistare si preluare cazuri; - protectie si ingrijire de urgenta; - evaluare; - consiliere-orientare si elaborare propunere de masuri de protectie; Functia Categorii de activitati Profesionisti implicati Depistare si preluare cazuri: - asistenta telefonica de permanenta (hot line); - solicitare colaborare din partea Politiei: - deplasarea echipei mobile la locul semnalat si preluarea copilului; - popularizarea existentei centrului in cadrul comunitatii (strategie de imagine). Asistent social Educator specializat Medic sofer Protectie si ingrijire de urgenta: - asigura primirea si primul ajutor medical si psihologic pentru copil; - asigura paza si securitatea copiilor rezidenti; - asigura cazare, hrana, imbracaminte, medicamente pentru situatiile de urgenta; - copilul este transportat la policlinica, spital, servicii de psihoterapie -in functie de caz; - se organizeaza activitati educativ-distractive individual si in grup, cu scop preponderent terapeutic. Asistent medical; Asistent social; Personal de paza; Educator specializat; Evaluare: - evaluare medicala; - evaluare psihologica; - evaluare sociala; - evaluare juridica; - dezbaterea fiecarui caz in reuniune pluridisciplinara; - intocmire raport de evaluare. Medic; Psiholog; Jurist; Asistent social; Educator specializat; Consiliere-orientare si elaborare propunere de masuri de protectie: - conceptie proiect personalizat de interventie de urgenta, pe baza evaluarii primare a cazului - inceperea unui program de activitati de consiliere si psihoterapie a copilulu - orientarea membrilor familiei catre serviciile unui centru de consiliere si suport pentru parinti - propunerea unei masuri de protectie a copilului care urmeaza sa fie discutata si aprobata de Comisia pentru Protectia Copilului Psiholog, asistent social, educator specializat

25

PERSONAL
Dat fiind caracterul continuu al activitatii si interventia in regim de urgenta, in acest tip de serviciu este necesar sa lucreze un numar important de specialisti, care sa asigure permanenta atat in echipa mobila cat si la sediul centrului. Personalul centrului trebuie sa fie nu numai suficient din punct de vedere numeric, ci si cu un nivel de competente profesionale foarte bun, pentru ca acest serviciu se confrunta permanent cu situatii dificile, de criza, carora numai o echipa pluridisciplinara bine pregatita le poate face fata cu succes. Incepand cu consilierea si orientarea telefonica prin serviciul on-line si pana la interventia la locul unde s-a savarsit un abuz asupra copilului, activitatea in centrul de primire implica cunostinte, competente si o adevarata arta a relationarii umane. In acelasi timp, acest loc de munca este caracterizat printr-un nivel ridicat de stres, caruia personalul trebuie sa-i faca fata (este necesar un program de pregatire in acest sens). Din aceste motive, centrul de primire apare in mod evident ca un serviciu scump, cu un buget de functionare important, dar a carui eficienta (inclusiv in termeni financiari) devine vizibila pe termen lung. Categorii de personal Sef centru 1 post Asistent social : 1 asistent social/tura -de permanenta la sediul centrului Asistent sau lucrator social : 1 post/tura in echipa mobila Educator specializat : 2 educatori/tura -de permanenta (componenta rezidentiala) 1 educator/tura -de permanenta hot-line sau echipa mobila Asistent medical 1 post/tura Medic 1/2 post : 1-2 ore pe zi pentru consultatii Psiholog/psihopedagog 1 post pe unitate Paznic 1 post/tura - Sofer 1 post/tura Personal intretinere si bucatarie 1 Bucatareasa 1 spalatoreasa Secretar 1 post Administrator 1/2 post Contabil colaborator, 1/3 norma pe luna RESURSE DOCUMENTARE Serviciul de asistenta si sprijin pentru copil n exprimarea libera a opiniei sale. Serviciul de asistenta si sprijin pentru copil in exprimarea libera a opiniei sale, denumit in continuare SELO, asigura copilului capabil de discernamant asistenta si sprijinul necesare participarii la procesul decizional referitor la orice problema care il priveste sau ii poate afecta interesele. Procesul decizional reprezinta orice procedura administrativa sau judiciara care se poate finaliza prin adoptarea unei decizii pentru solutionarea problemei respective.

ATRIBUTII

26

Serviciul actioneaza prin mijloace specifice domeniului psihologic, juridic, medical si al asistentei sociale, pentru: 1. a oferi oricarui copil posibilitatea de a sesiza orice situatie ce reprezinta incalcari sau nerespectari ale drepturilor sale, inclusiv orice forma de abuz sau neglijenta suferite din partea familiei sau a tertelor persoane, in vederea demararii unui proces decizional pentru rezolvarea problemei si apararea drepturilor si intereselor legitime ale copilului 2. a oferi oricarui copil posibilitatea de a solicita asistenta si sprijin pentru ascultarea si implicarea sa in procesul decizional referitor la orice problema care il priveste sau ii poate afecta interesele 3. a evalua circumstantele si obiectul procesului decizional pentru a determina daca si in ce mod copilul poate fi implicat in solutionarea problemei care il priveste 4. a evalua capacitatea de discernamant a copilului in raport cu circumstantele si obiectul procesului decizional care il priveste; 5. a oferi copilului capabil de discernamant toate informatiile pertinente si utile referitoare la drepturile sale in raport cu problematica supusa procesului decizional; 6. a oferi copilului capabil de discernamant posibilitatea de a fi informat in mod obiectiv si corect asupra circumstantelor si obiectului procesului decizional, precum si cu privire la posibilitatile de solutionare a problemei; 7. a-l asculta si/sau a-l consulta pe copilul capabil de discernamant pentru a afla opinia sa cu privire la circumstantele si obiectul procesului decizional, la solutiile propuse pentru rezolvarea problemei, precum si solutia preferata de copil; 8. a-l informa pe copilul capabil de discernamant asupra consecintelor pe care le-ar avea adoptarea oricareia dintre solutii si a-l consilia pentru a putea alege solutia optima potrivit cu drepturile si interesele sale; 9. a prezenta opinia copilului sau a-l asista pe acesta in prezentarea opiniei sale in fata instantei, a autoritatii sau institutiei competente sa solutioneze problema; 10. a asigura respectarea drepturilor copilului si apararea intereselor sale legitime prin considerarea opiniei copilului in adoptarea deciziei de catre instanta/ autoritatea/ institutia competenta, in raport cu varsta, gradul de maturitate ale acestuia. SELO are drept principal obiectiv promovarea calitatii copilului de subiect activ de drepturi si libertati, avand sentimente si opinii proprii, pe care factorii decizionali trebuie sa le considere in stabilirea oricarei decizii care il priveste sau ii poate afecta interesele, in mod corespunzator varstei si gradului de maturitate a copilului. SELO nu urmareste sa asigure copilului dreptul la autodeterminare, ci participarea corespunzatoare a acestuia la procesul decizional. In opinia noastra, ca propunere de lege ferenda, SELO trebuie sa fie organizat si sa functioneze atat la nivel judetean, cat si local, in fiecare comuna, oras, municipiu, preluand rolul pe

27

care serviciul de autoritate tutelara il mai detine inca in prezent din punct de vedere teoretic si devenind in mod efectiv un reprezentant si / sau un asistent al copilului care sa asigure exercitarea efectiva si realizarea deplina a drepturilor acestuia. ATRIBUTII | PREVEDERI LEGALE APLICABILE | BENEFICIARII SELO FUNCTIILE SELO | ORGANIZAREA SELO PERSONALUL DE SPECIALITATE AMENAJAREA SPATIILOR | RELATIIA CU CELELALTE COMPONENTE PREVEDERI LEGALE APLICABILE 1. Prevederi legale internationale 1.1. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului Dreptul copilului de a-si exprima liber opinia in orice problema care il priveste este prevazut de art. 12 din Conventie, prevedere importanta, fundamentala atat pentru aplicarea, cat si pentru interpretarea conventiei. Consideram deosebit de importanta reproducerea textului integral al art. 12 in acest context, iar apoi explicitarea anumitor termeni. (1) Statele parti vor garanta copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa asupra oricarei probleme care il priveste, opiniile copilului fiind luate in considerare avandu-se in vedere varsta sa si gradul sau de mauritate. (2) In acest scop se va da copilului, in special, posibilitatea de a fi ascultat in orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste, fie direct, fie printr-un reprezentant sau o institutie corespunzatoare, in conformitate cu regulile de procedura din legislatia nationala." Capacitatea de discernamant a copilului Este deosebit de important de subliniat faptul ca art. 12 nu stabileste o limita inferioara de varsta de la care copilul este considerat capabil de discernamant si avand dreptul sa-si exprime in mod liber opiniile. Conventia nu poate fi invocata pentru a se stabili o asemenea limita de varsta Cu exceptia cazurilor in care este evidenta lipsa capacitatii copilului de a-si forma o opinie (de ex. copil sugar), dreptul copilului de a-si exprima in mod liber opinia trebuie garantat si respectat, independent de capacitatea copilului de a comunica in mod direct opinia sa, de maturitatea sa sau de implicarea unei anumite varste determinate. Criteriul varstei si al maturitatii copilului este determinant in momentul adoptarii deciziei, pentru modul in care instanta/ autoritatea/ institutia competenta iau in considerare opinia copilului, nefiind determinant pentru evaluarea capacitatii de discernamant a acestuia. Pentru corecta evaluare a capacitatii de discernamant a copilului, specialistii SELO trebuie sa aiba in vedere caracteristicile circumstantelor si obiectului procesului decizional raportate la capacitatea copilului de a-si forma o opinie si de a opta pentru o anumita solutie a problemei. Acesti specialisti trebuie sa aiba la dispozitie timpul si competentele necesare pentru a-l putea asculta, consulta pe copil si a interpreta ceea ce acesta doreste sa comunice. Trebuie sa se acorde egala importanta atat cuvintelor copilului, cat si oricarui alt mesaj pe care acesta il transmite (comportament, atitudine in raport cu o anumita situatie, manifestari biologice sau tulburari metabolice, etc). De asemenea, trebuie avute in vedere atat modalitatile in care copilul a fost invatat sa comunice, cat si de posibilitatile acestuia de a comunica. In opinia noastra, ca si propunere de lege ferenda, un viitor Cod al copilului trebuie sa prevada o limita de varsta inferioara (preferabil 10 ani sau mai putin), incepand de la care orice

28

copil este prezumat a fi capabil de discernamant. Incepand de la acea varsta, instanta/ autoritatea/ institutia cu componente decizionale ar trebui sa fie obligata sa ascute opinia copilului, pentru varste inferioare capacitatea de discernamant urmand sa fie evaluata pentru fiecare caz in parte. Exprimarea libera a opiniei Copilul are dreptul de sa-si exprime in mod liber opinia. In consecinta, el nu trebuie sa sufere nici un fel de presiune, constrangere sau influenta care l-ar putea impiedica sa se exprime in orice mod sau care l-ar putea determina sa nu mai doreasca sa exprime. Informarea pertinenta si obiectiva a copilului cu privire la drepturile sale, precum si la circumstantele si obiectul procesului decizional, la consecintele posibile ale aplicarii uneia dintre solutiile propuse sau a celei pentru care copilul a optat este o conditie esentiala a respectarii dreptului de exprimare libera a opiniei. Orice problema care il priveste pe copil Dreptul de exprimare libera a opiniei trebuie garantat si respectat in orice proces decizional care urmareste rezolvarea unei probleme in care copilul are un interes personal sau care ii poate afecta modul de viata, dezvoltarea, educatia, sanatatea, relatiile familiale sau realizarea oricarui alt drept al sau. Din acest motiv, consideram ca art. 12 reprezinta cheia de bolta pentru aplicarea conventiei, intrucat respectarea sau promovarea fiecaruia dintre drepturile prevazute de aceasta se reflecta in modul in care prevederile art. 12 se aplica in orice proces decizional care il priveste pe copil, in mod special in cadrul procedurilor administrative sau judiciare. Este important de subliniat ca ponderea pe care opinia exprimata de copil o are in adoptarea deciziei trebuie sa fie in egala masura influentata atat de varsta copilului, cat si de gradul sau de maturitate intelectuala, afectiva, etc. Singur criteriul varstei nu poate fi in nici un caz determinant, evaluarea gradului de maturitate a copilului in raport cu problema supusa procesului decizional prezentand o importanta deosebita. Alte prevederi ale conventiei aplicabile in sfera dreptului de exprimare libera a opiniei sunt Art. 9.2 , referitor la dreptul copilului de a fi ascultat in orice procedura care implica o separare de parintii sai sau de unul dintre acestia; Art. 21, a), referitor la adoptia copilului care trebuie incuviintata numai dupa ce toate persoanele interesate (inclusiv copilul capabil de discernamant) si-au exprimat consimta-mantul, in deplina cunostinta de cauza; Art. 37, d), referitor la dreptul copilului privat de libertate de a contesta legalitatea privarii sale de libertate; Art. 40.2, b), ii) , referitor la dreptul copilului acuzat de savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de a fi informat in cel mai scurt termen si in mod direct sau, daca este cazul prin intermediul parintilor sai sau reprezentantilor legali, de acuzatiile care i se aduc si sa beneficieze de o asistenta juridica sau de orice alta asistenta corespunzatoare pentru pregatirea si prezentarea apararii sale. 1.2. Conventia de la Haga asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale Prevederile art. 4 lit. d) al conventiei sunt relevante pentru aspectele legate de garantarea si respectarea dreptului la exprimarea libera a opiniei copilului pe care le-am prezentat mai sus: Adoptiile vizate prin convetie nu pot avea loc decat daca autoritatile competente ale statului de origine ... s-au asigurat, tinand seama de varsta si de maturitatea copilului, ca:

29

1. acesta s-a bucurat de sfaturi si a fost bine informat asupra consecintelor adoptiei si ale consimtamantului sau la adoptie, daca acesta este cerut; 2. dorintele si opiniile copilului au fost luate in considerare; 3. consimtamantul copilului la adoptie, cand este cerut, s-a dat in mod liber, in formele legal cerute si ca acest consimtamant a fost dat sau constatat in scris; si 4. acest consimtamant nu a fost obtinut prin contraplata sau contraprestatie de orice fel. 1.3. Conventia europeana asupra exercitiului drepturilor copilului Aceasta conventie a fost adoptata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei la 25 ianuarie 1996, nu a fost ratificata de Romania, dar constituie unul dintre cele mai importante documente internationale referitoare la drepturile procesuale ale copilului. Dupa parerea nostra, Conventia urmeaza a fi ratificata si aplicata in mod corespunzator de Romania in cel mai scurt timp, fiind una dintre conditiile impuse pentru aderarea la Uniunea Europeana intrucat face parte din aquis-us comunitar. Pentru indeplinirea acestui deziderat, o conditie esentiala este ca SELO sa fie organizate si sa functioneze efectiv cel putin la nivelul fiecarui consiliu judetean pana la ratificarea Conventiei. Pentru sfera de aplicare a dreptului de exprimare libera a opiniei copilului, relevante sunt urmatoarele prevederi ale Conventiei, pe care le reproducem integral. Art. 3 - Dreptul de a fi informat si de a-si exprima liber opinia in cadrul procedurilor Orice copil care este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta beneficiaza de urmatoarele drepturi, de care se poate prevala el insusi, in cadrul procedurilor care il intereseaza desfasurate in fata autoritatilor judecatoresti: a. sa primeasca orice informatie pertinenta; b. sa fie consultat si sa-si exprime opinia; c. sa fie informat de eventualele consecinte ale punerii in practica a opiniei sale, precum si de eventualele consecinte ale oricarei decizii luate Art.10 - Rolul reprezentantilor In toate procedurile care il intereseaza pe copil desfasurate in fata autoritatii judecatoresti, cu exceptia cazului in care acest fapt contravine in mod evident intereselor superioare ale copilului, reprezentantul copilului trebuie: a. sa furnizeze copilului toate informatiile pertinente, daca acesta este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta; b. sa furnizeze explicatii copilului, daca acesta este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta, cu privire la eventualele consecinte ale punerii in practica a opiniei sale, precum si la eventualele consecinte ale oricarei actiuni a reprezentantului;

30

c. sa afle opinia copilului si sa o aduca la cunostinta autoritatii judecatoresti Subliniem inca o data faptul ca SELO trebuie sa indeplineasca rolul reprezentantului copilului si sa asigure respectarea drepturilor copilului prin mijloacele prezentate mai sus. 2. Prevederi legale interne Legislatia interna in materia protectiei copilului, inclusiv prin adoptie, contine prevederi specifice anumitor situatii legate de protectia copilului aflat in dificultate si protectia copilului prin adoptie. Consideram ca aceste prevederi trebuiesc aplicate in sens larg, si anume in sensul dezvoltarii rolului si implicarii SELO in protectia copilului, din doua motive: 2. Legislatia internationala ratificata de Romania si prezentata mai sus ofera deja un cadru generos pentru organizarea si functionarea SELO, impunand dezvoltarea acestui tip de servicii si in tara noastra 3. OUG nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei si OUG nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate nu au reprezentat decat inceputul reformei sistemului legal de protectie a copilului in Romania. Rolul acestor acte normative si materia reglementata au fost limitate de anumite constrangeri de ordin politic si procedural cu care Departamentul pentru Protectia Copilului s-a confruntat la vremea respectiva. Consideram ca reforma in domeniul protectiei copilului trebuie sa continuie prin adoptarea unui "Cod al copilului", care sa asigure implementarea efectiva a tuturor dispozitiilor cuprinse in actele internationale din acest domeniu, inclusiv cele referitoare la drepturile procesuale ale copilului in cadrul oricarei proceduri judiciare sau administrative. Pentru succesul reformei insa, este esentiala pregatirea din timp a aplicarii noii legislatii, prin crearea si dezvoltarea infrastructurii de servicii necesare acesteia. SELO reprezinta cheia de bolta a acestei infrastructuri. Cazurile prevazute in mod expres de aceste acte normative, care intra in sfera exercitarii dreptului de exprimare libera a opiniei copilului si in care SELO joaca un rol esential sunt: 2.1. OUG nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei. Art. 7 Pentru incuviintarea adoptiei sunt necesare: ... c) consimtamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani;" Art. 18, alin. (5) Raportul referitor la ancheta psiho-sociala asupra situatiei copilului, care este prezentat de Comisia pentru Protectia Copilului instantei judecatoresti competente sa incuviinteze adoptia, trebuie sa cuprinda si "opinia copilului cu privire la adoptia propusa". 2.2. OUG nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate. Art. 7, alin. (3) prin care se instituie obligatia Comisiei pentru Protectia Copilului sa asigure copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa cu privire la masura de protectie ce urmeaza a fi adoptata. Art. 10, alin. (3) prevedere care confera dreptul copilului capabil de discernamant, in favoarea caruia s-a instituit masura plasamentului sau incredintarii, de a-si exprima liber opinia cu privire la modificarea educatiei sale scolare.

31

Art. 17, alin.(2), lit.b) care instituie obligatia serviciului public specializat pentru protectia copilului sa determine (cu sensul de "sa afle") opinia copilului capabil de discernamant cu privire la familia sau la persoana propusa pentru a-l primi in plasament sau incredintare si sa o aduca la cunostinta comisiei. Art. 32, alin. (5) care prevede ca raportul referitor la ancheta psiho-sociala asupra situatiei copilului, obligatoriu pentru solutionarea cauzelor de catre Comisia pentru Protectia Copilului, trebuie sa prezinte si pozitia (opinia) acestuia cu privire la masura de protectie propusa. Prin coroborarea prevederilor art. 7, alin. (3), cu cele ale art. 18, alin. (1), lit. a) si art. 32, alin. (5) rezulta obligatia comisiei de a asigura copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa si in momentul reevaluarii masurii de protectie stabilite, al modificarii sau revocarii acesteia.

BENEFICIARII SELO
1. Copilul aflat in situatie de risc sau victima a oricarei forme de abuz sau neglijenta; 2. Copiii care sunt in ingrijirea familiei si care, aflandu-se intr-o situatie de risc beneficiaza de masuri de prevenire stabilite de conducerea SPS (centru de zi, centru de consiliere si sprijin pentru parinti, serviciu de asistenta a copilului cu probeme psihosociale), precum si copiii victima a oricarei forme de abuz sau neglijenta care sunt in evidenta SPS -vor fi orientati, inca de la depistarea situatiei lor, catre SELO 3. Copilul aflat in dificultate pentru care urmeaza sa se stabileasca o masura de protectie Este foarte important ca in perioada de evaluare a situatiei in vederea stabilirii unei masuri de protectie de catre CPC copilul sa poata beneficia de serviciile unui SELO -in primul rand pentru a completa evaluarea cu elemente care integreaza opiniile copilului. In al doile rand, accesul la SELO este necesar pentru a-i oferi copilului posibilitatea de a se informa si de a intelege procesul decizional si pentru a-l asigura ca toate eforturile serviciului public specializat/CPC converg catre ameliorarea/rezolvarea situatiie sale. 4. Copilul pentru care a fost stabilita o masura de protectie, pe toata durata acesteia. Orice copil aflat in sistemul de protectie este necesar sa aiba acces la SELO, in vederea sesizarii oricaror incalcari ale drepturilor sale sau a solicitarii asistentei pentru a-si exprima opinia cu privire la problemele educationale, legate de aplicarea masurii de protectie, etc, care il privesc. SELO ajuta copilul aflat in sistem sa devina actor al propriului proiect de (re)integrare. Copilul pentru care a fost stabilita o masura de protectie, cu ocazia reevaluarii, modificarii sau revocarii acesteia de catre comisie. Copilul aflat in sistem va percepe altfel momentele de reevaluare si va avea posibilitatea, prin intermediul SELO, sa se implice activ inca din faza de pregatire a unei noi masuri 5. Copilul care urmeaza sa fie adoptat; In aceste cazuri SELO evalueaza opinia copilului in legatura cu viitorii parinti adoptivi, il consiliaza si il asista in prezentarea opiniei in fata profesionistilor care pregatesc adoptia si ulterior in fata instantei.

32

6. Copilul ai carui parinti se afla in situatii deosebite - ex. divort, violenta familiala, parasirea domiciliului, etc; Este esential ca in asemenea situatii copilul sa fie consiliat si asistat pentru ca interesul sau sa fie protejat. De exemplu, prin intermediul SELO copilul va putea sa-si exprime opinia in legatura cu parintele cu care doreste sa locuiasca dupa divort ; in acelasi timp se pot identifica eventualele cazuri de abuz sau neglijare, si se pot sesiza alte servicii din cadrul sistemului. 7. Copilul delincvent; Este vorba despre copilul care a savarsit o fapta prevazuta d elegea penala, dar nu raspunde penal; nu raspunde penal copilul care nu a implinit varsta de 14 ani sau cel care are varsta intre 14 si 16 ani, daca nu se dovedeste ca a savarsit fapta respectiva cu discernamant. SELO se implica atat in consilierea si asistarea copilului, cat si in evaluarae capacitatii sale de discernamant. 8. Copilul aflat temporar intr-o situatie de conflict de interese cu parintii/ reprezentantii sai legali. SELO se adreseaza unui numar mare de copii care pot avea diferite neintelegeri cu parintii/reprezentantii legali si care pot fi informati si consiliati, in urma evaluarii situatiei

FUNCTIILE SELO
Pentru exercitarea atributiilor specificate SELO are urmatoarele categorii de functii : 1. Primire-ascultare 2. Evaluare 3. Informare 4. Consiliere 5. Asistare Primire-ascultare SELO asigura primirea copilului, atunci cand acesta doreste sa sesizeze o situatie sau sa solicite sprijin sau cand este trimis de catre un alt serviciu din sistem pentru a beneficia de informare, consiliere Desi aparent este o functie simpla, ? ascultarea ? este o activitate complexa, care implica un bun nivel profesional (cunostinte aprofundate de psihologia copilului, juridice, sociale ; competente de comunicare verbala si non-verbala ; spirit de observatie etc), multa experienta in relatia directa cu copilul si, nu in ultimul rand, un har personal deosebit. Primirea - ascultarea este importanta pentru ca : Este determinanta pentru construirea unei relatii de incredere intre copil si profesionist, favorabile unei bune comunicari in dublu sens pe parcursul tuturor serviciilor acordate de SELO ; Asigura aflarea opiniei copilului ; Permite evaluarea primara a situatiei . Sta la baza tuturor celorlalte functii ale SELO Aflarea opiniei copilului poate insemna si interviuri/ evaluari ale familiei naturale/ subsitutive, a altor persoane care intra in relatii cu copilul in cadrul procesului decizional. Aceasta functie implica si consultarea copilului pe parcursul informarii, consilierii si asistarii sale. Copiii pot sesiza SELO si telefonic, prin serviciul hot-line. Evaluare SELO evalueaza :

33

Situatia reclamata de copil si pornind de la aceasta circumstantele si obiectul procesului decizional referitor la situatia respectiva, pentru a aprecia posibilitatea implicarii copilului in solutionarea problemei ; Capacitatea de discernamant a copilului in raport cu circumstantele si cu obiectul procesului decizional care il priveste ; Evolutia procesului de consultare si asistenta a copilului pentru ca acesta sa-si exprime opinia in fata instantei, a autoritatii sau a institutiei competente. Evaluarile se realizeza in echipa pluridisciplinara si se formalizeza in rapoarte scrise. Informare SELO raspunde intrebarilor copilului si il informeaza despre drepturile sale, despre circumstantele si obiectul procesului decizional, despre solutiile posibile, precum si despre consecintele pe care le-ar putea avea fiecare dintre solutii. Informatia oferita copilului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : . Corectitudine . Pertinenta . Utilitate . Accesibilitate . Obiectivitate Ca metode de informare se utilizeaza mai ales dicutiile directe si distribuirea de materiale de informare scrise (pliante, brosuri, afise concepute intr-un stil accesibil copilului, eventual concepute diferit pe categorii de varsta, editate intr-un mod atractiv). Se pot organiza activitati de informare atat individuale, cat si colective, acestea din urma putand fi gazduite nu numai de SELO ci si de scoli, cluburi ale copiilor, centre de plasament, alte servicii din sistem. Se recomanda ca SELO sa colaboreze cu publicatii/emisiuni radio si TV pentru copii pentru informarea copiilor pe teme legate de exercitarea dreptului de exprimare libera a opiniei. Periodic se pot organiza campanii de informare. Consiliere In functie de specificul cazului sau, copilul cu capacitate de discernamant este nu doar informat asupra solutiilor posibile, ci si consiliat pentru a alege solutia optima potrivit cu drepturile si interesele sale. Consilierea poate fi juridica, psihologica, sociala, medicala. Asistenta Aceasta functie este exercitata in special in situatiile in care copilul isi prezinta opinia in fata instantei, a autoritatii sau institutiei competente sa solutioneze problema copilului. Astfel SELO devine un adevarat ? avocat ? al intereselor copilului, care asigura respectarea drepturilor legitime si considerarea opiniei copilului ca esentiala in adoptarea deciziei de catre forul competent, in raport cu varsta si gradul de maturitate al acestuia.

ORGANIZAREA SELO
SELO cuprinde:

34

O componenta fixa, care asigura la sediu primirea/ascultarea/evaluarea/informarea/consilierea . Un serviciu de permanenta la ? telefonul liber ? (hot line cu apeluri gratuite) . O componenta mobila pentru verificare sau interventie rapida in cazul sesizarilor/ solicitarilor

PERSONALUL DE SPECIALITATE
In SELO lucreaza urmatoarele categorii de personal, in echipa fixa si/sau mobila: . Asistent social . Psiholog . Jurist . Medic Alte profesii - colaboratori pe perioade determinate, in functie de nevoi (de ex. interpret pentru copilul surdo-mut, traducator pentru copii imigrantilor, etc) AMENAJAREA SPATIILOR SI DOTARILE NECESARE Spatiul cuprinde: Camera de primire Cabinete de evaluare Camere polifunctionale de joaca/ odihna pentru copil (mediu apropiat de cel in care locuieste sau mediu confortabil/ securizant pentru copil, pentru a facilita comunicarea) Dotari absolut necesare "Telefonul liber" - linie telefonica cu apeluri gratuite pentru sesizari/ solicitari primite din partea copiilor, oferirea de informatii acestora Autoturism pentru echipa mobila Primirea, ascultarea, informarea si consilierea copilului trebuie sa se faca intr-un climat placut, lipsit de rigiditate, care sa-i inspire copilului incredere si libertate de exprimare. Cateva tehnici simple pentru micsorarea ? distantei ? dintre adult si copil ar fi : se evita discutiile de la birou sau de la ghiseu ; camerele nu sunt supraaglomerate sau intunecate ; decorul este vesel se recomanda un mobilier simplu in camera de primire si in camera de consiliere (exemplu fotolii cu masuta joasa) biroul de lucru al personalului este separat de camerele in care sunt primiti copiii (o camera cu rafturi pline de dosare, cu mai multe posturi de lucru poate crea un sentiment de retinere copilului . personalul nu poarta halate sau haine prea elegante, fiind mai adecvata tinuta sport

RELATIA CU CELELALTE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE PROTECTIE A COPILULUI


Relatia cu celelalte componente ale sistemului consta in principal in informare reciproca ; cooperare pentru identificarea solutiei optime in problemele specifice activitatii fiecarui serviciu Principalele servicii cu care se relationeaza SELO sunt : Serviciul de ancheta psiho-sociala Centrul de consiliere pentru parinti (inclusiv relatia cu familia naturala/ substitutiva, participarea la proiectul individual de protectie a copilului) 35

. Serviciul de pregatire reintegrare familiala (inclusiv relatia cu familia naturala/ substitutiva, participarea la proiectul individual de protectie a copilului) Centrul de plasament (inclusiv participarea la programul individual de protectie a copilului) Centrul de ingrijire de zi Scoala Serviciile de sanatate, in special pentru copilul cu deficiente VI. Concluzie Aplicarea principiilor fundamentale ale Conventiei ONU, inclusiv a celor cuprinse in art. 12, nu poate fi amanata sau impiedicata de insuficienta resurselor bugetare. (Comitetul ONU pentru drepturile copilului, concluzii asupra rapoartelor referitoare la stadiul implementarii conventiei, prezentate de Bolivia si Indonezia.) In concluzie, crearea si dezvoltarea serviciilor de asistenta si sprijin pentru copil in exprimarea libera a opiniei sale trebuie sa devina una din prioritatile strategiilor judetene pentru protectia drepturilor copilului.

DE LA FILOSOFIA LA STIINTA MENTALULUI


Introducere Mentalul este o notiune care se refera~ la minte, procese si sta~ri mentale. De aceea se poate vorbi n mod ndrepta~tit de o filosofie a mentalului, sintagma~ introdusa~ de Angela Botez[1] printr-o adaptare n limba romna~ a ceea ce n limba engleza~ se numeste "Philosophy of Mind". Intrebarea care s-a pus n ultimii ani este aceea daca~ mentalul si constiinta sunt obiecte nu numai ale filosofiei, ci si ale stiintei[2]. Fa~ra~ ndoiala~, pna~ n prezent s-au acumulat multe elemente stiintifice n cunoasterea mentalului, n special pentru partea structurala~ a acestuia, dar daca~ mentalul are si alte componente dect cele structurale, naintarea stiintei ntr-un asemenea domeniu care ar depa~si structuralul se face extrem de greu. Totusi, asta~zi, mbinnd elemente filosofice si stiintifice se pot constitui teorii ale mentalului. Din punct de vedere filosofic, mentalul poate fi abordat fie ca un subdomeniu n sine al filosofiei, fie n cadrul unei filosofii generale a stiintei pentru primul caz , o buna~ prezentare a acestui mod clasic de abordare o face Jerome A. Schaffer[3] n Enciclopedia Britanica~ (1994). In acest reusit studiu de sinteza~ se arata~ ca~ "Philosophy of Mind" studiaza~ conceptul de minte (mind) n relatie cu conceptele de materie, en ergie, corp uman si sistem nervos central. Este curios faptul ca~ nu este mentionat si conceptul de informatie, desi autorul rezerva~ un paragraf special inteligentei artificiale. O atentie deosebita~ este acordata~ analizei caracteristicilor mentalului, cu intentia de a ga~si ceea ce este esen?ial pentru fenomenul mental: comportamentul cu scop (purposeful behaviour) , care desi real, nu este retinut ca esenta~ a mentalu lui; intentionalitatea , pentru care, fa~ra~ a-i nega importanta, o considera~ problematica~ pentru a fi esenta mentalului; experien?a subiectiva~ , care ar caracteriza cel mai bine esenta mentalului. Cum nsa~ experienta subiectiva~ este cunoscuta~ numai prin introspectie, Schaffer considera~ ca~ s-ar putea afirma: " A mental event is an inner event that can be introspected". Unele complicatii apar, re cunoaste, datorita~ modului n care poate fi definita~ introspectia, care cu greu ar putea fi precizata~ ca notiune nainte de a defini mentalul. In fata attor probleme, n cele din urma~ autorul pare sa~ sustina~ teza 36

"mentalul exista~ pentru ca~ exista~", deoarece este greu " to overthrow beliefs about one's present mental events;and perhaps this is all that one needs to give the criterion force"[4]. In al doilea caz, orice filosofie generala~ a stiintei, trebuie sa~ cuprinda~ si o filosofie a mentalului . Acesta este si cazul filosofiei structural-fenomenologice ortofizice a stiintei. Teoriile recente ale mentalului si constiintei pot fi divizate n trei categorii[5]: a. teorii structurale; b. teorii structural-fenomenologice; c. concep?ia "misteriana~ "[6] asupra mentalului si constiintei. In ultimul caz, se considera~ ca~ nu este posibila~ cunoasterea fenomenelor mentale, acestea fiind considerate a fi acoperite de un mister deplin. Dintre teoriile structurale recente pot fi amintite cele elaborate de Crick si Koch[7]; G. Edelmann[8]; Daniel C. Den- nett[9], Roger Penrose[10] s.a. n primele trei cazuri sunt prezen tate teorii structurale neurobiologice, respectiv ele se ncadreaza~ n clasa pe care Ted Honderich o numeste a functionalismului neural[11]. In cazul lui Penrose, ceea ce intervine nou este schitarea unei teorii care implica~ functionarea palierului cuantic fizic la nivelul citoscheletului neuronilor dintr-o organizare de neuroni. Teoria lui Penrose ra~mne, dupa~ opinia mea[12], struc turala~, ca de altfel si toate teoriile actuale ale functionalismului neural. Honderich afirma~, n mod ndrepta~tit: " functionalismul neural nu reprezinta~ o conceptie asupra naturii evenimentului constient n sine"[13] . Acest lucru este corect deoarece stiinta structurala~ este insuficienta~ pentru a explica natura completa~ a proceselor mentale, a consiin?ei, a vietii si, n general, este limitata~, n baza unui principiu fundamental[14,15,16], n privinta ntelegerii naturii existentei n totalitatea ei Un caz oarecum aparte l ofera~ John Searle a ca~rui pozi tie[17,18] nu este declarat structurala~ sau functional neurala~. De altfel, Ted Honderich clarifica~ lucrurile afirmnd urma~toarele: Searle se declara~ mpotriva reduc?ionismului si de aceea insista~ si asupra faptului ca~ evenimentele noastre constiente au si pro prieta~ti diferite de cele pe care le recunoaste functionalismul neu ral.[...]Dar, mai trebuie spus si altceva.Este un lucru sa~ insisti asu pra faptului ca~ evenimentele constiente n sine nu sunt numai relatii neurale si altceva sa~ oferi o conceptie distincta~ asupra lor. Cer cetarea noastra~ arata~ ca~ Searle nu a reusit sa~ realizeze o astfel de viziune.Nici una din cele treisprezece tra~sa~turi (din volumul The Re discovery of Mind[17] ,n.ns.M.D.) si nici suma lor nu au reusit asa ceva. Astfel ca~ pozitia sa reala~ se dovedeste consistenta~ cu functionalismul neural"[19]. O clasa~ noua~ de teorii ale mentalului o reprezinta~ ceea ce numim teoriile structuralfenomenologice [5]. Una din aceste teorii, apartinnd autorului acestui articol, este cuprinsa~ n filosofia ortofizica~ a stiintei[20], cealalta~ apartine lui David Chalmers[21,22]. Cteva consideratii generale I. Pentru o teorie a proceselor mentale este evident faptul ca~ un model al mintii nu este posibil fa~ra~ elaborarea simultana~ a unui model al existentei n totalitatea ei. Nu se poate examina cu un ochi nou, filosofic si stiintific, mentalul, fa~ra~ o simultana~ reexaminare a ntregii realita~ti. Modelele mintii merg mna~ n mna~ cu modelele existentei[23]. II. Procesele mentale sunt procese vii. O teorie, filosofica~ sau "partial stiintifica~, partial filosofica~", a mentalului nu este posibila~ fa~ra~ o teorie a naturii viului. Adesea se considera~ ca~ si inteligenta artificiala~ ar fi un proces mental. Acest punct de vedere, tot mai abandonat, nu poate fi sustinut. Daca~ ar fi adeva~rat, atunci, la limita~, orice automat ar avea si un proces mental.

37

Din contra~, pentru inteligenta artificiala~ si robotii cu inteli genta~ artificiala~ se poate sus?ine existenta unei forme de psihic, nu un psihic mental, ci un psihic informatic[24]. Revenind la lega~tura dintre viu si mental, daca~ exista~ o asemenea lega~tura~, atunci unde ncepe sa~ se manifeste procesul mental? De la ce grad de complexitate al organismelor? De altfel, se pune si ntrebarea cnd anume o structura~ devine vie[25]? Adesea se afirma~ ca~ organismele inferioare nu au procese mentale, iar acestea ar apa~rea numai la vertebrate, culminnd cu mintea omului. Este adeva~rat, cum spune Harold Morowitz[26], mintea este o complexitate de procese mentale cu proprietatea gndirii reflexive , dar procesul mental elementar ar putea fi prezent de la cea mai simpla~ entitate vie. Daca~ structuralul va trebui depa~sit pentru a ntelege viata si mintea, atunci economia gndirii ne obliga~ sa~ ba~nuim ca~ aceasta~ depa~sire se face o singura~ data~, pentru ambele fenomene III. Pentru elucidarea naturii mentalului este nevoie de o fizica~ noua~. Acest lucru este demonstrat si sustinut n filosofia ortofizica~, de asemenea de ca~tre Roger Penrose, desi acesta propune o noua~ fizica~ structurala~, precum si de David Chalmers. Si alti autori se gndesc la o fizica~ noua~, dar fa~ra~ a aduce argu- mentele autorilor amintiti mai nainte. Pentru a nainta spre o fizica~ noua~ nu este nsa~ suficienta~ numai filosofia stiintei. Este necesar sa~ se ga~seasca~ unul sau cteva puncte de reper de ordin stiintific pe un asemenea drum nou, chiar daca~ restul va fi completat cu o plauzibila~ speculatie filosofica~, construindu-se astfel teorii stiin?ifico-filosofice IV. Din momentul n care se vor ga~si puncte de reper stiintifice, n afara~ de cele pe care le aduce stiinta neo structurala~[16] contemporana~, dar care sunt insuficiente, atunci se va trece de la etapa filosofiei mentalului, la aceea a teoriilor stiintifico-filosofice ale mentalului Cred ca~ asemenea puncte de reper au si apa~rutPrimul dintre ele este acela al constata~rii existentei unui fenomen "nou" n natura~, nou pentru ca~ a fost neglijat, si anume "sensul fenomenologic"[20,27] pus n evidenta~ de autorul filosofiei ortofizice sau "fenomenul experential" constatat, n mod inde pendent, de David Chalmers, acestea fiind identice ( ca feno mene la nivelul mintii umane). Important este faptul ca~ acest fenomen nu este structural, avnd o natura~ aparte. Numai el poate explica specificitatea mentalului, care are o natura~ struc tural-fenomenologica~. De altfel Chalmers arata~ n lucrarea sa ca~ termenul experential este echivalent cu cel de fenomenologic[28 Daca~ sensul fenomenologic este o realitate , si este, si nu este structural, totusi el trebuie sa~ aiba~ un suport fizic . Recunoasterea sensului fenomenologic implica~ recunoasterea unui asemenea suport. In acest mod am introdus denumirea de informaterie pentru acest suport. Inevitabil, ea trebuie sa~ fie o realitate Daca~ procesele mentale au la baza~ structuri, si aici in tervine marele merit al neurobiologiei structurale, dar si sensuri fenomenologice, atunci trebuie recunoscuta~ si exis tenta unui mod de cuplaj ntre structuri si informaterie, respectiv ntre procesele structurale si cele fenomenologice . La fel de inevitabil, cuplajul structural-fenomenologic trebuie sa~ fie o realitate Mai mult nu se poate spune cu o anumita~ certitudine stiintifica~. Spre exemplu, privind natura acestui cuplaj nu se pot face dect speculatii, dar care pot oferi modele pentru viitoare aborda~ri teoretice si, de ce nu, experimentale Pe lnga~ cele trei puncte stiin?ifice de reper de mai nainte, mai intervine nca~ unul, si anume inferarea justifi cata~ a existen?ei unui substrat profund al ntregii realita~ti [20,29,30 Cu aceste patru puncte de sprijin se pot imagina modele re zonabile ale existen?ei si, corelat cu acestea, modele ale mentalu lui. Filosofia ortofizica~ a stiin?ei reprezinta~ o asemenea ncercare

38

V. Trecerea de la o stiin?a~ strict structurala~, ca aceea de asta~zi, la una structuralfenomenologica~ apare ca foarte plauzibila~. Aceasta~ trecere va depinde n mare ma~sura~ de posi bilitatea unei schimba~ri corespunza~toare n metodolo gia stiintei pentru a face fata~ proceselor fenome nologice Spre o teorie structural-fenomenologica~ ortofizica~ a mentalului O comparatie ntre cele doua~ teorii structural-fenomenolo gice a fost prezentata~ n alta~ parte[5 Principalele elemente privind teoria mentalului, rezultate din filosofia ortofizica~ a stiintei, sunt urma~toarele * Orice interactiune structural-fenomenologica~ este un proces mental . Orice proces mental are o parte structurala~ si o parte fenomenologica~, dar numai mbi narea acestora constituie un fenomen mental * Procesul mental este o caracteristica~ a viului, probabil caracteristica lui esentiala * Procesul mental nu este posibil fa~ra~ fenomenologic. Natura fenomenologicului este fizica~ si informationala~ n acelasi timp, si se manifesta~ prin sensuri fenomenologice * Procesul mental este informa?ional n esenta lui * Cuplajul structural-fenomenologic nu se face prin fortele fizice structurale, ci ntr-un alt mod pe care stiinta urmeaza~ sa~-l elucideze. De aceea el nici nu a putut fi pus n evidenta~ de fizica structurala * Cuplajul structural-fenomenologic ar putea implica si nivelul cuantic al realita~t?ii , acest lucru apa~rnd ca necesar n modelul ontologic ortofizic[31]. Aceasta~ ultima~ resursa~ pentru explicarea mentalului, nivelul cuantic al realita~tii, spre care se ndreapta~ mul?i cerceta~tori ai mintii si constiintei, mai nainte fiind amintit cel mai important dintre acestia, Roger Penrose, nu va putea ra~mne n domeniul structuralului. Va fi necesara~ o noua~ fizica~ cuantica~, struc turalfenomenologica~, ca o extindere a fizicii cuantice struc turale de asta~zi * In acelasi timp, mintea omului, are un caracter macro scopic. Ea vine n contact, n primul rnd cu realitatea macro scopica~, o si construieste, deoarece ansamblurile de particule elementare sau de atomi devin corpuri macroscopice evidente, declarate, numai n prezenta corpului omului care le reflecta~ prin mintea sa * In minte se poate petrece o mbinare ntre macroscopic si microscopic cuantic, ca un proces fizic si informational, structural-fenomenologic, foarte specific, care sa~ asigure ac tivitatea integratoare a mintii, continuificarea realita~tii externe si interne, fenomenele de intuitie si creativitate s.a * Mintea este un complex de procese mentale , dar acestea se grupeaza~ n procesoare mentale precum procesorul mental al limbajului natural, procesoarele mentale ale senzatiilor, ale intelectului, ale sentimentelor, ale voin?ei, ale memoriei etc. Fiecare asemenea procesor mental este un procesor infor mational structural-fenomenologic. Mintea este un complex de procesoare mentale si procese mentale[32 * Fiecare celula~ biologica~, fie izolata~, fie parte a unui organism multicelular, are o activitate de ordin mental, fa~ra~ a avea o minte deplina~ care sa~ mbine toate procesoarele si procesele mentale necesare. In alta~ parte[33] am prezentat o teorie abstracta~ structural-fenomenologica~ a unei celule bi ologice care pune n evidenta~ posibilitatea unor procese men tale de tip subconstient Daca~ fiecare celula~ a corpului uman are procese mentale, atunci mintea totala~ a omului este constituita~ din mintea creierului (a sistemului nervos central) plus procesele mentale ale corpului sa~u[34 Creierul contine mintea, iar corpul contine mintea totala~ . Nu se poate vorbi atunci de corp si minte, sau creier si minte, ca doua~ entita~ti separate, dar nici identic egale

39

Deoarece analiza profunda~ a mentalului ncepe cu procesele mentale structurale obiective, dar nu se poate mplini fa~ra~ analiza proceselor subiective , trebuie remarcat cum, n lumina orica~rei teorii structural- fenomenologice, ultimele nu sunt subiective n mod absolut . Ele con?in o obiectivitate fizica~ si infor mationala~, fiind procese reale, chiar daca~ nu pot fi observate di rect din exteriorul organismului Un alt aspect la care se refera~ filosofia clasica~ a mentalului este acela al spatialita~tii sau nespatialita~tii fenomenului mental . Unii filosofi ai mintii constata~ caracterul nespatial, nelocalizat al mentalului, ceea ce nu este chiar nendrepta~tit. Dar acest fapt poate fi valabil numai pentru expresia fenomenologica~ a mentalului, nu nsa~ si pentru partea lui structurala~. O parte din mental se ga~seste n structurile creierului, ceea ce S-neurobiologia (neurobiologia structurala~) demonstreaza~ cu succes. Partea fenomenologica~, n varianta ortofizica~ a teoriei structural-fenomenologice a mentalului, se ga~seste n informaterie, care n interiorul ei este nonspatiala~, ca si ntreaga realitate profunda~. O teorie SP-neurobiologica~ va constata, probabil, dublul caracter, spatial si aspa?ial al mintii, dar va remarca dependen?a primordiala~ a mintii de creier si va afirma ca~ mintea se ga~seste n spa?iul universului acolo unde se ga~seste si creierul. Accesul ei ntr-o zona~ non-spa?iala~ a realita~tii profunde poate constitui o tema~ de studiu nu lipsita~ de impor tanta n studiul de fata~ s-au prezentat cteva elemente si conside ratii necesare desfa~sura~rii unui program de cercetare intitulat "Modelarea structural-fenomenologica~, conceptuala~ si simbolica~" la Centrul pentru Cerceta~ri Avansate n nva~tarea Automata~, Prelucrarea Limbajului si Modelare Conceptuala~ al Academiei Romne. Scopul programului este mai larg dect modelarea proceselor mentale, dar unul din obiectivele lui este si acela al realiza~rii unei teorii structuralfenomenologice ortofizice a proce selor mentale si a constiintei Un program s mai larg (denumit KATEDRAST, dupa~ numele initiatorilor), dar care se intersecteaza~ cu cel enuntat mai nainte, cu intentia de a reexamina fundamentele stiintei, n general, a fost formulat recent de prof. Menas Kafatos, prof. Daniele Struppa, ambii de la George Mason University-SUA, prof. Gheorghe Tecuci, de la aceiasi universitate si directorul Centrului Academiei Romne men?ionat mai nainte, precum si de autorul acestui studiu. Informatia materiei, Bucuresti, Editura Academiei, 253 pag., 1990. d. The Philosophical Tension and the Cosmic Feeling, Bucuresti, Editura Academiei, 39 pag., 1991. e. Eseuri , Bucuresti, Editura Academiei, 302 pag., 1993 L'Universalit ontologique de l'information, Bucur esti,Editura Academiei, 1996; (on INTERNET, http://www.racai.ro/books/draganescu). NOTA~. Volumele 20a si 20b au fost reedidate ntr-un singur volum: M.Dra~ga~nescu, Inelul lumii materiale, Bucuresti, Editura stiin?ifica~ si Enciclopedica~, 1989. 21. David J.Chalmers, The Puzzle of Conscious Experience, Scientific American, December 1995, p.62-68. Prezentari de caz 1. DIAGNOSTICUL: STARI DEPRESIVE Cand lucrezi cu pacienti de tot felul, fara a-ti selecta clientela, ai ocazia sa intalnesti cazurile cele mai neobisnuite, nu atat prin complexitate cat mai ales prin lipsa lor de substanta. Pe de alta parte, ele sunt pulsul sau indicatorul unei limite: cea care traseaza dificultatile cu care se confrunta un anumit segment social. Sa mai adaug ca acest "segment" este definit nu atat prin grila profesionala

40

sau bugetara, cat mai ales prin nivelul cultural si de discernamant care, sa o recunoastem, fixeaza si granita intre pacientul analizabil si cel care nu are nimic in comun cu psihanaliza. Vasile este un barbat de circa 25 de ani care insista sa fie primit de mine si obtine o programare, desi aveam reticente in privinta lui. Imi cere sa-l vindec! Este sculer-matriter, venit din provincie si stabilit provizoriu in Bucuresti. Cand pomeneste de meseria lui, si nu degeaba am scris cuvantul "pomeneste", am senzatia ca nu este foarte incantat, ca ii este jena de slujba si ca si-ar fi dorit poate ceva mai elevat, care sa-l puna intr-o lumina favorabila. Desigur ca Vasile nu se impaca cu ideea ca este un simplu muncitor si aspira sa fie un ins complicat, cu "probleme" si manifestari iesite din comun. ">Il intreb ce il "doare". Imi intinde doua bilete de internare in spital; diagnosticul: stari depresive. Comenteaza critia tratamentul psihiatric: imi spune ca s-a saturat de pilule, ba chiar crede ca-i fac rau. "Nu mai iau medicamente cat oi trai", spune el cu un oftat. Apoi imi declara ca a consultat cateva somitati din medicina naturista. A baut ceaiuri cu gramada-fara nici un rezultat. Apoi s-a adresat unui terapeut care vindeca prin telefon (sic). S-a simtit bine o vreme, apoi, nimic... Ii explic ca este cu neputinta sa vindeci prin telefon. Nu pare convins de replica mea si aduce in sprijinul parerii sale reputatia terapeutului: cutare revista cu mare priza la public i-a dedicat un intreg serial! Nu pune la indoiala seriozitatea celor de la gazeta, pentru ca ce este scris este indiscutabil real. Nu-i mai putin adevarat, insa, ca "vindecarea" lui prin telefon nu a durat decat cateva zile. Probabil din cauza ceaiurilor de care a cam facut abuz... Ma descoase care e opinia mea: sa mai bea sau nu ceaiuri? Eu insist insa asupra simptomelor sale, observand ca evita sa se refere explicit la ele. Balmajeste ceva despre "niste palpitatii", una sau doua nopti de insomnie, un complex de inferioritate pentru ca ii cade parul si alte nimicuri familiare oricarui ins care este viu si nu mort... Ii explic ca uneori mai si "doare". Ca durerea, in limite normale, nu trebuie sa ne sperie. Admite formal dar se incapataneaza totusi in sensul "maladiei" sale. Nu poate bea alcool, cafea, pentru ca chestiile astea il excita. Il asigur ca nu este nimic neobisnuit aici. Bautura este un puternic excitant iar el nu dispune probabil de esapari... Mai aflu ca nu se simte atras de prietena sa, iar treba aceasta ar trebui sa ne intrige pentru ca fata arata grozav. Nu-i nimic anormal, ii repet eu: uneori nu avem pur si simplu chef de prezente feminine. In plus, exista multe alte lucruri interesante in viata. De pilda, poti sa iesi in parc la o plimbare, de unul singur, numai cu gandurile tale, sa mergi la un spectacol, sa citesti ceva captivant, sa asculti muzica sau chiar sa dormi daca nu ai pofta de nimic in mod special... Vasile nu-si ascunde dezamagirea. A venit la mine in speranta unui diagnostic; a sperat sa ma dea gata cu paleta sa de manifestari anormale si nu a primit in schimb decat asigurarea ca este sanatos, ca nu are probleme, ca se plictiseste, ca duce o viata rutinata, caldicica, si ca, in fine, nimic nu se petrece (si) cu el. Nimic paranormal, parapsihologic, para-mai-stiu-eu-ce... Dezolat, Vasile devine insolent. Ma "ameninta" ca va consulta o duzina de radiestezisti si de alte asemenea figuri reputate pentru puterile lor vindecatoare. Nu-mi ramane decat sa-l invit sa o faca si sa-i urez succes! Morala se impune de la sine: "cazul" lui Vasile este tipic pentru o larga categorie de oameni-umbre care nici nu traiesc, nici nu mor, dar care se ingramadesc in "societati" si secte "para", care le confera o importanta pe care nu au avut-o si nu o vor avea niciodata in viata reala! 2. LUCIAN, 25 DE ANI

41

Lucian are 25 de ani, munceste intr-o fabrica din Bucuresti si este prieten, de mai multi ani, cu o fata pe care ar vrea sa o ia in casatorie, sa intemeieze un camin, sa faca copii, etc. Intelectual vorbind, Lucian nu are ambitii care sa-i depaseasca conditia. Este insa un ins temerar, ambitios, si cu un inalt simt al respectului fata de tot ceea ce nu intelege. Ma~ refer, desigur, la psihanaliza... A venit la mine, din proprie initiativa, pentru a-mi cere o consultatie. Ma~ cunoscuse intamplator intr-un cerc de prieteni si, chiar daca nu intelesese mai nimic din ceec ce comentasem eu pe marginea unei lucrari de psihanaliza, realizase totusi ca psihanaliza se ocupa de cazuri de afectiuni nevrotice intr-o maniera mai speciala si, totodata, nevatamatoare. Aflase ca, diferit de psihiatrie, psihanaliza nu se sinchiseste de diagnostic si ca nu apeleaza, pentru te miri ce, la ajutorului retetarului farmaceutic. In plus, a consulta un psihanalist nu pericliteaza cu nimic imaginea publica a pacientului: el nu va fi declarat, automat, nebun, de catre anturajul sau. Trebuie sa marturisesc ca solicitarea lui Lucian m-a cam pus pe ganduri. In general, psihanalistul are de a face cu intelectuali, cu oameni care se bucura de o anumita pregatire a mintii care le permite sa acceada mai usor la ideile si conceptiile psihanalitice. Oamenii de conditie mai modesta nu apeleaza la psihanaliza pentru ca au sentimentul ca pierd vremea, deoarece nu inteleg cum s-ar putea rezolva un caz de nevroza numai prin discutii. Pentru ei, totul este de competenta medicinei, adica a acelei medicine care actioneaza cu medicamente, cu diete alimentare, interventii chirurgicale, etc. Lucian a cutezat sa se adreseze unui psihanalist in ciuda faptului ca impartasea si el aceleasi prejudecati. Cazul lui Lucian arata cum se modifica personalitatea unui om atunci cand increderea si pretuirea de sine se bazeaza pe constitutia sa sexuala, iar aceasta i se pare nesatisfacatoare. Lucian mi-a declarat ca este foarte nelinistit de faptul ca, in ultima vreme, a constatat o modificare negativa a caracterului sau. Din cutezator cum era odata, a devenit un anxios, unul care se teme pana si de umbra lui. Apoi, nu mai are aceeasi pofta de lucru, ambitie de castig: el care facea o multime de invarteli ca sa-si rotunjeasca veniturile, a devenit acum apatic si fara "apuc". Apoi a mai constatat cu stupoare ca multe lucruri care ii placeau odinioara (nu vreau sa le insir aici) nu-i mai spun nimic. Alte multe detalii de temperament, de purtare, l-au convins ca se intampla ceva cu el, ceva nesanatos, si de aceea s-a adresat psihanalizei. Fara sa stiu din capul locului de unde sa incep ca sa inteleg cazul lui, injghebez o discutie banala din care astept, ca de obicei, sa prind un fir de care sa ma tin in analiza. "Firul" imi este oferit chiar de Lucian, care se ofera sa-mi povesteasca un vis scurt, un cosmar, care l-a trezit infricosat cu cateva nopti inainte de a veni la mine. Ma~ gandesc ca visul imi poate oferi cheia modificarilor de personalitate observate de L., si-l indemn sa mi-l povesteasca. Am visat, spune el, ca era noapte si, la un moment dat, s-a deschis fereastra prin care a tasnit un val de sange care m-a improscat din cap pana in picioare. M-am trezit cu frica in oase, pentru ca habar nu am ce vrea sa insemne visul asta". Ca de obicei, cand nu intelegeam un vis de asemenea factura, cu o atmosfera sumbra, aparent primejdioasa, ne lasam in voia superstitiilor care ne amplifica si mai tare sentimentul unei nenorociri apropiate. Comentand visul, utilizand toate sugestiile pe care le implica el, urmarind toate caile mai mult sau mai putin promitatoare pe care aluneca discutia noastra, ajung sa inteleg ca L. este foarte mandru de virilitatea lui, si ca, desigur, nu poate concepe relatia cu o femeie fara a avea copii. (Problma copiilor este extrem de accentuata si acest lucru are o semnificatie aparte.) Ii arat ca visul, care i-a starnit panicain noaptea respectiva, trebuie sa fie cheia anxietatii de care sufera el. Si ca daca il

42

interpretam, ne lamurim cu cazul lui; dar eu nu intelegun lucru: cum se explica faptul ca, desi isi doreste copii, nu-i are pana acum? Imi raspunde ceva neclar si realizez ca am pus degetul pe rana. Lucian nu are nici o explicatie rationala la acest fapt. Nu are copii pentru ca...nu are. O ezitare ma face sa indraznesc o intrebare in plus: ai fost cumva, recent, la un pas de fericitul eveniment? Adica, cat pe-aci sa devii tata? Imi confirma cu un gest scurt al capului dar fara nici o alta completare. Inteleg ca subiectul il stinghereste si ca nu ar vrea sa insist asupra lui. Conchid ca visul lui se refera tocmai la acest lucru, la dorinta lui de a deveni tata, pe care o contracareaza. Este si momentul in care inteleg mesajul visului. Valul de sange este o aluzie cam fara perdea la faptul ca prietenei lui Lucian i-a venit ciclul si, deci, nu a ramas insarcinata! Iata cheia anxietatii lui L. Dar mai exista un detaliu nu lipsit de importanta: sangele din visul lui a cazut pe el ("m-a improscat din cap pana-n picioare", a zis L.). Asta suna ca o acuza, ceva familiar urechilor noastre de crestini educati la scoala biblica a Vechiului si Noului Testament. Daca sangele a cazut peste L. este pentru ca el se considera vinovat de faptul ca prietena lui nu ramane insarcinata. Aceasta este adevarata sursa a anxietatii lui. Pentru ca, asa cum am sugerat deja, L. se identifica cu virilitatea lui iar o atingere adusa acestei componente a personalitatii lui afecteaza intreaga personalitate. Anxietatea lui, insotita de toate celelalte complicatii si deformari caracteriale, este o reactie la ideea ca nu este viril. Ideea in sine este refulata, pentru ca este neplacuta pentru eul lui Lucian, in asa fel incat nu mai raman decat sentimentele de inferioritate care l-au starnit sa mi se adreseze. Ce a facut psihanaliza confruntata cu un asemenea caz? Mai intai, a descoperit sursa psihologica, inconstienta (refulata) a anxietatii lui L. Cum a facut acest lucru? Interpretand un vis al pacientului cu ajutorul contextului de idei furnizat de problemele sale de viata. Apoi a legat cele doua elemente psihice, anxietate si ideea anxioasa, intr-un cuplu de forte care explica conditia actuala a lui L. Aceasta explicatie ii este oferita si pacientului, care se detensioneaza pentru ca intelege ce si cum in privinta cazului lui. Explicatia suna cam asa: dumneata suferi din cauza ideii care ti s-a infipt in cap ca nu esti viril. Si aceasta idee a aparut odata cu constatarea ca prietena dumitale nu a ramas gravida. Ai luat totul asupra dumitale.Desigur ca indata ce lucrurile s-au lamurit in acest sens, L. nu mai are de facut altceva decat sa verifice ipoteza ne-virilitatii sale. Este ceea ce a si facut, adresandu-se unui sexolog.

43