P. 1
CENTRUL DE PLASAMENT

CENTRUL DE PLASAMENT

|Views: 3,717|Likes:
Published by incarcatiusa

More info:

Published by: incarcatiusa on Jun 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/01/2013

pdf

text

original

CENTRUL DE PLASAMENT

Centrul de plasament din cadrul Directiei Judetene (de sector) pentru Protectia Drepturilor Copilului are ca principal obiect de activitate ocrotirea de tip rezidential pe o durata determinata a copilului aflat in dificultate. Centrul de plasament este un serviciu care in majoritatea cazurilor provine din restructurarea institutiilor de tip rezidential care pâna in 1997 au functionat conform Legii 3/1970 privind ocrotirea unor categorii de minori. Restructurarea vechilor institutii rezidentiale (conform prevederilor din Ordonanta de Urgenta nr. 26/1997) se inscrie ca o etapa esentiala in cadrul Strategiei Guvernamentale in domeniul protectiei drepturilor copilului. Ocrotirea de tip rezidential este considerata un serviciu prestat copilului. Intr-o abordare calitativa a obiectului activitatii centrului de plasament copilul este in centrul tuturor principiilor si obiectivelor de activitate, el fiind considerat clientul serviciului oferit. Obiectul activitatii centrului urmeaza sa fie explicitat in capitolele urmatoare prin detalierea tuturor componentelor serviciului si prin enuntarea elementelor care confera un minimum obligatoriu de calitate acestor componente.

Principiile
Transformarea leaganului sau a casei de copii in centru de plasament nu inseamna numai schimbarea denumirii, reorganizarea interna sau o noua schema de personal. Noile principii sunt cele care determina schimbarile de structura, de functionare, de schema de personal - antrenând in mod obligatoriu schimbari in activitatea personalului, in abordarea problematicii copilului in dificultate siin mentalitatea celor implicati direct sau indirect in (re)integrarea copiluluiin societate. Ele stau la baza organizarii pe componente a standardelor de calitate a ocrotirii copilului in Centrul de Plasament si vor fi in detaliu analizate in prezenta lucrare. Principiile vor fi enuntate si prezentate pe scurt in cele ce urmeaza. Drepturile fiecarui copil trebuie recunoscute, respectate si promovate. Prevederile Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului, care este un document de referinta ce contine principii generale - trebuie sa fie transpuse in practica prin metode concrete Acest principiu implica cunoasterea Conventiei de catre personalul centrului (prin cursuri de formare si activitati de informare) si in aceeasi masura popularizarea ei in rândul copiilor si familiilor acestora. Pornind de la analiza nevoilor speciale ale copiilor aflati in dificultate si care beneficiaza de o masura de protectie prin plasament intr-o unitate de tip rezidential, acest principiu se refera la reflectarea prevederilor conventiei in conceperea proiectului institutional, organizarea spatiului si a activitatilor, promovarea unui mod profesional de interventie in favoarea copilului si cu antrenarea lui directa. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului are un caracter holistic, afirmând ca toate drepturile sunt esentiale, indivizibile, interdependente si egale. Obligativitatea respectarii si promovarii acestor drepturi se reflectaintr-o maniera transversala in toate standardele cu privire la protectia copiluluiin Centrul de Plasament. Desi nu vor figura explicit cu denumirea de drepturi ale copilului, in lucrare se va insista pe respectarea si realizarea drepturilor copilului la viata si dezvoltare in toate privintele existentei copilului, inclusiv cele fizice, afective, psiho-sociale, cognitive, sociale si culturale, nivel de trai corespunzator, servicii eficiente de ocrotire a sanatatii, ingrijire speciala si securitate sociala, 1

ocrotire si educatie personalizata, protectie impotriva oricarei forme de abuz sau maltratare, identitate si istorie proprie, libertate spirituala, religioasa, a constiintei si a cuvântului, exprimare libera, intimitatea propriei persoane, pastrarea/dezvoltarea legaturilor cu propria familie si reintegrare familiala si sociala, standarde de viata corespunzatoare, odihna, joc si vacanta, informare din diverse surse, reevaluare periodica a masurilor de protectie. Copilul - în acest caz particular, copilul ocrotit intr-un centru de plasament - nu trebuie sa sufere discriminari indiferent de rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politica sau de alta natura, nationalitatea, apartenenta etnica si sociala, averea, infirmitatea, nasterea sau situatia sa, sau a parintelui sau tutorelui. Dezvoltarea copilului in centrul de plasament este asigurata in conditii cât mai apropiate de mediul familial. Un aspect important este amenajarea si dotarea unitatii precum si organizarea activitatilor colectivitatii formate din copiii rezidenti si personalul centrului de plasament astfel incât sa fie posibila aplicarea proiectului individualizat de protectie a fiecarui copil,in care exigentele create de asigurarea unui mediu securizant si de nevoile psihoafective ale copiilor sa se armonizeze cu tendintele de deschidere catre societate. Astfel, relatiile care se dezvolta in cadrul colectivitatii centrului de plasament trebuie sa asigure copilului protejat - ca individ si ca membru al unui grup - sentimentul apartenentei si integrariiintr-un mediu de tip familial. Valoarea modului de ingrijire si de asigurare a dezvoltarii copilului intr-un centru de plasament nu este o valoare intrinseca: ea se exprimain cadrul proiectului institutional si al proiectului individualizat de protectie a copilului. Practic, aceste doua tipuri de proiecte sunt complementare: - proiectul institutional construieste cadrul general al organizarii si functiiile centrului de plasament, stabileste relatiile functionale in interior si in exterior in cadrul complexului de servicii destinate protectiei copilului, propune activitatile specifice, defineste resursele (materiale, umane, financiare) si utilizarea acestora, exprima modalitatile de evaluare a activitatii. - proiectul individualizat de protectie a copilului reprezinta formalizarea actiunilor si a mijloacelor prin care fiecare copil este ocrotit si educat astfelincât dezvoltarea, cât si (re)integrarea sa in familie si in societate sa fie asigurate, iar acestea in cadrul specific al proiectului institutional. Fiind un serviciu centrat pe copil, activitatea se desfasoara conform unui proiect individualizat bazat pe evaluarea situatiei specifice si a nevoilor fiecarui copil, tratat ca subiect unic si complex, cu identitatea si istoria sa. Spre deosedire de vechile institutii de tip rezidential, in care ingrijirea si educatia se derulau dupa un model colectiv, in centrul de plasament fiecare copil este abordat individual, interventia complexa in favoarea (re)integrarii familiale si sociale fiind bazata pe evaluarea initiala a situatiei sale specifice si proiectarea unei interventii coerente, permanent adaptate evolutiei nevoilor copilului. Protectia asigurata de centrul de plasament are un caracter temporar: proiectul individual de protectie a fiecarui copil prevede solutii pentru (re)integrarea sa familiala in termen cât mai scurt. Daca in casa de copii sau in leagan nu se punea problema scurtarii la maximum a duratei institutionalizarii, acesta este un principiu fundamental pentru centrul de plasament. Punerea sa in practica implica construirea unor mecanisme pentru: - dezvoltarea relatiilor cu familia (eventual largita);

2

pregatirea si aplicarea alternativelor de ocrotire in familii substitutive (asistent maternal sau familie adoptiva), in strânsa legatura cu celelalte servicii destinate protectiei copilului; - diversificarea serviciilor oferite de DJPC (exemplu: deplasarea treptata a accentului de pe servicii de ocrotire pe servicii de prevenire) si in paralel cu aceasta, reconversia profesionala a personalului din centrele de plasament. Activitatile desfasurate in centrul de plasament au caracter deschis catre societate: prin modul de organizare, prin relatiile pe care le promoveaza, centrul de plasament devine un serviciu integrat in comunitate. Centrul de plasament - prin definitie - face parte dintr-un sistem judetean de servicii, destinate protectiei copilului, care sunt oferite de Directia Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului. El nu mai este o institutie cu personalitate juridica in subordinea unui minister, ci un serviciu al comunitatii, cunoscut si sprijinit de comunitate. Pentru realizarea efectiva a deschiderii catre societate, sunt necesare la nivelul proiectului institutional: proiectarea si aplicarea unei strategii de comunicare, de promovare a imaginii centrului, precum si antrenarea structurilor comunitatii (indivizi, scoala, biserica etc.) in calitate de parteneri in aplicarea proiectului institutional - activitati coordonate de DJPDC. La nivelul proiectului individualizat de protectie a copilului: integrarea acestuia in viata sociala intr-un mod similar celorlalti copii de vârsta lui, sustinerea participarii directe a copilului la activitati in cadrul comunitatii (activitati punctuale sau cu caracter permanent). Personalul centrului de plasament face parte din echipa de personal a DJPDC si este integrat in sistemul resurselor umane antrenate in aplicarea strategiei judetene (de sector) de protectie a copilului. Aplicarea efectiva a noului mod de asigurare a protectiei copilului aflat in dificultate presupune antrenarea responsabila, constienta si motivanta a personalului aflat in contact direct cu copilul. Reorganizarea institutiilor presupune modificari ale statutului, dificultati de comunicare, de intelegere si de asimilare a schimbarii de catre personalul direct implicat. Daca reforma este proiectata sau daca strategiile judetene sunt gândite si coordonate de catre conducerea DJPDC, realizarea sa practica, respectiv imbunatatirea efectiva a modului de protectie a copilului in dificultate nu se pot realiza fara concursul sutelor de educatori, asistenti si lucratori sociali, infirmiere, instructori de educatie care lucreaza in relatie directa cu copilul. La acest nivel atât de important exista cele mai mari riscuri de esec: fie din lipsa de informare si de pregatire, fie din inertie sau chiar rezistenta la schimbare, personalul nu realizeaza importanta desfasurarii activitatilor in mod corespunzator, in beneficiul copilului. De aceea este important sa actionam pentru evitarea/atenuarea acestor riscuri si consideram ca primul pas care trebuie facut ar fi integrarea personalului centrelor de plasament in echipa DJPC - o integrare nu numai pe hârtie (respectiv pe statele de functii, plata etc), ci o integrare reala, prin includerea in managementul resurselor umane la nivel de directie a acestor resurse din fostele institutii, dintr-o perspectiva de recunoastere si de valorizare a experientei profesionale, de antrenare in aplicarea reformei. Construirea unor relatii de parteneriat si de comunicare, in nici un caz de rivalitate, intre angajatii DJPDC din diferitele servicii si personalul fostelor leagane si case de copii; Consultarea, informarea si formarea tuturor categoriilor de personal in legatura cu modalitatile de restructurare a institutiilor pe baze constructive si plecând de la principiile aplicarii reformei sistemului de protectie a copilului aflat in dificultate. -

3

Lupta cu mentalitatile a fost dintotdeauna recunoscuta ca o lupta grea si de lunga durata, de aceea integrarea personalului si dezvoltarea unui spirit de echipa pluridisciplinara sunt aspecte ce nu trebuie subestimate. Pentru acest amplu proiect de restructurare a institutiei de tip rezidential e necesara mobilizarea unor importante resurse financiare - insa chiar daca aceste resurse importante sunt identificate, ele nu vor putea fi utilizate corespunzator daca profesionistii din DJPDC si din institutii nu vor fi motivati si antrenati pentru atingerea unor finalitati comune. Structura organizatorica a centrului de plasament are ca element fundamental MODULUL. Centrul de Plasament este organizat in subunitati de maximum 20-30 copii (pe criteriul vârstei) ; fiecare subunitate este structurata in module (2-4 copii/modul pentru 0-2 ani, respectiv 6-10 copii/modul pentru 2-18 ani.) La nivel de modul se realizeaza principalele functii ale serviciului: ingrijire, educare, socializare, evaluare etc. Se recomanda trecerea treptata la organizarea pe verticala a modulelor, aceasta modalitate fiind usor de aplicat in special in casutele de tip familial. Scaderea treptata a numarului de copii ocrotiti in centrul de plasament se face in paralel cu diversificarea treptata a serviciilor destinate protectiei copilului, ceea ce implica un proiect institutional flexibil, precum si informarea si pregatirea profesionala continua a personalului. Buna cunoastere a contextului local, a problematicii specifice in domeniul protectiei copilului, va permite proiectarea sistemului de servicii oferite de DJPDC pentru a raspunde nevoilor locale. Este esential ca organizarea si functionarea acestor noi servicii sa creeze un sistem integrat la nivel judetean, destinat atât protectiei copilului aflat in dificultate si pregatirii reintegrarii acestuia in familie si societate, cât si prevenirii aparitiilor situatiilor care pot pune in pericol securitatea si dezvoltarea copiilor. Centrele de plasament trebuie sa fie concepute si organizate ca si componente functionale integratein acest sistem, asigurând: - complementaritatea activitatilor si functiilor acestora; - relatii clare si functionale intre servicii; - mobilitate a resurselor umane, care sa fie pregatite pentru a lucra in diferitele componente ale sistemului; Comunicare Diversificarea serviciilor oferite de DJPDC este o garantie a capacitatii serviciului public specializat de a oferi cadrul adecvat pentru protectia copilului aflat in dificultate in concordanta deplina cu necesitatile sale. Standarde de calitate privind protectia copilului in centrul de plasament

Partea a II-a OBIECTIVE SI ELEMENTE MINIME PENTRU ASIGURAREA CALITATII PROTECTIEI COPILULUI IN CENTRUL DE PLASAMENT

4

igiena vietii in colectivitate. in ansamblul sau.1 Conditii de locuit Ambianta generala Obiective Elemente minime de realizare Amplasarein cadrul comunitatii Centrul de plasament nu se construiestein zone izolate de comunitate Sunt preferate locurile aflatein proximitatea unitatilor deinvatamânt. fara igrasie. In stabilirea componentelor se tine contin primul rând de dimensiunile nevoilor de dezvoltare ale fiecarui copil. culturale si a altor servicii ale comunitatii. masa. 5 .in proiectul centrului de plasament se va asigura interdependenta componentelor si fiecare dintre ele se va trata cu aceeasi responsabilitate.in aceeasi masura de nevoile specifice ale copilului ocrotit intr-o structura de tip rezidential Desi in document sunt explicitate separat. educarea si socializarea copilului Reintegrarea (integrarea) familiala si sociala a copilului Promovarea accesului la informatie si a posibilitatilor de exprimare libera a opiniei II. Pentru a propune o imagine globala a calitatii serviciului oferit fiecarui copil in parte. Centrul de plasament dispune de cladiri noi sau renovate corespunzator. alcatuit din componente interdependente si obligatorii. etc. Unitatea este dotata cu centrala proprie pentru incalzire si furnizarea apei calde sau este racordata la un sistem de termoficare care ofera servicii sigure si de calitate. Complexitatea serviciului rezulta din proiectarea interventiei pe baza abordarii personalitatii si nevoilor copilului in ansamblul acestora. petrecerea timpului liber. Daca centrul de plasament este situat departe de comunitate si nu este posibila pe termen scurt/mediu schimbarea acestui sediu. consolidate. Functionalitate si siguranta In centrul de plasament. Sanatate Educatie Dezvoltare emotionala si comportamentala Identitate Relatii familiale si sociale dar.enumerarea elementelor minime care contribuie la atingerea acestor obiective. a institutiilor medicale. se au in vedere toate componentele minime pentru a asigura protectia copiilor din toate punctele de vedere. prevenirea incendiilor. a accidentelor. studiu individual. Este obligatoriu ca in unitate sa functioneze cel putin o linie telefonica directa. Interventia presupune mai multe componente.Serviciul acordat copilului pe parcursul protectiei sale in centru este un serviciu complex. aimbolnavirilor.) Ingrijirea. constituind un instrument de management usor de aplicat. se expliciteaza fiecare componenta prin stabilirea unor obiective operationale: . Principalele componente ale serviciului pe care centrul de plasamentil ofera copilului pe perioada rezidentei sunt: Asigurarea conditiilor de locuit (cazare. se asigura conditiile de mobilitate necesare participarii constante a copiilor la viata comunitatii. Elementele specificate suntin acelasi timp elemente de evaluare si de autoevaluare a proiectului centrului de plasament.

Peretii sunt zugraviti de preferatin culori pastelate. debara. baie/toalete. In exterior. calduroasa si usor de igienizat Se asigura un program de igienizare zilnic/saptamânal/lunar Atmosfera de tip familial Mobilier dormitorului este diversificat (se evita paturile de spital) Fiecare copil are locul propriu : pat. . . spatiu pentru servire/preparare gustari. dar si pentru pregatirea lectiilor. Dormitorul serveste pentru odihna. jucarii. etajera. elementele de decor trebuie sa aduca o nota de culoare. balcoanele sunt protejate pentru prevenirea accidentelor (adecvat vârstei copiilor. 1. (dupa propria dorinta). pastrarea obiectelor personale. adaptate gustului si vârstei copilului . etc. birou sau masa de scris. Este similar camerei copiilor dintr-o familie Mobilier trebuie sa fie adecvat vârstei si sa ofere conditii sanatoase pentru odihna. dulap. spatii de afisaj cu fotografii ale familiei si ale prietenilor. camera de zi. spatiul afectat centrului este inconjurat cu garduri deinaltime medie. Se asigura dotarile necesare pentru a face posibila supravegherea permanenta a copiilor de vârsta mica (0-4 ani) : usa cu geam catre hol Prizele. scaun.2 ) Dormitorul Elemente minime de realizare Respectarea numarul maxim de copiiintr-un dormitor Numarul maxim de copii depinde de vârsta acestora 0-2 ani 2-14 ani 14-18ani : 4 copii 3-5 copii 3 copii Incepând de la vârsta de 3 ani se realizeaza separarea pe sexein dormitoare Asigurarea suprafatei minime pentru un copil Suprafata minima alocata unui copil este de 6 mp Functionalitate si siguranta . fara elemente metalice periculoase. joaca etc. geamurile. lenjerie de pat. cât si prin elementele decorative folosite. 6 . daca peretii sunt albi. perdele. depersonalizate Spatiul aferent unui modul cuprinde elementele minime dintr-o locuinta familiala (dormitoare. draperii. Pentru zugravirea si decorarea camerelor se utilizeaza culori vesele Se utilizeaza un mobilier asemanator celui familial. efectuarea temelor. desene. joc etc. atât prin amplasarea pieselor de mobilier. evitându-se salile mari.Atmosfera de tip familial Spatiile aferente unitatii se compartimenteaza. Se aleg culori vesele pentru covor.in acest scop copiii participa direct la decorarea dormitorului lor. gardul trebuie sa permita vizibilitate din ambele directii Diversitate Spatiile vor fi diferit amenajate. Pardoseala trebuie sa fie aderenta. etc. Se stimuleaza decoratiunile personalizate.

. Se asigura apa rece si calda permanent . Functionalitate. pentru igienizarea veselei . Materialele utilizate la amenajarea grupurilor sanitare sunt alese astfel incât sa permita intretinerea si igienizarea facila. Mentinerea ordinei nu trebuie sa fie o preocupare obsesiva . respectiv oficiul se doteaza cu instalatii si aparatura corespunzatoare pentru gatit. Se stabileste si se respecta un Program zilnic de igienizare a spatiilor. Exemple: lânga spatiul de primire de la intrarea in centru. Este obligatorie existenta grupurilor sanitare separate pentru personal In spatiile destinatein principal activitatilor comune se instaleaza câte un grup sanitar alcatuit din WC pe sexe + chiuveta. fetelor de masa. a prosoapelor. In fiecare subunitate se organizeaza o debara pentru pastrarea lenjeriei curate.atat la nivel de unitate cât si de modul 7 . pentru pastrarea alimentelor. dar si posibilitatea de a interveni din afarain caz de nevoie. chiuveta. etc. 4) Spatii pentru servirea/prepararea mesei Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Bucataria comuna cu dependintele acesteia se amenajeaza intr-un corp de cladire separat de module. copilul trebuie lasat sa se joace. igiena si siguranta Instalatiile sanitare sunt adaptate varstei copilului Se prevede o compartimentare adecvata pentru a asigura respectarea intimitatii copilului. organizarea unor activitati de autogospodarire sau a unor mici evenimente. WC) la fiecare modul. Igiena. in centrele de plasament de talie mare. chiar sa strice unele jucarii. etc. La nivel de unitate functioneaza o spalatorie-calcatorie pentru igienizarea lenjeriei de pat. Substantele de igienizare (detergenti) nu se lasa la indemâna copiilor. Instalatii electrice sunt protejate . langa spatiile de servire a mesei (în cazul centrului de plasament de talie mare. masina de calcat -pentru igienizarea obiectelor de imbracaminte personale ale copiilor. sala de sport. functionalitate si siguranta Bucataria..in care masa se serveste incain cantina/ Se prevede un spatiu cu masina de spalat (o masina la 2-3 module). ci sunt inchise in spatii accesibile doar personalului. Se amenajeaza un spatiu pentru servirea mesei in fiecare casuta (în cazul casutelor de tip familial) sau la nivel de unitate. Spatii igienico-sanitare Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Se prevede cate un grup sanitar (cabina dus. langa club. . La fiecare modul (sau grup de 2-3 module) se amenajeaza un oficiu in care se asigura posibilitatea pregatirii/servirii de gustari sau mese de duminica.

specificului local. Televizorul se amplaseaza la o inaltime corespunzatoare In exterior se va evita betonarea completa a curtilor de joaca Se prevad din apropierea locurilor de joaca. aparate de gimnastica. instrumente muzicale. sarbatori religioase. 1. Salile de joaca se doteaza cu tarcuri si saltele pentru cei mici Este necesar ca la nivel de unitate (club) sa existe urmatoarele dotari: statie de amplificare. Vesela si tacâmurile utilizate trebuie sa fie usor de igienizat Atmosfera de tip familial In cazul unitatilor mari este necesara compartimentarea spatiilor de servire a mesei Este necesar un sistem de autoservire pentru copiii peste 7 ani Se asigura copiilor posibilitatea de optiune (cel putin partiala) intre doua meniuri la masa de pranz Este obligatorie consultarea copiilor in intocmirea meniurilor Decorul salii de mese este colorat. geamuri protejate. redactie revista. 8 . cercuri de informatica. casetofon. etc. tobogane. Anul Nou. Se amenajeaza terenuri de minifotbal. cât si comune (într-o proportie echilibrata) . placut. biblioteca. bancute. accesorii de bucatarie periculoase (aparatura electrocasnica. in locuri vizibile accesibile doar personalului.Accesul copiilor la masina de gatit. . artizanat. arte plastice.) este riguros controlat si supravegheat. diversificat Vesela. mai ales la vârste mai mici. tacâmurile si fetele de masa au un aspect adecvat vârstei copiilor Se asigura posibilitati de organizare a meselor festive cu prilejul unor sarbatori (aniversari ale copiilor. un aparat de radio (sau radiocasetofon) . voley Functionalitate si siguranta Instalatiile de joaca si jucariile se selectioneaza tinând cont de toate eventualele riscuri de accident pe care le implica.5) Conditii pentru petrecerea timpului liber Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare In interior se amplaseaza: -mici spatii de joaca chiarin dormitorul copilului si posibilitati de pastrare a jucariilor preferate -loc pentru petrecerea in comun a timpului liber in camera de zi de la fiecare modul -club. In exterior se amenajeaza: -curte cu spatii de joaca -teren activitati sportive -spatii verzi (eventual o mica gradina) Dotari minime In camera de zi : un televizor. truse de prim ajutor in caz de accident. frigider. care sunt atât individuale. posibilitatilor de dotare deja existentein centru. In dotarea modulelor se prevad jocuri si jucarii adaptate vârstei. In toate spatiile de joaca se asigura prize. In spatiile de joaca din exterior se instaleaza leagane. (adaptate vârstei copiilor. cei mai mari vor fi pregatiti corespunzator si vor avea afisate regulile de folosire. cutite. etc. groapa cu nisip. etc.

La nivel de unitate se amenajeaza o camera pentru intâlniri copii-familie (daca nu exista un centru de pregatire a integrarii si reintegrarii familiale pe lânga unitate) Ambianta de tip familial Se doteaza cu un mobilier familial (fotolii.2 Ingrijirea. 1. educarea si socializarea copilului 2.6) Locul pentru studiu individual Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare . II. pasta de dinti.. . Se interzice depozitareain curtile de joaca a diferitelor materiale de constructii. prosoape.7) Spatiul pentru intâlniri cu membrii familiei. maltratare. scaune joase. etc. fara prezenta unor persoane din afara (doar in conditiile in care aceasta nu este periculoasa pentru copil. Functionalitate si siguranta Se asigura iluminat corespunzator (veioza de birou) Mobilierul de birou indeplineste conditiile ergonomice 1. Functionalitate si siguranta Se respecta un program al vizitelor. In dormitor sau in camera de zi se va amenaja pentru fiecare copil un birou (masa de scris) cu scaun si etajere pentru carti. se amenajeaza o sala de lectura (poate fi sala de lectura a bibliotecii).1) Asigurarea conditiilor de igiena siingrijire a sanatatii Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea igienei personale a fiecarui copil . Copiii sunt consultati pentru intocmirea acestui program. mai ales in centrele de plasament unde sunt ocrotiti copii scolari. Copiii dispun de obiecte personale de igiena (periuta de dinti. cu persoane din afara institutiei. masuta) Se realizeaza decoratiuni vesele (de preferat realizate chiar de copii) Se respecta dreptul copilului si al familiei sale de a discuta in intimitate. etc. cum ar fi in cazuri de abuz.) 9 . In program se specifica acele cazuri in care proiectul personalizat al copilului precizeaza obligativitatea supravegherii vizitei. atât pentru membrii familiei. Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Camera de zi a modulului poate servi si ca spatiu pentru primirea oaspetilor . caiete. cât si pentru prietenii sau colegii de scoala ai copiilor. sapun. a uneltelor sau a substantelor toxice si a oricaror produse care punin pericol sanatatea copiilor. La nivel de unitate.

Fumatul este interzis in prezenta copiilor si in orice spatiu destinat acestora. intr-un climat deincredere reciproca. separat de cele pentru copii. 10 . ci si educatorul. psiholog-copil. se permite fumatul numai in locuri special amenajate. . sa inteleaga importanta igienei personale. initial la angajarea in munca si ulterior. privare de hrana. de alimentatie corecta. Promovarea sanatatii personalului Personalul este obligat sa efectueze periodic controale de evaluare a starii de sanatate fizica si psihica. agresarea verbala. grupuri sanitare. a exercitiului fizic atât in viata cotidiana.). care trebuie sa aiba caracterul prietenesc si deschis al discutiilor dintre parinte si copil. la intervale de timp bine precizate in proiectul institutional. stabilite prin Regulamentul intern. Copilul este pedepsit in caz de nevoie numai prin metode educative. psihologul etc.) sau psihica (umilirea. Personalul este riguros evaluat. cât si pentru sanatatea lor de viitori adulti. Se realizeaza programe de educatie sexuala si contraceptiva. Eventualele cazuri de abuz sau neglijare se dezbat in echipa pluridisciplinara sub coordonarea sefului de centru si a directorului DJPDC si se iau decizii in consecinta. Asigurarea igienei colectivitatii Se aplica programe de curatenie si dezinfectare zilnice/saptamânale/lunare pentru dormitoare. Protejarea contra oricarei forme de neglijare sau abuz. in cel mai scurt timp si luând toate masurile de precautie pentru a preveni repetarea unor asmenea fapte. etc. Se deruleaza (individual si colectiv) programe educative pentru dezvoltarea deprinderilor de igiena. cu participarea echipei pluridisciplinare (nu numai asistentul medical raspunde de educatia pentru sanatate.Se asigura fiecarui copil imbracaminte si incaltaminte adecvate calitativ si cantitativ pentru fiecare sezon. Igienizarea obiectelor personale de imbracaminte se asigura la nivel de modul (sau grup de 2-3 module). privare de imbracaminte etc. Fiecare membru al echipei trebuie sa ofere copilului un exemplu personal de igiena si de comportament sanatos. copiii sunt sprijiniti sa adopte un stil de viata sanatos. sala de mese. intimidarea. de pastrare a ordinii si curateniei. programe de educatie impotriva fumatului si a consumului de bauturi alcoolice si de droguri. a alimentatiei corecte. Personalul urmeaza periodic cursuri de pregatire complementara pentru a preveni si a observa orice forma de abuz sau neglijare si pentru a interveni in asemenea situatii. Aceste programe educative vor fi realizate pe grupe de vârsta. Este obligatorie existenta grupurilor sanitare pentru personal. Este interzisa orice forma de pedeapsa fizica (bataie. interzicerea contactelor sociale. holuri. camere de zi. In centrul de plasament se interzice consumul de bauturi alcoolice si de droguri. etc. Dezvoltarea responsabilitatii copilului pentru pastrarea propriei sanatati Prin metode educative adecvate vârstei. .) . etc. asistent social-copil). Se colaboreaza cu alte servicii de specialitate din comunitate Se va acorda cea mai mare atentie discutiilor individuale cu copiii (educator-copil. Alimentele se depoziteaza si se pregatesc in conditii de igiena Lenjeria de pat se schimba de câte ori este cazul la sugari si copiii mici si saptamânal la copiii peste 2 ani.

lucrari stomatologice) Copiii ocrotiti in centrul de plasament sunt in evidenta unor medici de familie. drame personale. Se respecta un program zilnic de activitati in aer liber pentru copiii de toate vârstele si in toate anotimpurile. datorate unor cauze precum: lipsa afectivitatii in familie/în serviciile de ocrotire anterioare. Sunt avute in vedere cu prioritate activitatile specializate de terapie a problemelor psihologice specifice fiecarui copil in dificultate. serviciul public specializat incheie contracte cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate C. institutionalizare de lunga durata.vârsta . precum si de tratament adecvat (ochelari. etapele si activitatile concrete .Prevenirea imbolnavirilor si ocrotirea sanatatii copiilor Se acorda o atentie deosebita nevoilor personale deingrijire a sanatatii fiecarui copil . precum si modul de preparare). Fiecare copil beneficiaza de controlul periodic al vederii si al danturii. In caz de imbolnavire.momentele de evaluare . se asigura cu strictete regimul alimentar stabilit de medic. 11 . Se incurajeaza cunoasterea de catre fiecare copil a riscurilor de imbolnavire si consilierea lui pentru un mod de viata sanatos. care cuprinde: . Momentele de evaluare stabilite in proiectul personalizat sunt in primul rând momente de revizuire si eventual reconstruire a planului de interventie.personalitatea copilului Ritmul activitatilor este adaptat particularitatilor copilului Pentru o interventie eficienta este necesara o coerenta intre toti profesionistii care lucreaza cu copilul. Fiecare copil cu o stare de sanatate normala beneficiaza de controale medical de rutina -la intrareain centrul de plasament. in acest scop. In fiecare centru de plasament se afiseaza in biroul personalului (accesibil inclusiv supraveghetorului de noapte) liste operationale cu numerele de telefon ale persoanelor resursa/ serviciilor care se contacteazain caz de urgenta (accident. Alimentatia copiilor este echilibrata si in conformitate cu necesitatile biologice specifice fiecarei vârste (un asistent nutritionist va coordona intocmirea meniurilor.rapoartele privind dezvoltarea copilului din toate punctele de vedere Activitatile realizate in cadrul proiectului personalizat suntin acord cu: . intrarea unor persoane nedorite).A. -la intervale de timp determinate (functie de vârsta) pe parcursul protectiei in centrul de plasament. imbolnavire.istoricul . Personalul este pregatit sa observe eventualele semne de imbolnavire a copilului la diferite vârste si sa ia masurile necesare cu responsabilitate. va evalua calitatea/cantitatea alimentelorinainte si dupa prelucrare.obiectivele. 2.S. precum si implicarea in calitate de partener a familiei copilului. disparitia unui copil. incendiu. antecedente de abuz sau de neglijare in familie si/sau in afara familiei.2) Dezvoltarea afectivitatii si a personalitatii copilului Obiective Elemente minime de realizare Interventie personalizata Pentru fiecare copil echipa pluridisciplinara propune si aplica un proiect personalizat de (re)integrare familiala si sociala.nominalizarea specialistilor care intervin si a responsabilitatilor acestora .J.

etc. sa nu comenteze greselile parintilor sau situatia sociala speciala a familiei. Educatorul va avea grija sa delimiteze clar rolul sau de rolul parintilor.Respect pentru individ . membrii familiei -si sa fie ajutat sa interepreteze propria istorie si situatia actuala in care se afla. precum si de opiniile personalului.Acceptarea greselilor sau pedepsirea lorintr-un mod constructiv. cumpararea de ghiozdane identice. Relatie de tip parental intre educator si copil Desi intervine in calitate de profesionist. . Copilul este antrenat sa participe direct la amenajarea si intretinerea spatiului de locuit. Participare activa a copilului la propriul proiect Se renunta la utilizarea termenului de copil asistat (statutul de persoana asistata presupune un rol pasiv: acestei persoane i se ofera toate conditiile de-a gata) .Personalul de toate nivelele este pregatit sa respecte istoria copilului.Copilul are dreptul sa-si cunoasca istoria. a copiilor care sunt legati printr-un anumit grad de rudenie si/sau a copiilor care provin din acelasi cartier (vecini).Se urmareste constientizarea de catre copil a locului si rolului sau ca individ in cadrul colectivitatii in care traieste.Se previn si se trateaza complexele de provenienta. Promovarea bunelor relatii intre copii La repartizarea copiilor pe module se are in vedere reunirea fratilor. in familie si in societate. Opinia copilului este luata in considerare de catre toate categoriile de personal care intervinin proiectul personalizat: educator.Promovarea dreptului la identitate si la istorie personala Documentele de identitate pentru fiecare copil sunt: . . sa isi exprime opiniile.Deschidere si comunicare .Raspuns imediat la nevoile copilului . Este recomandata organizarea pe verticala a modulelor.Caldura si afectiune . psiholog. asistent social. etc.Confidentialitate si incredere reciproca .Recunoasterea calitatilor si a reusitelor . umilirea sau lezarea psihica a copilului sunt absolut interzise) . sa faca propuneri pentru petrecerea timpului liber. . Se interzic orice fel de practici care favorizeaza "uniformizarea" copiilor (exemple:imbracarea cu haine identice. educatorul de referinta al copilului respecta in relatia cu copilul valorile de baza ale unei relatii parentale de calitate. Se tine cont de preferintele copiilor. 12 . pentru a nu induce o dependenta a copilului de institutie si pentru a pregati (re)integrarea acestuia. stabilirea meniului.Limite clare si bine precizate . . in ideea de a integra copii cu dificultati mai mari de adaptare in grupuri cu copii fara probleme. evitând orice forma de abuz asupra copilului (bataia. evitându-se insa diferentele foarte mari de vârsta (exceptând cazurile de frati).Disponibilitate de a raspunde intrebarilor copilului .

copilul (tânarul) are dreptul sa opteze pentru o forma de pregatire scolara (universitara) sau profesionala.) 13 . cât si cu invatatorul/profesorul diriginte si cu alte cadre didactice pentru rezolvarea problemelor care apar. etc.orientarea scolara si profesionala. Când acesta problema apare.integrarea copiilor in comunitatea clasei si a (grupei -gradinitei) ca prim pas al integrarii lor in comunitate . liceal. universitar -în functie de vârsta sa si de aptitudinile sale. gimnazial. activitatile educative de grup la nivelul modulului au ca scopuri: dezvoltarea comunicarii si a intrajutorarii intre copii. stabilirea unei deontologii a relatiei cu acesti copii si a unor metode de lucru in consecinta) . Asigurarea frecventarii cursurilor Educatorul de referinta are obligatia sa controleze prezenta copilului la scoala si sa discute atât cu copilul.diminuarea si eliminarea marginalizarii in scoala a copiilor protejati in centrele de plasament . Absenteismul scolar se considera o problema grava. stimularea spiritului de echipa.la nivel de unitate de invatamânt (informarea si sensibilizarea intregului colectiv didactic asupra problematicii copilului in dificultate. Copiii frecventeaza unitatile scolare (prescolare) din cadrul comunitatii. iar conducerea centrului de plasament trebuie sa tina cont de aceasta. de sprijin si colegialitateintre toti elevii clasei. rezolvarea ei reprezinta unul din obiectivele prioritare ale proiectului personalizat. care sa prevada activitati in parteneriat in favoarea fiecarui copil protejat Obiectivele principale ale acordurilor se refera la: . Pe parcursul ocrotirii in centrul de plasament. 2. La terminarea ciclului gimnazial (liceal). este de preferat ca in masura posibilitatilor sa se mentina inscrierea copilului la scoala din cartierul sau. primar.Pentru dezvoltarea bunelor relatiiintre copii. Activitatile care fac obiectul acordului se organizeaza: . insistând pe ajutorarea lor in cazul situatiilor de esec scolar.colaborarea cu profesorii/învatatorii (educatorii de gradinita) precum si cu parintii celorlalti elevi la derularea proiectelor personalizate .3) Educatia prescolara si scolara Obiective Elemente minime de realizare Favorizarea accesului la educatie Este obligatorie inscrierea fiecarui copil din centrul de plasament intr-o unitate de invatamânt prescolar. Parteneriatul cu unitatea de invatamânt La nivel de serviciu public si centru de plasament se incheie acorduri de colaborare cu unitatea de invatamânt.la nivel de clasa (o abordare individualizata a copiilor protejati. postliceal. initierea in practicile democratice. pe crearea unei atmosfere pozitive de toleranta. pentru a evita o ruptura de mediul scolar cu care era familiarizat.

Sunt organizate activitati care favorizeaza intercunoasterea intre copii (jocuri de identitate.ii stimuleaza aptitudinile.4) Socializarea Elemente minime de realizare Dezvoltarea abilitatilor de relationare siinsusirea normelor de relationare Copilul isi formeaza sentimentul apartenentei la un grup (modul) chiar in cadrul centrului de plasament: are responsabilitati concrete in cadrul grupului. sensibilizare. face demersuri pentru o pregatire suplimentara pentru examene. stimularea participarii familiilor la programe de socializare etc. discutii despre propria istorie.la nivel de consiliu al parintilor elevilor (informare. la scoala si in comunitate sunt clar explicate copiilor. Este recomandata afisarea drepturilor si indatoririlor copiilor.) Sprijinirea copilului pentru o buna pregatire scolara Educatorul ajuta copilul sa-si efectueze temele. comunica cu scoala si participa la sedintele cu parintii. drepturile si indatoririle pot reprezenta o tema discutata frecvent in cadrul modulului. copilul participa la toate demersurile care privesc viitorul sau profesional. preocupari. etc. Copilul este ajutat sa cunoasca si sa stie sa apeleze la serviciile din comunitate (posta. Se lucreaza asupra deprinderilor legate de punctualitate. Se stimuleaza includerea copiilor in grupuri in afara centrului de plasament (clasa. intr-o forma accesibila. familie. dorinte de viitor. magazine. Sunt incurajate vizitelein familii (familii ale personalului centrului sau/si ale voluntarilor cu care centrul de plasament colaboreaza).. echipa sportiva. Se urmareste formarea constiintei de cetatean prin programe adecvate vârstei . 2. etc). 14 . este antrenat in activitati care presupun relationarea cu ceilalti membri ai grupului (copii si adulti) in conditii de respect si reciprocitate. Constientizarea faptului ca are drepturi si indatoriri Drepturile si indatoririlein cadrul centrului de plasament. Cunoasterea celorlalti. Formarea abilitatilor si deprinderilor de a se implica in societate In programul copilului se includ activitati care se desfasoara in comunitate si care implica o relationare sociala. cerc de arte plastice. de gestionare a banilor si a bunurilor. il controleaza. Orientarea scolara si profesionala Se discuta cu copilul despre viitoarea sa profesiune. de comportament politicos in societate.

atitudini. terapeutice de care are nevoie pentru ca interventia in perioada de ocrotirein centrul de plasament sa fie cât mai benefica. precum si ale familiei. Copilul este ajutat saisi formeze o constiinta de sine si sa fie responsabil. activitatile. precum si caracteristicile relatiei copil-familie pe parcursul proiectului (pentru a aprecia gradul de pregatire a reintegrarii sau integrarii copilului). pentru a evita repetarile sau implicarea unui numar prea mare/prea mic de profesionisti. psihologului. De semnarea responsabilului de caz este esentiala in implementarea proiectului. valori pe care copilul se doreste sa le dobândeasca prin activitatile propusein proiect. profesorilor de la scoala copilului. la fiecare obiectiv (pentru observarea evolutiei). el raspunde de organizarea interventieiin echipa. Proiectul personalizat de integrare este un document scris. pentru a orienta copilul catre profesii cu care poate gasi cu usurinta un loc de munca. acordând atentia cuvenita fiecarui profesionist si delimitând responsabilitatile fiecaruia. Stimularea interventieiin echipain interesul copilului. Responsabilul de caz este "puntea" dintre copil si familie (naturala sau substitutiva). perioadele de desfasurare.In orientarea scolara si profesionala se iau in considerare opiniile educatorului. Se inscriu realizarile copilului. Transformarea copilului in protagonistul propriului sau proces de integrare Se respecta dreptul copilului de a avea un proiect personal. Se precizeaza obiectivele concrete pe fiecare domeniu. 3. Evaluarea in echipa a cazului se face pe baza documentelor scrise. echipa decide procedurile educative. si nu pe impresii subiective.3 Reintegrarea (integrarea) sociala si familiala a copilului 3.1) Proiectul personalizat de integrare Obiective Elemente minime de realizare Reprezinta principalul instrument de lucru al echipei centrului de plasament. II. sociofamiliale. Prin proiect se stabilesc domeniile de actiune pluridisciplinara in fiecare caz in parte.in acord cu opinia si cu dorintele sale. Periodic se evalueaza: -evolutia copilului si a relatiei familiale -activitatile planificate si se stabilesc. Un rol importantil are studierea pietei muncii. Formularea in scris a proiectului este garantia ca toti cei implicati cunosc si sunt de acord cu demersurile. responsabilii. pas cu pas. Plecând de la analiza situatiei personale a copilului. daca este cazul.2) Reintegrare si integrare familiala si sociala Obiective Elemente minime de realizare Existenta unor strategii bine definite de (re)integrare 15 . cunostinte. noi strategii de lucru. Fiecare obiectiv este explicitatin termeni de: deprinderi. psihologice.

sociala si profesionala a copilului. social si profesional. Craciun.Reintegrarea in familia largita . proiectul personalizat expliciteaza programul de interventie in colaborare cu acest centru. petrecerea sfârsitului de saptamâna sau a unor perioade de vacanta.Integrarea intr-o familie substitutiva îningrijirea unui asistent maternal . Familia fiecarui copil din centrul de plasament este in evidenta Centrului de pregatire si sprijinire a reintegrarii si integrarii copilului in familie. pastrarea si dezvoltarea relatiilor copilului cu familia sain vederea reintegrarii familiale Proiectul personalizat prevede activitatile concrete de relationare cu familia (vizite. 16 . Educatorul pregateste din timp plecarea copilului din centru. . functie de caz. sentimentul de insecuritate si de marginalizare si ii dezvolta autonomia necesara in viata independenta. socializarea si integrarea familiala. Personalul centrului de plasament este pregatit sa respecte si sa stimuleze relatia copilului cu familia sa naturala sau cu familia substitutiva/ potential adoptiva.Crearea. ajutându-l sa perceapa ca un pas bunin viata sa intrarea in familia adoptiva.Reintegrarea in familie . corespondenta.Pregatirea pentru viata independenta . urmatoarele obiective.In fiecare centru de plasament se stabilesc tipuri de proceduri care vizeaza. De la vârsta de 13-14 aniincepe pregatirea pentru viata independenta a tânarului. cu tot ceea ce implica aceasta din punct de vedere emotional. plimbari) si sa-i invite pe copii acasa. Colaborarea cu serviciul specializat in integrarea si reintegrarea familiala. Familia este informata periodic cu privire la situatia copilului (stare de sanatate. Pregatirea eficienta reduce teama tinerilor de a pararasi institutia. Educatorul de referinta are un rol important in aprecierea moduluiin care copilul percepe noua sa potentiala familie. modulin care evolueaza sentimentele sale fata de familie) in ideea de a pregati reîntoarcerea copilului acasa. Proiectul de interventie asupra copilului se deruleaza concomitent cu cel de interventie asupra familiei. situatie scolara.intâlniri. Personalul centrului este pregatitin spiritul respectarii parteneriatului cu familia. Pregatirea integrarii intr-o familie adoptiva In perioada de pregatire a adoptiei se stabileste un program de vizite in centru si de intâlniri in afara centrului (în prezenta unui membru al echipei -asistent social sau educator. Parintii sunt incurajati si sprijiniti sa-si viziteze copiii cu prilejul evenimentelor sau al sarbatorilor (zi de nastere.Integrarea intr-o familie substitutiva . sa desfasoare activitati impreuna (servirea mesei. In cazurile familiilor cu probleme financiare deosebite. Pregatirea tânarului pentru parasirea centrului si inceperea unei vieti independente. fiind constient de caracterul temporar al ingrijirii copilului intr-un centru de plasament si de importanta reusitei (re)integrarii familiale. Considerarea familiei ca principal partenerin educarea. absolvirea anului scolar etc. se acorda parintilor suport pentru cheltuielile de deplasare (prin intermediul Centrului de pregatire si sprijinire a reintegrarii si integrarii copiluluiin familie).).

Se recomanda infiintarea unei Comisii locale de integrare care sa dezbata si sa se implice in rezolvarea fiecarui cazin parte.in vederea pregatirii proiectului de integrare. disciplina. programul de pregatire isi propune dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de munca. daca numarul copiilor de aceasta vârsta este mic. Colaborarea cu Serviciul de asistenta si sprijin pentru tineri Se prevad axe comune de activitateintre modulele cu copii mari -peste 13-14 ani si serviciile de asistenta si sprijin pentru tinerii care parasesc centrul de plasament. Proiectul personalizat va avea un capitol distinct destinat activitatilor de pregatire a integrarii profesionale. directia de munca. drepturile si indatoririle persoanelor angajate in munca. In orientarea scolara si profesionala se auin vedere posibilitatile reale de gasire a unui loc de munca in comunitate. carora li se adauga reprezentanti ai comunitatii din categoriile enumerate mai sus. Orientarea scolara si profesionala a copilului de la vârsta de 13-14 ani (înainte de absolvirea scolii generale. ei vor fi orientati cate un alt asemenea serviciu din cadrul sistemului judetean. scoala. ONGuri.Centrul de plasament colaboreaza cu Serviciul de asistenta si sprijin pentru tineri. Comisia este formata din reprezentanti ai serviciului public specializat si seful centrului de plasament. seriozitate. firme de stat si particulare. 3.prospectarea responsabila a pietei muncii .3) Integrarea profesionala Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea orientarii si consilierii in vederea integrarii profesionale In fiecare centru de plasament in care sunt ocrotiti copii cu vârsta peste 12 ani functioneaza un Serviciu de asistenta si consiliere psihipedagogica si formare profesionala. Se explica adolescentului consecintele negative ale lipsei unui contract de munca atunci când presteaza o activitate . Copilul este informat si consiliat cu privire la importanta contractului de munca. spirit de echipa. In orientarea scolara si profesionala se tine contin primul rând de dorinta copilului si de aptitudini. Colaborarea cu institutiile si serviciile din comunitate Integrarea profesionala se poate realiza cu implicarea comunitatii: primarie.evitarea optiunilor de pregatire unilaterala Pregatirea copilului/adolescentului pentru a se integra profesional nu se limiteaza la invatarea unei meserii.insusirea deprinderilor de punctualitate.1) Proiectul personalizat de integrare 17 . II. fiind necesare: .4 Promovarea accesului la informatie si a posibilitatilor de exprimare libera a opiniei 3. Facilitarea accesului la informatie cu privire la legislatia muncii. stimularea responsabilitatii fata de propriul proiect profesional.

de interesul lor pentru anumite teme si creându-le un climat favorabil comunicarii. alegerea hainelor. politic si culturalin care traim: ei trebuie sa fie "ancorati"in timp si spatiu. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului (textul prescurtat) este afisata in fiecare unitate. sainteleaga ca ei cresc si vor deveni adultiin acest context. a jucariilor sau a obiectelor scolare etc. asemanator celui familial. afise. ¨ Se distribuie copiilor pliante.Coerenta . Regulamentul intern al centrului nu este doar un document formal. amenajarea camerelor. Informarea copiilor se face tinând cont de capacitatea lor deintelegere.in spatiile frecventate de toti copiii. unde pot fi citite ziare si reviste.Viabilitate . sa cunoasca realitatea atât la nivel national cât si local. economic. concursuri etc. In fiecare centru de plasament cu copii de vârsta scolara functioneaza o biblioteca.Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea si promovarea drepturilor fundamentale ale copilului de a fi informat si de a-si exprima liber opinia In fiecare centru de plasament exista un punct de lucru al Serviciului de asistenta a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei. Asigurarea accesului la mijloace de informare in masa si specializate In fiecare centru de plasament (la nivel de modul) exista aparate radio si TV. Educatorul raspunde eventualelor intrebari puse de copii. Educatorul care ii faciliteaza aceastaintelegere va respecta regulile unei informari corecte Accesibilitate . ci un instrument de lucru care sa le explice in mod concret atât profesionistilor. la care copiii sunt incurajati sa urmareasca nu numai emisiunile pentru cei mici. Incurajarea copilului sa-si exprime opinia in legatura cu toate aspectele care-l privesc În relatia educator-copil se promoveaza dialogul.Asigurarea feed-back-ului Cunoasterea de catre copil a regulamentului centrului de plasament Copilul trebuie sa fie informat intr-o maniera clara si accesibila despre ce are si ce nu are voie sa faca pe parcursul ocrotirii sale in centrul de plasament. intocmirea meniurilor. se stimuleaza exprimarea punctelor de vedere ale copiilor in legatura cu toate aspectele vietii cotidiene si ale proiectului personalizat si se accepta opiniile copilului. pot fi organizate activitati de informare. cât si copiilor regulile de viatain centrul de plasament. Nu se accepta principiul conform caruia "Copilul este vinovat -adultul nu are nici o vina" (din pacate promovat inca in multe familii. Cunoasterea de catre fiecare copil a prevederilor Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului. ci si emisiuni informative. Sunt luate in considerare propunerile copiilor in stabilirea programelor de activitate si de vacanta. Un principiu de baza este evitarea izolarii artificiale a copiilor de contextul social.) 18 . prin mijloace adaptate fiecarei vârste. In programele de activitati la nivel de modul se includ activitati de cunoastere si discutare a Conventiei ONU. organizeaza dezbateri pe teme care ii intereseaza.

pentru a pregati intrarea in sistem a copilului aflat in dificultate. ingrijire. prin hotararea CPC.caracter rezidential : copilul este protejat si gazduit si i se ofera conditii de cazare. Pot infiinta si gestiona astfel de servicii si Organismele Private Autorizate. RESURSE DOCUMENTARE Cerntrul de primire a copilului in regin de urgenta si de evaluare Centrul de primire a copilului in regim de urgenta si de evaluare este un serviciu al carui rol principal este asigurarea unei interventii eficiente in beneficiul copiilor. atunci cand in urma evaluarii cauzelor plasarii in centrul de primire este realizabila revenirea copilului in mediul familial. care reprezinta un adevarat partener al conducerii centrului de plasament). sa apeleze la serviciul specializat pentru sprijin. la nevoie. 2. atunci cand este privat de mediul sau familial . de abandon sau neglijenta. Centrul de primire actioneaza 1. -dreptul de a fi protejat impotriva ricarei forme de abuz si de a beneficia de asistenta corespunzatoare pe parcursul procedurilor Denumirea serviciului sugereaza principalele caracteristici: . fara a astepta rezultatele unei proceduri indelungate de stabilire a unei masuri de protectie . sa exprime punctul sau de vedere si. pedeapsa sau brutalitate fizica si/sau mentala. prin plasament intr-o institutie adecvata. cat mai scurta (maximum 15 zile) . copilul este protejat in acest centru pe o perioada de timp determinata. pentru a promova urmatoarele categorii de drepturi : -dreptul la protectie impotriva oricarei forme de violenta. Centrul este organizat astfel incat sa asigure permanenta serviciilor de primire si interventie primara in caz de urgenta. Autoritatile publice judetene au obligatia sa-l infiinteze si sa-l sustina. copilul are dreptul sa-si sustina parerea. BENEFICIAR | ATRIBUTII | PRINCIPII ORGANIZARE | FUNCTII | PERSONAL | AMPLASARE | CAPACITATE | 19 . inclusiv de violenta sexuala -dreptul de a fi protejat prin plasament familial sau. Pentru exprimarea opiniilor se recomanda infiintareain fiecare unitate a unor "cutii de opinii" sau a "Sfatului copiilor" (comitet alcatuit din liderii alesi ai copiilor.In orice neîntelegere sau conflict. pentru a proteja copilul si a-i oferi temporar ingrjirile si consilierea de specialitate de care are nevoie.in acest serviciu copilul in dificultate este primit imediat. stabilind in urma rezultatelor evaluarii din centrul de primire masura (masurile) cele mai adecvate fiecarui caz Plasamentul in regim de urgenta are o durata de 15-30 de zile. aceasta perioada poate fi prelungita din motive intemeiate.in regim de urgenta . de maltratare sau exploatare. educatie. . . in caz de necesitate. hrana. . Centrul de primire in regim de urgenta este o structura care nu trebuie sa lipseasca din sistemul judetean de servicii. in vederea reintegrarii familiale sau a pregatirii aplicarii unor masuri de protectie vizand copilul si familia sa. eventual insotita de masuri de consiliere si suport pentru parinti. pentru a preveni intrarea in sistem a copilului in aflat in situatie de risc.odata cu gazduirea copilului in centru incepe procedura de evaluare complexa a situatiei acestuia.

BENEFICIAR In centrul de primire pot beneficia de servicii copii aflati in una din situatiile urmatoare : a) copil abuzat -fizic -rele tratamente prin actiune -rele tratamente prin inactiune (lipsire voita de ingrijire sau/si tratament medical) -psihic -sexual b) copil neglijat Nota: In anexa 1 sunt prezentate definitiile termenilor de abuz si neglijare. cu cetateni din comunitate.inclusa in punctul d). in unitatea sc olara la care era deja inscris sau in alta unitate scolara). Dupa un control medical de rutina si dupa acordarea primelor ingrijiri igienico-sanitare. relatia educator-copil precum si relatia dintre ceilalti adulti si copil) se organizeaza astfel incat sa asigure copilului un sentiment de siguranta. de caldura. In orice situatie. copilul este gazduit in centru si este dat in responsabilitatea unui educator de referinta. precum si formele de abuz si neglijare asupra copilului. Se utilizeaza elemente din declaratiile copilului. Gazduirea copilului cu tot ceea ce presupune aceasta (conditii de cazare si masa. Pe perioada rezidentei in centru se va asigura continuitatea scolarizarii copilului (dupa caz. se colaboreaza cu politia. Daca la internare asistenta medicala identifica probleme care depasesc sfera ingrijirilor elementare si a primului ajutor. cu ambii parinti decedati) d) copil abandonat (identificabil sau neidentificabil) ATRIBUTII Centrul asigura beneficiarului in regim de urgenta: a) -primire si gazduire b) identificare c) intocmire raport de caz d) evaluare e) -interventie si tratament f) -pregatire masuri de protectie adecvate a) Copilul aflat in situatie de risc sau dificultate este primit la orice ora. Raportul 20 . c) copil despartit din motive obiective de parintii sai (pierdut. medicul (poate fi un medic de familie cu care directia a incheiat un contract de colaborare) efectueaza un control al starii generale de sanatate a copilului (evaluare medicala . Se completeaza Fisa copilului. ambianta generala. posibilitatile de petrecere a timpului liber. este chemat de urgenta medicul sau copilul este transportat la spital. b) Daca nu se cunoaste identitatea copilului. cu scoala. de incredere. c) Cu elementele de identificare precum si cu informatiile privind situatia copilului si factorii care au determinat aducerea sa la centru se intocmeste primul raport de caz. procedura de identificare incepe odata cu primirea sa in centru.

). se inventariaza cauzele acestor probleme si se dezbat in echipa pluridisciplinara solutiile posibile pentru ameliorarea/rezolvarea situatiei. e) Axele de interventie. familia va trebui sa urmeze un program de consiliere/evaluare/ suport prin intermediul Centrului de Consiliere si Suport pentru Familie. Acest Plan de interventie individualizat se va adapta permanent evolutiei procesului de evaluare . f) Pentru interventia pe termen lung. copilul va fi in centrul atentiei. avand in vedere eventualele traume suferite. ci incepe un proces complex prin care se cauta sa se gaseasca solutia cea mai buna pentru el.trebuie sa aiba o abordare pluridisciplinara.de aceea sunt foarte importante reuniunile de lucru in echipa in care fiecare caz este dezbatut In centrul de primire in regim de urgenta se realizeaza doar interventia pe termen scurt. Protectia intr-o familie substitutiva este recomandata daca in reteaua de asistenti maternali a judetului / sectorului sunt profesionisti pregatiti pentru a primi un copil care a trecut printr-o situatie de maltratare. din centrul de primire. din cadrul DJPDC. Exista tendinta din partea presei scrise si a audiovizualului de a cauta senzationalul. dar numai daca nu este contrar interesului copilului. Copilul nu trebuie sa aiba motive suplimentare de suferinta si este necesar sa fie protejat de o eventuala stigmatizare sociala datorata prezentarii situatiei sale in mass-media. obiectivele de actiune. d) Evaluarea este functia cea mai importanta a centrului. In cadrul evaluarii se identifica problemele copilului. educatorului de referinta. va fi ascultat -fara insa a-l ? teroriza ? prin prezenta continua a unor persoane diferite. In cazul copiilor abuzati sau neglijati in mod vadit trebuie sa se porneasca si procedura de decadere din drepturile parintesti. 21 . atunci cand aceasta este necesara. Se recomanda ca doar psihologul si educatorul de referinta. Se va analiza cu prioritate posibilitatea reintegrarii copilului in familia sa naturala sau largita. evaluarea poate dura cateva zile sau cateva saptamani si implica adesea participarea unui numar mare de specialisti. In tot acest proces de evaluare. spital etc. de a profita intr-o maniera comerciala de evenimentele grave carora le-a cazut victima un copil. La alte discutii sau la controalele medicale copilul poate fi insotit de educatorul de referinta. pentru a raspunde nevoilor urgente fizice si psihice ale copilului. fiind alaturi de copil in orele de joaca. i se va cere parerea. incep demersurile pentru pregatirea discutarii cazului in Comisia pentru Protectia Copilului. cat si familia. asistentului medical sau medicului. activitatile si calendarul acestora se stabilesc in urma evaluarii. Intrarea in sistemul rezidential trebuie sa fie ultima solutie. pentru a-i oferi un climat de siguranta. precum si din alte institutii si servicii din comunitate (politie. Acest raport este documentul initial care sta la baza evaluarii. Copilul nu este doar scos din mediul in care asupra lui s-a exercitat un abuz de orice fel. Atunci cand este posibil. de masa sau cand se pregateste de culcare. In functie de caz. incluzand punctele de vedere ale asistentului social. Un aspect important in toate tipurile de activitati desfasurate in centru este protejarea copilului de mediatizarea situatiei sale. Daca intoarcerea in familie este posibila. dar si metode de observare si evaluare indirecte. Relatia adult-copil care a suferit o trauma in familie este extrem de complexa si delicata. eventual asistentul social sa discute direct cu copilul -acesti profesionisti urmand sa aplice metode directe. Masurile care se pregatesc trebuie sa vizeze atat copilul. se recomanda obtinerea acordului parintilor pentru viitoarele masuri si stimularea parteneriatului cu familia. psihologului.

Organizarea spatiului si dotarile tehnico-materiale. bazat pe elementele raportului si anchetei care se realizeaza in fiecare caz. Este necesar ca acest parteneriat sa functioneze in dublu sens : politia. Exista posibilitatea deplasarii unei echipe mobile pentru a raspunde unei sesizari si a transporta copilul la centru sau la spital. PRINCIPII Acceptarea oricarui caz de copil aflat in pericol in una din situatiile prezentate anterior. Procedura de primire se bazeaza pe considerarea unei potentiale situatii de pericol la fiecare copil adus la centru. abandon. cetateni. cu unitatile scolare. sa contacteze centrul pentru a trimite/face cunoscute cazuri de abuz. nu se vor furniza elemente de identificare a copilului (nume. Protectie si securitate pentru fiecare copil gazduit Copilul este cazat. In cazuri de sesizare de abuz echipa centrului va fi insotita de un politist. La centru se pot adresa specialisti din domeniu. i se asigura primele ingrijiri igienico-sanitare. Mobilitate si parteneriat cu toate institutiile si serviciile din comunitate care pot interveni pentru depistarea cazurilor si ameliorarea/rezolvarea situatiei copilului. iar centrul sa conteze in orice moment pe sprijinul politiei sau al spitalului in rezolvarea unui caz. spitalul etc. cu organizatii neguvernamentale care lucreaza cu copiii si sa aiba caracterul unui serviciu deschis catre comunitate. dintre care un hot-line pentru public) asigura servicii non-stop pentru copilul in pericol. Este necesar necesar ca acest centru sa colaboreaze cu celelalte servicii sociale. asigura securitatea fiecarui copil. pana la preluarea cazului de instantele judecatoresti. ci dimpotriva : fiecare caz este tratat cu responsabilitate maxima Permanenta serviciilor oferite Incadrarea cu personal si dotarile tehnice ale centrului (linii telefonice directe. Proiectul detaliaza diagnosticul si masurile concrete ce se recomanda pentru protectia copilului. fotografie) si nu se vor lua interviuri in urma carora copilul ar putea retrai experiente dureroase . In acest scop. Interventie personalizata Fiecare copil primit in centru beneficiaza de un proiect personalizat de interventie in regim de urgenta. Durata limitata a gazduirii 22 . cadre didactice. copii la orice ora din zi si din noapte. Nu poate fi minimalizat faptul ca un copil care a fost victima unui abuz poate fi in continuare urmarit de agresor. neglijare.Se recomanda respectarea regulilor deontologice si a secretului profesional. Chiar daca informatia este publicata. Aceasta procedura nu trebuie sa fie un filtru selectiv care sa respinga relativ usor unele cazuri aparent mai putin grave. inclusiv in zilele de sarbatoare. functie de caz. politisti. in colaborare cu celelalte servicii din sistemul de protectie a copilului si cu alte institutii si servicii din cadrul comunitatii. este primit cu caldura si i se insufla incredere ca in acest centru este in siguranta si ca tot personalul care il primeste si il ingrijeste se implica in ameliorarea/rezolvarea situatiei sale. precum si incadrarea de personal de protectie si paza de un bun nivel profesional. procedurile de acces in centru al persoanelor straine vor fi stricte. Directia Judeteana pentru Protectia Copilului este obligata sa incheie conventii de parteneriat cu Politia si Directia Sanitara pentru buna functionare a Centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare.

timp in care se poate pregati si propune CPC cea mai potrivita masura de interventie in favoarea copilului (plasament familial sau rezidential. Centrul de primire in regim de urgenta se poate infiinta si pe langa un Centru de Plasament. Nu este suficienta doar o placa simpla cu denumirea centrului. pentru situatiile de urgenta survenite in momentele de acoperire integrala a capacitatii curente a centrului (2-4 paturi pliante care pot fi instalate relativ usor). Facilitarea accesului publicului la acest serviciu. maltratare etc. este de dorit ca amplasarea centrului sa fie in apropierea directiei judetene pentru protectia copilului si cat mai central in cadrul comunitatii. ORGANIZARE In acest paragraf propunem un model de organizare a centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare. care in urma restructurarii ar putea indeplini si alte functii. din doua motive: Asigurarea comunicarii rapide si eficiente si a parteneriatului intre specialistii centrului si cei din directie pentru interventie in regim de urgenta si pentru stabilirea masurilor de protectie adecvate fiecarui caz . CAPACITATE Centrul poate gazdui un numar maxim de 10 copii. consiliere/suport pentru familie. Se pot prevedea si locuri suplimentare. poate fi proiectat un centru de primire cu o capacitate mai mare. Avand in vedere numarul mic de copii gazduiti. . AMPLASARE Data fiind misiunea sa de a interveni in situatii de urgenta. consiliere. Daca necesitatile pe plan local o impun si pot fi antrenate resurse financiare suficiente. 23 . Infiintarea centrului trebuie insotita de o campanie de informare a comunitatii.Gazduirea in centrul de primire dureaza cel mult 30 zile.primirea copilului. trimiterea copilului catre Centrul de asistenta si sprijin pentru readaptarea psihologica a copilului cu probleme psihosociale) si a familiei sale (orientare. ci este necesara afisarea in exterior a serviciilor oferite si a situatiilor in care un copil poate fi adus aici de catre orice cetatean responsabil care sesizeaza un caz de abandon. usor de gasit atunci cand este nevoie.evaluarea primara a situatiei. Definirea componentelor Componenta primire-evaluare Este componenta centrala a acestui serviciu. suport in cadrul unui Centru de consiliere si sprijin pentru parinti). prezentand: A) Schema de organizare a spatiului B) Definirea componentelor A) Schema de organizare a spatiului B. reintoarcerea copilului in familie eventual cu includerea acestuia intr-un centru de zi. s-ar putea asigura un buget de functionare mai mic. Centrul de primire in regim de urgenta trebuie sa fie vizibil. pentru ca orice cetatean care doreste sa ajute un copil in dificultate sa se poata adresa cu usurinta si in cel mai scurt timp posibil. neglijare. printr-o mai eficienta utilizare a personalului si a spatiilor administrative. prin care se asigura : .

Climatul acestei componente trebuie sa fie placut.colaborarea cu alte servicii din cadrul directiei judetene (de sector) si al sistemului de protectie a copilului. jocuri educative etc). Seful centrului tine permanent legatura cu conducerea DJPC. In acelasi spatiu se afla si biroul echipei mobile.supravegherea pe timpul noptii este facuta de un educator cu pregatire de specialitate. Biroul contabilitate-administrativ gestioneaza bunurile materiale si fondurile care se deruleaza in cadrul centrului de primire pentru asigurarea serviciilor curente. interventia propriu-zisa (consiliere. In acest cabinet se asigura permanenta de catre asistente medicale (3 ture pe zi). cu celelalte servicii din cadrul serviciului public specializat. cu institutiile si serviciile partenere pentru ca centrul de primire sa-si indeplineasca atributiile si functionarea cotidiana sa fie asigurata. Daca centrul functioneaza pe langa un centru d eplasament sau in cadrul unui complex de servicii. primitor. . Componenta coordonare-administrativ Secretariatul asigura si monitorizarea cazurilor. Psihologul poate oferi sfaturi in acest sens. Zilnic ofera consultatii un medic (angajat cu contract de colaborare). unde se pot primi telefonic sesizari la orice ora.acordarea primului ajutor si a primelor ingrijiri. servesc si activitatilor de interventie propriu-zisa (psihoterapie individuala si de grup. precum si din comunitate Oficiul de paza este situat la intrarea in centru. componenta administrativa distincta nu mai este necesara. . Orice copil adus la centru trece mai intai printr-o procedura de evaluare medicala. In cabinetul de evaluare vor avea loc discutiile individuale ale psihologului si asistentului social cu copilul -in urma carora rezulta elementele de baza pentru stabilirea proiectului personalizat de interventie in regim de urgenta. capabil sa intervina intr-o situatie critica. evaluare in vederea propunerii celor mai adecvate masuri de protectie care urmeaza sa fie stabilite pentru copil de catre CPC).numarul de copii in camera este de maximum 2. . Coordonarea centrului ii revine directorului DJPC. care poate interveni in regim se urgenta. 24 . In cabinetul medical se asigura copilului primele ingrijiri igienico-sanitare. inca din faza de amenajare a centrului. . Acelasi cabinet. deplasandu-se la locul sesizat. aici se pastreaza evidenta intrarilor si iesirilor din centru. data fiind problematica copiilor care sunt protejati in acest serviciu. iar un cadru de primire rece. Permanenta este asigurata si de serviciul on-line. precum si camera de zi din spatiul de evaluare. pentru a permite supravegherea permanenta a copiilor.camerele au ferestre catre holul interior sau usi cu geam.se amenajeaza o camera si pentru copii mici ( 0-2 ani ). principalele diferente fiind urmatoarele: . Componenta rezidentiala Se organizeaza si se amenajeaza similar cu centrul de plasament. oficial nu este adecvat. masurile de paza vor fi severe. dupa care poate fi cazat in componenta rezidentiala. stabilirea proiectului personalizat de interventie in regim de urgenta. existenta cabinetului de evaluare medicala cu izolator (pentru contagiosi) este obligatorie. Sa nu uitam ca aici vin copii care au trecut prin traume deosebite.

Consiliere-orientare si elaborare propunere de masuri de protectie: .intocmire raport de evaluare. Functia Categorii de activitati Profesionisti implicati Depistare si preluare cazuri: . . Jurist. Asistent medical.FUNCTII Principalele functii ale centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare sunt: .evaluare juridica. medicamente pentru situatiile de urgenta. . Evaluare: .deplasarea echipei mobile la locul semnalat si preluarea copilului.inceperea unui program de activitati de consiliere si psihoterapie a copilulu .solicitare colaborare din partea Politiei: . Educator specializat. asistent social.asistenta telefonica de permanenta (hot line).asigura primirea si primul ajutor medical si psihologic pentru copil. .se organizeaza activitati educativ-distractive individual si in grup.orientarea membrilor familiei catre serviciile unui centru de consiliere si suport pentru parinti . spital. educator specializat 25 .evaluare psihologica. Personal de paza.protectie si ingrijire de urgenta.evaluare sociala.dezbaterea fiecarui caz in reuniune pluridisciplinara. Psiholog. .copilul este transportat la policlinica. pe baza evaluarii primare a cazului . . . . hrana.asigura cazare.evaluare.asigura paza si securitatea copiilor rezidenti.popularizarea existentei centrului in cadrul comunitatii (strategie de imagine). . . . Asistent social. Asistent social Educator specializat Medic sofer Protectie si ingrijire de urgenta: .evaluare medicala.propunerea unei masuri de protectie a copilului care urmeaza sa fie discutata si aprobata de Comisia pentru Protectia Copilului Psiholog. cu scop preponderent terapeutic.depistare si preluare cazuri. Educator specializat. Medic.conceptie proiect personalizat de interventie de urgenta. . Asistent social. . . servicii de psihoterapie -in functie de caz.consiliere-orientare si elaborare propunere de masuri de protectie. . imbracaminte.

carora numai o echipa pluridisciplinara bine pregatita le poate face fata cu succes. In acelasi timp. Incepand cu consilierea si orientarea telefonica prin serviciul on-line si pana la interventia la locul unde s-a savarsit un abuz asupra copilului. denumit in continuare SELO. Serviciul de asistenta si sprijin pentru copil in exprimarea libera a opiniei sale.PERSONAL Dat fiind caracterul continuu al activitatii si interventia in regim de urgenta. care sa asigure permanenta atat in echipa mobila cat si la sediul centrului. acest loc de munca este caracterizat printr-un nivel ridicat de stres. Categorii de personal Sef centru 1 post Asistent social : 1 asistent social/tura -de permanenta la sediul centrului Asistent sau lucrator social : 1 post/tura in echipa mobila Educator specializat : 2 educatori/tura -de permanenta (componenta rezidentiala) 1 educator/tura -de permanenta hot-line sau echipa mobila Asistent medical 1 post/tura Medic 1/2 post : 1-2 ore pe zi pentru consultatii Psiholog/psihopedagog 1 post pe unitate Paznic 1 post/tura . in acest tip de serviciu este necesar sa lucreze un numar important de specialisti. dar a carui eficienta (inclusiv in termeni financiari) devine vizibila pe termen lung. ci si cu un nivel de competente profesionale foarte bun. Personalul centrului trebuie sa fie nu numai suficient din punct de vedere numeric. 1/3 norma pe luna RESURSE DOCUMENTARE Serviciul de asistenta si sprijin pentru copil în exprimarea libera a opiniei sale. centrul de primire apare in mod evident ca un serviciu scump. pentru ca acest serviciu se confrunta permanent cu situatii dificile. de criza. cu un buget de functionare important. competente si o adevarata arta a relationarii umane. caruia personalul trebuie sa-i faca fata (este necesar un program de pregatire in acest sens). Procesul decizional reprezinta orice procedura administrativa sau judiciara care se poate finaliza prin adoptarea unei decizii pentru solutionarea problemei respective. asigura copilului capabil de discernamant asistenta si sprijinul necesare participarii la procesul decizional referitor la orice problema care il priveste sau ii poate afecta interesele. Din aceste motive. ATRIBUTII 26 . activitatea in centrul de primire implica cunostinte.Sofer 1 post/tura Personal intretinere si bucatarie 1 Bucatareasa 1 spalatoreasa Secretar 1 post Administrator 1/2 post Contabil colaborator.

in raport cu varsta. la solutiile propuse pentru rezolvarea problemei. 6. SELO trebuie sa fie organizat si sa functioneze atat la nivel judetean. ca propunere de lege ferenda. in mod corespunzator varstei si gradului de maturitate a copilului. 5. preluand rolul pe 27 . pentru: 1. 7. a autoritatii sau institutiei competente sa solutioneze problema. SELO nu urmareste sa asigure copilului dreptul la autodeterminare. in fiecare comuna. precum si cu privire la posibilitatile de solutionare a problemei. In opinia noastra. 8. a evalua capacitatea de discernamant a copilului in raport cu circumstantele si obiectul procesului decizional care il priveste. a-l asculta si/sau a-l consulta pe copilul capabil de discernamant pentru a afla opinia sa cu privire la circumstantele si obiectul procesului decizional. a evalua circumstantele si obiectul procesului decizional pentru a determina daca si in ce mod copilul poate fi implicat in solutionarea problemei care il priveste 4. avand sentimente si opinii proprii. 10. juridic. in vederea demararii unui proces decizional pentru rezolvarea problemei si apararea drepturilor si intereselor legitime ale copilului 2. precum si solutia preferata de copil. 9. cat si local. SELO are drept principal obiectiv promovarea calitatii copilului de subiect activ de drepturi si libertati. pe care factorii decizionali trebuie sa le considere in stabilirea oricarei decizii care il priveste sau ii poate afecta interesele. a-l informa pe copilul capabil de discernamant asupra consecintelor pe care le-ar avea adoptarea oricareia dintre solutii si a-l consilia pentru a putea alege solutia optima potrivit cu drepturile si interesele sale. medical si al asistentei sociale. a oferi oricarui copil posibilitatea de a sesiza orice situatie ce reprezinta incalcari sau nerespectari ale drepturilor sale. a oferi copilului capabil de discernamant toate informatiile pertinente si utile referitoare la drepturile sale in raport cu problematica supusa procesului decizional. a oferi copilului capabil de discernamant posibilitatea de a fi informat in mod obiectiv si corect asupra circumstantelor si obiectului procesului decizional. municipiu. a prezenta opinia copilului sau a-l asista pe acesta in prezentarea opiniei sale in fata instantei. a oferi oricarui copil posibilitatea de a solicita asistenta si sprijin pentru ascultarea si implicarea sa in procesul decizional referitor la orice problema care il priveste sau ii poate afecta interesele 3. oras.Serviciul actioneaza prin mijloace specifice domeniului psihologic. gradul de maturitate ale acestuia. inclusiv orice forma de abuz sau neglijenta suferite din partea familiei sau a tertelor persoane. a asigura respectarea drepturilor copilului si apararea intereselor sale legitime prin considerarea opiniei copilului in adoptarea deciziei de catre instanta/ autoritatea/ institutia competenta. ci participarea corespunzatoare a acestuia la procesul decizional.

un viitor “Cod al copilului” trebuie sa prevada o limita de varsta inferioara (preferabil 10 ani sau mai putin). fie printr-un reprezentant sau o institutie corespunzatoare. Pentru corecta evaluare a capacitatii de discernamant a copilului.care serviciul de autoritate tutelara il mai detine inca in prezent din punct de vedere teoretic si devenind in mod efectiv un reprezentant si / sau un asistent al copilului care sa asigure exercitarea efectiva si realizarea deplina a drepturilor acestuia. 12 in acest context. Acesti specialisti trebuie sa aiba la dispozitie timpul si competentele necesare pentru a-l putea asculta. In opinia noastra. fundamentala atat pentru aplicarea. ca si propunere de lege ferenda. De asemenea. fie direct. in conformitate cu regulile de procedura din legislatia nationala. (1) Statele parti vor garanta copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa asupra oricarei probleme care il priveste. Conventia nu poate fi invocata pentru a se stabili o asemenea limita de varsta Cu exceptia cazurilor in care este evidenta lipsa capacitatii copilului de a-si forma o opinie (de ex. opiniile copilului fiind luate in considerare avandu-se in vedere varsta sa si gradul sau de mauritate. in special. iar apoi explicitarea anumitor termeni. incepand de la care orice 28 . copil sugar). manifestari biologice sau tulburari metabolice. nefiind determinant pentru evaluarea capacitatii de discernamant a acestuia. 12 nu stabileste o limita inferioara de varsta de la care copilul este considerat capabil de discernamant si avand dreptul sa-si exprime in mod liber opiniile. pentru modul in care instanta/ autoritatea/ institutia competenta iau in considerare opinia copilului. de maturitatea sa sau de implicarea unei anumite varste determinate. cat si de posibilitatile acestuia de a comunica. Criteriul varstei si al maturitatii copilului este determinant in momentul adoptarii deciziei. consulta pe copil si a interpreta ceea ce acesta doreste sa comunice. cat si oricarui alt mesaj pe care acesta il transmite (comportament. trebuie avute in vedere atat modalitatile in care copilul a fost invatat sa comunice. 12 din Conventie. Trebuie sa se acorde egala importanta atat cuvintelor copilului. (2) In acest scop se va da copilului. Consideram deosebit de importanta reproducerea textului integral al art. independent de capacitatea copilului de a comunica in mod direct opinia sa. specialistii SELO trebuie sa aiba in vedere caracteristicile circumstantelor si obiectului procesului decizional raportate la capacitatea copilului de a-si forma o opinie si de a opta pentru o anumita solutie a problemei." Capacitatea de discernamant a copilului Este deosebit de important de subliniat faptul ca art. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului Dreptul copilului de a-si exprima liber opinia in orice problema care il priveste este prevazut de art. etc). Prevederi legale internationale 1. atitudine in raport cu o anumita situatie. ATRIBUTII | PREVEDERI LEGALE APLICABILE | BENEFICIARII SELO FUNCTIILE SELO | ORGANIZAREA SELO PERSONALUL DE SPECIALITATE AMENAJAREA SPATIILOR | RELATIIA CU CELELALTE COMPONENTE PREVEDERI LEGALE APLICABILE 1. prevedere importanta. posibilitatea de a fi ascultat in orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste. dreptul copilului de a-si exprima in mod liber opinia trebuie garantat si respectat. cat si pentru interpretarea conventiei.1.

Este important de subliniat ca ponderea pe care opinia exprimata de copil o are in adoptarea deciziei trebuie sa fie in egala masura influentata atat de varsta copilului.copil este prezumat a fi capabil de discernamant. pentru varste inferioare capacitatea de discernamant urmand sa fie evaluata pentru fiecare caz in parte. daca este cazul prin intermediul parintilor sai sau reprezentantilor legali. educatia. consideram ca art. evaluarea gradului de maturitate a copilului in raport cu problema supusa procesului decizional prezentand o importanta deosebita. tinand seama de varsta si de maturitatea copilului. afectiva. etc. s-au asigurat. referitor la dreptul copilului acuzat de savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de a fi informat in cel mai scurt termen si in mod direct sau.. Art. 21. 9. Singur criteriul varstei nu poate fi in nici un caz determinant. ca: 29 . referitor la dreptul copilului de a fi ascultat in orice procedura care implica o separare de parintii sai sau de unul dintre acestia. a). relatiile familiale sau realizarea oricarui alt drept al sau. 12 reprezinta cheia de bolta pentru aplicarea conventiei. Orice problema care il priveste pe copil Dreptul de exprimare libera a opiniei trebuie garantat si respectat in orice proces decizional care urmareste rezolvarea unei probleme in care copilul are un interes personal sau care ii poate afecta modul de viata. Informarea pertinenta si obiectiva a copilului cu privire la drepturile sale. in mod special in cadrul procedurilor administrative sau judiciare.2. Exprimarea libera a opiniei Copilul are dreptul de sa-si exprime in mod liber opinia.2 . instanta/ autoritatea/ institutia cu componente decizionale ar trebui sa fie obligata sa ascute opinia copilului. d) al conventiei sunt relevante pentru aspectele legate de garantarea si respectarea dreptului la exprimarea libera a opiniei copilului pe care le-am prezentat mai sus: Adoptiile vizate prin convetie nu pot avea loc decat daca autoritatile competente ale statului de origine . 40. intrucat respectarea sau promovarea fiecaruia dintre drepturile prevazute de aceasta se reflecta in modul in care prevederile art. 1. Art. constrangere sau influenta care l-ar putea impiedica sa se exprime in orice mod sau care l-ar putea determina sa nu mai doreasca sa exprime. referitor la adoptia copilului care trebuie incuviintata numai dupa ce toate persoanele interesate (inclusiv copilul capabil de discernamant) si-au exprimat consimta-mantul. precum si la circumstantele si obiectul procesului decizional. referitor la dreptul copilului privat de libertate de a contesta legalitatea privarii sale de libertate.2. el nu trebuie sa sufere nici un fel de presiune. 12 se aplica in orice proces decizional care il priveste pe copil. Conventia de la Haga asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale Prevederile art. Alte prevederi ale conventiei aplicabile in sfera dreptului de exprimare libera a opiniei sunt Art. in deplina cunostinta de cauza. dezvoltarea. Din acest motiv. d). Art. In consecinta. 37. Incepand de la acea varsta. sanatatea.. la consecintele posibile ale aplicarii uneia dintre solutiile propuse sau a celei pentru care copilul a optat este o conditie esentiala a respectarii dreptului de exprimare libera a opiniei. 4 lit. b). de acuzatiile care i se aduc si sa beneficieze de o asistenta juridica sau de orice alta asistenta corespunzatoare pentru pregatirea si prezentarea apararii sale. cat si de gradul sau de maturitate intelectuala. ii) .

si 4. Dupa parerea nostra.1. relevante sunt urmatoarele prevederi ale Conventiei. in formele legal cerute si ca acest consimtamant a fost dat sau constatat in scris.3.10 . sa fie consultat si sa-si exprime opinia. in cadrul procedurilor care il intereseaza desfasurate in fata autoritatilor judecatoresti: a. cand este cerut. 3 . daca acesta este cerut. de care se poate prevala el insusi. 30 . nu a fost ratificata de Romania. sa fie informat de eventualele consecinte ale punerii in practica a opiniei sale.Rolul reprezentantilor In toate procedurile care il intereseaza pe copil desfasurate in fata autoritatii judecatoresti. sa furnizeze copilului toate informatiile pertinente. b. consimtamantul copilului la adoptie. Pentru sfera de aplicare a dreptului de exprimare libera a opiniei copilului. Conventia europeana asupra exercitiului drepturilor copilului Aceasta conventie a fost adoptata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei la 25 ianuarie 1996. s-a dat in mod liber. sa primeasca orice informatie pertinenta. precum si la eventualele consecinte ale oricarei actiuni a reprezentantului. acest consimtamant nu a fost obtinut prin contraplata sau contraprestatie de orice fel. Art. pe care le reproducem integral. precum si de eventualele consecinte ale oricarei decizii luate Art. c. b. dorintele si opiniile copilului au fost luate in considerare. acesta s-a bucurat de sfaturi si a fost bine informat asupra consecintelor adoptiei si ale consimtamantului sau la adoptie. sa furnizeze explicatii copilului. 2. cu privire la eventualele consecinte ale punerii in practica a opiniei sale. reprezentantul copilului trebuie: a. dar constituie unul dintre cele mai importante documente internationale referitoare la drepturile procesuale ale copilului. Pentru indeplinirea acestui deziderat. 3. cu exceptia cazului in care acest fapt contravine in mod evident intereselor superioare ale copilului. daca acesta este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta. 1. daca acesta este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta. fiind una dintre conditiile impuse pentru aderarea la Uniunea Europeana intrucat face parte din aquis-us comunitar. Conventia urmeaza a fi ratificata si aplicata in mod corespunzator de Romania in cel mai scurt timp.Dreptul de a fi informat si de a-si exprima liber opinia in cadrul procedurilor Orice copil care este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta beneficiaza de urmatoarele drepturi. o conditie esentiala este ca SELO sa fie organizate si sa functioneze efectiv cel putin la nivelul fiecarui consiliu judetean pana la ratificarea Conventiei.

Consideram ca aceste prevederi trebuiesc aplicate in sens larg. 18.1." Art. Art. care sa asigure implementarea efectiva a tuturor dispozitiilor cuprinse in actele internationale din acest domeniu. Prevederi legale interne Legislatia interna in materia protectiei copilului. OUG nr. sa afle opinia copilului si sa o aduca la cunostinta autoritatii judecatoresti Subliniem inca o data faptul ca SELO trebuie sa indeplineasca rolul reprezentantului copilului si sa asigure respectarea drepturilor copilului prin mijloacele prezentate mai sus. contine prevederi specifice anumitor situatii legate de protectia copilului aflat in dificultate si protectia copilului prin adoptie. SELO reprezinta cheia de bolta a acestei infrastructuri. in favoarea caruia s-a instituit masura plasamentului sau incredintarii. OUG nr. de a-si exprima liber opinia cu privire la modificarea educatiei sale scolare. OUG nr. (3) prevedere care confera dreptul copilului capabil de discernamant. este esentiala pregatirea din timp a aplicarii noii legislatii.. si anume in sensul dezvoltarii rolului si implicarii SELO in protectia copilului. care intra in sfera exercitarii dreptului de exprimare libera a opiniei copilului si in care SELO joaca un rol esential sunt: 2. inclusiv prin adoptie. 10. (3) prin care se instituie obligatia Comisiei pentru Protectia Copilului sa asigure copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa cu privire la masura de protectie ce urmeaza a fi adoptata.2. inclusiv cele referitoare la drepturile procesuale ale copilului in cadrul oricarei proceduri judiciare sau administrative. din doua motive: 2. alin. 31 . trebuie sa cuprinda si "opinia copilului cu privire la adoptia propusa". 2. Cazurile prevazute in mod expres de aceste acte normative. alin.c. care este prezentat de Comisia pentru Protectia Copilului instantei judecatoresti competente sa incuviinteze adoptia. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei si OUG nr. c) consimtamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani. Art. Pentru succesul reformei insa. Rolul acestor acte normative si materia reglementata au fost limitate de anumite constrangeri de ordin politic si procedural cu care Departamentul pentru Protectia Copilului s-a confruntat la vremea respectiva. alin. impunand dezvoltarea acestui tip de servicii si in tara noastra 3. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate nu au reprezentat decat inceputul reformei sistemului legal de protectie a copilului in Romania. Art. Legislatia internationala ratificata de Romania si prezentata mai sus ofera deja un cadru generos pentru organizarea si functionarea SELO. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei. Consideram ca reforma in domeniul protectiei copilului trebuie sa continuie prin adoptarea unui "Cod al copilului". (5) Raportul referitor la ancheta psiho-sociala asupra situatiei copilului. 7. 2. prin crearea si dezvoltarea infrastructurii de servicii necesare acesteia. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate. 7 Pentru incuviintarea adoptiei sunt necesare: ..

prin intermediul SELO. care il privesc. 32. (3). inca de la depistarea situatiei lor. Orice copil aflat in sistemul de protectie este necesar sa aiba acces la SELO. Copilul aflat in situatie de risc sau victima a oricarei forme de abuz sau neglijenta. a) si art.b) care instituie obligatia serviciului public specializat pentru protectia copilului sa determine (cu sensul de "sa afle") opinia copilului capabil de discernamant cu privire la familia sau la persoana propusa pentru a-l primi in plasament sau incredintare si sa o aduca la cunostinta comisiei. trebuie sa prezinte si pozitia (opinia) acestuia cu privire la masura de protectie propusa. Art. serviciu de asistenta a copilului cu probeme psihosociale). aflandu-se intr-o situatie de risc beneficiaza de masuri de prevenire stabilite de conducerea SPS (centru de zi. 7. 18. alin. BENEFICIARII SELO 1. il consiliaza si il asista in prezentarea opiniei in fata profesionistilor care pregatesc adoptia si ulterior in fata instantei.Art. alin. 17. In al doile rand. lit. catre SELO 3. precum si copiii victima a oricarei forme de abuz sau neglijenta care sunt in evidenta SPS -vor fi orientati. In aceste cazuri SELO evalueaza opinia copilului in legatura cu viitorii parinti adoptivi. cu cele ale art. alin. alin. centru de consiliere si sprijin pentru parinti. (5) rezulta obligatia comisiei de a asigura copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa si in momentul reevaluarii masurii de protectie stabilite. (1). alin. Copilul care urmeaza sa fie adoptat. SELO ajuta copilul aflat in sistem sa devina “actor” al propriului proiect de (re)integrare. 32 . etc. 2. Copilul pentru care a fost stabilita o masura de protectie. sa se implice activ inca din faza de pregatire a unei noi masuri 5. 4.(2). accesul la SELO este necesar pentru a-i oferi copilului posibilitatea de a se informa si de a intelege procesul decizional si pentru a-l asigura ca toate eforturile serviciului public specializat/CPC converg catre ameliorarea/rezolvarea situatiie sale. in vederea sesizarii oricaror incalcari ale drepturilor sale sau a solicitarii asistentei pentru a-si exprima opinia cu privire la problemele educationale. 32. Copilul pentru care a fost stabilita o masura de protectie. modificarii sau revocarii acesteia de catre comisie. Copilul aflat in dificultate pentru care urmeaza sa se stabileasca o masura de protectie Este foarte important ca in perioada de evaluare a situatiei in vederea stabilirii unei masuri de protectie de catre CPC copilul sa poata beneficia de serviciile unui SELO -in primul rand pentru a completa evaluarea cu elemente care integreaza opiniile copilului. Copiii care sunt in ingrijirea familiei si care. pe toata durata acesteia. Copilul aflat in sistem va percepe altfel momentele de reevaluare si va avea posibilitatea. Prin coroborarea prevederilor art. lit. legate de aplicarea masurii de protectie. obligatoriu pentru solutionarea cauzelor de catre Comisia pentru Protectia Copilului. al modificarii sau revocarii acesteia. (5) care prevede ca raportul referitor la ancheta psiho-sociala asupra situatiei copilului. cu ocazia reevaluarii.

nu raspunde penal copilul care nu a implinit varsta de 14 ani sau cel care are varsta intre 14 si 16 ani. nu in ultimul rand. ? ascultarea ? este o activitate complexa. Evaluare SELO evalueaza : 33 . favorabile unei bune comunicari in dublu sens pe parcursul tuturor serviciilor acordate de SELO . parasirea domiciliului. un har personal deosebit. etc. Copilul aflat temporar intr-o situatie de conflict de interese cu parintii/ reprezentantii sai legali. consilierii si asistarii sale. daca nu se dovedeste ca a savarsit fapta respectiva cu discernamant. Copiii pot sesiza SELO si telefonic. consiliere Desi aparent este o functie simpla. dar nu raspunde penal. Evaluare 3. atunci cand acesta doreste sa sesizeze o situatie sau sa solicite sprijin sau cand este trimis de catre un alt serviciu din sistem pentru a beneficia de informare. Este esential ca in asemenea situatii copilul sa fie consiliat si asistat pentru ca interesul sau sa fie protejat. divort. violenta familiala. Primirea . multa experienta in relatia directa cu copilul si. Aceasta functie implica si consultarea copilului pe parcursul informarii. in urma evaluarii situatiei FUNCTIILE SELO Pentru exercitarea atributiilor specificate SELO are urmatoarele categorii de functii : 1. Permite evaluarea primara a situatiei . sociale . 7.ex. juridice. competente de comunicare verbala si non-verbala . a altor persoane care intra in relatii cu copilul in cadrul procesului decizional. prin intermediul SELO copilul va putea sa-si exprime opinia in legatura cu parintele cu care doreste sa locuiasca dupa divort . Copilul delincvent. De exemplu. care implica un bun nivel profesional (cunostinte aprofundate de psihologia copilului. cat si in evaluarae capacitatii sale de discernamant. SELO se implica atat in consilierea si asistarea copilului. Primire-ascultare 2. 8. spirit de observatie etc). Informare 4. prin serviciul hot-line. si se pot sesiza alte servicii din cadrul sistemului. Sta la baza tuturor celorlalte functii ale SELO Aflarea opiniei copilului poate insemna si interviuri/ evaluari ale familiei naturale/ subsitutive.ascultarea este importanta pentru ca : Este determinanta pentru construirea unei relatii de incredere intre copil si profesionist. Este vorba despre copilul care a savarsit o fapta prevazuta d elegea penala. Asistare Primire-ascultare SELO asigura primirea copilului. Consiliere 5. Asigura aflarea opiniei copilului .6. in acelasi timp se pot identifica eventualele cazuri de abuz sau neglijare. SELO se adreseaza unui numar mare de copii care pot avea diferite neintelegeri cu parintii/reprezentantii legali si care pot fi informati si consiliati. Copilul ai carui parinti se afla in situatii deosebite .

Consiliere In functie de specificul cazului sau. pentru a aprecia posibilitatea implicarii copilului in solutionarea problemei . psihologica. Accesibilitate . eventual concepute diferit pe categorii de varsta. Utilitate . ORGANIZAREA SELO SELO cuprinde: 34 . brosuri. Se pot organiza activitati de informare atat individuale. acestea din urma putand fi gazduite nu numai de SELO ci si de scoli. Informatia oferita copilului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : . copilul cu capacitate de discernamant este nu doar informat asupra solutiilor posibile. Evaluarile se realizeza in echipa pluridisciplinara si se formalizeza in rapoarte scrise. afise concepute intr-un stil accesibil copilului. Astfel SELO devine un adevarat ? avocat ? al intereselor copilului.Situatia reclamata de copil si pornind de la aceasta circumstantele si obiectul procesului decizional referitor la situatia respectiva. Periodic se pot organiza campanii de informare. Se recomanda ca SELO sa colaboreze cu publicatii/emisiuni radio si TV pentru copii pentru informarea copiilor pe teme legate de exercitarea dreptului de exprimare libera a opiniei. Evolutia procesului de consultare si asistenta a copilului pentru ca acesta sa-si exprime opinia in fata instantei. Corectitudine . despre circumstantele si obiectul procesului decizional. Consilierea poate fi juridica. a autoritatii sau institutiei competente sa solutioneze problema copilului. despre solutiile posibile. medicala. Informare SELO raspunde intrebarilor copilului si il informeaza despre drepturile sale. Capacitatea de discernamant a copilului in raport cu circumstantele si cu obiectul procesului decizional care il priveste . alte servicii din sistem. in raport cu varsta si gradul de maturitate al acestuia. cat si colective. Asistenta Aceasta functie este exercitata in special in situatiile in care copilul isi prezinta opinia in fata instantei. care asigura respectarea drepturilor legitime si considerarea opiniei copilului ca esentiala in adoptarea deciziei de catre forul competent. editate intr-un mod atractiv). ci si consiliat pentru a alege solutia optima potrivit cu drepturile si interesele sale. cluburi ale copiilor. precum si despre consecintele pe care le-ar putea avea fiecare dintre solutii. Obiectivitate Ca metode de informare se utilizeaza mai ales dicutiile directe si distribuirea de materiale de informare scrise (pliante. sociala. a autoritatii sau a institutiei competente. centre de plasament. Pertinenta .

O componenta fixa. cooperare pentru identificarea solutiei optime in problemele specifice activitatii fiecarui serviciu Principalele servicii cu care se relationeaza SELO sunt : Serviciul de ancheta psiho-sociala Centrul de consiliere pentru parinti (inclusiv relatia cu familia naturala/ substitutiva. Jurist . interpret pentru copilul surdo-mut. personalul nu poarta halate sau haine prea elegante. Asistent social .colaboratori pe perioade determinate. Medic Alte profesii . Cateva tehnici simple pentru micsorarea ? distantei ? dintre adult si copil ar fi : se evita discutiile de la birou sau de la ghiseu . Un serviciu de permanenta la ? telefonul liber ? (hot line cu apeluri gratuite) . etc) AMENAJAREA SPATIILOR SI DOTARILE NECESARE Spatiul cuprinde: Camera de primire Cabinete de evaluare Camere polifunctionale de joaca/ odihna pentru copil (mediu apropiat de cel in care locuieste sau mediu confortabil/ securizant pentru copil. O componenta mobila pentru verificare sau interventie rapida in cazul sesizarilor/ solicitarilor PERSONALUL DE SPECIALITATE In SELO lucreaza urmatoarele categorii de personal. pentru a facilita comunicarea) Dotari absolut necesare "Telefonul liber" . ascultarea. cu mai multe posturi de lucru poate crea un sentiment de retinere copilului . Psiholog .linie telefonica cu apeluri gratuite pentru sesizari/ solicitari primite din partea copiilor. fiind mai adecvata tinuta sport RELATIA CU CELELALTE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE PROTECTIE A COPILULUI Relatia cu celelalte componente ale sistemului consta in principal in informare reciproca . care sa-i inspire copilului incredere si libertate de exprimare. informarea si consilierea copilului trebuie sa se faca intr-un climat placut. lipsit de rigiditate. care asigura la sediu primirea/ascultarea/evaluarea/informarea/consilierea . oferirea de informatii acestora Autoturism pentru echipa mobila Primirea. camerele nu sunt supraaglomerate sau intunecate . decorul este vesel se recomanda un mobilier simplu in camera de primire si in camera de consiliere (exemplu fotolii cu masuta joasa) biroul de lucru al personalului este separat de camerele in care sunt primiti copiii (o camera cu rafturi pline de dosare. traducator pentru copii imigrantilor. in echipa fixa si/sau mobila: . in functie de nevoi (de ex. participarea la proiectul individual de protectie a copilului) 35 .

o buna~ prezentare a acestui mod clasic de abordare o face Jerome A. Totusi. care desi real. înaintarea stiintei într-un asemenea domeniu care ar depa~si structuralul se face extrem de greu. Unele complicatii apar. Schaffer[3] în Enciclopedia Britanica~ (1994). (Comitetul ONU pentru drepturile copilului. Este curios faptul ca~ nu este mentionat si conceptul de informatie. concluzii asupra rapoartelor referitoare la stadiul implementarii conventiei. îmbinând elemente filosofice si stiintifice se pot constitui teorii ale mentalului. In fata atâtor probleme. mentalul poate fi abordat fie ca un subdomeniu în sine al filosofiei.) In concluzie. DE LA FILOSOFIA LA STIINTA MENTALULUI Introducere Mentalul este o notiune care se refera~ la minte. care cu greu ar putea fi precizata~ ca notiune înainte de a defini mentalul. pâna~ în prezent s-au acumulat multe elemente stiintifice în cunoasterea mentalului. Fa~ra~ îndoiala~. fie în cadrul unei filosofii generale a stiintei pentru primul caz . Concluzie Aplicarea principiilor fundamentale ale Conventiei ONU. nu poate fi amanata sau impiedicata de insuficienta resurselor bugetare. sintagma~ introdusa~ de Angela Botez[1] printr-o adaptare în limba româna~ a ceea ce în limba engleza~ se numeste "Philosophy of Mind". pentru care. procese si sta~ri mentale. în special pentru partea structurala~ a acestuia. în cele din urma~ autorul pare sa~ sustina~ teza 36 . In acest reusit studiu de sinteza~ se arata~ ca~ "Philosophy of Mind" studiaza~ conceptul de minte (mind) în relatie cu conceptele de materie. in special pentru copilul cu deficiente VI. desi autorul rezerva~ un paragraf special inteligentei artificiale. intentionalitatea . dar daca~ mentalul are si alte componente decât cele structurale. Din punct de vedere filosofic. experien?a subiectiva~ . Cum însa~ experienta subiectiva~ este cunoscuta~ numai prin introspectie. ci si ale stiintei[2]. prezentate de Bolivia si Indonezia. asta~zi. crearea si dezvoltarea serviciilor de asistenta si sprijin pentru copil in exprimarea libera a opiniei sale trebuie sa devina una din prioritatile strategiilor judetene pentru protectia drepturilor copilului. 12. corp uman si sistem nervos central. inclusiv a celor cuprinse in art. Intrebarea care s-a pus în ultimii ani este aceea daca~ mentalul si constiinta sunt obiecte nu numai ale filosofiei.. care ar caracteriza cel mai bine esenta mentalului. fa~ra~ a-i nega importanta. en ergie. datorita~ modului în care poate fi definita~ introspectia. nu este retinut ca esenta~ a mentalu lui. Serviciul de pregatire reintegrare familiala (inclusiv relatia cu familia naturala/ substitutiva. o considera~ problematica~ pentru a fi esenta mentalului. O atentie deosebita~ este acordata~ analizei caracteristicilor mentalului. Schaffer considera~ ca~ s-ar putea afirma: " A mental event is an inner event that can be introspected". De aceea se poate vorbi în mod îndrepta~tit de o filosofie a mentalului. re cunoaste. cu intentia de a ga~si ceea ce este esen?ial pentru fenomenul mental: comportamentul cu scop (purposeful behaviour) . participarea la proiectul individual de protectie a copilului) Centrul de plasament (inclusiv participarea la programul individual de protectie a copilului) Centrul de ingrijire de zi Scoala Serviciile de sanatate.

a. apartinând autorului acestui articol. Astfel ca~ pozitia sa reala~ se dovedeste consistenta~ cu functionalismul neural"[19]. Câteva consideratii generale I. orice automat ar avea si un proces mental. a consiin?ei. deoarece este greu " to overthrow beliefs about one's present mental events. Roger Penrose[10] s. II."mentalul exista~ pentru ca~ exista~". struc turala~. trebuie sa~ cuprinda~ si o filosofie a mentalului .nett[9]. este limitata~.. partial filosofica~". c. în mod îndrepta~tit: " functionalismul neural nu reprezinta~ o conceptie asupra naturii evenimentului constient în sine"[13] .) si nici suma lor nu au reusit asa ceva. Daca~ ar fi adeva~rat. De altfel. Acest punct de vedere. fa~ra~ o simultana~ reexaminare a întregii realita~ti. dupa~ opinia mea[12].22]. 37 . În primele trei cazuri sunt prezen tate teorii structurale neurobiologice.n. nu poate fi sustinut.18] nu este declarat structurala~ sau functional neurala~. ceea ce intervine nou este schitarea unei teorii care implica~ functionarea palierului cuantic fizic la nivelul citoscheletului neuronilor dintr-o organizare de neuroni.]Dar. se considera~ ca~ nu este posibila~ cunoasterea fenomenelor mentale. respectiv ele se încadreaza~ în clasa pe care Ted Honderich o numeste a functionalismului neural[11]. a vietii si. Teoria lui Penrose ra~mâne. în general. orice filosofie generala~ a stiintei. cealalta~ apartine lui David Chalmers[21.Este un lucru sa~ insisti asu pra faptului ca~ evenimentele constiente în sine nu sunt numai relatii neurale si altceva sa~ oferi o conceptie distincta~ asupra lor. teorii structural-fenomenologice.16].Nici una din cele treisprezece tra~sa~turi (din volumul The Re discovery of Mind[17] . O teorie. acestea fiind considerate a fi acoperite de un mister deplin. ca de altfel si toate teoriile actuale ale functionalismului neural. b. în privinta întelegerii naturii existentei în totalitatea ei Un caz oarecum aparte îl ofera~ John Searle a ca~rui pozi tie[17. Honderich afirma~. a mentalului nu este posibila~ fa~ra~ o teorie a naturii viului.[. Una din aceste teorii.and perhaps this is all that one needs to give the criterion force"[4]. Teoriile recente ale mentalului si constiintei pot fi divizate în trei categorii[5]: a. mai trebuie spus si altceva. la limita~. teorii structurale.ns.M. In cazul lui Penrose. Daniel C. Adesea se considera~ ca~ si inteligenta artificiala~ ar fi un proces mental. In al doilea caz. In ultimul caz. O clasa~ noua~ de teorii ale mentalului o reprezinta~ ceea ce numim teoriile structuralfenomenologice [5]. Dintre teoriile structurale recente pot fi amintite cele elaborate de Crick si Koch[7]. mentalul. filosofic si stiintific. Den. Cer cetarea noastra~ arata~ ca~ Searle nu a reusit sa~ realizeze o astfel de viziune. concep?ia "misteriana~ "[6] asupra mentalului si constiintei. filosofica~ sau "partial stiintifica~.15. Modelele mintii merg mâna~ în mâna~ cu modelele existentei[23]. G. Ted Honderich clarifica~ lucrurile afirmând urma~toarele: Searle se declara~ împotriva reduc?ionismului si de aceea insista~ si asupra faptului ca~ evenimentele noastre constiente au si pro prieta~ti diferite de cele pe care le recunoaste functionalismul neu ral.D. Pentru o teorie a proceselor mentale este evident faptul ca~ un model al mintii nu este posibil fa~ra~ elaborarea simultana~ a unui model al existentei în totalitatea ei. Acest lucru este corect deoarece stiinta structurala~ este insuficienta~ pentru a explica natura completa~ a proceselor mentale. tot mai abandonat. Procesele mentale sunt procese vii. atunci. Edelmann[8]. este cuprinsa~ în filosofia ortofizica~ a stiintei[20]. Nu se poate examina cu un ochi nou. Acesta este si cazul filosofiei structural-fenomenologice ortofizice a stiintei.. în baza unui principiu fundamental[14.

cuplajul structural-fenomenologic trebuie sa~ fie o realitate Mai mult nu se poate spune cu o anumita~ certitudine stiintifica~. dar si sensuri fenomenologice. Acest lucru este demonstrat si sustinut în filosofia ortofizica~. nu un psihic mental. modele ale mentalu lui. daca~ exista~ o asemenea lega~tura~. pentru ambele fenomene III. având o natura~ aparte. La fel de inevitabil. atunci se va trece de la etapa filosofiei mentalului. Spre exemplu. De altfel Chalmers arata~ în lucrarea sa ca~ termenul experential este echivalent cu cel de fenomenologic[28 Daca~ sensul fenomenologic este o realitate . si anume "sensul fenomenologic"[20.mentele autorilor amintiti mai înainte. corelat cu acestea. Daca~ structuralul va trebui depa~sit pentru a întelege viata si mintea. Si alti autori se gândesc la o fizica~ noua~. dar care pot oferi modele pentru viitoare aborda~ri teoretice si. Din momentul în care se vor ga~si puncte de reper stiintifice. în afara~ de cele pe care le aduce stiinta neo structurala~[16] contemporana~. precum si de David Chalmers. desi acesta propune o noua~ fizica~ structurala~. dar care sunt insuficiente. Este adeva~rat. chiar daca~ restul va fi completat cu o plauzibila~ speculatie filosofica~. construindu-se astfel teorii stiin?ifico-filosofice IV. nou pentru ca~ a fost neglijat. mai intervine înca~ unul. atunci unde începe sa~ se manifeste procesul mental? De la ce grad de complexitate al organismelor? De altfel. si anume inferarea justifi cata~ a existen?ei unui substrat profund al întregii realita~ti [20. Revenind la lega~tura dintre viu si mental. Pentru a înainta spre o fizica~ noua~ nu este însa~ suficienta~ numai filosofia stiintei. experimentale Pe lânga~ cele trei puncte stiin?ifice de reper de mai înainte. atunci trebuie recunoscuta~ si exis tenta unui mod de cuplaj între structuri si informaterie. totusi el trebuie sa~ aiba~ un suport fizic . acestea fiind identice ( ca feno mene la nivelul mintii umane). atunci economia gândirii ne obliga~ sa~ ba~nuim ca~ aceasta~ depa~sire se face o singura~ data~. de David Chalmers. Recunoasterea sensului fenomenologic implica~ recunoasterea unui asemenea suport. si este. privind natura acestui cuplaj nu se pot face decât speculatii. se pune si întrebarea când anume o structura~ devine vie[25]? Adesea se afirma~ ca~ organismele inferioare nu au procese mentale. mintea este o complexitate de procese mentale cu proprietatea gândirii reflexive . de ce nu. iar acestea ar apa~rea numai la vertebrate. la aceea a teoriilor stiintifico-filosofice ale mentalului Cred ca~ asemenea puncte de reper au si apa~rutPrimul dintre ele este acela al constata~rii existentei unui fenomen "nou" în natura~. ci un psihic informatic[24]. Numai el poate explica specificitatea mentalului.27] pus în evidenta~ de autorul filosofiei ortofizice sau "fenomenul experential" constatat. In acest mod am introdus denumirea de informaterie pentru acest suport. si nu este structural. si aici in tervine marele merit al neurobiologiei structurale. Important este faptul ca~ acest fenomen nu este structural. Este necesar sa~ se ga~seasca~ unul sau câteva puncte de reper de ordin stiintific pe un asemenea drum nou. pentru inteligenta artificiala~ si robotii cu inteli genta~ artificiala~ se poate sus?ine existenta unei forme de psihic. cum spune Harold Morowitz[26]. respectiv între procesele structurale si cele fenomenologice .29. care are o natura~ struc tural-fenomenologica~. dar procesul mental elementar ar putea fi prezent de la cea mai simpla~ entitate vie. Inevitabil. Pentru elucidarea naturii mentalului este nevoie de o fizica~ noua~. de asemenea de ca~tre Roger Penrose. ea trebuie sa~ fie o realitate Daca~ procesele mentale au la baza~ structuri.30 Cu aceste patru puncte de sprijin se pot imagina modele re zonabile ale existen?ei si.Din contra~. dar fa~ra~ a aduce argu. culminând cu mintea omului. în mod inde pendent. Filosofia ortofizica~ a stiin?ei reprezinta~ o asemenea încercare 38 .

continuificarea realita~tii externe si interne. dar acestea se grupeaza~ în procesoare mentale precum procesorul mental al limbajului natural. rezultate din filosofia ortofizica~ a stiintei. Fiecare asemenea procesor mental este un procesor infor mational structural-fenomenologic. fenomenele de intuitie si creativitate s. mintea omului. iar corpul contine mintea totala~ . In alta~ parte[33] am prezentat o teorie abstracta~ structural-fenomenologica~ a unei celule bi ologice care pune în evidenta~ posibilitatea unor procese men tale de tip subconstient Daca~ fiecare celula~ a corpului uman are procese mentale. deoarece ansamblurile de particule elementare sau de atomi devin corpuri macroscopice evidente. Va fi necesara~ o noua~ fizica~ cuantica~. fie izolata~. struc turalfenomenologica~. Aceasta~ trecere va depinde în mare ma~sura~ de posi bilitatea unei schimba~ri corespunza~toare în metodolo gia stiintei pentru a face fata~ proceselor fenome nologice Spre o teorie structural-fenomenologica~ ortofizica~ a mentalului O comparatie între cele doua~ teorii structural-fenomenolo gice a fost prezentata~ în alta~ parte[5 Principalele elemente privind teoria mentalului. sunt urma~toarele * Orice interactiune structural-fenomenologica~ este un proces mental . atunci mintea totala~ a omului este constituita~ din mintea creierului (a sistemului nervos central) plus procesele mentale ale corpului sa~u[34 Creierul contine mintea. acest lucru apa~rând ca necesar în modelul ontologic ortofizic[31]. ale voin?ei. ci într-un alt mod pe care stiinta urmeaza~ sa~-l elucideze. probabil caracteristica lui esentiala * Procesul mental nu este posibil fa~ra~ fenomenologic. o si construieste. are un caracter macro scopic. Nu se poate vorbi atunci de corp si minte. foarte specific. Natura fenomenologicului este fizica~ si informationala~ în acelasi timp. ca un proces fizic si informational. ale sentimentelor. si se manifesta~ prin sensuri fenomenologice * Procesul mental este informa?ional în esenta lui * Cuplajul structural-fenomenologic nu se face prin fortele fizice structurale. ca aceea de asta~zi. Aceasta~ ultima~ resursa~ pentru explicarea mentalului. declarate. numai în prezenta corpului omului care le reflecta~ prin mintea sa * In minte se poate petrece o îmbinare între macroscopic si microscopic cuantic. ale memoriei etc. sau creier si minte. nivelul cuantic al realita~tii. în primul rând cu realitatea macro scopica~. Roger Penrose. Mintea este un complex de procesoare mentale si procese mentale[32 * Fiecare celula~ biologica~. nu va putea ra~mâne în domeniul structuralului.a * Mintea este un complex de procese mentale . la una structuralfenomenologica~ apare ca foarte plauzibila~. Trecerea de la o stiin?a~ strict structurala~. dar nici identic egale 39 . ale intelectului. spre care se îndreapta~ mul?i cerceta~tori ai mintii si constiintei. fie parte a unui organism multicelular. ca o extindere a fizicii cuantice struc turale de asta~zi * In acelasi timp. ca doua~ entita~ti separate. Ea vine în contact. care sa~ asigure ac tivitatea integratoare a mintii.V. De aceea el nici nu a putut fi pus în evidenta~ de fizica structurala * Cuplajul structural-fenomenologic ar putea implica si nivelul cuantic al realita~t?ii . fa~ra~ a avea o minte deplina~ care sa~ îmbine toate procesoarele si procesele mentale necesare. Orice proces mental are o parte structurala~ si o parte fenomenologica~. structural-fenomenologic. dar numai îmbi narea acestora constituie un fenomen mental * Procesul mental este o caracteristica~ a viului. mai înainte fiind amintit cel mai important dintre acestia. procesoarele mentale ale senzatiilor. are o activitate de ordin mental.

21.Editura Academiei. ceea ce S-neurobiologia (neurobiologia structurala~) demonstreaza~ cu succes. Accesul ei într-o zona~ non-spa?iala~ a realita~tii profunde poate constitui o tema~ de studiu nu lipsita~ de impor tanta În studiul de fata~ s-au prezentat câteva elemente si conside ratii necesare desfa~sura~rii unui program de cercetare intitulat "Modelarea structural-fenomenologica~. cu intentia de a reexamina fundamentele stiintei. Inelul lumii materiale. Bucuresti. Editura Academiei. 1991.. e. în varianta ortofizica~ a teoriei structural-fenomenologice a mentalului. Gheorghe Tecuci. Editura Academiei. The Philosophical Tension and the Cosmic Feeling. nu însa~ si pentru partea lui structurala~. David J. conceptuala~ si simbolica~" la Centrul pentru Cerceta~ri Avansate în Înva~tarea Automata~. 1996. ceea ce nu este chiar neîndrepta~tit. 302 pag. Menas Kafatos. dupa~ numele initiatorilor). ele sunt pulsul sau indicatorul unei limite: cea care traseaza dificultatile cu care se confrunta un anumit segment social. DIAGNOSTICUL: STARI DEPRESIVE Cand lucrezi cu pacienti de tot felul. spatial si aspa?ial al mintii. Dar acest fapt poate fi valabil numai pentru expresia fenomenologica~ a mentalului. fiind procese reale.Deoarece analiza profunda~ a mentalului începe cu procesele mentale structurale obiective. Bucuresti. de la aceiasi universitate si directorul Centrului Academiei Române men?ionat mai înainte.fenomenologice. 39 pag.. în lumina orica~rei teorii structural. Scientific American. ultimele nu sunt subiective în mod absolut .racai. Pe de alta parte. fara a-ti selecta clientela. dar va remarca dependen?a primordiala~ a mintii de creier si va afirma ca~ mintea se ga~seste în spa?iul universului acolo unde se ga~seste si creierul. se ga~seste în informaterie. The Puzzle of Conscious Experience. http://www. Editura stiin?ifica~ si Enciclopedica~. ca si întreaga realitate profunda~. nelocalizat al mentalului. Bucuresti. dar unul din obiectivele lui este si acela al realiza~rii unei teorii structuralfenomenologice ortofizice a proce selor mentale si a constiintei Un program s mai larg (denumit KATEDRAST. Ele con?in o obiectivitate fizica~ si infor mationala~. (on INTERNET. ai ocazia sa intalnesti cazurile cele mai neobisnuite. Partea fenomenologica~. dar nu se poate împlini fa~ra~ analiza proceselor subiective . Sa mai adaug ca acest "segment" este definit nu atat prin grila profesionala 40 . d. prof. 253 pag. Eseuri . dublul caracter.. Prezentari de caz 1. Informatia materiei. 1993 L'Universalité ontologique de l'information.Dra~ga~nescu.62-68. chiar daca~ nu pot fi observate di rect din exteriorul organismului Un alt aspect la care se refera~ filosofia clasica~ a mentalului este acela al spatialita~tii sau nespatialita~tii fenomenului mental . NOTA~. a fost formulat recent de prof. trebuie remarcat cum. dar care se intersecteaza~ cu cel enuntat mai înainte. Editura Academiei. care în interiorul ei este nonspatiala~. p. Daniele Struppa. Unii filosofi ai mintii constata~ caracterul nespatial. Scopul programului este mai larg decât modelarea proceselor mentale. în general. Volumele 20a si 20b au fost reedidate într-un singur volum: M.ro/books/draganescu).Chalmers. O parte din mental se ga~seste în structurile creierului. O teorie SP-neurobiologica~ va constata. 1990. probabil. precum si de autorul acestui studiu. 1989. Bucuresti. ambii de la George Mason University-SUA. Bucur esti. prof. December 1995. nu atat prin complexitate cat mai ales prin lipsa lor de substanta. Prelucrarea Limbajului si Modelare Conceptuala~ al Academiei Române.

ca ii este jena de slujba si ca si-ar fi dorit poate ceva mai elevat. si ca. Apoi s-a adresat unui terapeut care vindeca prin telefon (sic). Comenteaza critia tratamentul psihiatric: imi spune ca s-a saturat de pilule. venit din provincie si stabilit provizoriu in Bucuresti.. parapsihologic. una sau doua nopti de insomnie. Ma "ameninta" ca va consulta o duzina de radiestezisti si de alte asemenea figuri reputate pentru puterile lor vindecatoare. si nu degeaba am scris cuvantul "pomeneste". Ii explic ca uneori mai si "doare". in fine. "Nu mai iau medicamente cat oi trai". iar treba aceasta ar trebui sa ne intrige pentru ca fata arata grozav. desi aveam reticente in privinta lui.sau bugetara. nimic. insa. ii repet eu: uneori nu avem pur si simplu chef de prezente feminine. ca duce o viata rutinata. Mai aflu ca nu se simte atras de prietena sa. sa asculti muzica sau chiar sa dormi daca nu ai pofta de nimic in mod special. Balmajeste ceva despre "niste palpitatii". Apoi imi declara ca a consultat cateva somitati din medicina naturista. sa mergi la un spectacol. Nimic paranormal.. ca nu are probleme.. Nu poate bea alcool. para-mai-stiu-eu-ce. Vasile devine insolent. caldicica. Vasile nu-si ascunde dezamagirea. ca "vindecarea" lui prin telefon nu a durat decat cateva zile. cat mai ales prin nivelul cultural si de discernamant care. care le confera o importanta pe care nu au avut-o si nu o vor avea niciodata in viata reala! 2. a sperat sa ma dea gata cu paleta sa de manifestari anormale si nu a primit in schimb decat asigurarea ca este sanatos. dar care se ingramadesc in "societati" si secte "para". Nu-i mai putin adevarat. diagnosticul: stari depresive. Ma descoase care e opinia mea: sa mai bea sau nu ceaiuri? Eu insist insa asupra simptomelor sale.. Cand pomeneste de meseria lui. Imi intinde doua bilete de internare in spital.. Nu pare convins de replica mea si aduce in sprijinul parerii sale reputatia terapeutului: cutare revista cu mare priza la public i-a dedicat un intreg serial! Nu pune la indoiala seriozitatea celor de la gazeta.. sa citesti ceva captivant. am senzatia ca nu este foarte incantat. exista multe alte lucruri interesante in viata. Admite formal dar se incapataneaza totusi in sensul "maladiei" sale. Bautura este un puternic excitant iar el nu dispune probabil de esapari. ba chiar crede ca-i fac rau. De pilda. A baut ceaiuri cu gramada-fara nici un rezultat. Ii explic ca este cu neputinta sa vindeci prin telefon.. in limite normale. pentru ca chestiile astea il excita. Probabil din cauza ceaiurilor de care a cam facut abuz. LUCIAN.. numai cu gandurile tale. Il asigur ca nu este nimic neobisnuit aici. observand ca evita sa se refere explicit la ele. Imi cere sa-l vindec! Este sculer-matriter. Ca durerea. Vasile este un barbat de circa 25 de ani care insista sa fie primit de mine si obtine o programare. Nu-i nimic anormal. 25 DE ANI 41 . ">Il intreb ce il "doare". nici nu mor. cu "probleme" si manifestari iesite din comun. care sa-l puna intr-o lumina favorabila. Nu-mi ramane decat sa-l invit sa o faca si sa-i urez succes! Morala se impune de la sine: "cazul" lui Vasile este tipic pentru o larga categorie de oameni-umbre care nici nu traiesc. poti sa iesi in parc la o plimbare. Desigur ca Vasile nu se impaca cu ideea ca este un simplu muncitor si aspira sa fie un ins complicat. Dezolat. de unul singur. un complex de inferioritate pentru ca ii cade parul si alte nimicuri familiare oricarui ins care este viu si nu mort. In plus. nimic nu se petrece (si) cu el. pentru ca ce este scris este indiscutabil real... nu trebuie sa ne sperie. ca se plictiseste. spune el cu un oftat. apoi.. A venit la mine in speranta unui diagnostic.. S-a simtit bine o vreme. sa o recunoastem. cafea. fixeaza si granita intre pacientul analizabil si cel care nu are nimic in comun cu psihanaliza.

de purtare. Si ca daca il 42 . si-l indemn sa mi-l povesteasca. Ma~ refer. Ca de obicei. ca era noapte si. Ma~ cunoscuse intamplator intr-un cerc de prieteni si. interventii chirurgicale. Apoi. cand nu intelegeam un vis de asemenea factura. Apoi a mai constatat cu stupoare ca multe lucruri care ii placeau odinioara (nu vreau sa le insir aici) nu-i mai spun nimic. etc. sa faca copii. urmarind toate caile mai mult sau mai putin promitatoare pe care aluneca discutia noastra. in ultima vreme. care l-a trezit infricosat cu cateva nopti inainte de a veni la mine. pentru ca habar nu am ce vrea sa insemne visul asta". injghebez o discutie banala din care astept. sa intemeieze un camin. din proprie initiativa. care i-a starnit panicain noaptea respectiva. la ajutorului retetarului farmaceutic. s-a deschis fereastra prin care a tasnit un val de sange care m-a improscat din cap pana in picioare. psihanalistul are de a face cu intelectuali..) Ii arat ca visul. Pentru ei. etc. la psihanaliza. (Problma copiilor este extrem de accentuata si acest lucru are o semnificatie aparte. Intelectual vorbind. "Firul" imi este oferit chiar de Lucian. iar aceasta i se pare nesatisfacatoare. Din cutezator cum era odata. spune el. este foarte mandru de virilitatea lui. nu poate concepe relatia cu o femeie fara a avea copii. utilizand toate sugestiile pe care le implica el. ajung sa inteleg ca L. Alte multe detalii de temperament. Trebuie sa marturisesc ca solicitarea lui Lucian m-a cam pus pe ganduri. Este insa un ins temerar. si cu un inalt simt al respectului fata de tot ceea ce nu intelege. ca de obicei. unul care se teme pana si de umbra lui. Am visat. ne lasam in voia superstitiilor care ne amplifica si mai tare sentimentul unei nenorociri apropiate. sa prind un fir de care sa ma tin in analiza. nu mai are aceeasi pofta de lucru. nevatamatoare. totul este de competenta medicinei.. totodata. psihanaliza nu se sinchiseste de diagnostic si ca nu apeleaza. a devenit un anxios. a consulta un psihanalist nu pericliteaza cu nimic imaginea publica a pacientului: el nu va fi declarat. nebun. Ma~ gandesc ca visul imi poate oferi cheia modificarilor de personalitate observate de L. a devenit acum apatic si fara "apuc". Lucian mi-a declarat ca este foarte nelinistit de faptul ca. trebuie sa fie cheia anxietatii de care sufera el. care se ofera sa-mi povesteasca un vis scurt. munceste intr-o fabrica din Bucuresti si este prieten. desigur. Oamenii de conditie mai modesta nu apeleaza la psihanaliza pentru ca au sentimentul ca pierd vremea. Fara sa stiu din capul locului de unde sa incep ca sa inteleg cazul lui. chiar daca nu intelesese mai nimic din ceec ce comentasem eu pe marginea unei lucrari de psihanaliza. ceva nesanatos. diferit de psihiatrie. l-au convins ca se intampla ceva cu el. In plus. ambitie de castig: el care facea o multime de invarteli ca sa-si rotunjeasca veniturile. desigur. automat. a constatat o modificare negativa a caracterului sau. Aflase ca. pentru a-mi cere o consultatie. Cazul lui Lucian arata cum se modifica personalitatea unui om atunci cand increderea si pretuirea de sine se bazeaza pe constitutia sa sexuala. Lucian a cutezat sa se adreseze unui psihanalist in ciuda faptului ca impartasea si el aceleasi prejudecati. Comentand visul. In general.Lucian are 25 de ani. M-am trezit cu frica in oase. cu o fata pe care ar vrea sa o ia in casatorie. de catre anturajul sau. cu o atmosfera sumbra. si de aceea s-a adresat psihanalizei. aparent primejdioasa. la un moment dat. ambitios. cu oameni care se bucura de o anumita pregatire a mintii care le permite sa acceada mai usor la ideile si conceptiile psihanalitice. A venit la mine. Lucian nu are ambitii care sa-i depaseasca conditia. un cosmar. si ca. realizase totusi ca psihanaliza se ocupa de cazuri de afectiuni nevrotice intr-o maniera mai speciala si. adica a acelei medicine care actioneaza cu medicamente.. cu diete alimentare. de mai multi ani. pentru te miri ce. deoarece nu inteleg cum s-ar putea rezolva un caz de nevroza numai prin discutii.

in asa fel incat nu mai raman decat sentimentele de inferioritate care l-au starnit sa mi se adreseze. care se detensioneaza pentru ca intelege ce si cum in privinta cazului lui. este o reactie la ideea ca nu este viril. este pentru ca el se considera vinovat de faptul ca prietena lui nu ramane insarcinata. Asta suna ca o acuza. nu a ramas insarcinata! Iata cheia anxietatii lui L. Ce a facut psihanaliza confruntata cu un asemenea caz? Mai intai. a descoperit sursa psihologica. Anxietatea lui. pentru ca este neplacuta pentru eul lui Lucian. Aceasta este adevarata sursa a anxietatii lui. nu mai are de facut altceva decat sa verifice ipoteza ne-virilitatii sale. insotita de toate celelalte complicatii si deformari caracteriale. desi isi doreste copii. Nu are copii pentru ca. nu-i are pana acum? Imi raspunde ceva neclar si realizez ca am pus degetul pe rana. Apoi a legat cele doua elemente psihice.Desigur ca indata ce lucrurile s-au lamurit in acest sens. se identifica cu virilitatea lui iar o atingere adusa acestei componente a personalitatii lui afecteaza intreaga personalitate. Valul de sange este o aluzie cam fara perdea la faptul ca prietenei lui Lucian i-a venit ciclul si. Pentru ca. L. Este si momentul in care inteleg mesajul visului.nu are.. O ezitare ma face sa indraznesc o intrebare in plus: ai fost cumva. Dar mai exista un detaliu nu lipsit de importanta: sangele din visul lui a cazut pe el ("m-a improscat din cap pana-n picioare". Aceasta explicatie ii este oferita si pacientului. pe care o contracareaza. cat pe-aci sa devii tata? Imi confirma cu un gest scurt al capului dar fara nici o alta completare. recent.). Si aceasta idee a aparut odata cu constatarea ca prietena dumitale nu a ramas gravida.. Explicatia suna cam asa: dumneata suferi din cauza ideii care ti s-a infipt in cap ca nu esti viril.interpretam. intr-un cuplu de forte care explica conditia actuala a lui L. dar eu nu intelegun lucru: cum se explica faptul ca. adresandu-se unui sexolog. inconstienta (refulata) a anxietatii lui L. 43 . Lucian nu are nici o explicatie rationala la acest fapt. ne lamurim cu cazul lui. L. la un pas de fericitul eveniment? Adica. Ideea in sine este refulata. la dorinta lui de a deveni tata. a zis L. Inteleg ca subiectul il stinghereste si ca nu ar vrea sa insist asupra lui. ceva familiar urechilor noastre de crestini educati la scoala biblica a Vechiului si Noului Testament. Este ceea ce a si facut. deci. anxietate si ideea anxioasa. Ai luat totul asupra dumitale. Daca sangele a cazut peste L. Cum a facut acest lucru? Interpretand un vis al pacientului cu ajutorul contextului de idei furnizat de problemele sale de viata. Conchid ca visul lui se refera tocmai la acest lucru. asa cum am sugerat deja.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->