CENTRUL DE PLASAMENT

Centrul de plasament din cadrul Directiei Judetene (de sector) pentru Protectia Drepturilor Copilului are ca principal obiect de activitate ocrotirea de tip rezidential pe o durata determinata a copilului aflat in dificultate. Centrul de plasament este un serviciu care in majoritatea cazurilor provine din restructurarea institutiilor de tip rezidential care pâna in 1997 au functionat conform Legii 3/1970 privind ocrotirea unor categorii de minori. Restructurarea vechilor institutii rezidentiale (conform prevederilor din Ordonanta de Urgenta nr. 26/1997) se inscrie ca o etapa esentiala in cadrul Strategiei Guvernamentale in domeniul protectiei drepturilor copilului. Ocrotirea de tip rezidential este considerata un serviciu prestat copilului. Intr-o abordare calitativa a obiectului activitatii centrului de plasament copilul este in centrul tuturor principiilor si obiectivelor de activitate, el fiind considerat clientul serviciului oferit. Obiectul activitatii centrului urmeaza sa fie explicitat in capitolele urmatoare prin detalierea tuturor componentelor serviciului si prin enuntarea elementelor care confera un minimum obligatoriu de calitate acestor componente.

Principiile
Transformarea leaganului sau a casei de copii in centru de plasament nu inseamna numai schimbarea denumirii, reorganizarea interna sau o noua schema de personal. Noile principii sunt cele care determina schimbarile de structura, de functionare, de schema de personal - antrenând in mod obligatoriu schimbari in activitatea personalului, in abordarea problematicii copilului in dificultate siin mentalitatea celor implicati direct sau indirect in (re)integrarea copiluluiin societate. Ele stau la baza organizarii pe componente a standardelor de calitate a ocrotirii copilului in Centrul de Plasament si vor fi in detaliu analizate in prezenta lucrare. Principiile vor fi enuntate si prezentate pe scurt in cele ce urmeaza. Drepturile fiecarui copil trebuie recunoscute, respectate si promovate. Prevederile Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului, care este un document de referinta ce contine principii generale - trebuie sa fie transpuse in practica prin metode concrete Acest principiu implica cunoasterea Conventiei de catre personalul centrului (prin cursuri de formare si activitati de informare) si in aceeasi masura popularizarea ei in rândul copiilor si familiilor acestora. Pornind de la analiza nevoilor speciale ale copiilor aflati in dificultate si care beneficiaza de o masura de protectie prin plasament intr-o unitate de tip rezidential, acest principiu se refera la reflectarea prevederilor conventiei in conceperea proiectului institutional, organizarea spatiului si a activitatilor, promovarea unui mod profesional de interventie in favoarea copilului si cu antrenarea lui directa. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului are un caracter holistic, afirmând ca toate drepturile sunt esentiale, indivizibile, interdependente si egale. Obligativitatea respectarii si promovarii acestor drepturi se reflectaintr-o maniera transversala in toate standardele cu privire la protectia copiluluiin Centrul de Plasament. Desi nu vor figura explicit cu denumirea de drepturi ale copilului, in lucrare se va insista pe respectarea si realizarea drepturilor copilului la viata si dezvoltare in toate privintele existentei copilului, inclusiv cele fizice, afective, psiho-sociale, cognitive, sociale si culturale, nivel de trai corespunzator, servicii eficiente de ocrotire a sanatatii, ingrijire speciala si securitate sociala, 1

ocrotire si educatie personalizata, protectie impotriva oricarei forme de abuz sau maltratare, identitate si istorie proprie, libertate spirituala, religioasa, a constiintei si a cuvântului, exprimare libera, intimitatea propriei persoane, pastrarea/dezvoltarea legaturilor cu propria familie si reintegrare familiala si sociala, standarde de viata corespunzatoare, odihna, joc si vacanta, informare din diverse surse, reevaluare periodica a masurilor de protectie. Copilul - în acest caz particular, copilul ocrotit intr-un centru de plasament - nu trebuie sa sufere discriminari indiferent de rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politica sau de alta natura, nationalitatea, apartenenta etnica si sociala, averea, infirmitatea, nasterea sau situatia sa, sau a parintelui sau tutorelui. Dezvoltarea copilului in centrul de plasament este asigurata in conditii cât mai apropiate de mediul familial. Un aspect important este amenajarea si dotarea unitatii precum si organizarea activitatilor colectivitatii formate din copiii rezidenti si personalul centrului de plasament astfel incât sa fie posibila aplicarea proiectului individualizat de protectie a fiecarui copil,in care exigentele create de asigurarea unui mediu securizant si de nevoile psihoafective ale copiilor sa se armonizeze cu tendintele de deschidere catre societate. Astfel, relatiile care se dezvolta in cadrul colectivitatii centrului de plasament trebuie sa asigure copilului protejat - ca individ si ca membru al unui grup - sentimentul apartenentei si integrariiintr-un mediu de tip familial. Valoarea modului de ingrijire si de asigurare a dezvoltarii copilului intr-un centru de plasament nu este o valoare intrinseca: ea se exprimain cadrul proiectului institutional si al proiectului individualizat de protectie a copilului. Practic, aceste doua tipuri de proiecte sunt complementare: - proiectul institutional construieste cadrul general al organizarii si functiiile centrului de plasament, stabileste relatiile functionale in interior si in exterior in cadrul complexului de servicii destinate protectiei copilului, propune activitatile specifice, defineste resursele (materiale, umane, financiare) si utilizarea acestora, exprima modalitatile de evaluare a activitatii. - proiectul individualizat de protectie a copilului reprezinta formalizarea actiunilor si a mijloacelor prin care fiecare copil este ocrotit si educat astfelincât dezvoltarea, cât si (re)integrarea sa in familie si in societate sa fie asigurate, iar acestea in cadrul specific al proiectului institutional. Fiind un serviciu centrat pe copil, activitatea se desfasoara conform unui proiect individualizat bazat pe evaluarea situatiei specifice si a nevoilor fiecarui copil, tratat ca subiect unic si complex, cu identitatea si istoria sa. Spre deosedire de vechile institutii de tip rezidential, in care ingrijirea si educatia se derulau dupa un model colectiv, in centrul de plasament fiecare copil este abordat individual, interventia complexa in favoarea (re)integrarii familiale si sociale fiind bazata pe evaluarea initiala a situatiei sale specifice si proiectarea unei interventii coerente, permanent adaptate evolutiei nevoilor copilului. Protectia asigurata de centrul de plasament are un caracter temporar: proiectul individual de protectie a fiecarui copil prevede solutii pentru (re)integrarea sa familiala in termen cât mai scurt. Daca in casa de copii sau in leagan nu se punea problema scurtarii la maximum a duratei institutionalizarii, acesta este un principiu fundamental pentru centrul de plasament. Punerea sa in practica implica construirea unor mecanisme pentru: - dezvoltarea relatiilor cu familia (eventual largita);

2

pregatirea si aplicarea alternativelor de ocrotire in familii substitutive (asistent maternal sau familie adoptiva), in strânsa legatura cu celelalte servicii destinate protectiei copilului; - diversificarea serviciilor oferite de DJPC (exemplu: deplasarea treptata a accentului de pe servicii de ocrotire pe servicii de prevenire) si in paralel cu aceasta, reconversia profesionala a personalului din centrele de plasament. Activitatile desfasurate in centrul de plasament au caracter deschis catre societate: prin modul de organizare, prin relatiile pe care le promoveaza, centrul de plasament devine un serviciu integrat in comunitate. Centrul de plasament - prin definitie - face parte dintr-un sistem judetean de servicii, destinate protectiei copilului, care sunt oferite de Directia Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului. El nu mai este o institutie cu personalitate juridica in subordinea unui minister, ci un serviciu al comunitatii, cunoscut si sprijinit de comunitate. Pentru realizarea efectiva a deschiderii catre societate, sunt necesare la nivelul proiectului institutional: proiectarea si aplicarea unei strategii de comunicare, de promovare a imaginii centrului, precum si antrenarea structurilor comunitatii (indivizi, scoala, biserica etc.) in calitate de parteneri in aplicarea proiectului institutional - activitati coordonate de DJPDC. La nivelul proiectului individualizat de protectie a copilului: integrarea acestuia in viata sociala intr-un mod similar celorlalti copii de vârsta lui, sustinerea participarii directe a copilului la activitati in cadrul comunitatii (activitati punctuale sau cu caracter permanent). Personalul centrului de plasament face parte din echipa de personal a DJPDC si este integrat in sistemul resurselor umane antrenate in aplicarea strategiei judetene (de sector) de protectie a copilului. Aplicarea efectiva a noului mod de asigurare a protectiei copilului aflat in dificultate presupune antrenarea responsabila, constienta si motivanta a personalului aflat in contact direct cu copilul. Reorganizarea institutiilor presupune modificari ale statutului, dificultati de comunicare, de intelegere si de asimilare a schimbarii de catre personalul direct implicat. Daca reforma este proiectata sau daca strategiile judetene sunt gândite si coordonate de catre conducerea DJPDC, realizarea sa practica, respectiv imbunatatirea efectiva a modului de protectie a copilului in dificultate nu se pot realiza fara concursul sutelor de educatori, asistenti si lucratori sociali, infirmiere, instructori de educatie care lucreaza in relatie directa cu copilul. La acest nivel atât de important exista cele mai mari riscuri de esec: fie din lipsa de informare si de pregatire, fie din inertie sau chiar rezistenta la schimbare, personalul nu realizeaza importanta desfasurarii activitatilor in mod corespunzator, in beneficiul copilului. De aceea este important sa actionam pentru evitarea/atenuarea acestor riscuri si consideram ca primul pas care trebuie facut ar fi integrarea personalului centrelor de plasament in echipa DJPC - o integrare nu numai pe hârtie (respectiv pe statele de functii, plata etc), ci o integrare reala, prin includerea in managementul resurselor umane la nivel de directie a acestor resurse din fostele institutii, dintr-o perspectiva de recunoastere si de valorizare a experientei profesionale, de antrenare in aplicarea reformei. Construirea unor relatii de parteneriat si de comunicare, in nici un caz de rivalitate, intre angajatii DJPDC din diferitele servicii si personalul fostelor leagane si case de copii; Consultarea, informarea si formarea tuturor categoriilor de personal in legatura cu modalitatile de restructurare a institutiilor pe baze constructive si plecând de la principiile aplicarii reformei sistemului de protectie a copilului aflat in dificultate. -

3

Lupta cu mentalitatile a fost dintotdeauna recunoscuta ca o lupta grea si de lunga durata, de aceea integrarea personalului si dezvoltarea unui spirit de echipa pluridisciplinara sunt aspecte ce nu trebuie subestimate. Pentru acest amplu proiect de restructurare a institutiei de tip rezidential e necesara mobilizarea unor importante resurse financiare - insa chiar daca aceste resurse importante sunt identificate, ele nu vor putea fi utilizate corespunzator daca profesionistii din DJPDC si din institutii nu vor fi motivati si antrenati pentru atingerea unor finalitati comune. Structura organizatorica a centrului de plasament are ca element fundamental MODULUL. Centrul de Plasament este organizat in subunitati de maximum 20-30 copii (pe criteriul vârstei) ; fiecare subunitate este structurata in module (2-4 copii/modul pentru 0-2 ani, respectiv 6-10 copii/modul pentru 2-18 ani.) La nivel de modul se realizeaza principalele functii ale serviciului: ingrijire, educare, socializare, evaluare etc. Se recomanda trecerea treptata la organizarea pe verticala a modulelor, aceasta modalitate fiind usor de aplicat in special in casutele de tip familial. Scaderea treptata a numarului de copii ocrotiti in centrul de plasament se face in paralel cu diversificarea treptata a serviciilor destinate protectiei copilului, ceea ce implica un proiect institutional flexibil, precum si informarea si pregatirea profesionala continua a personalului. Buna cunoastere a contextului local, a problematicii specifice in domeniul protectiei copilului, va permite proiectarea sistemului de servicii oferite de DJPDC pentru a raspunde nevoilor locale. Este esential ca organizarea si functionarea acestor noi servicii sa creeze un sistem integrat la nivel judetean, destinat atât protectiei copilului aflat in dificultate si pregatirii reintegrarii acestuia in familie si societate, cât si prevenirii aparitiilor situatiilor care pot pune in pericol securitatea si dezvoltarea copiilor. Centrele de plasament trebuie sa fie concepute si organizate ca si componente functionale integratein acest sistem, asigurând: - complementaritatea activitatilor si functiilor acestora; - relatii clare si functionale intre servicii; - mobilitate a resurselor umane, care sa fie pregatite pentru a lucra in diferitele componente ale sistemului; Comunicare Diversificarea serviciilor oferite de DJPDC este o garantie a capacitatii serviciului public specializat de a oferi cadrul adecvat pentru protectia copilului aflat in dificultate in concordanta deplina cu necesitatile sale. Standarde de calitate privind protectia copilului in centrul de plasament

Partea a II-a OBIECTIVE SI ELEMENTE MINIME PENTRU ASIGURAREA CALITATII PROTECTIEI COPILULUI IN CENTRUL DE PLASAMENT

4

aimbolnavirilor. prevenirea incendiilor. Pentru a propune o imagine globala a calitatii serviciului oferit fiecarui copil in parte. Este obligatoriu ca in unitate sa functioneze cel putin o linie telefonica directa. in ansamblul sau. Centrul de plasament dispune de cladiri noi sau renovate corespunzator.Serviciul acordat copilului pe parcursul protectiei sale in centru este un serviciu complex. educarea si socializarea copilului Reintegrarea (integrarea) familiala si sociala a copilului Promovarea accesului la informatie si a posibilitatilor de exprimare libera a opiniei II. Functionalitate si siguranta In centrul de plasament. studiu individual. a accidentelor. Principalele componente ale serviciului pe care centrul de plasamentil ofera copilului pe perioada rezidentei sunt: Asigurarea conditiilor de locuit (cazare. igiena vietii in colectivitate. Daca centrul de plasament este situat departe de comunitate si nu este posibila pe termen scurt/mediu schimbarea acestui sediu. a institutiilor medicale. In stabilirea componentelor se tine contin primul rând de dimensiunile nevoilor de dezvoltare ale fiecarui copil. Elementele specificate suntin acelasi timp elemente de evaluare si de autoevaluare a proiectului centrului de plasament. masa. se au in vedere toate componentele minime pentru a asigura protectia copiilor din toate punctele de vedere.) Ingrijirea. Complexitatea serviciului rezulta din proiectarea interventiei pe baza abordarii personalitatii si nevoilor copilului in ansamblul acestora. consolidate. culturale si a altor servicii ale comunitatii.in aceeasi masura de nevoile specifice ale copilului ocrotit intr-o structura de tip rezidential Desi in document sunt explicitate separat. Sanatate Educatie Dezvoltare emotionala si comportamentala Identitate Relatii familiale si sociale dar. Unitatea este dotata cu centrala proprie pentru incalzire si furnizarea apei calde sau este racordata la un sistem de termoficare care ofera servicii sigure si de calitate. petrecerea timpului liber. se asigura conditiile de mobilitate necesare participarii constante a copiilor la viata comunitatii. 5 . etc.enumerarea elementelor minime care contribuie la atingerea acestor obiective. se expliciteaza fiecare componenta prin stabilirea unor obiective operationale: .1 Conditii de locuit Ambianta generala Obiective Elemente minime de realizare Amplasarein cadrul comunitatii Centrul de plasament nu se construiestein zone izolate de comunitate Sunt preferate locurile aflatein proximitatea unitatilor deinvatamânt. alcatuit din componente interdependente si obligatorii.in proiectul centrului de plasament se va asigura interdependenta componentelor si fiecare dintre ele se va trata cu aceeasi responsabilitate. fara igrasie. constituind un instrument de management usor de aplicat. Interventia presupune mai multe componente.

2 ) Dormitorul Elemente minime de realizare Respectarea numarul maxim de copiiintr-un dormitor Numarul maxim de copii depinde de vârsta acestora 0-2 ani 2-14 ani 14-18ani : 4 copii 3-5 copii 3 copii Incepând de la vârsta de 3 ani se realizeaza separarea pe sexein dormitoare Asigurarea suprafatei minime pentru un copil Suprafata minima alocata unui copil este de 6 mp Functionalitate si siguranta . perdele. evitându-se salile mari. elementele de decor trebuie sa aduca o nota de culoare. daca peretii sunt albi. pastrarea obiectelor personale. efectuarea temelor. debara. spatiu pentru servire/preparare gustari. calduroasa si usor de igienizat Se asigura un program de igienizare zilnic/saptamânal/lunar Atmosfera de tip familial Mobilier dormitorului este diversificat (se evita paturile de spital) Fiecare copil are locul propriu : pat. etc. . Pentru zugravirea si decorarea camerelor se utilizeaza culori vesele Se utilizeaza un mobilier asemanator celui familial. desene. joaca etc. dar si pentru pregatirea lectiilor. spatiul afectat centrului este inconjurat cu garduri deinaltime medie. joc etc. geamurile. camera de zi. atât prin amplasarea pieselor de mobilier. (dupa propria dorinta). adaptate gustului si vârstei copilului . dulap. depersonalizate Spatiul aferent unui modul cuprinde elementele minime dintr-o locuinta familiala (dormitoare. spatii de afisaj cu fotografii ale familiei si ale prietenilor. gardul trebuie sa permita vizibilitate din ambele directii Diversitate Spatiile vor fi diferit amenajate. etc. balcoanele sunt protejate pentru prevenirea accidentelor (adecvat vârstei copiilor. etajera. draperii. Se stimuleaza decoratiunile personalizate. Dormitorul serveste pentru odihna. fara elemente metalice periculoase.in acest scop copiii participa direct la decorarea dormitorului lor. baie/toalete. Se aleg culori vesele pentru covor. Peretii sunt zugraviti de preferatin culori pastelate. Se asigura dotarile necesare pentru a face posibila supravegherea permanenta a copiilor de vârsta mica (0-4 ani) : usa cu geam catre hol Prizele. 6 . Este similar camerei copiilor dintr-o familie Mobilier trebuie sa fie adecvat vârstei si sa ofere conditii sanatoase pentru odihna. . jucarii. 1. In exterior. cât si prin elementele decorative folosite.Atmosfera de tip familial Spatiile aferente unitatii se compartimenteaza. Pardoseala trebuie sa fie aderenta. lenjerie de pat. birou sau masa de scris. scaun.

ci sunt inchise in spatii accesibile doar personalului. etc. Mentinerea ordinei nu trebuie sa fie o preocupare obsesiva . organizarea unor activitati de autogospodarire sau a unor mici evenimente. La fiecare modul (sau grup de 2-3 module) se amenajeaza un oficiu in care se asigura posibilitatea pregatirii/servirii de gustari sau mese de duminica. Instalatii electrice sunt protejate . functionalitate si siguranta Bucataria. pentru igienizarea veselei .in care masa se serveste incain cantina/ Se prevede un spatiu cu masina de spalat (o masina la 2-3 module). Se amenajeaza un spatiu pentru servirea mesei in fiecare casuta (în cazul casutelor de tip familial) sau la nivel de unitate. . langa spatiile de servire a mesei (în cazul centrului de plasament de talie mare. Igiena. Substantele de igienizare (detergenti) nu se lasa la indemâna copiilor. In fiecare subunitate se organizeaza o debara pentru pastrarea lenjeriei curate. respectiv oficiul se doteaza cu instalatii si aparatura corespunzatoare pentru gatit. masina de calcat -pentru igienizarea obiectelor de imbracaminte personale ale copiilor. chiar sa strice unele jucarii. 4) Spatii pentru servirea/prepararea mesei Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Bucataria comuna cu dependintele acesteia se amenajeaza intr-un corp de cladire separat de module. sala de sport. a prosoapelor. in centrele de plasament de talie mare. fetelor de masa.. dar si posibilitatea de a interveni din afarain caz de nevoie. etc. Este obligatorie existenta grupurilor sanitare separate pentru personal In spatiile destinatein principal activitatilor comune se instaleaza câte un grup sanitar alcatuit din WC pe sexe + chiuveta. Spatii igienico-sanitare Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Se prevede cate un grup sanitar (cabina dus. Exemple: lânga spatiul de primire de la intrarea in centru. pentru pastrarea alimentelor. WC) la fiecare modul. chiuveta. copilul trebuie lasat sa se joace. langa club. . Materialele utilizate la amenajarea grupurilor sanitare sunt alese astfel incât sa permita intretinerea si igienizarea facila.atat la nivel de unitate cât si de modul 7 . Se asigura apa rece si calda permanent . Se stabileste si se respecta un Program zilnic de igienizare a spatiilor. igiena si siguranta Instalatiile sanitare sunt adaptate varstei copilului Se prevede o compartimentare adecvata pentru a asigura respectarea intimitatii copilului. Functionalitate. La nivel de unitate functioneaza o spalatorie-calcatorie pentru igienizarea lenjeriei de pat.

instrumente muzicale. frigider. cercuri de informatica. truse de prim ajutor in caz de accident. placut. In dotarea modulelor se prevad jocuri si jucarii adaptate vârstei. Se amenajeaza terenuri de minifotbal. In spatiile de joaca din exterior se instaleaza leagane. redactie revista. casetofon. geamuri protejate. artizanat. tacâmurile si fetele de masa au un aspect adecvat vârstei copiilor Se asigura posibilitati de organizare a meselor festive cu prilejul unor sarbatori (aniversari ale copiilor. aparate de gimnastica. biblioteca. .) este riguros controlat si supravegheat. diversificat Vesela. In exterior se amenajeaza: -curte cu spatii de joaca -teren activitati sportive -spatii verzi (eventual o mica gradina) Dotari minime In camera de zi : un televizor. cutite. mai ales la vârste mai mici. Televizorul se amplaseaza la o inaltime corespunzatoare In exterior se va evita betonarea completa a curtilor de joaca Se prevad din apropierea locurilor de joaca. etc. bancute.Accesul copiilor la masina de gatit. Vesela si tacâmurile utilizate trebuie sa fie usor de igienizat Atmosfera de tip familial In cazul unitatilor mari este necesara compartimentarea spatiilor de servire a mesei Este necesar un sistem de autoservire pentru copiii peste 7 ani Se asigura copiilor posibilitatea de optiune (cel putin partiala) intre doua meniuri la masa de pranz Este obligatorie consultarea copiilor in intocmirea meniurilor Decorul salii de mese este colorat. in locuri vizibile accesibile doar personalului. (adaptate vârstei copiilor. specificului local. arte plastice. care sunt atât individuale. un aparat de radio (sau radiocasetofon) . etc. posibilitatilor de dotare deja existentein centru. 8 . Salile de joaca se doteaza cu tarcuri si saltele pentru cei mici Este necesar ca la nivel de unitate (club) sa existe urmatoarele dotari: statie de amplificare. groapa cu nisip.5) Conditii pentru petrecerea timpului liber Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare In interior se amplaseaza: -mici spatii de joaca chiarin dormitorul copilului si posibilitati de pastrare a jucariilor preferate -loc pentru petrecerea in comun a timpului liber in camera de zi de la fiecare modul -club. cât si comune (într-o proportie echilibrata) . Anul Nou. tobogane. In toate spatiile de joaca se asigura prize. cei mai mari vor fi pregatiti corespunzator si vor avea afisate regulile de folosire. etc. voley Functionalitate si siguranta Instalatiile de joaca si jucariile se selectioneaza tinând cont de toate eventualele riscuri de accident pe care le implica. accesorii de bucatarie periculoase (aparatura electrocasnica. sarbatori religioase. 1.

II. etc.6) Locul pentru studiu individual Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare . Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Camera de zi a modulului poate servi si ca spatiu pentru primirea oaspetilor . educarea si socializarea copilului 2. masuta) Se realizeaza decoratiuni vesele (de preferat realizate chiar de copii) Se respecta dreptul copilului si al familiei sale de a discuta in intimitate. La nivel de unitate se amenajeaza o camera pentru intâlniri copii-familie (daca nu exista un centru de pregatire a integrarii si reintegrarii familiale pe lânga unitate) Ambianta de tip familial Se doteaza cu un mobilier familial (fotolii. scaune joase. Copiii dispun de obiecte personale de igiena (periuta de dinti. La nivel de unitate. sapun. caiete.7) Spatiul pentru intâlniri cu membrii familiei. cu persoane din afara institutiei. Copiii sunt consultati pentru intocmirea acestui program. In dormitor sau in camera de zi se va amenaja pentru fiecare copil un birou (masa de scris) cu scaun si etajere pentru carti.2 Ingrijirea. pasta de dinti. etc.) 9 .1) Asigurarea conditiilor de igiena siingrijire a sanatatii Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea igienei personale a fiecarui copil . 1. cum ar fi in cazuri de abuz. Se interzice depozitareain curtile de joaca a diferitelor materiale de constructii. se amenajeaza o sala de lectura (poate fi sala de lectura a bibliotecii). a uneltelor sau a substantelor toxice si a oricaror produse care punin pericol sanatatea copiilor. Functionalitate si siguranta Se asigura iluminat corespunzator (veioza de birou) Mobilierul de birou indeplineste conditiile ergonomice 1. Functionalitate si siguranta Se respecta un program al vizitelor. In program se specifica acele cazuri in care proiectul personalizat al copilului precizeaza obligativitatea supravegherii vizitei. . prosoape. fara prezenta unor persoane din afara (doar in conditiile in care aceasta nu este periculoasa pentru copil. atât pentru membrii familiei. maltratare. mai ales in centrele de plasament unde sunt ocrotiti copii scolari.. cât si pentru prietenii sau colegii de scoala ai copiilor.

a exercitiului fizic atât in viata cotidiana. cât si pentru sanatatea lor de viitori adulti. Este obligatorie existenta grupurilor sanitare pentru personal.). Se colaboreaza cu alte servicii de specialitate din comunitate Se va acorda cea mai mare atentie discutiilor individuale cu copiii (educator-copil. se permite fumatul numai in locuri special amenajate. etc. . Se realizeaza programe de educatie sexuala si contraceptiva. Dezvoltarea responsabilitatii copilului pentru pastrarea propriei sanatati Prin metode educative adecvate vârstei. etc. ci si educatorul.) sau psihica (umilirea.Se asigura fiecarui copil imbracaminte si incaltaminte adecvate calitativ si cantitativ pentru fiecare sezon. psihologul etc. Aceste programe educative vor fi realizate pe grupe de vârsta. privare de imbracaminte etc. camere de zi. Fumatul este interzis in prezenta copiilor si in orice spatiu destinat acestora. Fiecare membru al echipei trebuie sa ofere copilului un exemplu personal de igiena si de comportament sanatos. Igienizarea obiectelor personale de imbracaminte se asigura la nivel de modul (sau grup de 2-3 module). Este interzisa orice forma de pedeapsa fizica (bataie. copiii sunt sprijiniti sa adopte un stil de viata sanatos. asistent social-copil). Asigurarea igienei colectivitatii Se aplica programe de curatenie si dezinfectare zilnice/saptamânale/lunare pentru dormitoare. In centrul de plasament se interzice consumul de bauturi alcoolice si de droguri. holuri. sa inteleaga importanta igienei personale. separat de cele pentru copii. psiholog-copil. etc. agresarea verbala. Protejarea contra oricarei forme de neglijare sau abuz. programe de educatie impotriva fumatului si a consumului de bauturi alcoolice si de droguri. de pastrare a ordinii si curateniei. Personalul urmeaza periodic cursuri de pregatire complementara pentru a preveni si a observa orice forma de abuz sau neglijare si pentru a interveni in asemenea situatii. interzicerea contactelor sociale. de alimentatie corecta. 10 . privare de hrana. a alimentatiei corecte. cu participarea echipei pluridisciplinare (nu numai asistentul medical raspunde de educatia pentru sanatate. care trebuie sa aiba caracterul prietenesc si deschis al discutiilor dintre parinte si copil. la intervale de timp bine precizate in proiectul institutional. intr-un climat deincredere reciproca.) . Copilul este pedepsit in caz de nevoie numai prin metode educative. stabilite prin Regulamentul intern. Personalul este riguros evaluat. . intimidarea. sala de mese. Promovarea sanatatii personalului Personalul este obligat sa efectueze periodic controale de evaluare a starii de sanatate fizica si psihica. initial la angajarea in munca si ulterior. Eventualele cazuri de abuz sau neglijare se dezbat in echipa pluridisciplinara sub coordonarea sefului de centru si a directorului DJPDC si se iau decizii in consecinta. Alimentele se depoziteaza si se pregatesc in conditii de igiena Lenjeria de pat se schimba de câte ori este cazul la sugari si copiii mici si saptamânal la copiii peste 2 ani. in cel mai scurt timp si luând toate masurile de precautie pentru a preveni repetarea unor asmenea fapte. Se deruleaza (individual si colectiv) programe educative pentru dezvoltarea deprinderilor de igiena. grupuri sanitare.

drame personale.personalitatea copilului Ritmul activitatilor este adaptat particularitatilor copilului Pentru o interventie eficienta este necesara o coerenta intre toti profesionistii care lucreaza cu copilul. Alimentatia copiilor este echilibrata si in conformitate cu necesitatile biologice specifice fiecarei vârste (un asistent nutritionist va coordona intocmirea meniurilor.nominalizarea specialistilor care intervin si a responsabilitatilor acestora . datorate unor cauze precum: lipsa afectivitatii in familie/în serviciile de ocrotire anterioare. In fiecare centru de plasament se afiseaza in biroul personalului (accesibil inclusiv supraveghetorului de noapte) liste operationale cu numerele de telefon ale persoanelor resursa/ serviciilor care se contacteazain caz de urgenta (accident. 2. disparitia unui copil. antecedente de abuz sau de neglijare in familie si/sau in afara familiei. Fiecare copil beneficiaza de controlul periodic al vederii si al danturii. 11 .momentele de evaluare . lucrari stomatologice) Copiii ocrotiti in centrul de plasament sunt in evidenta unor medici de familie. in acest scop. Fiecare copil cu o stare de sanatate normala beneficiaza de controale medical de rutina -la intrareain centrul de plasament. Sunt avute in vedere cu prioritate activitatile specializate de terapie a problemelor psihologice specifice fiecarui copil in dificultate.istoricul . se asigura cu strictete regimul alimentar stabilit de medic. precum si de tratament adecvat (ochelari.obiectivele.rapoartele privind dezvoltarea copilului din toate punctele de vedere Activitatile realizate in cadrul proiectului personalizat suntin acord cu: . Se incurajeaza cunoasterea de catre fiecare copil a riscurilor de imbolnavire si consilierea lui pentru un mod de viata sanatos. In caz de imbolnavire. incendiu.J.vârsta . serviciul public specializat incheie contracte cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate C. Personalul este pregatit sa observe eventualele semne de imbolnavire a copilului la diferite vârste si sa ia masurile necesare cu responsabilitate. va evalua calitatea/cantitatea alimentelorinainte si dupa prelucrare. etapele si activitatile concrete . institutionalizare de lunga durata. imbolnavire. Momentele de evaluare stabilite in proiectul personalizat sunt in primul rând momente de revizuire si eventual reconstruire a planului de interventie.S.A.2) Dezvoltarea afectivitatii si a personalitatii copilului Obiective Elemente minime de realizare Interventie personalizata Pentru fiecare copil echipa pluridisciplinara propune si aplica un proiect personalizat de (re)integrare familiala si sociala. precum si modul de preparare). -la intervale de timp determinate (functie de vârsta) pe parcursul protectiei in centrul de plasament. care cuprinde: . precum si implicarea in calitate de partener a familiei copilului. Se respecta un program zilnic de activitati in aer liber pentru copiii de toate vârstele si in toate anotimpurile.Prevenirea imbolnavirilor si ocrotirea sanatatii copiilor Se acorda o atentie deosebita nevoilor personale deingrijire a sanatatii fiecarui copil . intrarea unor persoane nedorite).

stabilirea meniului.Limite clare si bine precizate .Promovarea dreptului la identitate si la istorie personala Documentele de identitate pentru fiecare copil sunt: .Acceptarea greselilor sau pedepsirea lorintr-un mod constructiv.Se urmareste constientizarea de catre copil a locului si rolului sau ca individ in cadrul colectivitatii in care traieste. .Respect pentru individ . Educatorul va avea grija sa delimiteze clar rolul sau de rolul parintilor. sa faca propuneri pentru petrecerea timpului liber. Copilul este antrenat sa participe direct la amenajarea si intretinerea spatiului de locuit. evitându-se insa diferentele foarte mari de vârsta (exceptând cazurile de frati).Caldura si afectiune . Este recomandata organizarea pe verticala a modulelor.Recunoasterea calitatilor si a reusitelor . Se tine cont de preferintele copiilor.Disponibilitate de a raspunde intrebarilor copilului .Confidentialitate si incredere reciproca . 12 . . Opinia copilului este luata in considerare de catre toate categoriile de personal care intervinin proiectul personalizat: educator. psiholog. etc.Raspuns imediat la nevoile copilului .Se previn si se trateaza complexele de provenienta. educatorul de referinta al copilului respecta in relatia cu copilul valorile de baza ale unei relatii parentale de calitate. cumpararea de ghiozdane identice. precum si de opiniile personalului. sa isi exprime opiniile.Copilul are dreptul sa-si cunoasca istoria. .Deschidere si comunicare . Promovarea bunelor relatii intre copii La repartizarea copiilor pe module se are in vedere reunirea fratilor. in ideea de a integra copii cu dificultati mai mari de adaptare in grupuri cu copii fara probleme. a copiilor care sunt legati printr-un anumit grad de rudenie si/sau a copiilor care provin din acelasi cartier (vecini). . Relatie de tip parental intre educator si copil Desi intervine in calitate de profesionist. evitând orice forma de abuz asupra copilului (bataia. in familie si in societate. umilirea sau lezarea psihica a copilului sunt absolut interzise) . Participare activa a copilului la propriul proiect Se renunta la utilizarea termenului de copil asistat (statutul de persoana asistata presupune un rol pasiv: acestei persoane i se ofera toate conditiile de-a gata) . membrii familiei -si sa fie ajutat sa interepreteze propria istorie si situatia actuala in care se afla. pentru a nu induce o dependenta a copilului de institutie si pentru a pregati (re)integrarea acestuia. sa nu comenteze greselile parintilor sau situatia sociala speciala a familiei. Se interzic orice fel de practici care favorizeaza "uniformizarea" copiilor (exemple:imbracarea cu haine identice. etc. asistent social.Personalul de toate nivelele este pregatit sa respecte istoria copilului.

stimularea spiritului de echipa. Parteneriatul cu unitatea de invatamânt La nivel de serviciu public si centru de plasament se incheie acorduri de colaborare cu unitatea de invatamânt. este de preferat ca in masura posibilitatilor sa se mentina inscrierea copilului la scoala din cartierul sau.diminuarea si eliminarea marginalizarii in scoala a copiilor protejati in centrele de plasament .3) Educatia prescolara si scolara Obiective Elemente minime de realizare Favorizarea accesului la educatie Este obligatorie inscrierea fiecarui copil din centrul de plasament intr-o unitate de invatamânt prescolar. iar conducerea centrului de plasament trebuie sa tina cont de aceasta. pentru a evita o ruptura de mediul scolar cu care era familiarizat.la nivel de unitate de invatamânt (informarea si sensibilizarea intregului colectiv didactic asupra problematicii copilului in dificultate. initierea in practicile democratice. activitatile educative de grup la nivelul modulului au ca scopuri: dezvoltarea comunicarii si a intrajutorarii intre copii. Când acesta problema apare. 2. etc. Asigurarea frecventarii cursurilor Educatorul de referinta are obligatia sa controleze prezenta copilului la scoala si sa discute atât cu copilul. La terminarea ciclului gimnazial (liceal). liceal. postliceal. universitar -în functie de vârsta sa si de aptitudinile sale. stabilirea unei deontologii a relatiei cu acesti copii si a unor metode de lucru in consecinta) .la nivel de clasa (o abordare individualizata a copiilor protejati. copilul (tânarul) are dreptul sa opteze pentru o forma de pregatire scolara (universitara) sau profesionala. de sprijin si colegialitateintre toti elevii clasei. primar. Absenteismul scolar se considera o problema grava. rezolvarea ei reprezinta unul din obiectivele prioritare ale proiectului personalizat.integrarea copiilor in comunitatea clasei si a (grupei -gradinitei) ca prim pas al integrarii lor in comunitate .orientarea scolara si profesionala. insistând pe ajutorarea lor in cazul situatiilor de esec scolar. cât si cu invatatorul/profesorul diriginte si cu alte cadre didactice pentru rezolvarea problemelor care apar. Pe parcursul ocrotirii in centrul de plasament. Copiii frecventeaza unitatile scolare (prescolare) din cadrul comunitatii. pe crearea unei atmosfere pozitive de toleranta.colaborarea cu profesorii/învatatorii (educatorii de gradinita) precum si cu parintii celorlalti elevi la derularea proiectelor personalizate .) 13 . care sa prevada activitati in parteneriat in favoarea fiecarui copil protejat Obiectivele principale ale acordurilor se refera la: .Pentru dezvoltarea bunelor relatiiintre copii. gimnazial. Activitatile care fac obiectul acordului se organizeaza: .

de gestionare a banilor si a bunurilor.4) Socializarea Elemente minime de realizare Dezvoltarea abilitatilor de relationare siinsusirea normelor de relationare Copilul isi formeaza sentimentul apartenentei la un grup (modul) chiar in cadrul centrului de plasament: are responsabilitati concrete in cadrul grupului. etc). Constientizarea faptului ca are drepturi si indatoriri Drepturile si indatoririlein cadrul centrului de plasament. preocupari. copilul participa la toate demersurile care privesc viitorul sau profesional. Se lucreaza asupra deprinderilor legate de punctualitate. este antrenat in activitati care presupun relationarea cu ceilalti membri ai grupului (copii si adulti) in conditii de respect si reciprocitate. Se urmareste formarea constiintei de cetatean prin programe adecvate vârstei .la nivel de consiliu al parintilor elevilor (informare.. discutii despre propria istorie. de comportament politicos in societate. Formarea abilitatilor si deprinderilor de a se implica in societate In programul copilului se includ activitati care se desfasoara in comunitate si care implica o relationare sociala. Se stimuleaza includerea copiilor in grupuri in afara centrului de plasament (clasa.ii stimuleaza aptitudinile. dorinte de viitor. cerc de arte plastice. magazine. face demersuri pentru o pregatire suplimentara pentru examene. etc. echipa sportiva. Cunoasterea celorlalti. stimularea participarii familiilor la programe de socializare etc. Este recomandata afisarea drepturilor si indatoririlor copiilor. 2. la scoala si in comunitate sunt clar explicate copiilor. comunica cu scoala si participa la sedintele cu parintii. Copilul este ajutat sa cunoasca si sa stie sa apeleze la serviciile din comunitate (posta. sensibilizare.) Sprijinirea copilului pentru o buna pregatire scolara Educatorul ajuta copilul sa-si efectueze temele. intr-o forma accesibila. drepturile si indatoririle pot reprezenta o tema discutata frecvent in cadrul modulului. familie. il controleaza. 14 . Sunt incurajate vizitelein familii (familii ale personalului centrului sau/si ale voluntarilor cu care centrul de plasament colaboreaza). Orientarea scolara si profesionala Se discuta cu copilul despre viitoarea sa profesiune. Sunt organizate activitati care favorizeaza intercunoasterea intre copii (jocuri de identitate.

Plecând de la analiza situatiei personale a copilului. Fiecare obiectiv este explicitatin termeni de: deprinderi. Evaluarea in echipa a cazului se face pe baza documentelor scrise. Se inscriu realizarile copilului. responsabilii. psihologice. pas cu pas. sociofamiliale.1) Proiectul personalizat de integrare Obiective Elemente minime de realizare Reprezinta principalul instrument de lucru al echipei centrului de plasament. Proiectul personalizat de integrare este un document scris. atitudini. 3. psihologului. pentru a evita repetarile sau implicarea unui numar prea mare/prea mic de profesionisti. daca este cazul. Stimularea interventieiin echipain interesul copilului. terapeutice de care are nevoie pentru ca interventia in perioada de ocrotirein centrul de plasament sa fie cât mai benefica. Copilul este ajutat saisi formeze o constiinta de sine si sa fie responsabil. Prin proiect se stabilesc domeniile de actiune pluridisciplinara in fiecare caz in parte. perioadele de desfasurare. la fiecare obiectiv (pentru observarea evolutiei). pentru a orienta copilul catre profesii cu care poate gasi cu usurinta un loc de munca. Formularea in scris a proiectului este garantia ca toti cei implicati cunosc si sunt de acord cu demersurile. Un rol importantil are studierea pietei muncii. Responsabilul de caz este "puntea" dintre copil si familie (naturala sau substitutiva). echipa decide procedurile educative. precum si ale familiei. acordând atentia cuvenita fiecarui profesionist si delimitând responsabilitatile fiecaruia. precum si caracteristicile relatiei copil-familie pe parcursul proiectului (pentru a aprecia gradul de pregatire a reintegrarii sau integrarii copilului). valori pe care copilul se doreste sa le dobândeasca prin activitatile propusein proiect. cunostinte.In orientarea scolara si profesionala se iau in considerare opiniile educatorului.in acord cu opinia si cu dorintele sale. noi strategii de lucru. el raspunde de organizarea interventieiin echipa. II. profesorilor de la scoala copilului. si nu pe impresii subiective. Se precizeaza obiectivele concrete pe fiecare domeniu. Periodic se evalueaza: -evolutia copilului si a relatiei familiale -activitatile planificate si se stabilesc.2) Reintegrare si integrare familiala si sociala Obiective Elemente minime de realizare Existenta unor strategii bine definite de (re)integrare 15 . activitatile. Transformarea copilului in protagonistul propriului sau proces de integrare Se respecta dreptul copilului de a avea un proiect personal.3 Reintegrarea (integrarea) sociala si familiala a copilului 3. De semnarea responsabilului de caz este esentiala in implementarea proiectului.

Crearea. proiectul personalizat expliciteaza programul de interventie in colaborare cu acest centru.In fiecare centru de plasament se stabilesc tipuri de proceduri care vizeaza. Familia este informata periodic cu privire la situatia copilului (stare de sanatate. Craciun. socializarea si integrarea familiala. In cazurile familiilor cu probleme financiare deosebite. petrecerea sfârsitului de saptamâna sau a unor perioade de vacanta. 16 . sa desfasoare activitati impreuna (servirea mesei. De la vârsta de 13-14 aniincepe pregatirea pentru viata independenta a tânarului. .Reintegrarea in familie . Considerarea familiei ca principal partenerin educarea. Proiectul de interventie asupra copilului se deruleaza concomitent cu cel de interventie asupra familiei. sociala si profesionala a copilului. social si profesional. Pregatirea tânarului pentru parasirea centrului si inceperea unei vieti independente. se acorda parintilor suport pentru cheltuielile de deplasare (prin intermediul Centrului de pregatire si sprijinire a reintegrarii si integrarii copiluluiin familie). cu tot ceea ce implica aceasta din punct de vedere emotional. Pregatirea eficienta reduce teama tinerilor de a pararasi institutia. Pregatirea integrarii intr-o familie adoptiva In perioada de pregatire a adoptiei se stabileste un program de vizite in centru si de intâlniri in afara centrului (în prezenta unui membru al echipei -asistent social sau educator. sentimentul de insecuritate si de marginalizare si ii dezvolta autonomia necesara in viata independenta. plimbari) si sa-i invite pe copii acasa. Educatorul de referinta are un rol important in aprecierea moduluiin care copilul percepe noua sa potentiala familie.). Personalul centrului de plasament este pregatit sa respecte si sa stimuleze relatia copilului cu familia sa naturala sau cu familia substitutiva/ potential adoptiva. situatie scolara. Parintii sunt incurajati si sprijiniti sa-si viziteze copiii cu prilejul evenimentelor sau al sarbatorilor (zi de nastere. functie de caz. Colaborarea cu serviciul specializat in integrarea si reintegrarea familiala. corespondenta.Reintegrarea in familia largita .Integrarea intr-o familie substitutiva îningrijirea unui asistent maternal .intâlniri. urmatoarele obiective. absolvirea anului scolar etc. ajutându-l sa perceapa ca un pas bunin viata sa intrarea in familia adoptiva. Familia fiecarui copil din centrul de plasament este in evidenta Centrului de pregatire si sprijinire a reintegrarii si integrarii copilului in familie. modulin care evolueaza sentimentele sale fata de familie) in ideea de a pregati reîntoarcerea copilului acasa. Educatorul pregateste din timp plecarea copilului din centru.Pregatirea pentru viata independenta .Integrarea intr-o familie substitutiva . Personalul centrului este pregatitin spiritul respectarii parteneriatului cu familia. pastrarea si dezvoltarea relatiilor copilului cu familia sain vederea reintegrarii familiale Proiectul personalizat prevede activitatile concrete de relationare cu familia (vizite. fiind constient de caracterul temporar al ingrijirii copilului intr-un centru de plasament si de importanta reusitei (re)integrarii familiale.

Colaborarea cu institutiile si serviciile din comunitate Integrarea profesionala se poate realiza cu implicarea comunitatii: primarie. II. Orientarea scolara si profesionala a copilului de la vârsta de 13-14 ani (înainte de absolvirea scolii generale. Comisia este formata din reprezentanti ai serviciului public specializat si seful centrului de plasament. scoala. stimularea responsabilitatii fata de propriul proiect profesional. ei vor fi orientati cate un alt asemenea serviciu din cadrul sistemului judetean. 3. directia de munca. seriozitate. Se recomanda infiintarea unei Comisii locale de integrare care sa dezbata si sa se implice in rezolvarea fiecarui cazin parte. Copilul este informat si consiliat cu privire la importanta contractului de munca. In orientarea scolara si profesionala se auin vedere posibilitatile reale de gasire a unui loc de munca in comunitate. ONGuri.1) Proiectul personalizat de integrare 17 . programul de pregatire isi propune dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de munca. In orientarea scolara si profesionala se tine contin primul rând de dorinta copilului si de aptitudini. Se explica adolescentului consecintele negative ale lipsei unui contract de munca atunci când presteaza o activitate . carora li se adauga reprezentanti ai comunitatii din categoriile enumerate mai sus. Proiectul personalizat va avea un capitol distinct destinat activitatilor de pregatire a integrarii profesionale. drepturile si indatoririle persoanelor angajate in munca. daca numarul copiilor de aceasta vârsta este mic. disciplina.insusirea deprinderilor de punctualitate. spirit de echipa. Colaborarea cu Serviciul de asistenta si sprijin pentru tineri Se prevad axe comune de activitateintre modulele cu copii mari -peste 13-14 ani si serviciile de asistenta si sprijin pentru tinerii care parasesc centrul de plasament. firme de stat si particulare. fiind necesare: . Facilitarea accesului la informatie cu privire la legislatia muncii.in vederea pregatirii proiectului de integrare.prospectarea responsabila a pietei muncii .Centrul de plasament colaboreaza cu Serviciul de asistenta si sprijin pentru tineri.evitarea optiunilor de pregatire unilaterala Pregatirea copilului/adolescentului pentru a se integra profesional nu se limiteaza la invatarea unei meserii.3) Integrarea profesionala Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea orientarii si consilierii in vederea integrarii profesionale In fiecare centru de plasament in care sunt ocrotiti copii cu vârsta peste 12 ani functioneaza un Serviciu de asistenta si consiliere psihipedagogica si formare profesionala.4 Promovarea accesului la informatie si a posibilitatilor de exprimare libera a opiniei 3.

Educatorul raspunde eventualelor intrebari puse de copii. ci un instrument de lucru care sa le explice in mod concret atât profesionistilor. prin mijloace adaptate fiecarei vârste. intocmirea meniurilor. ¨ Se distribuie copiilor pliante. In programele de activitati la nivel de modul se includ activitati de cunoastere si discutare a Conventiei ONU. afise. cât si copiilor regulile de viatain centrul de plasament. economic. a jucariilor sau a obiectelor scolare etc. concursuri etc. unde pot fi citite ziare si reviste. Educatorul care ii faciliteaza aceastaintelegere va respecta regulile unei informari corecte Accesibilitate .Asigurarea feed-back-ului Cunoasterea de catre copil a regulamentului centrului de plasament Copilul trebuie sa fie informat intr-o maniera clara si accesibila despre ce are si ce nu are voie sa faca pe parcursul ocrotirii sale in centrul de plasament.Viabilitate . Cunoasterea de catre fiecare copil a prevederilor Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului. Incurajarea copilului sa-si exprime opinia in legatura cu toate aspectele care-l privesc În relatia educator-copil se promoveaza dialogul. politic si culturalin care traim: ei trebuie sa fie "ancorati"in timp si spatiu. sa cunoasca realitatea atât la nivel national cât si local.in spatiile frecventate de toti copiii.Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea si promovarea drepturilor fundamentale ale copilului de a fi informat si de a-si exprima liber opinia In fiecare centru de plasament exista un punct de lucru al Serviciului de asistenta a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei. de interesul lor pentru anumite teme si creându-le un climat favorabil comunicarii. Regulamentul intern al centrului nu este doar un document formal. ci si emisiuni informative. Nu se accepta principiul conform caruia "Copilul este vinovat -adultul nu are nici o vina" (din pacate promovat inca in multe familii. Informarea copiilor se face tinând cont de capacitatea lor deintelegere. In fiecare centru de plasament cu copii de vârsta scolara functioneaza o biblioteca.) 18 . se stimuleaza exprimarea punctelor de vedere ale copiilor in legatura cu toate aspectele vietii cotidiene si ale proiectului personalizat si se accepta opiniile copilului. amenajarea camerelor. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului (textul prescurtat) este afisata in fiecare unitate. asemanator celui familial. pot fi organizate activitati de informare. organizeaza dezbateri pe teme care ii intereseaza. Asigurarea accesului la mijloace de informare in masa si specializate In fiecare centru de plasament (la nivel de modul) exista aparate radio si TV.Coerenta . alegerea hainelor. Un principiu de baza este evitarea izolarii artificiale a copiilor de contextul social. la care copiii sunt incurajati sa urmareasca nu numai emisiunile pentru cei mici. Sunt luate in considerare propunerile copiilor in stabilirea programelor de activitate si de vacanta. sainteleaga ca ei cresc si vor deveni adultiin acest context.

fara a astepta rezultatele unei proceduri indelungate de stabilire a unei masuri de protectie . aceasta perioada poate fi prelungita din motive intemeiate. de maltratare sau exploatare. pentru a proteja copilul si a-i oferi temporar ingrjirile si consilierea de specialitate de care are nevoie. in vederea reintegrarii familiale sau a pregatirii aplicarii unor masuri de protectie vizand copilul si familia sa. RESURSE DOCUMENTARE Cerntrul de primire a copilului in regin de urgenta si de evaluare Centrul de primire a copilului in regim de urgenta si de evaluare este un serviciu al carui rol principal este asigurarea unei interventii eficiente in beneficiul copiilor.in acest serviciu copilul in dificultate este primit imediat. stabilind in urma rezultatelor evaluarii din centrul de primire masura (masurile) cele mai adecvate fiecarui caz Plasamentul in regim de urgenta are o durata de 15-30 de zile. Autoritatile publice judetene au obligatia sa-l infiinteze si sa-l sustina. copilul este protejat in acest centru pe o perioada de timp determinata. atunci cand este privat de mediul sau familial . sa apeleze la serviciul specializat pentru sprijin. prin plasament intr-o institutie adecvata. BENEFICIAR | ATRIBUTII | PRINCIPII ORGANIZARE | FUNCTII | PERSONAL | AMPLASARE | CAPACITATE | 19 . prin hotararea CPC. atunci cand in urma evaluarii cauzelor plasarii in centrul de primire este realizabila revenirea copilului in mediul familial. pedeapsa sau brutalitate fizica si/sau mentala. ingrijire. . pentru a promova urmatoarele categorii de drepturi : -dreptul la protectie impotriva oricarei forme de violenta. inclusiv de violenta sexuala -dreptul de a fi protejat prin plasament familial sau. Centrul de primire actioneaza 1. -dreptul de a fi protejat impotriva ricarei forme de abuz si de a beneficia de asistenta corespunzatoare pe parcursul procedurilor Denumirea serviciului sugereaza principalele caracteristici: . Pentru exprimarea opiniilor se recomanda infiintareain fiecare unitate a unor "cutii de opinii" sau a "Sfatului copiilor" (comitet alcatuit din liderii alesi ai copiilor. cat mai scurta (maximum 15 zile) .odata cu gazduirea copilului in centru incepe procedura de evaluare complexa a situatiei acestuia. Centrul de primire in regim de urgenta este o structura care nu trebuie sa lipseasca din sistemul judetean de servicii.in regim de urgenta . educatie. . de abandon sau neglijenta. Centrul este organizat astfel incat sa asigure permanenta serviciilor de primire si interventie primara in caz de urgenta. pentru a preveni intrarea in sistem a copilului in aflat in situatie de risc. eventual insotita de masuri de consiliere si suport pentru parinti.In orice neîntelegere sau conflict. hrana. la nevoie. . Pot infiinta si gestiona astfel de servicii si Organismele Private Autorizate. 2. in caz de necesitate. sa exprime punctul sau de vedere si. pentru a pregati intrarea in sistem a copilului aflat in dificultate.caracter rezidential : copilul este protejat si gazduit si i se ofera conditii de cazare. copilul are dreptul sa-si sustina parerea. care reprezinta un adevarat partener al conducerii centrului de plasament).

Se utilizeaza elemente din declaratiile copilului. ambianta generala. cu cetateni din comunitate. c) Cu elementele de identificare precum si cu informatiile privind situatia copilului si factorii care au determinat aducerea sa la centru se intocmeste primul raport de caz. relatia educator-copil precum si relatia dintre ceilalti adulti si copil) se organizeaza astfel incat sa asigure copilului un sentiment de siguranta. este chemat de urgenta medicul sau copilul este transportat la spital. c) copil despartit din motive obiective de parintii sai (pierdut. precum si formele de abuz si neglijare asupra copilului. b) Daca nu se cunoaste identitatea copilului.inclusa in punctul d). Pe perioada rezidentei in centru se va asigura continuitatea scolarizarii copilului (dupa caz. procedura de identificare incepe odata cu primirea sa in centru. Gazduirea copilului cu tot ceea ce presupune aceasta (conditii de cazare si masa. copilul este gazduit in centru si este dat in responsabilitatea unui educator de referinta. Se completeaza Fisa copilului. Daca la internare asistenta medicala identifica probleme care depasesc sfera ingrijirilor elementare si a primului ajutor. de caldura. cu scoala. Dupa un control medical de rutina si dupa acordarea primelor ingrijiri igienico-sanitare. posibilitatile de petrecere a timpului liber.BENEFICIAR In centrul de primire pot beneficia de servicii copii aflati in una din situatiile urmatoare : a) copil abuzat -fizic -rele tratamente prin actiune -rele tratamente prin inactiune (lipsire voita de ingrijire sau/si tratament medical) -psihic -sexual b) copil neglijat Nota: In anexa 1 sunt prezentate definitiile termenilor de abuz si neglijare. de incredere. medicul (poate fi un medic de familie cu care directia a incheiat un contract de colaborare) efectueaza un control al starii generale de sanatate a copilului (evaluare medicala . In orice situatie. in unitatea sc olara la care era deja inscris sau in alta unitate scolara). se colaboreaza cu politia. Raportul 20 . cu ambii parinti decedati) d) copil abandonat (identificabil sau neidentificabil) ATRIBUTII Centrul asigura beneficiarului in regim de urgenta: a) -primire si gazduire b) identificare c) intocmire raport de caz d) evaluare e) -interventie si tratament f) -pregatire masuri de protectie adecvate a) Copilul aflat in situatie de risc sau dificultate este primit la orice ora.

In tot acest proces de evaluare. incep demersurile pentru pregatirea discutarii cazului in Comisia pentru Protectia Copilului. Relatia adult-copil care a suferit o trauma in familie este extrem de complexa si delicata. Copilul nu trebuie sa aiba motive suplimentare de suferinta si este necesar sa fie protejat de o eventuala stigmatizare sociala datorata prezentarii situatiei sale in mass-media. educatorului de referinta.de aceea sunt foarte importante reuniunile de lucru in echipa in care fiecare caz este dezbatut In centrul de primire in regim de urgenta se realizeaza doar interventia pe termen scurt. Exista tendinta din partea presei scrise si a audiovizualului de a cauta senzationalul. e) Axele de interventie. spital etc. pentru a-i oferi un climat de siguranta. familia va trebui sa urmeze un program de consiliere/evaluare/ suport prin intermediul Centrului de Consiliere si Suport pentru Familie. 21 . In cadrul evaluarii se identifica problemele copilului. Acest raport este documentul initial care sta la baza evaluarii. i se va cere parerea. Intrarea in sistemul rezidential trebuie sa fie ultima solutie. In functie de caz. Un aspect important in toate tipurile de activitati desfasurate in centru este protejarea copilului de mediatizarea situatiei sale. Se va analiza cu prioritate posibilitatea reintegrarii copilului in familia sa naturala sau largita. de a profita intr-o maniera comerciala de evenimentele grave carora le-a cazut victima un copil. incluzand punctele de vedere ale asistentului social. La alte discutii sau la controalele medicale copilul poate fi insotit de educatorul de referinta. Atunci cand este posibil. psihologului. avand in vedere eventualele traume suferite. Masurile care se pregatesc trebuie sa vizeze atat copilul. dar numai daca nu este contrar interesului copilului. pentru a raspunde nevoilor urgente fizice si psihice ale copilului. asistentului medical sau medicului. atunci cand aceasta este necesara. d) Evaluarea este functia cea mai importanta a centrului. Daca intoarcerea in familie este posibila.). fiind alaturi de copil in orele de joaca. se recomanda obtinerea acordului parintilor pentru viitoarele masuri si stimularea parteneriatului cu familia. In cazul copiilor abuzati sau neglijati in mod vadit trebuie sa se porneasca si procedura de decadere din drepturile parintesti. cat si familia. eventual asistentul social sa discute direct cu copilul -acesti profesionisti urmand sa aplice metode directe. obiectivele de actiune. din centrul de primire. copilul va fi in centrul atentiei. Protectia intr-o familie substitutiva este recomandata daca in reteaua de asistenti maternali a judetului / sectorului sunt profesionisti pregatiti pentru a primi un copil care a trecut printr-o situatie de maltratare. precum si din alte institutii si servicii din comunitate (politie.trebuie sa aiba o abordare pluridisciplinara. activitatile si calendarul acestora se stabilesc in urma evaluarii. evaluarea poate dura cateva zile sau cateva saptamani si implica adesea participarea unui numar mare de specialisti. Acest Plan de interventie individualizat se va adapta permanent evolutiei procesului de evaluare . se inventariaza cauzele acestor probleme si se dezbat in echipa pluridisciplinara solutiile posibile pentru ameliorarea/rezolvarea situatiei. din cadrul DJPDC. va fi ascultat -fara insa a-l ? teroriza ? prin prezenta continua a unor persoane diferite. dar si metode de observare si evaluare indirecte. ci incepe un proces complex prin care se cauta sa se gaseasca solutia cea mai buna pentru el. Se recomanda ca doar psihologul si educatorul de referinta. de masa sau cand se pregateste de culcare. f) Pentru interventia pe termen lung. Copilul nu este doar scos din mediul in care asupra lui s-a exercitat un abuz de orice fel.

inclusiv in zilele de sarbatoare. La centru se pot adresa specialisti din domeniu. ci dimpotriva : fiecare caz este tratat cu responsabilitate maxima Permanenta serviciilor oferite Incadrarea cu personal si dotarile tehnice ale centrului (linii telefonice directe. spitalul etc. copii la orice ora din zi si din noapte. procedurile de acces in centru al persoanelor straine vor fi stricte. este primit cu caldura si i se insufla incredere ca in acest centru este in siguranta si ca tot personalul care il primeste si il ingrijeste se implica in ameliorarea/rezolvarea situatiei sale. asigura securitatea fiecarui copil. Aceasta procedura nu trebuie sa fie un filtru selectiv care sa respinga relativ usor unele cazuri aparent mai putin grave. sa contacteze centrul pentru a trimite/face cunoscute cazuri de abuz. abandon. In cazuri de sesizare de abuz echipa centrului va fi insotita de un politist. Procedura de primire se bazeaza pe considerarea unei potentiale situatii de pericol la fiecare copil adus la centru. Chiar daca informatia este publicata. Mobilitate si parteneriat cu toate institutiile si serviciile din comunitate care pot interveni pentru depistarea cazurilor si ameliorarea/rezolvarea situatiei copilului. Protectie si securitate pentru fiecare copil gazduit Copilul este cazat. Interventie personalizata Fiecare copil primit in centru beneficiaza de un proiect personalizat de interventie in regim de urgenta. i se asigura primele ingrijiri igienico-sanitare. PRINCIPII Acceptarea oricarui caz de copil aflat in pericol in una din situatiile prezentate anterior. cetateni. Organizarea spatiului si dotarile tehnico-materiale. Directia Judeteana pentru Protectia Copilului este obligata sa incheie conventii de parteneriat cu Politia si Directia Sanitara pentru buna functionare a Centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare. pana la preluarea cazului de instantele judecatoresti.Se recomanda respectarea regulilor deontologice si a secretului profesional. in colaborare cu celelalte servicii din sistemul de protectie a copilului si cu alte institutii si servicii din cadrul comunitatii. Este necesar necesar ca acest centru sa colaboreaze cu celelalte servicii sociale. cu organizatii neguvernamentale care lucreaza cu copiii si sa aiba caracterul unui serviciu deschis catre comunitate. politisti. bazat pe elementele raportului si anchetei care se realizeaza in fiecare caz. nu se vor furniza elemente de identificare a copilului (nume. In acest scop. dintre care un hot-line pentru public) asigura servicii non-stop pentru copilul in pericol. cadre didactice. Nu poate fi minimalizat faptul ca un copil care a fost victima unui abuz poate fi in continuare urmarit de agresor. Proiectul detaliaza diagnosticul si masurile concrete ce se recomanda pentru protectia copilului. Exista posibilitatea deplasarii unei echipe mobile pentru a raspunde unei sesizari si a transporta copilul la centru sau la spital. functie de caz. cu unitatile scolare. iar centrul sa conteze in orice moment pe sprijinul politiei sau al spitalului in rezolvarea unui caz. precum si incadrarea de personal de protectie si paza de un bun nivel profesional. Este necesar ca acest parteneriat sa functioneze in dublu sens : politia. Durata limitata a gazduirii 22 . fotografie) si nu se vor lua interviuri in urma carora copilul ar putea retrai experiente dureroase . neglijare.

Infiintarea centrului trebuie insotita de o campanie de informare a comunitatii. Se pot prevedea si locuri suplimentare. printr-o mai eficienta utilizare a personalului si a spatiilor administrative. s-ar putea asigura un buget de functionare mai mic. ORGANIZARE In acest paragraf propunem un model de organizare a centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare. AMPLASARE Data fiind misiunea sa de a interveni in situatii de urgenta. . Facilitarea accesului publicului la acest serviciu. pentru situatiile de urgenta survenite in momentele de acoperire integrala a capacitatii curente a centrului (2-4 paturi pliante care pot fi instalate relativ usor). Daca necesitatile pe plan local o impun si pot fi antrenate resurse financiare suficiente. este de dorit ca amplasarea centrului sa fie in apropierea directiei judetene pentru protectia copilului si cat mai central in cadrul comunitatii. CAPACITATE Centrul poate gazdui un numar maxim de 10 copii. Nu este suficienta doar o placa simpla cu denumirea centrului. neglijare. Centrul de primire in regim de urgenta se poate infiinta si pe langa un Centru de Plasament. reintoarcerea copilului in familie eventual cu includerea acestuia intr-un centru de zi. prezentand: A) Schema de organizare a spatiului B) Definirea componentelor A) Schema de organizare a spatiului B. trimiterea copilului catre Centrul de asistenta si sprijin pentru readaptarea psihologica a copilului cu probleme psihosociale) si a familiei sale (orientare. timp in care se poate pregati si propune CPC cea mai potrivita masura de interventie in favoarea copilului (plasament familial sau rezidential. consiliere/suport pentru familie. consiliere. ci este necesara afisarea in exterior a serviciilor oferite si a situatiilor in care un copil poate fi adus aici de catre orice cetatean responsabil care sesizeaza un caz de abandon. usor de gasit atunci cand este nevoie. poate fi proiectat un centru de primire cu o capacitate mai mare. din doua motive: Asigurarea comunicarii rapide si eficiente si a parteneriatului intre specialistii centrului si cei din directie pentru interventie in regim de urgenta si pentru stabilirea masurilor de protectie adecvate fiecarui caz . care in urma restructurarii ar putea indeplini si alte functii. suport in cadrul unui Centru de consiliere si sprijin pentru parinti). Centrul de primire in regim de urgenta trebuie sa fie vizibil.Gazduirea in centrul de primire dureaza cel mult 30 zile.primirea copilului. pentru ca orice cetatean care doreste sa ajute un copil in dificultate sa se poata adresa cu usurinta si in cel mai scurt timp posibil. Avand in vedere numarul mic de copii gazduiti. 23 . prin care se asigura : .evaluarea primara a situatiei. Definirea componentelor Componenta primire-evaluare Este componenta centrala a acestui serviciu. maltratare etc.

evaluare in vederea propunerii celor mai adecvate masuri de protectie care urmeaza sa fie stabilite pentru copil de catre CPC). care poate interveni in regim se urgenta. Componenta rezidentiala Se organizeaza si se amenajeaza similar cu centrul de plasament. deplasandu-se la locul sesizat. In acest cabinet se asigura permanenta de catre asistente medicale (3 ture pe zi). inca din faza de amenajare a centrului.camerele au ferestre catre holul interior sau usi cu geam. pentru a permite supravegherea permanenta a copiilor. Climatul acestei componente trebuie sa fie placut. Componenta coordonare-administrativ Secretariatul asigura si monitorizarea cazurilor.acordarea primului ajutor si a primelor ingrijiri. cu celelalte servicii din cadrul serviciului public specializat. Sa nu uitam ca aici vin copii care au trecut prin traume deosebite. Acelasi cabinet. Psihologul poate oferi sfaturi in acest sens. precum si din comunitate Oficiul de paza este situat la intrarea in centru. Seful centrului tine permanent legatura cu conducerea DJPC. capabil sa intervina intr-o situatie critica. . . cu institutiile si serviciile partenere pentru ca centrul de primire sa-si indeplineasca atributiile si functionarea cotidiana sa fie asigurata. Permanenta este asigurata si de serviciul on-line. oficial nu este adecvat. In cabinetul de evaluare vor avea loc discutiile individuale ale psihologului si asistentului social cu copilul -in urma carora rezulta elementele de baza pentru stabilirea proiectului personalizat de interventie in regim de urgenta. aici se pastreaza evidenta intrarilor si iesirilor din centru. existenta cabinetului de evaluare medicala cu izolator (pentru contagiosi) este obligatorie. Orice copil adus la centru trece mai intai printr-o procedura de evaluare medicala. precum si camera de zi din spatiul de evaluare. dupa care poate fi cazat in componenta rezidentiala.supravegherea pe timpul noptii este facuta de un educator cu pregatire de specialitate. Daca centrul functioneaza pe langa un centru d eplasament sau in cadrul unui complex de servicii. servesc si activitatilor de interventie propriu-zisa (psihoterapie individuala si de grup. Biroul contabilitate-administrativ gestioneaza bunurile materiale si fondurile care se deruleaza in cadrul centrului de primire pentru asigurarea serviciilor curente. interventia propriu-zisa (consiliere. principalele diferente fiind urmatoarele: . 24 .colaborarea cu alte servicii din cadrul directiei judetene (de sector) si al sistemului de protectie a copilului.se amenajeaza o camera si pentru copii mici ( 0-2 ani ). . . In acelasi spatiu se afla si biroul echipei mobile. data fiind problematica copiilor care sunt protejati in acest serviciu. Zilnic ofera consultatii un medic (angajat cu contract de colaborare). iar un cadru de primire rece. primitor. jocuri educative etc). unde se pot primi telefonic sesizari la orice ora. componenta administrativa distincta nu mai este necesara. Coordonarea centrului ii revine directorului DJPC.numarul de copii in camera este de maximum 2. stabilirea proiectului personalizat de interventie in regim de urgenta. masurile de paza vor fi severe. In cabinetul medical se asigura copilului primele ingrijiri igienico-sanitare.

.deplasarea echipei mobile la locul semnalat si preluarea copilului.propunerea unei masuri de protectie a copilului care urmeaza sa fie discutata si aprobata de Comisia pentru Protectia Copilului Psiholog. . . . .copilul este transportat la policlinica. Asistent medical. spital. Consiliere-orientare si elaborare propunere de masuri de protectie: . Personal de paza. educator specializat 25 . Asistent social.conceptie proiect personalizat de interventie de urgenta. Evaluare: . Asistent social Educator specializat Medic sofer Protectie si ingrijire de urgenta: .se organizeaza activitati educativ-distractive individual si in grup. cu scop preponderent terapeutic. Asistent social.evaluare.asigura cazare.evaluare juridica.protectie si ingrijire de urgenta. .consiliere-orientare si elaborare propunere de masuri de protectie.asigura paza si securitatea copiilor rezidenti. . pe baza evaluarii primare a cazului .depistare si preluare cazuri. asistent social.intocmire raport de evaluare. . Educator specializat.inceperea unui program de activitati de consiliere si psihoterapie a copilulu . . Functia Categorii de activitati Profesionisti implicati Depistare si preluare cazuri: . .asigura primirea si primul ajutor medical si psihologic pentru copil. Psiholog. Educator specializat. .FUNCTII Principalele functii ale centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare sunt: . Medic. servicii de psihoterapie -in functie de caz.popularizarea existentei centrului in cadrul comunitatii (strategie de imagine). medicamente pentru situatiile de urgenta. .solicitare colaborare din partea Politiei: . .evaluare psihologica.dezbaterea fiecarui caz in reuniune pluridisciplinara.evaluare sociala. . hrana. Jurist. imbracaminte.asistenta telefonica de permanenta (hot line).orientarea membrilor familiei catre serviciile unui centru de consiliere si suport pentru parinti .evaluare medicala.

carora numai o echipa pluridisciplinara bine pregatita le poate face fata cu succes. Serviciul de asistenta si sprijin pentru copil in exprimarea libera a opiniei sale. Procesul decizional reprezinta orice procedura administrativa sau judiciara care se poate finaliza prin adoptarea unei decizii pentru solutionarea problemei respective. dar a carui eficienta (inclusiv in termeni financiari) devine vizibila pe termen lung. 1/3 norma pe luna RESURSE DOCUMENTARE Serviciul de asistenta si sprijin pentru copil în exprimarea libera a opiniei sale. In acelasi timp. care sa asigure permanenta atat in echipa mobila cat si la sediul centrului. Personalul centrului trebuie sa fie nu numai suficient din punct de vedere numeric. ATRIBUTII 26 . competente si o adevarata arta a relationarii umane. ci si cu un nivel de competente profesionale foarte bun. Categorii de personal Sef centru 1 post Asistent social : 1 asistent social/tura -de permanenta la sediul centrului Asistent sau lucrator social : 1 post/tura in echipa mobila Educator specializat : 2 educatori/tura -de permanenta (componenta rezidentiala) 1 educator/tura -de permanenta hot-line sau echipa mobila Asistent medical 1 post/tura Medic 1/2 post : 1-2 ore pe zi pentru consultatii Psiholog/psihopedagog 1 post pe unitate Paznic 1 post/tura . Din aceste motive. centrul de primire apare in mod evident ca un serviciu scump.Sofer 1 post/tura Personal intretinere si bucatarie 1 Bucatareasa 1 spalatoreasa Secretar 1 post Administrator 1/2 post Contabil colaborator. activitatea in centrul de primire implica cunostinte. denumit in continuare SELO. Incepand cu consilierea si orientarea telefonica prin serviciul on-line si pana la interventia la locul unde s-a savarsit un abuz asupra copilului. cu un buget de functionare important. pentru ca acest serviciu se confrunta permanent cu situatii dificile.PERSONAL Dat fiind caracterul continuu al activitatii si interventia in regim de urgenta. asigura copilului capabil de discernamant asistenta si sprijinul necesare participarii la procesul decizional referitor la orice problema care il priveste sau ii poate afecta interesele. caruia personalul trebuie sa-i faca fata (este necesar un program de pregatire in acest sens). de criza. in acest tip de serviciu este necesar sa lucreze un numar important de specialisti. acest loc de munca este caracterizat printr-un nivel ridicat de stres.

a oferi copilului capabil de discernamant toate informatiile pertinente si utile referitoare la drepturile sale in raport cu problematica supusa procesului decizional. preluand rolul pe 27 . gradul de maturitate ale acestuia. In opinia noastra. avand sentimente si opinii proprii. SELO nu urmareste sa asigure copilului dreptul la autodeterminare. cat si local. medical si al asistentei sociale. a prezenta opinia copilului sau a-l asista pe acesta in prezentarea opiniei sale in fata instantei. 8.Serviciul actioneaza prin mijloace specifice domeniului psihologic. pentru: 1. inclusiv orice forma de abuz sau neglijenta suferite din partea familiei sau a tertelor persoane. in mod corespunzator varstei si gradului de maturitate a copilului. in vederea demararii unui proces decizional pentru rezolvarea problemei si apararea drepturilor si intereselor legitime ale copilului 2. a oferi oricarui copil posibilitatea de a solicita asistenta si sprijin pentru ascultarea si implicarea sa in procesul decizional referitor la orice problema care il priveste sau ii poate afecta interesele 3. SELO trebuie sa fie organizat si sa functioneze atat la nivel judetean. juridic. 10. a oferi copilului capabil de discernamant posibilitatea de a fi informat in mod obiectiv si corect asupra circumstantelor si obiectului procesului decizional. 7. precum si cu privire la posibilitatile de solutionare a problemei. in raport cu varsta. oras. 5. ca propunere de lege ferenda. pe care factorii decizionali trebuie sa le considere in stabilirea oricarei decizii care il priveste sau ii poate afecta interesele. municipiu. la solutiile propuse pentru rezolvarea problemei. a evalua circumstantele si obiectul procesului decizional pentru a determina daca si in ce mod copilul poate fi implicat in solutionarea problemei care il priveste 4. a evalua capacitatea de discernamant a copilului in raport cu circumstantele si obiectul procesului decizional care il priveste. in fiecare comuna. 9. precum si solutia preferata de copil. ci participarea corespunzatoare a acestuia la procesul decizional. a-l asculta si/sau a-l consulta pe copilul capabil de discernamant pentru a afla opinia sa cu privire la circumstantele si obiectul procesului decizional. a asigura respectarea drepturilor copilului si apararea intereselor sale legitime prin considerarea opiniei copilului in adoptarea deciziei de catre instanta/ autoritatea/ institutia competenta. a autoritatii sau institutiei competente sa solutioneze problema. a-l informa pe copilul capabil de discernamant asupra consecintelor pe care le-ar avea adoptarea oricareia dintre solutii si a-l consilia pentru a putea alege solutia optima potrivit cu drepturile si interesele sale. 6. SELO are drept principal obiectiv promovarea calitatii copilului de subiect activ de drepturi si libertati. a oferi oricarui copil posibilitatea de a sesiza orice situatie ce reprezinta incalcari sau nerespectari ale drepturilor sale.

posibilitatea de a fi ascultat in orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste. dreptul copilului de a-si exprima in mod liber opinia trebuie garantat si respectat. consulta pe copil si a interpreta ceea ce acesta doreste sa comunice. un viitor “Cod al copilului” trebuie sa prevada o limita de varsta inferioara (preferabil 10 ani sau mai putin). in conformitate cu regulile de procedura din legislatia nationala. etc). In opinia noastra. prevedere importanta. fundamentala atat pentru aplicarea. Pentru corecta evaluare a capacitatii de discernamant a copilului. Consideram deosebit de importanta reproducerea textului integral al art." Capacitatea de discernamant a copilului Este deosebit de important de subliniat faptul ca art. in special. De asemenea.1. fie printr-un reprezentant sau o institutie corespunzatoare. de maturitatea sa sau de implicarea unei anumite varste determinate. Conventia nu poate fi invocata pentru a se stabili o asemenea limita de varsta Cu exceptia cazurilor in care este evidenta lipsa capacitatii copilului de a-si forma o opinie (de ex. manifestari biologice sau tulburari metabolice. cat si oricarui alt mesaj pe care acesta il transmite (comportament. (1) Statele parti vor garanta copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa asupra oricarei probleme care il priveste. Criteriul varstei si al maturitatii copilului este determinant in momentul adoptarii deciziei. 12 in acest context.care serviciul de autoritate tutelara il mai detine inca in prezent din punct de vedere teoretic si devenind in mod efectiv un reprezentant si / sau un asistent al copilului care sa asigure exercitarea efectiva si realizarea deplina a drepturilor acestuia. cat si pentru interpretarea conventiei. specialistii SELO trebuie sa aiba in vedere caracteristicile circumstantelor si obiectului procesului decizional raportate la capacitatea copilului de a-si forma o opinie si de a opta pentru o anumita solutie a problemei. fie direct. (2) In acest scop se va da copilului. copil sugar). trebuie avute in vedere atat modalitatile in care copilul a fost invatat sa comunice. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului Dreptul copilului de a-si exprima liber opinia in orice problema care il priveste este prevazut de art. Trebuie sa se acorde egala importanta atat cuvintelor copilului. ATRIBUTII | PREVEDERI LEGALE APLICABILE | BENEFICIARII SELO FUNCTIILE SELO | ORGANIZAREA SELO PERSONALUL DE SPECIALITATE AMENAJAREA SPATIILOR | RELATIIA CU CELELALTE COMPONENTE PREVEDERI LEGALE APLICABILE 1. atitudine in raport cu o anumita situatie. 12 nu stabileste o limita inferioara de varsta de la care copilul este considerat capabil de discernamant si avand dreptul sa-si exprime in mod liber opiniile. Acesti specialisti trebuie sa aiba la dispozitie timpul si competentele necesare pentru a-l putea asculta. 12 din Conventie. nefiind determinant pentru evaluarea capacitatii de discernamant a acestuia. incepand de la care orice 28 . Prevederi legale internationale 1. iar apoi explicitarea anumitor termeni. cat si de posibilitatile acestuia de a comunica. opiniile copilului fiind luate in considerare avandu-se in vedere varsta sa si gradul sau de mauritate. pentru modul in care instanta/ autoritatea/ institutia competenta iau in considerare opinia copilului. ca si propunere de lege ferenda. independent de capacitatea copilului de a comunica in mod direct opinia sa.

relatiile familiale sau realizarea oricarui alt drept al sau. Din acest motiv. referitor la dreptul copilului de a fi ascultat in orice procedura care implica o separare de parintii sai sau de unul dintre acestia. educatia. dezvoltarea. Informarea pertinenta si obiectiva a copilului cu privire la drepturile sale. sanatatea. afectiva.. Art. 1. Exprimarea libera a opiniei Copilul are dreptul de sa-si exprime in mod liber opinia. la consecintele posibile ale aplicarii uneia dintre solutiile propuse sau a celei pentru care copilul a optat este o conditie esentiala a respectarii dreptului de exprimare libera a opiniei. in mod special in cadrul procedurilor administrative sau judiciare. Este important de subliniat ca ponderea pe care opinia exprimata de copil o are in adoptarea deciziei trebuie sa fie in egala masura influentata atat de varsta copilului. Conventia de la Haga asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale Prevederile art. d). referitor la adoptia copilului care trebuie incuviintata numai dupa ce toate persoanele interesate (inclusiv copilul capabil de discernamant) si-au exprimat consimta-mantul. 21. 9. etc. s-au asigurat. ca: 29 .2. Orice problema care il priveste pe copil Dreptul de exprimare libera a opiniei trebuie garantat si respectat in orice proces decizional care urmareste rezolvarea unei probleme in care copilul are un interes personal sau care ii poate afecta modul de viata. constrangere sau influenta care l-ar putea impiedica sa se exprime in orice mod sau care l-ar putea determina sa nu mai doreasca sa exprime.copil este prezumat a fi capabil de discernamant. 4 lit. referitor la dreptul copilului acuzat de savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de a fi informat in cel mai scurt termen si in mod direct sau.2 . 12 reprezinta cheia de bolta pentru aplicarea conventiei. Art. Singur criteriul varstei nu poate fi in nici un caz determinant. el nu trebuie sa sufere nici un fel de presiune. cat si de gradul sau de maturitate intelectuala. evaluarea gradului de maturitate a copilului in raport cu problema supusa procesului decizional prezentand o importanta deosebita. d) al conventiei sunt relevante pentru aspectele legate de garantarea si respectarea dreptului la exprimarea libera a opiniei copilului pe care le-am prezentat mai sus: Adoptiile vizate prin convetie nu pot avea loc decat daca autoritatile competente ale statului de origine . tinand seama de varsta si de maturitatea copilului. de acuzatiile care i se aduc si sa beneficieze de o asistenta juridica sau de orice alta asistenta corespunzatoare pentru pregatirea si prezentarea apararii sale. 40. ii) . Incepand de la acea varsta. Alte prevederi ale conventiei aplicabile in sfera dreptului de exprimare libera a opiniei sunt Art. b). Art. in deplina cunostinta de cauza. 37.2. precum si la circumstantele si obiectul procesului decizional. consideram ca art. a). instanta/ autoritatea/ institutia cu componente decizionale ar trebui sa fie obligata sa ascute opinia copilului.. intrucat respectarea sau promovarea fiecaruia dintre drepturile prevazute de aceasta se reflecta in modul in care prevederile art. In consecinta. referitor la dreptul copilului privat de libertate de a contesta legalitatea privarii sale de libertate. 12 se aplica in orice proces decizional care il priveste pe copil. pentru varste inferioare capacitatea de discernamant urmand sa fie evaluata pentru fiecare caz in parte. daca este cazul prin intermediul parintilor sai sau reprezentantilor legali.

nu a fost ratificata de Romania. Pentru sfera de aplicare a dreptului de exprimare libera a opiniei copilului. sa furnizeze copilului toate informatiile pertinente. pe care le reproducem integral. 30 . Dupa parerea nostra. 3.3. reprezentantul copilului trebuie: a. dar constituie unul dintre cele mai importante documente internationale referitoare la drepturile procesuale ale copilului. precum si de eventualele consecinte ale oricarei decizii luate Art. daca acesta este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta. o conditie esentiala este ca SELO sa fie organizate si sa functioneze efectiv cel putin la nivelul fiecarui consiliu judetean pana la ratificarea Conventiei. acest consimtamant nu a fost obtinut prin contraplata sau contraprestatie de orice fel. cu privire la eventualele consecinte ale punerii in practica a opiniei sale. daca acesta este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta. sa fie informat de eventualele consecinte ale punerii in practica a opiniei sale.1. consimtamantul copilului la adoptie. daca acesta este cerut. 3 . Pentru indeplinirea acestui deziderat. de care se poate prevala el insusi. sa furnizeze explicatii copilului. sa primeasca orice informatie pertinenta. Conventia urmeaza a fi ratificata si aplicata in mod corespunzator de Romania in cel mai scurt timp. 2.Rolul reprezentantilor In toate procedurile care il intereseaza pe copil desfasurate in fata autoritatii judecatoresti. cand este cerut.10 . in cadrul procedurilor care il intereseaza desfasurate in fata autoritatilor judecatoresti: a. relevante sunt urmatoarele prevederi ale Conventiei. dorintele si opiniile copilului au fost luate in considerare. fiind una dintre conditiile impuse pentru aderarea la Uniunea Europeana intrucat face parte din aquis-us comunitar. acesta s-a bucurat de sfaturi si a fost bine informat asupra consecintelor adoptiei si ale consimtamantului sau la adoptie. Art. sa fie consultat si sa-si exprime opinia. precum si la eventualele consecinte ale oricarei actiuni a reprezentantului. 1. si 4.Dreptul de a fi informat si de a-si exprima liber opinia in cadrul procedurilor Orice copil care este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta beneficiaza de urmatoarele drepturi. Conventia europeana asupra exercitiului drepturilor copilului Aceasta conventie a fost adoptata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei la 25 ianuarie 1996. cu exceptia cazului in care acest fapt contravine in mod evident intereselor superioare ale copilului. s-a dat in mod liber. b. c. b. in formele legal cerute si ca acest consimtamant a fost dat sau constatat in scris.

10. 2. alin. 31 . trebuie sa cuprinda si "opinia copilului cu privire la adoptia propusa". care sa asigure implementarea efectiva a tuturor dispozitiilor cuprinse in actele internationale din acest domeniu. prin crearea si dezvoltarea infrastructurii de servicii necesare acesteia. sa afle opinia copilului si sa o aduca la cunostinta autoritatii judecatoresti Subliniem inca o data faptul ca SELO trebuie sa indeplineasca rolul reprezentantului copilului si sa asigure respectarea drepturilor copilului prin mijloacele prezentate mai sus.c. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate nu au reprezentat decat inceputul reformei sistemului legal de protectie a copilului in Romania.2.. (3) prin care se instituie obligatia Comisiei pentru Protectia Copilului sa asigure copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa cu privire la masura de protectie ce urmeaza a fi adoptata. inclusiv cele referitoare la drepturile procesuale ale copilului in cadrul oricarei proceduri judiciare sau administrative. Consideram ca reforma in domeniul protectiei copilului trebuie sa continuie prin adoptarea unui "Cod al copilului". OUG nr. 7 Pentru incuviintarea adoptiei sunt necesare: . alin.1. care este prezentat de Comisia pentru Protectia Copilului instantei judecatoresti competente sa incuviinteze adoptia. Art. Art. OUG nr. Rolul acestor acte normative si materia reglementata au fost limitate de anumite constrangeri de ordin politic si procedural cu care Departamentul pentru Protectia Copilului s-a confruntat la vremea respectiva. c) consimtamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani. 2.. de a-si exprima liber opinia cu privire la modificarea educatiei sale scolare. contine prevederi specifice anumitor situatii legate de protectia copilului aflat in dificultate si protectia copilului prin adoptie. care intra in sfera exercitarii dreptului de exprimare libera a opiniei copilului si in care SELO joaca un rol esential sunt: 2. in favoarea caruia s-a instituit masura plasamentului sau incredintarii. Legislatia internationala ratificata de Romania si prezentata mai sus ofera deja un cadru generos pentru organizarea si functionarea SELO. inclusiv prin adoptie. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate. Art. 18. alin. este esentiala pregatirea din timp a aplicarii noii legislatii. (3) prevedere care confera dreptul copilului capabil de discernamant. OUG nr. Cazurile prevazute in mod expres de aceste acte normative. Consideram ca aceste prevederi trebuiesc aplicate in sens larg. SELO reprezinta cheia de bolta a acestei infrastructuri. Pentru succesul reformei insa. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei. impunand dezvoltarea acestui tip de servicii si in tara noastra 3. si anume in sensul dezvoltarii rolului si implicarii SELO in protectia copilului." Art. Prevederi legale interne Legislatia interna in materia protectiei copilului. 7. din doua motive: 2. (5) Raportul referitor la ancheta psiho-sociala asupra situatiei copilului. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei si OUG nr.

cu ocazia reevaluarii. alin. legate de aplicarea masurii de protectie. In aceste cazuri SELO evalueaza opinia copilului in legatura cu viitorii parinti adoptivi. cu cele ale art. serviciu de asistenta a copilului cu probeme psihosociale). in vederea sesizarii oricaror incalcari ale drepturilor sale sau a solicitarii asistentei pentru a-si exprima opinia cu privire la problemele educationale. 32 . accesul la SELO este necesar pentru a-i oferi copilului posibilitatea de a se informa si de a intelege procesul decizional si pentru a-l asigura ca toate eforturile serviciului public specializat/CPC converg catre ameliorarea/rezolvarea situatiie sale.Art. Copilul aflat in sistem va percepe altfel momentele de reevaluare si va avea posibilitatea. Copilul aflat in situatie de risc sau victima a oricarei forme de abuz sau neglijenta. aflandu-se intr-o situatie de risc beneficiaza de masuri de prevenire stabilite de conducerea SPS (centru de zi. Copilul pentru care a fost stabilita o masura de protectie. Copilul care urmeaza sa fie adoptat. 2. prin intermediul SELO. precum si copiii victima a oricarei forme de abuz sau neglijenta care sunt in evidenta SPS -vor fi orientati. (5) rezulta obligatia comisiei de a asigura copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa si in momentul reevaluarii masurii de protectie stabilite. al modificarii sau revocarii acesteia. Orice copil aflat in sistemul de protectie este necesar sa aiba acces la SELO. centru de consiliere si sprijin pentru parinti. Art. 7. trebuie sa prezinte si pozitia (opinia) acestuia cu privire la masura de protectie propusa. Copilul aflat in dificultate pentru care urmeaza sa se stabileasca o masura de protectie Este foarte important ca in perioada de evaluare a situatiei in vederea stabilirii unei masuri de protectie de catre CPC copilul sa poata beneficia de serviciile unui SELO -in primul rand pentru a completa evaluarea cu elemente care integreaza opiniile copilului. obligatoriu pentru solutionarea cauzelor de catre Comisia pentru Protectia Copilului. 17. 32. etc. 32. In al doile rand. 18. alin. 4. pe toata durata acesteia. catre SELO 3. lit. modificarii sau revocarii acesteia de catre comisie. Copiii care sunt in ingrijirea familiei si care. a) si art. Prin coroborarea prevederilor art. alin. il consiliaza si il asista in prezentarea opiniei in fata profesionistilor care pregatesc adoptia si ulterior in fata instantei.(2). Copilul pentru care a fost stabilita o masura de protectie. alin. care il privesc. (3). BENEFICIARII SELO 1. sa se implice activ inca din faza de pregatire a unei noi masuri 5. alin. (5) care prevede ca raportul referitor la ancheta psiho-sociala asupra situatiei copilului. SELO ajuta copilul aflat in sistem sa devina “actor” al propriului proiect de (re)integrare. (1). inca de la depistarea situatiei lor.b) care instituie obligatia serviciului public specializat pentru protectia copilului sa determine (cu sensul de "sa afle") opinia copilului capabil de discernamant cu privire la familia sau la persoana propusa pentru a-l primi in plasament sau incredintare si sa o aduca la cunostinta comisiei. lit.

nu raspunde penal copilul care nu a implinit varsta de 14 ani sau cel care are varsta intre 14 si 16 ani. in urma evaluarii situatiei FUNCTIILE SELO Pentru exercitarea atributiilor specificate SELO are urmatoarele categorii de functii : 1. multa experienta in relatia directa cu copilul si. cat si in evaluarae capacitatii sale de discernamant. SELO se implica atat in consilierea si asistarea copilului. Asistare Primire-ascultare SELO asigura primirea copilului. Copilul aflat temporar intr-o situatie de conflict de interese cu parintii/ reprezentantii sai legali.ascultarea este importanta pentru ca : Este determinanta pentru construirea unei relatii de incredere intre copil si profesionist. parasirea domiciliului. Asigura aflarea opiniei copilului . un har personal deosebit. Evaluare SELO evalueaza : 33 . juridice. Copiii pot sesiza SELO si telefonic. Copilul ai carui parinti se afla in situatii deosebite . daca nu se dovedeste ca a savarsit fapta respectiva cu discernamant. violenta familiala. nu in ultimul rand. a altor persoane care intra in relatii cu copilul in cadrul procesului decizional. in acelasi timp se pot identifica eventualele cazuri de abuz sau neglijare. consilierii si asistarii sale. prin serviciul hot-line. consiliere Desi aparent este o functie simpla. spirit de observatie etc).ex. dar nu raspunde penal. SELO se adreseaza unui numar mare de copii care pot avea diferite neintelegeri cu parintii/reprezentantii legali si care pot fi informati si consiliati. atunci cand acesta doreste sa sesizeze o situatie sau sa solicite sprijin sau cand este trimis de catre un alt serviciu din sistem pentru a beneficia de informare. 7. Primire-ascultare 2. favorabile unei bune comunicari in dublu sens pe parcursul tuturor serviciilor acordate de SELO . Aceasta functie implica si consultarea copilului pe parcursul informarii. Evaluare 3.6. sociale . Primirea . etc. Sta la baza tuturor celorlalte functii ale SELO Aflarea opiniei copilului poate insemna si interviuri/ evaluari ale familiei naturale/ subsitutive. De exemplu. Informare 4. divort. ? ascultarea ? este o activitate complexa. Copilul delincvent. Este esential ca in asemenea situatii copilul sa fie consiliat si asistat pentru ca interesul sau sa fie protejat. si se pot sesiza alte servicii din cadrul sistemului. 8. care implica un bun nivel profesional (cunostinte aprofundate de psihologia copilului. Este vorba despre copilul care a savarsit o fapta prevazuta d elegea penala. competente de comunicare verbala si non-verbala . Consiliere 5. prin intermediul SELO copilul va putea sa-si exprime opinia in legatura cu parintele cu care doreste sa locuiasca dupa divort . Permite evaluarea primara a situatiei .

eventual concepute diferit pe categorii de varsta. precum si despre consecintele pe care le-ar putea avea fiecare dintre solutii. Asistenta Aceasta functie este exercitata in special in situatiile in care copilul isi prezinta opinia in fata instantei. Evaluarile se realizeza in echipa pluridisciplinara si se formalizeza in rapoarte scrise. copilul cu capacitate de discernamant este nu doar informat asupra solutiilor posibile. Corectitudine . editate intr-un mod atractiv). Informatia oferita copilului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : . pentru a aprecia posibilitatea implicarii copilului in solutionarea problemei . brosuri. Consiliere In functie de specificul cazului sau. Se pot organiza activitati de informare atat individuale. centre de plasament. cat si colective. alte servicii din sistem. ORGANIZAREA SELO SELO cuprinde: 34 .Situatia reclamata de copil si pornind de la aceasta circumstantele si obiectul procesului decizional referitor la situatia respectiva. ci si consiliat pentru a alege solutia optima potrivit cu drepturile si interesele sale. despre circumstantele si obiectul procesului decizional. Astfel SELO devine un adevarat ? avocat ? al intereselor copilului. Consilierea poate fi juridica. Periodic se pot organiza campanii de informare. Utilitate . Pertinenta . afise concepute intr-un stil accesibil copilului. despre solutiile posibile. medicala. care asigura respectarea drepturilor legitime si considerarea opiniei copilului ca esentiala in adoptarea deciziei de catre forul competent. a autoritatii sau a institutiei competente. in raport cu varsta si gradul de maturitate al acestuia. psihologica. Accesibilitate . Obiectivitate Ca metode de informare se utilizeaza mai ales dicutiile directe si distribuirea de materiale de informare scrise (pliante. Capacitatea de discernamant a copilului in raport cu circumstantele si cu obiectul procesului decizional care il priveste . acestea din urma putand fi gazduite nu numai de SELO ci si de scoli. Se recomanda ca SELO sa colaboreze cu publicatii/emisiuni radio si TV pentru copii pentru informarea copiilor pe teme legate de exercitarea dreptului de exprimare libera a opiniei. a autoritatii sau institutiei competente sa solutioneze problema copilului. sociala. Informare SELO raspunde intrebarilor copilului si il informeaza despre drepturile sale. Evolutia procesului de consultare si asistenta a copilului pentru ca acesta sa-si exprime opinia in fata instantei. cluburi ale copiilor.

cu mai multe posturi de lucru poate crea un sentiment de retinere copilului . ascultarea. interpret pentru copilul surdo-mut. etc) AMENAJAREA SPATIILOR SI DOTARILE NECESARE Spatiul cuprinde: Camera de primire Cabinete de evaluare Camere polifunctionale de joaca/ odihna pentru copil (mediu apropiat de cel in care locuieste sau mediu confortabil/ securizant pentru copil. care asigura la sediu primirea/ascultarea/evaluarea/informarea/consilierea . Jurist . informarea si consilierea copilului trebuie sa se faca intr-un climat placut. Cateva tehnici simple pentru micsorarea ? distantei ? dintre adult si copil ar fi : se evita discutiile de la birou sau de la ghiseu . Asistent social . Un serviciu de permanenta la ? telefonul liber ? (hot line cu apeluri gratuite) . oferirea de informatii acestora Autoturism pentru echipa mobila Primirea.O componenta fixa. Medic Alte profesii . cooperare pentru identificarea solutiei optime in problemele specifice activitatii fiecarui serviciu Principalele servicii cu care se relationeaza SELO sunt : Serviciul de ancheta psiho-sociala Centrul de consiliere pentru parinti (inclusiv relatia cu familia naturala/ substitutiva. in echipa fixa si/sau mobila: . decorul este vesel se recomanda un mobilier simplu in camera de primire si in camera de consiliere (exemplu fotolii cu masuta joasa) biroul de lucru al personalului este separat de camerele in care sunt primiti copiii (o camera cu rafturi pline de dosare. O componenta mobila pentru verificare sau interventie rapida in cazul sesizarilor/ solicitarilor PERSONALUL DE SPECIALITATE In SELO lucreaza urmatoarele categorii de personal.linie telefonica cu apeluri gratuite pentru sesizari/ solicitari primite din partea copiilor. Psiholog . personalul nu poarta halate sau haine prea elegante. traducator pentru copii imigrantilor. in functie de nevoi (de ex.colaboratori pe perioade determinate. fiind mai adecvata tinuta sport RELATIA CU CELELALTE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE PROTECTIE A COPILULUI Relatia cu celelalte componente ale sistemului consta in principal in informare reciproca . lipsit de rigiditate. camerele nu sunt supraaglomerate sau intunecate . pentru a facilita comunicarea) Dotari absolut necesare "Telefonul liber" . care sa-i inspire copilului incredere si libertate de exprimare. participarea la proiectul individual de protectie a copilului) 35 .

care cu greu ar putea fi precizata~ ca notiune înainte de a defini mentalul. procese si sta~ri mentale. Unele complicatii apar. Serviciul de pregatire reintegrare familiala (inclusiv relatia cu familia naturala/ substitutiva. care ar caracteriza cel mai bine esenta mentalului. O atentie deosebita~ este acordata~ analizei caracteristicilor mentalului. In fata atâtor probleme. nu poate fi amanata sau impiedicata de insuficienta resurselor bugetare. nu este retinut ca esenta~ a mentalu lui. Schaffer[3] în Enciclopedia Britanica~ (1994). (Comitetul ONU pentru drepturile copilului. in special pentru copilul cu deficiente VI. pentru care. pâna~ în prezent s-au acumulat multe elemente stiintifice în cunoasterea mentalului. concluzii asupra rapoartelor referitoare la stadiul implementarii conventiei. Schaffer considera~ ca~ s-ar putea afirma: " A mental event is an inner event that can be introspected". re cunoaste. mentalul poate fi abordat fie ca un subdomeniu în sine al filosofiei. desi autorul rezerva~ un paragraf special inteligentei artificiale. care desi real. participarea la proiectul individual de protectie a copilului) Centrul de plasament (inclusiv participarea la programul individual de protectie a copilului) Centrul de ingrijire de zi Scoala Serviciile de sanatate. fie în cadrul unei filosofii generale a stiintei pentru primul caz . dar daca~ mentalul are si alte componente decât cele structurale. Cum însa~ experienta subiectiva~ este cunoscuta~ numai prin introspectie. In acest reusit studiu de sinteza~ se arata~ ca~ "Philosophy of Mind" studiaza~ conceptul de minte (mind) în relatie cu conceptele de materie. fa~ra~ a-i nega importanta. sintagma~ introdusa~ de Angela Botez[1] printr-o adaptare în limba româna~ a ceea ce în limba engleza~ se numeste "Philosophy of Mind". en ergie. prezentate de Bolivia si Indonezia. ci si ale stiintei[2].. Concluzie Aplicarea principiilor fundamentale ale Conventiei ONU. corp uman si sistem nervos central. intentionalitatea . Totusi. Este curios faptul ca~ nu este mentionat si conceptul de informatie.) In concluzie. De aceea se poate vorbi în mod îndrepta~tit de o filosofie a mentalului. 12. inclusiv a celor cuprinse in art. o considera~ problematica~ pentru a fi esenta mentalului. înaintarea stiintei într-un asemenea domeniu care ar depa~si structuralul se face extrem de greu. DE LA FILOSOFIA LA STIINTA MENTALULUI Introducere Mentalul este o notiune care se refera~ la minte. Intrebarea care s-a pus în ultimii ani este aceea daca~ mentalul si constiinta sunt obiecte nu numai ale filosofiei. în special pentru partea structurala~ a acestuia. o buna~ prezentare a acestui mod clasic de abordare o face Jerome A. în cele din urma~ autorul pare sa~ sustina~ teza 36 . cu intentia de a ga~si ceea ce este esen?ial pentru fenomenul mental: comportamentul cu scop (purposeful behaviour) . Din punct de vedere filosofic. crearea si dezvoltarea serviciilor de asistenta si sprijin pentru copil in exprimarea libera a opiniei sale trebuie sa devina una din prioritatile strategiilor judetene pentru protectia drepturilor copilului. datorita~ modului în care poate fi definita~ introspectia. îmbinând elemente filosofice si stiintifice se pot constitui teorii ale mentalului. asta~zi. Fa~ra~ îndoiala~. experien?a subiectiva~ .

a vietii si.]Dar. Procesele mentale sunt procese vii.[. dupa~ opinia mea[12]. Daca~ ar fi adeva~rat."mentalul exista~ pentru ca~ exista~".ns. orice automat ar avea si un proces mental. Acesta este si cazul filosofiei structural-fenomenologice ortofizice a stiintei. Acest lucru este corect deoarece stiinta structurala~ este insuficienta~ pentru a explica natura completa~ a proceselor mentale. Cer cetarea noastra~ arata~ ca~ Searle nu a reusit sa~ realizeze o astfel de viziune. Teoriile recente ale mentalului si constiintei pot fi divizate în trei categorii[5]: a. trebuie sa~ cuprinda~ si o filosofie a mentalului . Honderich afirma~. In cazul lui Penrose. O clasa~ noua~ de teorii ale mentalului o reprezinta~ ceea ce numim teoriile structuralfenomenologice [5]. G.a. Adesea se considera~ ca~ si inteligenta artificiala~ ar fi un proces mental.n. acestea fiind considerate a fi acoperite de un mister deplin. la limita~. În primele trei cazuri sunt prezen tate teorii structurale neurobiologice. respectiv ele se încadreaza~ în clasa pe care Ted Honderich o numeste a functionalismului neural[11]. a mentalului nu este posibila~ fa~ra~ o teorie a naturii viului. este limitata~.D. ceea ce intervine nou este schitarea unei teorii care implica~ functionarea palierului cuantic fizic la nivelul citoscheletului neuronilor dintr-o organizare de neuroni. Daniel C. II. Roger Penrose[10] s. în general. Dintre teoriile structurale recente pot fi amintite cele elaborate de Crick si Koch[7].and perhaps this is all that one needs to give the criterion force"[4]. orice filosofie generala~ a stiintei. c.Este un lucru sa~ insisti asu pra faptului ca~ evenimentele constiente în sine nu sunt numai relatii neurale si altceva sa~ oferi o conceptie distincta~ asupra lor. b. ca de altfel si toate teoriile actuale ale functionalismului neural. filosofic si stiintific. în mod îndrepta~tit: " functionalismul neural nu reprezinta~ o conceptie asupra naturii evenimentului constient în sine"[13] . In ultimul caz. tot mai abandonat.18] nu este declarat structurala~ sau functional neurala~. deoarece este greu " to overthrow beliefs about one's present mental events. 37 . mai trebuie spus si altceva. este cuprinsa~ în filosofia ortofizica~ a stiintei[20]. Astfel ca~ pozitia sa reala~ se dovedeste consistenta~ cu functionalismul neural"[19].. teorii structurale.Nici una din cele treisprezece tra~sa~turi (din volumul The Re discovery of Mind[17] . apartinând autorului acestui articol.15. cealalta~ apartine lui David Chalmers[21. mentalul. Pentru o teorie a proceselor mentale este evident faptul ca~ un model al mintii nu este posibil fa~ra~ elaborarea simultana~ a unui model al existentei în totalitatea ei. Una din aceste teorii. Nu se poate examina cu un ochi nou.nett[9]. De altfel. struc turala~. nu poate fi sustinut. partial filosofica~". filosofica~ sau "partial stiintifica~. Acest punct de vedere. Ted Honderich clarifica~ lucrurile afirmând urma~toarele: Searle se declara~ împotriva reduc?ionismului si de aceea insista~ si asupra faptului ca~ evenimentele noastre constiente au si pro prieta~ti diferite de cele pe care le recunoaste functionalismul neu ral. In al doilea caz. în baza unui principiu fundamental[14. se considera~ ca~ nu este posibila~ cunoasterea fenomenelor mentale.. Edelmann[8]. în privinta întelegerii naturii existentei în totalitatea ei Un caz oarecum aparte îl ofera~ John Searle a ca~rui pozi tie[17. Câteva consideratii generale I. Modelele mintii merg mâna~ în mâna~ cu modelele existentei[23].22]. a consiin?ei. Teoria lui Penrose ra~mâne. concep?ia "misteriana~ "[6] asupra mentalului si constiintei. teorii structural-fenomenologice. Den.) si nici suma lor nu au reusit asa ceva.M. fa~ra~ o simultana~ reexaminare a întregii realita~ti. O teorie.16]. atunci.

Recunoasterea sensului fenomenologic implica~ recunoasterea unui asemenea suport. în afara~ de cele pe care le aduce stiinta neo structurala~[16] contemporana~. dar care sunt insuficiente. culminând cu mintea omului. Este necesar sa~ se ga~seasca~ unul sau câteva puncte de reper de ordin stiintific pe un asemenea drum nou. desi acesta propune o noua~ fizica~ structurala~. totusi el trebuie sa~ aiba~ un suport fizic . pentru inteligenta artificiala~ si robotii cu inteli genta~ artificiala~ se poate sus?ine existenta unei forme de psihic. si anume "sensul fenomenologic"[20. Daca~ structuralul va trebui depa~sit pentru a întelege viata si mintea. ea trebuie sa~ fie o realitate Daca~ procesele mentale au la baza~ structuri. Numai el poate explica specificitatea mentalului. de David Chalmers. dar si sensuri fenomenologice. mintea este o complexitate de procese mentale cu proprietatea gândirii reflexive . In acest mod am introdus denumirea de informaterie pentru acest suport. Acest lucru este demonstrat si sustinut în filosofia ortofizica~. Pentru a înainta spre o fizica~ noua~ nu este însa~ suficienta~ numai filosofia stiintei. respectiv între procesele structurale si cele fenomenologice . dar fa~ra~ a aduce argu. si nu este structural. nu un psihic mental. si aici in tervine marele merit al neurobiologiei structurale. Este adeva~rat.mentele autorilor amintiti mai înainte. Inevitabil. la aceea a teoriilor stiintifico-filosofice ale mentalului Cred ca~ asemenea puncte de reper au si apa~rutPrimul dintre ele este acela al constata~rii existentei unui fenomen "nou" în natura~. pentru ambele fenomene III. precum si de David Chalmers. daca~ exista~ o asemenea lega~tura~. ci un psihic informatic[24].30 Cu aceste patru puncte de sprijin se pot imagina modele re zonabile ale existen?ei si. dar procesul mental elementar ar putea fi prezent de la cea mai simpla~ entitate vie. De altfel Chalmers arata~ în lucrarea sa ca~ termenul experential este echivalent cu cel de fenomenologic[28 Daca~ sensul fenomenologic este o realitate . corelat cu acestea. privind natura acestui cuplaj nu se pot face decât speculatii. având o natura~ aparte. cuplajul structural-fenomenologic trebuie sa~ fie o realitate Mai mult nu se poate spune cu o anumita~ certitudine stiintifica~. si anume inferarea justifi cata~ a existen?ei unui substrat profund al întregii realita~ti [20. chiar daca~ restul va fi completat cu o plauzibila~ speculatie filosofica~. în mod inde pendent. dar care pot oferi modele pentru viitoare aborda~ri teoretice si.Din contra~. Important este faptul ca~ acest fenomen nu este structural. care are o natura~ struc tural-fenomenologica~. de ce nu. Filosofia ortofizica~ a stiin?ei reprezinta~ o asemenea încercare 38 . nou pentru ca~ a fost neglijat. de asemenea de ca~tre Roger Penrose. construindu-se astfel teorii stiin?ifico-filosofice IV. acestea fiind identice ( ca feno mene la nivelul mintii umane). modele ale mentalu lui. Din momentul în care se vor ga~si puncte de reper stiintifice. cum spune Harold Morowitz[26].29. Revenind la lega~tura dintre viu si mental. La fel de inevitabil. Spre exemplu. se pune si întrebarea când anume o structura~ devine vie[25]? Adesea se afirma~ ca~ organismele inferioare nu au procese mentale. experimentale Pe lânga~ cele trei puncte stiin?ifice de reper de mai înainte. atunci economia gândirii ne obliga~ sa~ ba~nuim ca~ aceasta~ depa~sire se face o singura~ data~. iar acestea ar apa~rea numai la vertebrate. atunci trebuie recunoscuta~ si exis tenta unui mod de cuplaj între structuri si informaterie. Pentru elucidarea naturii mentalului este nevoie de o fizica~ noua~. atunci unde începe sa~ se manifeste procesul mental? De la ce grad de complexitate al organismelor? De altfel. Si alti autori se gândesc la o fizica~ noua~. atunci se va trece de la etapa filosofiei mentalului. mai intervine înca~ unul. si este.27] pus în evidenta~ de autorul filosofiei ortofizice sau "fenomenul experential" constatat.

în primul rând cu realitatea macro scopica~.a * Mintea este un complex de procese mentale . spre care se îndreapta~ mul?i cerceta~tori ai mintii si constiintei. struc turalfenomenologica~. iar corpul contine mintea totala~ . ale memoriei etc. ca aceea de asta~zi. dar numai îmbi narea acestora constituie un fenomen mental * Procesul mental este o caracteristica~ a viului. fa~ra~ a avea o minte deplina~ care sa~ îmbine toate procesoarele si procesele mentale necesare. Natura fenomenologicului este fizica~ si informationala~ în acelasi timp. Aceasta~ ultima~ resursa~ pentru explicarea mentalului. mintea omului. fie izolata~. mai înainte fiind amintit cel mai important dintre acestia. dar acestea se grupeaza~ în procesoare mentale precum procesorul mental al limbajului natural. Mintea este un complex de procesoare mentale si procese mentale[32 * Fiecare celula~ biologica~. ci într-un alt mod pe care stiinta urmeaza~ sa~-l elucideze. Va fi necesara~ o noua~ fizica~ cuantica~. care sa~ asigure ac tivitatea integratoare a mintii. sau creier si minte. nivelul cuantic al realita~tii. Fiecare asemenea procesor mental este un procesor infor mational structural-fenomenologic. la una structuralfenomenologica~ apare ca foarte plauzibila~. probabil caracteristica lui esentiala * Procesul mental nu este posibil fa~ra~ fenomenologic. sunt urma~toarele * Orice interactiune structural-fenomenologica~ este un proces mental . De aceea el nici nu a putut fi pus în evidenta~ de fizica structurala * Cuplajul structural-fenomenologic ar putea implica si nivelul cuantic al realita~t?ii . are o activitate de ordin mental. Ea vine în contact. o si construieste. In alta~ parte[33] am prezentat o teorie abstracta~ structural-fenomenologica~ a unei celule bi ologice care pune în evidenta~ posibilitatea unor procese men tale de tip subconstient Daca~ fiecare celula~ a corpului uman are procese mentale. nu va putea ra~mâne în domeniul structuralului. Orice proces mental are o parte structurala~ si o parte fenomenologica~. atunci mintea totala~ a omului este constituita~ din mintea creierului (a sistemului nervos central) plus procesele mentale ale corpului sa~u[34 Creierul contine mintea. deoarece ansamblurile de particule elementare sau de atomi devin corpuri macroscopice evidente. ale sentimentelor. si se manifesta~ prin sensuri fenomenologice * Procesul mental este informa?ional în esenta lui * Cuplajul structural-fenomenologic nu se face prin fortele fizice structurale. Trecerea de la o stiin?a~ strict structurala~. continuificarea realita~tii externe si interne. ca o extindere a fizicii cuantice struc turale de asta~zi * In acelasi timp. numai în prezenta corpului omului care le reflecta~ prin mintea sa * In minte se poate petrece o îmbinare între macroscopic si microscopic cuantic. procesoarele mentale ale senzatiilor. foarte specific. ale intelectului. fenomenele de intuitie si creativitate s. dar nici identic egale 39 . structural-fenomenologic. rezultate din filosofia ortofizica~ a stiintei. Roger Penrose. ale voin?ei. acest lucru apa~rând ca necesar în modelul ontologic ortofizic[31]. are un caracter macro scopic. ca doua~ entita~ti separate. ca un proces fizic si informational. fie parte a unui organism multicelular. declarate.V. Aceasta~ trecere va depinde în mare ma~sura~ de posi bilitatea unei schimba~ri corespunza~toare în metodolo gia stiintei pentru a face fata~ proceselor fenome nologice Spre o teorie structural-fenomenologica~ ortofizica~ a mentalului O comparatie între cele doua~ teorii structural-fenomenolo gice a fost prezentata~ în alta~ parte[5 Principalele elemente privind teoria mentalului. Nu se poate vorbi atunci de corp si minte.

prof.. dublul caracter. The Philosophical Tension and the Cosmic Feeling.racai. ceea ce nu este chiar neîndrepta~tit. fara a-ti selecta clientela. Prelucrarea Limbajului si Modelare Conceptuala~ al Academiei Române. Eseuri . 253 pag. Bucur esti. 21. Gheorghe Tecuci. nu atat prin complexitate cat mai ales prin lipsa lor de substanta. ai ocazia sa intalnesti cazurile cele mai neobisnuite. spatial si aspa?ial al mintii. Bucuresti. în general. (on INTERNET. Editura stiin?ifica~ si Enciclopedica~. Volumele 20a si 20b au fost reedidate într-un singur volum: M.. Inelul lumii materiale. Bucuresti. http://www.Deoarece analiza profunda~ a mentalului începe cu procesele mentale structurale obiective. nelocalizat al mentalului.Dra~ga~nescu. Bucuresti. ambii de la George Mason University-SUA. Accesul ei într-o zona~ non-spa?iala~ a realita~tii profunde poate constitui o tema~ de studiu nu lipsita~ de impor tanta În studiul de fata~ s-au prezentat câteva elemente si conside ratii necesare desfa~sura~rii unui program de cercetare intitulat "Modelarea structural-fenomenologica~. e. fiind procese reale. 39 pag. Editura Academiei. nu însa~ si pentru partea lui structurala~. precum si de autorul acestui studiu. 1989. d. prof. Dar acest fapt poate fi valabil numai pentru expresia fenomenologica~ a mentalului. O parte din mental se ga~seste în structurile creierului.ro/books/draganescu). 302 pag. 1993 L'Universalité ontologique de l'information. Partea fenomenologica~. O teorie SP-neurobiologica~ va constata.fenomenologice. în varianta ortofizica~ a teoriei structural-fenomenologice a mentalului. cu intentia de a reexamina fundamentele stiintei.. chiar daca~ nu pot fi observate di rect din exteriorul organismului Un alt aspect la care se refera~ filosofia clasica~ a mentalului este acela al spatialita~tii sau nespatialita~tii fenomenului mental . ele sunt pulsul sau indicatorul unei limite: cea care traseaza dificultatile cu care se confrunta un anumit segment social. se ga~seste în informaterie. trebuie remarcat cum. Pe de alta parte. Prezentari de caz 1. conceptuala~ si simbolica~" la Centrul pentru Cerceta~ri Avansate în Înva~tarea Automata~. Sa mai adaug ca acest "segment" este definit nu atat prin grila profesionala 40 . de la aceiasi universitate si directorul Centrului Academiei Române men?ionat mai înainte. 1996. Menas Kafatos. Editura Academiei. probabil. dupa~ numele initiatorilor). ceea ce S-neurobiologia (neurobiologia structurala~) demonstreaza~ cu succes. Scopul programului este mai larg decât modelarea proceselor mentale. în lumina orica~rei teorii structural. Informatia materiei. DIAGNOSTICUL: STARI DEPRESIVE Cand lucrezi cu pacienti de tot felul.62-68. The Puzzle of Conscious Experience. NOTA~. David J. 1990. 1991.Chalmers. ca si întreaga realitate profunda~. p. Daniele Struppa. dar unul din obiectivele lui este si acela al realiza~rii unei teorii structuralfenomenologice ortofizice a proce selor mentale si a constiintei Un program s mai larg (denumit KATEDRAST. December 1995.Editura Academiei. Ele con?in o obiectivitate fizica~ si infor mationala~. Unii filosofi ai mintii constata~ caracterul nespatial. care în interiorul ei este nonspatiala~. dar nu se poate împlini fa~ra~ analiza proceselor subiective . Editura Academiei. Scientific American. dar care se intersecteaza~ cu cel enuntat mai înainte. Bucuresti. a fost formulat recent de prof. ultimele nu sunt subiective în mod absolut . dar va remarca dependen?a primordiala~ a mintii de creier si va afirma ca~ mintea se ga~seste în spa?iul universului acolo unde se ga~seste si creierul.

Cand pomeneste de meseria lui. nu trebuie sa ne sperie. para-mai-stiu-eu-ce. Ii explic ca este cu neputinta sa vindeci prin telefon.. Apoi imi declara ca a consultat cateva somitati din medicina naturista. in fine. Mai aflu ca nu se simte atras de prietena sa. Vasile nu-si ascunde dezamagirea. De pilda. exista multe alte lucruri interesante in viata. pentru ca chestiile astea il excita. parapsihologic. Nu pare convins de replica mea si aduce in sprijinul parerii sale reputatia terapeutului: cutare revista cu mare priza la public i-a dedicat un intreg serial! Nu pune la indoiala seriozitatea celor de la gazeta. S-a simtit bine o vreme. dar care se ingramadesc in "societati" si secte "para". insa. 25 DE ANI 41 . Vasile este un barbat de circa 25 de ani care insista sa fie primit de mine si obtine o programare. un complex de inferioritate pentru ca ii cade parul si alte nimicuri familiare oricarui ins care este viu si nu mort.sau bugetara. apoi. care sa-l puna intr-o lumina favorabila. sa mergi la un spectacol. ii repet eu: uneori nu avem pur si simplu chef de prezente feminine.. am senzatia ca nu este foarte incantat. ">Il intreb ce il "doare". Probabil din cauza ceaiurilor de care a cam facut abuz. Imi intinde doua bilete de internare in spital. nimic. Vasile devine insolent. ca nu are probleme. Ma "ameninta" ca va consulta o duzina de radiestezisti si de alte asemenea figuri reputate pentru puterile lor vindecatoare. Bautura este un puternic excitant iar el nu dispune probabil de esapari. poti sa iesi in parc la o plimbare. Nu-i mai putin adevarat. a sperat sa ma dea gata cu paleta sa de manifestari anormale si nu a primit in schimb decat asigurarea ca este sanatos. Nu-i nimic anormal.. nici nu mor. si nu degeaba am scris cuvantul "pomeneste". Nu poate bea alcool.. observand ca evita sa se refere explicit la ele. caldicica.. in limite normale. "Nu mai iau medicamente cat oi trai". una sau doua nopti de insomnie.. fixeaza si granita intre pacientul analizabil si cel care nu are nimic in comun cu psihanaliza.. Ii explic ca uneori mai si "doare". sa asculti muzica sau chiar sa dormi daca nu ai pofta de nimic in mod special. nimic nu se petrece (si) cu el. ba chiar crede ca-i fac rau. ca duce o viata rutinata. Balmajeste ceva despre "niste palpitatii".. ca "vindecarea" lui prin telefon nu a durat decat cateva zile... numai cu gandurile tale. Imi cere sa-l vindec! Este sculer-matriter.. si ca. pentru ca ce este scris este indiscutabil real. In plus. LUCIAN. ca ii este jena de slujba si ca si-ar fi dorit poate ceva mai elevat. iar treba aceasta ar trebui sa ne intrige pentru ca fata arata grozav. Desigur ca Vasile nu se impaca cu ideea ca este un simplu muncitor si aspira sa fie un ins complicat. care le confera o importanta pe care nu au avut-o si nu o vor avea niciodata in viata reala! 2. sa o recunoastem. cu "probleme" si manifestari iesite din comun.. Il asigur ca nu este nimic neobisnuit aici. Nimic paranormal. Apoi s-a adresat unui terapeut care vindeca prin telefon (sic). diagnosticul: stari depresive. cafea. Ca durerea. de unul singur. Nu-mi ramane decat sa-l invit sa o faca si sa-i urez succes! Morala se impune de la sine: "cazul" lui Vasile este tipic pentru o larga categorie de oameni-umbre care nici nu traiesc. spune el cu un oftat. venit din provincie si stabilit provizoriu in Bucuresti. cat mai ales prin nivelul cultural si de discernamant care. sa citesti ceva captivant. Admite formal dar se incapataneaza totusi in sensul "maladiei" sale. ca se plictiseste. Ma descoase care e opinia mea: sa mai bea sau nu ceaiuri? Eu insist insa asupra simptomelor sale. A baut ceaiuri cu gramada-fara nici un rezultat. desi aveam reticente in privinta lui. Comenteaza critia tratamentul psihiatric: imi spune ca s-a saturat de pilule. A venit la mine in speranta unui diagnostic. Dezolat.

cu o atmosfera sumbra. Ma~ refer. urmarind toate caile mai mult sau mai putin promitatoare pe care aluneca discutia noastra. Trebuie sa marturisesc ca solicitarea lui Lucian m-a cam pus pe ganduri. a constatat o modificare negativa a caracterului sau.. In general. M-am trezit cu frica in oase. Apoi. cu oameni care se bucura de o anumita pregatire a mintii care le permite sa acceada mai usor la ideile si conceptiile psihanalitice. (Problma copiilor este extrem de accentuata si acest lucru are o semnificatie aparte. pentru te miri ce. a consulta un psihanalist nu pericliteaza cu nimic imaginea publica a pacientului: el nu va fi declarat. "Firul" imi este oferit chiar de Lucian. Ma~ gandesc ca visul imi poate oferi cheia modificarilor de personalitate observate de L. etc. unul care se teme pana si de umbra lui. la psihanaliza. din proprie initiativa. Comentand visul. sa intemeieze un camin. Lucian a cutezat sa se adreseze unui psihanalist in ciuda faptului ca impartasea si el aceleasi prejudecati. automat. Ma~ cunoscuse intamplator intr-un cerc de prieteni si. este foarte mandru de virilitatea lui. care l-a trezit infricosat cu cateva nopti inainte de a veni la mine. A venit la mine. ne lasam in voia superstitiilor care ne amplifica si mai tare sentimentul unei nenorociri apropiate. cand nu intelegeam un vis de asemenea factura. utilizand toate sugestiile pe care le implica el. Fara sa stiu din capul locului de unde sa incep ca sa inteleg cazul lui. nu poate concepe relatia cu o femeie fara a avea copii. sa prind un fir de care sa ma tin in analiza. cu o fata pe care ar vrea sa o ia in casatorie. Este insa un ins temerar. munceste intr-o fabrica din Bucuresti si este prieten. iar aceasta i se pare nesatisfacatoare. diferit de psihiatrie. chiar daca nu intelesese mai nimic din ceec ce comentasem eu pe marginea unei lucrari de psihanaliza. si de aceea s-a adresat psihanalizei. psihanaliza nu se sinchiseste de diagnostic si ca nu apeleaza. la ajutorului retetarului farmaceutic. Oamenii de conditie mai modesta nu apeleaza la psihanaliza pentru ca au sentimentul ca pierd vremea. a devenit un anxios. si-l indemn sa mi-l povesteasca. care se ofera sa-mi povesteasca un vis scurt. s-a deschis fereastra prin care a tasnit un val de sange care m-a improscat din cap pana in picioare. Am visat. realizase totusi ca psihanaliza se ocupa de cazuri de afectiuni nevrotice intr-o maniera mai speciala si. ajung sa inteleg ca L. la un moment dat. Pentru ei. psihanalistul are de a face cu intelectuali. totul este de competenta medicinei.. adica a acelei medicine care actioneaza cu medicamente. nevatamatoare. in ultima vreme. Ca de obicei. si ca. Si ca daca il 42 . pentru ca habar nu am ce vrea sa insemne visul asta".. Alte multe detalii de temperament. ca era noapte si. Aflase ca. desigur. si cu un inalt simt al respectului fata de tot ceea ce nu intelege. Apoi a mai constatat cu stupoare ca multe lucruri care ii placeau odinioara (nu vreau sa le insir aici) nu-i mai spun nimic. In plus. totodata. interventii chirurgicale. Lucian mi-a declarat ca este foarte nelinistit de faptul ca. ca de obicei. ambitie de castig: el care facea o multime de invarteli ca sa-si rotunjeasca veniturile. Intelectual vorbind. un cosmar. Din cutezator cum era odata. nebun. care i-a starnit panicain noaptea respectiva.Lucian are 25 de ani. de purtare. Lucian nu are ambitii care sa-i depaseasca conditia. desigur. ambitios. spune el. sa faca copii. de mai multi ani. injghebez o discutie banala din care astept. cu diete alimentare. pentru a-mi cere o consultatie. ceva nesanatos. trebuie sa fie cheia anxietatii de care sufera el.) Ii arat ca visul. a devenit acum apatic si fara "apuc". Cazul lui Lucian arata cum se modifica personalitatea unui om atunci cand increderea si pretuirea de sine se bazeaza pe constitutia sa sexuala. de catre anturajul sau. etc. l-au convins ca se intampla ceva cu el. aparent primejdioasa. nu mai are aceeasi pofta de lucru. deoarece nu inteleg cum s-ar putea rezolva un caz de nevroza numai prin discutii.

Cum a facut acest lucru? Interpretand un vis al pacientului cu ajutorul contextului de idei furnizat de problemele sale de viata. Explicatia suna cam asa: dumneata suferi din cauza ideii care ti s-a infipt in cap ca nu esti viril. desi isi doreste copii. pe care o contracareaza. asa cum am sugerat deja. intr-un cuplu de forte care explica conditia actuala a lui L. 43 . la dorinta lui de a deveni tata. Lucian nu are nici o explicatie rationala la acest fapt. Si aceasta idee a aparut odata cu constatarea ca prietena dumitale nu a ramas gravida.Desigur ca indata ce lucrurile s-au lamurit in acest sens. se identifica cu virilitatea lui iar o atingere adusa acestei componente a personalitatii lui afecteaza intreaga personalitate.). Daca sangele a cazut peste L. Apoi a legat cele doua elemente psihice.. pentru ca este neplacuta pentru eul lui Lucian. O ezitare ma face sa indraznesc o intrebare in plus: ai fost cumva. a descoperit sursa psihologica. ne lamurim cu cazul lui. deci. recent. in asa fel incat nu mai raman decat sentimentele de inferioritate care l-au starnit sa mi se adreseze. este pentru ca el se considera vinovat de faptul ca prietena lui nu ramane insarcinata. anxietate si ideea anxioasa. L. L. care se detensioneaza pentru ca intelege ce si cum in privinta cazului lui. nu-i are pana acum? Imi raspunde ceva neclar si realizez ca am pus degetul pe rana. Aceasta explicatie ii este oferita si pacientului. Este si momentul in care inteleg mesajul visului. Aceasta este adevarata sursa a anxietatii lui. nu mai are de facut altceva decat sa verifice ipoteza ne-virilitatii sale. Valul de sange este o aluzie cam fara perdea la faptul ca prietenei lui Lucian i-a venit ciclul si. Dar mai exista un detaliu nu lipsit de importanta: sangele din visul lui a cazut pe el ("m-a improscat din cap pana-n picioare". insotita de toate celelalte complicatii si deformari caracteriale. Ai luat totul asupra dumitale. la un pas de fericitul eveniment? Adica. nu a ramas insarcinata! Iata cheia anxietatii lui L. Este ceea ce a si facut.nu are. Ce a facut psihanaliza confruntata cu un asemenea caz? Mai intai. Inteleg ca subiectul il stinghereste si ca nu ar vrea sa insist asupra lui. Pentru ca. inconstienta (refulata) a anxietatii lui L. Nu are copii pentru ca. Asta suna ca o acuza.interpretam. cat pe-aci sa devii tata? Imi confirma cu un gest scurt al capului dar fara nici o alta completare. a zis L. Anxietatea lui. dar eu nu intelegun lucru: cum se explica faptul ca. Conchid ca visul lui se refera tocmai la acest lucru. ceva familiar urechilor noastre de crestini educati la scoala biblica a Vechiului si Noului Testament. Ideea in sine este refulata. este o reactie la ideea ca nu este viril. adresandu-se unui sexolog..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful