CENTRUL DE PLASAMENT

Centrul de plasament din cadrul Directiei Judetene (de sector) pentru Protectia Drepturilor Copilului are ca principal obiect de activitate ocrotirea de tip rezidential pe o durata determinata a copilului aflat in dificultate. Centrul de plasament este un serviciu care in majoritatea cazurilor provine din restructurarea institutiilor de tip rezidential care pâna in 1997 au functionat conform Legii 3/1970 privind ocrotirea unor categorii de minori. Restructurarea vechilor institutii rezidentiale (conform prevederilor din Ordonanta de Urgenta nr. 26/1997) se inscrie ca o etapa esentiala in cadrul Strategiei Guvernamentale in domeniul protectiei drepturilor copilului. Ocrotirea de tip rezidential este considerata un serviciu prestat copilului. Intr-o abordare calitativa a obiectului activitatii centrului de plasament copilul este in centrul tuturor principiilor si obiectivelor de activitate, el fiind considerat clientul serviciului oferit. Obiectul activitatii centrului urmeaza sa fie explicitat in capitolele urmatoare prin detalierea tuturor componentelor serviciului si prin enuntarea elementelor care confera un minimum obligatoriu de calitate acestor componente.

Principiile
Transformarea leaganului sau a casei de copii in centru de plasament nu inseamna numai schimbarea denumirii, reorganizarea interna sau o noua schema de personal. Noile principii sunt cele care determina schimbarile de structura, de functionare, de schema de personal - antrenând in mod obligatoriu schimbari in activitatea personalului, in abordarea problematicii copilului in dificultate siin mentalitatea celor implicati direct sau indirect in (re)integrarea copiluluiin societate. Ele stau la baza organizarii pe componente a standardelor de calitate a ocrotirii copilului in Centrul de Plasament si vor fi in detaliu analizate in prezenta lucrare. Principiile vor fi enuntate si prezentate pe scurt in cele ce urmeaza. Drepturile fiecarui copil trebuie recunoscute, respectate si promovate. Prevederile Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului, care este un document de referinta ce contine principii generale - trebuie sa fie transpuse in practica prin metode concrete Acest principiu implica cunoasterea Conventiei de catre personalul centrului (prin cursuri de formare si activitati de informare) si in aceeasi masura popularizarea ei in rândul copiilor si familiilor acestora. Pornind de la analiza nevoilor speciale ale copiilor aflati in dificultate si care beneficiaza de o masura de protectie prin plasament intr-o unitate de tip rezidential, acest principiu se refera la reflectarea prevederilor conventiei in conceperea proiectului institutional, organizarea spatiului si a activitatilor, promovarea unui mod profesional de interventie in favoarea copilului si cu antrenarea lui directa. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului are un caracter holistic, afirmând ca toate drepturile sunt esentiale, indivizibile, interdependente si egale. Obligativitatea respectarii si promovarii acestor drepturi se reflectaintr-o maniera transversala in toate standardele cu privire la protectia copiluluiin Centrul de Plasament. Desi nu vor figura explicit cu denumirea de drepturi ale copilului, in lucrare se va insista pe respectarea si realizarea drepturilor copilului la viata si dezvoltare in toate privintele existentei copilului, inclusiv cele fizice, afective, psiho-sociale, cognitive, sociale si culturale, nivel de trai corespunzator, servicii eficiente de ocrotire a sanatatii, ingrijire speciala si securitate sociala, 1

ocrotire si educatie personalizata, protectie impotriva oricarei forme de abuz sau maltratare, identitate si istorie proprie, libertate spirituala, religioasa, a constiintei si a cuvântului, exprimare libera, intimitatea propriei persoane, pastrarea/dezvoltarea legaturilor cu propria familie si reintegrare familiala si sociala, standarde de viata corespunzatoare, odihna, joc si vacanta, informare din diverse surse, reevaluare periodica a masurilor de protectie. Copilul - în acest caz particular, copilul ocrotit intr-un centru de plasament - nu trebuie sa sufere discriminari indiferent de rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politica sau de alta natura, nationalitatea, apartenenta etnica si sociala, averea, infirmitatea, nasterea sau situatia sa, sau a parintelui sau tutorelui. Dezvoltarea copilului in centrul de plasament este asigurata in conditii cât mai apropiate de mediul familial. Un aspect important este amenajarea si dotarea unitatii precum si organizarea activitatilor colectivitatii formate din copiii rezidenti si personalul centrului de plasament astfel incât sa fie posibila aplicarea proiectului individualizat de protectie a fiecarui copil,in care exigentele create de asigurarea unui mediu securizant si de nevoile psihoafective ale copiilor sa se armonizeze cu tendintele de deschidere catre societate. Astfel, relatiile care se dezvolta in cadrul colectivitatii centrului de plasament trebuie sa asigure copilului protejat - ca individ si ca membru al unui grup - sentimentul apartenentei si integrariiintr-un mediu de tip familial. Valoarea modului de ingrijire si de asigurare a dezvoltarii copilului intr-un centru de plasament nu este o valoare intrinseca: ea se exprimain cadrul proiectului institutional si al proiectului individualizat de protectie a copilului. Practic, aceste doua tipuri de proiecte sunt complementare: - proiectul institutional construieste cadrul general al organizarii si functiiile centrului de plasament, stabileste relatiile functionale in interior si in exterior in cadrul complexului de servicii destinate protectiei copilului, propune activitatile specifice, defineste resursele (materiale, umane, financiare) si utilizarea acestora, exprima modalitatile de evaluare a activitatii. - proiectul individualizat de protectie a copilului reprezinta formalizarea actiunilor si a mijloacelor prin care fiecare copil este ocrotit si educat astfelincât dezvoltarea, cât si (re)integrarea sa in familie si in societate sa fie asigurate, iar acestea in cadrul specific al proiectului institutional. Fiind un serviciu centrat pe copil, activitatea se desfasoara conform unui proiect individualizat bazat pe evaluarea situatiei specifice si a nevoilor fiecarui copil, tratat ca subiect unic si complex, cu identitatea si istoria sa. Spre deosedire de vechile institutii de tip rezidential, in care ingrijirea si educatia se derulau dupa un model colectiv, in centrul de plasament fiecare copil este abordat individual, interventia complexa in favoarea (re)integrarii familiale si sociale fiind bazata pe evaluarea initiala a situatiei sale specifice si proiectarea unei interventii coerente, permanent adaptate evolutiei nevoilor copilului. Protectia asigurata de centrul de plasament are un caracter temporar: proiectul individual de protectie a fiecarui copil prevede solutii pentru (re)integrarea sa familiala in termen cât mai scurt. Daca in casa de copii sau in leagan nu se punea problema scurtarii la maximum a duratei institutionalizarii, acesta este un principiu fundamental pentru centrul de plasament. Punerea sa in practica implica construirea unor mecanisme pentru: - dezvoltarea relatiilor cu familia (eventual largita);

2

pregatirea si aplicarea alternativelor de ocrotire in familii substitutive (asistent maternal sau familie adoptiva), in strânsa legatura cu celelalte servicii destinate protectiei copilului; - diversificarea serviciilor oferite de DJPC (exemplu: deplasarea treptata a accentului de pe servicii de ocrotire pe servicii de prevenire) si in paralel cu aceasta, reconversia profesionala a personalului din centrele de plasament. Activitatile desfasurate in centrul de plasament au caracter deschis catre societate: prin modul de organizare, prin relatiile pe care le promoveaza, centrul de plasament devine un serviciu integrat in comunitate. Centrul de plasament - prin definitie - face parte dintr-un sistem judetean de servicii, destinate protectiei copilului, care sunt oferite de Directia Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului. El nu mai este o institutie cu personalitate juridica in subordinea unui minister, ci un serviciu al comunitatii, cunoscut si sprijinit de comunitate. Pentru realizarea efectiva a deschiderii catre societate, sunt necesare la nivelul proiectului institutional: proiectarea si aplicarea unei strategii de comunicare, de promovare a imaginii centrului, precum si antrenarea structurilor comunitatii (indivizi, scoala, biserica etc.) in calitate de parteneri in aplicarea proiectului institutional - activitati coordonate de DJPDC. La nivelul proiectului individualizat de protectie a copilului: integrarea acestuia in viata sociala intr-un mod similar celorlalti copii de vârsta lui, sustinerea participarii directe a copilului la activitati in cadrul comunitatii (activitati punctuale sau cu caracter permanent). Personalul centrului de plasament face parte din echipa de personal a DJPDC si este integrat in sistemul resurselor umane antrenate in aplicarea strategiei judetene (de sector) de protectie a copilului. Aplicarea efectiva a noului mod de asigurare a protectiei copilului aflat in dificultate presupune antrenarea responsabila, constienta si motivanta a personalului aflat in contact direct cu copilul. Reorganizarea institutiilor presupune modificari ale statutului, dificultati de comunicare, de intelegere si de asimilare a schimbarii de catre personalul direct implicat. Daca reforma este proiectata sau daca strategiile judetene sunt gândite si coordonate de catre conducerea DJPDC, realizarea sa practica, respectiv imbunatatirea efectiva a modului de protectie a copilului in dificultate nu se pot realiza fara concursul sutelor de educatori, asistenti si lucratori sociali, infirmiere, instructori de educatie care lucreaza in relatie directa cu copilul. La acest nivel atât de important exista cele mai mari riscuri de esec: fie din lipsa de informare si de pregatire, fie din inertie sau chiar rezistenta la schimbare, personalul nu realizeaza importanta desfasurarii activitatilor in mod corespunzator, in beneficiul copilului. De aceea este important sa actionam pentru evitarea/atenuarea acestor riscuri si consideram ca primul pas care trebuie facut ar fi integrarea personalului centrelor de plasament in echipa DJPC - o integrare nu numai pe hârtie (respectiv pe statele de functii, plata etc), ci o integrare reala, prin includerea in managementul resurselor umane la nivel de directie a acestor resurse din fostele institutii, dintr-o perspectiva de recunoastere si de valorizare a experientei profesionale, de antrenare in aplicarea reformei. Construirea unor relatii de parteneriat si de comunicare, in nici un caz de rivalitate, intre angajatii DJPDC din diferitele servicii si personalul fostelor leagane si case de copii; Consultarea, informarea si formarea tuturor categoriilor de personal in legatura cu modalitatile de restructurare a institutiilor pe baze constructive si plecând de la principiile aplicarii reformei sistemului de protectie a copilului aflat in dificultate. -

3

Lupta cu mentalitatile a fost dintotdeauna recunoscuta ca o lupta grea si de lunga durata, de aceea integrarea personalului si dezvoltarea unui spirit de echipa pluridisciplinara sunt aspecte ce nu trebuie subestimate. Pentru acest amplu proiect de restructurare a institutiei de tip rezidential e necesara mobilizarea unor importante resurse financiare - insa chiar daca aceste resurse importante sunt identificate, ele nu vor putea fi utilizate corespunzator daca profesionistii din DJPDC si din institutii nu vor fi motivati si antrenati pentru atingerea unor finalitati comune. Structura organizatorica a centrului de plasament are ca element fundamental MODULUL. Centrul de Plasament este organizat in subunitati de maximum 20-30 copii (pe criteriul vârstei) ; fiecare subunitate este structurata in module (2-4 copii/modul pentru 0-2 ani, respectiv 6-10 copii/modul pentru 2-18 ani.) La nivel de modul se realizeaza principalele functii ale serviciului: ingrijire, educare, socializare, evaluare etc. Se recomanda trecerea treptata la organizarea pe verticala a modulelor, aceasta modalitate fiind usor de aplicat in special in casutele de tip familial. Scaderea treptata a numarului de copii ocrotiti in centrul de plasament se face in paralel cu diversificarea treptata a serviciilor destinate protectiei copilului, ceea ce implica un proiect institutional flexibil, precum si informarea si pregatirea profesionala continua a personalului. Buna cunoastere a contextului local, a problematicii specifice in domeniul protectiei copilului, va permite proiectarea sistemului de servicii oferite de DJPDC pentru a raspunde nevoilor locale. Este esential ca organizarea si functionarea acestor noi servicii sa creeze un sistem integrat la nivel judetean, destinat atât protectiei copilului aflat in dificultate si pregatirii reintegrarii acestuia in familie si societate, cât si prevenirii aparitiilor situatiilor care pot pune in pericol securitatea si dezvoltarea copiilor. Centrele de plasament trebuie sa fie concepute si organizate ca si componente functionale integratein acest sistem, asigurând: - complementaritatea activitatilor si functiilor acestora; - relatii clare si functionale intre servicii; - mobilitate a resurselor umane, care sa fie pregatite pentru a lucra in diferitele componente ale sistemului; Comunicare Diversificarea serviciilor oferite de DJPDC este o garantie a capacitatii serviciului public specializat de a oferi cadrul adecvat pentru protectia copilului aflat in dificultate in concordanta deplina cu necesitatile sale. Standarde de calitate privind protectia copilului in centrul de plasament

Partea a II-a OBIECTIVE SI ELEMENTE MINIME PENTRU ASIGURAREA CALITATII PROTECTIEI COPILULUI IN CENTRUL DE PLASAMENT

4

se asigura conditiile de mobilitate necesare participarii constante a copiilor la viata comunitatii.Serviciul acordat copilului pe parcursul protectiei sale in centru este un serviciu complex. Pentru a propune o imagine globala a calitatii serviciului oferit fiecarui copil in parte. igiena vietii in colectivitate. educarea si socializarea copilului Reintegrarea (integrarea) familiala si sociala a copilului Promovarea accesului la informatie si a posibilitatilor de exprimare libera a opiniei II. masa. studiu individual. Interventia presupune mai multe componente.in proiectul centrului de plasament se va asigura interdependenta componentelor si fiecare dintre ele se va trata cu aceeasi responsabilitate. In stabilirea componentelor se tine contin primul rând de dimensiunile nevoilor de dezvoltare ale fiecarui copil. a accidentelor. prevenirea incendiilor. petrecerea timpului liber. Complexitatea serviciului rezulta din proiectarea interventiei pe baza abordarii personalitatii si nevoilor copilului in ansamblul acestora. Sanatate Educatie Dezvoltare emotionala si comportamentala Identitate Relatii familiale si sociale dar. Centrul de plasament dispune de cladiri noi sau renovate corespunzator. Functionalitate si siguranta In centrul de plasament. constituind un instrument de management usor de aplicat. a institutiilor medicale. Unitatea este dotata cu centrala proprie pentru incalzire si furnizarea apei calde sau este racordata la un sistem de termoficare care ofera servicii sigure si de calitate.enumerarea elementelor minime care contribuie la atingerea acestor obiective. se au in vedere toate componentele minime pentru a asigura protectia copiilor din toate punctele de vedere.in aceeasi masura de nevoile specifice ale copilului ocrotit intr-o structura de tip rezidential Desi in document sunt explicitate separat. aimbolnavirilor. culturale si a altor servicii ale comunitatii. in ansamblul sau. Daca centrul de plasament este situat departe de comunitate si nu este posibila pe termen scurt/mediu schimbarea acestui sediu. 5 . alcatuit din componente interdependente si obligatorii. Principalele componente ale serviciului pe care centrul de plasamentil ofera copilului pe perioada rezidentei sunt: Asigurarea conditiilor de locuit (cazare. Este obligatoriu ca in unitate sa functioneze cel putin o linie telefonica directa.1 Conditii de locuit Ambianta generala Obiective Elemente minime de realizare Amplasarein cadrul comunitatii Centrul de plasament nu se construiestein zone izolate de comunitate Sunt preferate locurile aflatein proximitatea unitatilor deinvatamânt. consolidate.) Ingrijirea. se expliciteaza fiecare componenta prin stabilirea unor obiective operationale: . fara igrasie. etc. Elementele specificate suntin acelasi timp elemente de evaluare si de autoevaluare a proiectului centrului de plasament.

. daca peretii sunt albi. Dormitorul serveste pentru odihna. adaptate gustului si vârstei copilului . gardul trebuie sa permita vizibilitate din ambele directii Diversitate Spatiile vor fi diferit amenajate. draperii. efectuarea temelor. . dulap. geamurile. spatiul afectat centrului este inconjurat cu garduri deinaltime medie. spatiu pentru servire/preparare gustari. elementele de decor trebuie sa aduca o nota de culoare. atât prin amplasarea pieselor de mobilier. baie/toalete. 6 . joaca etc. 1. Pardoseala trebuie sa fie aderenta. Se stimuleaza decoratiunile personalizate. debara. In exterior. cât si prin elementele decorative folosite. Pentru zugravirea si decorarea camerelor se utilizeaza culori vesele Se utilizeaza un mobilier asemanator celui familial. joc etc. Se asigura dotarile necesare pentru a face posibila supravegherea permanenta a copiilor de vârsta mica (0-4 ani) : usa cu geam catre hol Prizele. dar si pentru pregatirea lectiilor. pastrarea obiectelor personale. scaun. (dupa propria dorinta). perdele. Peretii sunt zugraviti de preferatin culori pastelate. balcoanele sunt protejate pentru prevenirea accidentelor (adecvat vârstei copiilor.in acest scop copiii participa direct la decorarea dormitorului lor. lenjerie de pat. etajera. camera de zi. Este similar camerei copiilor dintr-o familie Mobilier trebuie sa fie adecvat vârstei si sa ofere conditii sanatoase pentru odihna. etc. birou sau masa de scris. spatii de afisaj cu fotografii ale familiei si ale prietenilor.2 ) Dormitorul Elemente minime de realizare Respectarea numarul maxim de copiiintr-un dormitor Numarul maxim de copii depinde de vârsta acestora 0-2 ani 2-14 ani 14-18ani : 4 copii 3-5 copii 3 copii Incepând de la vârsta de 3 ani se realizeaza separarea pe sexein dormitoare Asigurarea suprafatei minime pentru un copil Suprafata minima alocata unui copil este de 6 mp Functionalitate si siguranta . calduroasa si usor de igienizat Se asigura un program de igienizare zilnic/saptamânal/lunar Atmosfera de tip familial Mobilier dormitorului este diversificat (se evita paturile de spital) Fiecare copil are locul propriu : pat. etc. jucarii. Se aleg culori vesele pentru covor. desene. evitându-se salile mari.Atmosfera de tip familial Spatiile aferente unitatii se compartimenteaza. depersonalizate Spatiul aferent unui modul cuprinde elementele minime dintr-o locuinta familiala (dormitoare. fara elemente metalice periculoase.

a prosoapelor. chiuveta. Instalatii electrice sunt protejate . Exemple: lânga spatiul de primire de la intrarea in centru. etc. Functionalitate. copilul trebuie lasat sa se joace.. WC) la fiecare modul. Igiena. In fiecare subunitate se organizeaza o debara pentru pastrarea lenjeriei curate. Materialele utilizate la amenajarea grupurilor sanitare sunt alese astfel incât sa permita intretinerea si igienizarea facila. langa spatiile de servire a mesei (în cazul centrului de plasament de talie mare. langa club. Spatii igienico-sanitare Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Se prevede cate un grup sanitar (cabina dus. pentru pastrarea alimentelor. 4) Spatii pentru servirea/prepararea mesei Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Bucataria comuna cu dependintele acesteia se amenajeaza intr-un corp de cladire separat de module. Este obligatorie existenta grupurilor sanitare separate pentru personal In spatiile destinatein principal activitatilor comune se instaleaza câte un grup sanitar alcatuit din WC pe sexe + chiuveta. Se stabileste si se respecta un Program zilnic de igienizare a spatiilor. La fiecare modul (sau grup de 2-3 module) se amenajeaza un oficiu in care se asigura posibilitatea pregatirii/servirii de gustari sau mese de duminica. Substantele de igienizare (detergenti) nu se lasa la indemâna copiilor. chiar sa strice unele jucarii. Se amenajeaza un spatiu pentru servirea mesei in fiecare casuta (în cazul casutelor de tip familial) sau la nivel de unitate. functionalitate si siguranta Bucataria. ci sunt inchise in spatii accesibile doar personalului. masina de calcat -pentru igienizarea obiectelor de imbracaminte personale ale copiilor. respectiv oficiul se doteaza cu instalatii si aparatura corespunzatoare pentru gatit. igiena si siguranta Instalatiile sanitare sunt adaptate varstei copilului Se prevede o compartimentare adecvata pentru a asigura respectarea intimitatii copilului.atat la nivel de unitate cât si de modul 7 . pentru igienizarea veselei . dar si posibilitatea de a interveni din afarain caz de nevoie. sala de sport. Mentinerea ordinei nu trebuie sa fie o preocupare obsesiva . La nivel de unitate functioneaza o spalatorie-calcatorie pentru igienizarea lenjeriei de pat.in care masa se serveste incain cantina/ Se prevede un spatiu cu masina de spalat (o masina la 2-3 module). etc. . Se asigura apa rece si calda permanent . organizarea unor activitati de autogospodarire sau a unor mici evenimente. in centrele de plasament de talie mare. fetelor de masa. .

cercuri de informatica. un aparat de radio (sau radiocasetofon) . cât si comune (într-o proportie echilibrata) . (adaptate vârstei copiilor. bancute. tacâmurile si fetele de masa au un aspect adecvat vârstei copiilor Se asigura posibilitati de organizare a meselor festive cu prilejul unor sarbatori (aniversari ale copiilor. cei mai mari vor fi pregatiti corespunzator si vor avea afisate regulile de folosire. frigider. specificului local. placut. In toate spatiile de joaca se asigura prize. Vesela si tacâmurile utilizate trebuie sa fie usor de igienizat Atmosfera de tip familial In cazul unitatilor mari este necesara compartimentarea spatiilor de servire a mesei Este necesar un sistem de autoservire pentru copiii peste 7 ani Se asigura copiilor posibilitatea de optiune (cel putin partiala) intre doua meniuri la masa de pranz Este obligatorie consultarea copiilor in intocmirea meniurilor Decorul salii de mese este colorat. Salile de joaca se doteaza cu tarcuri si saltele pentru cei mici Este necesar ca la nivel de unitate (club) sa existe urmatoarele dotari: statie de amplificare.) este riguros controlat si supravegheat. cutite. In exterior se amenajeaza: -curte cu spatii de joaca -teren activitati sportive -spatii verzi (eventual o mica gradina) Dotari minime In camera de zi : un televizor.5) Conditii pentru petrecerea timpului liber Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare In interior se amplaseaza: -mici spatii de joaca chiarin dormitorul copilului si posibilitati de pastrare a jucariilor preferate -loc pentru petrecerea in comun a timpului liber in camera de zi de la fiecare modul -club. posibilitatilor de dotare deja existentein centru. aparate de gimnastica.Accesul copiilor la masina de gatit. 1. Anul Nou. instrumente muzicale. In dotarea modulelor se prevad jocuri si jucarii adaptate vârstei. accesorii de bucatarie periculoase (aparatura electrocasnica. In spatiile de joaca din exterior se instaleaza leagane. . tobogane. geamuri protejate. Televizorul se amplaseaza la o inaltime corespunzatoare In exterior se va evita betonarea completa a curtilor de joaca Se prevad din apropierea locurilor de joaca. Se amenajeaza terenuri de minifotbal. artizanat. 8 . truse de prim ajutor in caz de accident. biblioteca. voley Functionalitate si siguranta Instalatiile de joaca si jucariile se selectioneaza tinând cont de toate eventualele riscuri de accident pe care le implica. etc. redactie revista. etc. arte plastice. mai ales la vârste mai mici. diversificat Vesela. groapa cu nisip. casetofon. etc. care sunt atât individuale. sarbatori religioase. in locuri vizibile accesibile doar personalului.

mai ales in centrele de plasament unde sunt ocrotiti copii scolari. cât si pentru prietenii sau colegii de scoala ai copiilor. educarea si socializarea copilului 2.) 9 . Functionalitate si siguranta Se asigura iluminat corespunzator (veioza de birou) Mobilierul de birou indeplineste conditiile ergonomice 1. a uneltelor sau a substantelor toxice si a oricaror produse care punin pericol sanatatea copiilor. fara prezenta unor persoane din afara (doar in conditiile in care aceasta nu este periculoasa pentru copil. In dormitor sau in camera de zi se va amenaja pentru fiecare copil un birou (masa de scris) cu scaun si etajere pentru carti. II.7) Spatiul pentru intâlniri cu membrii familiei. atât pentru membrii familiei. caiete. masuta) Se realizeaza decoratiuni vesele (de preferat realizate chiar de copii) Se respecta dreptul copilului si al familiei sale de a discuta in intimitate. Copiii dispun de obiecte personale de igiena (periuta de dinti.. Functionalitate si siguranta Se respecta un program al vizitelor. Se interzice depozitareain curtile de joaca a diferitelor materiale de constructii. In program se specifica acele cazuri in care proiectul personalizat al copilului precizeaza obligativitatea supravegherii vizitei. La nivel de unitate se amenajeaza o camera pentru intâlniri copii-familie (daca nu exista un centru de pregatire a integrarii si reintegrarii familiale pe lânga unitate) Ambianta de tip familial Se doteaza cu un mobilier familial (fotolii. La nivel de unitate. Copiii sunt consultati pentru intocmirea acestui program. cum ar fi in cazuri de abuz. etc.6) Locul pentru studiu individual Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare . Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Camera de zi a modulului poate servi si ca spatiu pentru primirea oaspetilor . scaune joase. prosoape. .2 Ingrijirea. sapun. etc. maltratare. cu persoane din afara institutiei. se amenajeaza o sala de lectura (poate fi sala de lectura a bibliotecii). pasta de dinti.1) Asigurarea conditiilor de igiena siingrijire a sanatatii Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea igienei personale a fiecarui copil . 1.

Se colaboreaza cu alte servicii de specialitate din comunitate Se va acorda cea mai mare atentie discutiilor individuale cu copiii (educator-copil. Fiecare membru al echipei trebuie sa ofere copilului un exemplu personal de igiena si de comportament sanatos. la intervale de timp bine precizate in proiectul institutional. Aceste programe educative vor fi realizate pe grupe de vârsta. 10 . . separat de cele pentru copii. care trebuie sa aiba caracterul prietenesc si deschis al discutiilor dintre parinte si copil.). stabilite prin Regulamentul intern. . a exercitiului fizic atât in viata cotidiana. Igienizarea obiectelor personale de imbracaminte se asigura la nivel de modul (sau grup de 2-3 module). etc. Personalul este riguros evaluat. se permite fumatul numai in locuri special amenajate. Dezvoltarea responsabilitatii copilului pentru pastrarea propriei sanatati Prin metode educative adecvate vârstei. programe de educatie impotriva fumatului si a consumului de bauturi alcoolice si de droguri. etc. sala de mese. Se realizeaza programe de educatie sexuala si contraceptiva. copiii sunt sprijiniti sa adopte un stil de viata sanatos. Personalul urmeaza periodic cursuri de pregatire complementara pentru a preveni si a observa orice forma de abuz sau neglijare si pentru a interveni in asemenea situatii. a alimentatiei corecte. privare de hrana. Fumatul este interzis in prezenta copiilor si in orice spatiu destinat acestora. ci si educatorul.Se asigura fiecarui copil imbracaminte si incaltaminte adecvate calitativ si cantitativ pentru fiecare sezon. de alimentatie corecta. grupuri sanitare. Alimentele se depoziteaza si se pregatesc in conditii de igiena Lenjeria de pat se schimba de câte ori este cazul la sugari si copiii mici si saptamânal la copiii peste 2 ani. Eventualele cazuri de abuz sau neglijare se dezbat in echipa pluridisciplinara sub coordonarea sefului de centru si a directorului DJPDC si se iau decizii in consecinta. interzicerea contactelor sociale. Se deruleaza (individual si colectiv) programe educative pentru dezvoltarea deprinderilor de igiena. camere de zi. Protejarea contra oricarei forme de neglijare sau abuz. Promovarea sanatatii personalului Personalul este obligat sa efectueze periodic controale de evaluare a starii de sanatate fizica si psihica. Copilul este pedepsit in caz de nevoie numai prin metode educative. cât si pentru sanatatea lor de viitori adulti. Este obligatorie existenta grupurilor sanitare pentru personal. initial la angajarea in munca si ulterior. agresarea verbala.) sau psihica (umilirea. holuri.) . intr-un climat deincredere reciproca. privare de imbracaminte etc. sa inteleaga importanta igienei personale. cu participarea echipei pluridisciplinare (nu numai asistentul medical raspunde de educatia pentru sanatate. etc. psiholog-copil. intimidarea. In centrul de plasament se interzice consumul de bauturi alcoolice si de droguri. psihologul etc. in cel mai scurt timp si luând toate masurile de precautie pentru a preveni repetarea unor asmenea fapte. de pastrare a ordinii si curateniei. Este interzisa orice forma de pedeapsa fizica (bataie. Asigurarea igienei colectivitatii Se aplica programe de curatenie si dezinfectare zilnice/saptamânale/lunare pentru dormitoare. asistent social-copil).

precum si de tratament adecvat (ochelari. -la intervale de timp determinate (functie de vârsta) pe parcursul protectiei in centrul de plasament.S.2) Dezvoltarea afectivitatii si a personalitatii copilului Obiective Elemente minime de realizare Interventie personalizata Pentru fiecare copil echipa pluridisciplinara propune si aplica un proiect personalizat de (re)integrare familiala si sociala. precum si implicarea in calitate de partener a familiei copilului.obiectivele. intrarea unor persoane nedorite). serviciul public specializat incheie contracte cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate C. 11 . va evalua calitatea/cantitatea alimentelorinainte si dupa prelucrare. incendiu. institutionalizare de lunga durata. imbolnavire.istoricul . disparitia unui copil. drame personale.personalitatea copilului Ritmul activitatilor este adaptat particularitatilor copilului Pentru o interventie eficienta este necesara o coerenta intre toti profesionistii care lucreaza cu copilul. Sunt avute in vedere cu prioritate activitatile specializate de terapie a problemelor psihologice specifice fiecarui copil in dificultate. Alimentatia copiilor este echilibrata si in conformitate cu necesitatile biologice specifice fiecarei vârste (un asistent nutritionist va coordona intocmirea meniurilor. In caz de imbolnavire. etapele si activitatile concrete . care cuprinde: . Fiecare copil beneficiaza de controlul periodic al vederii si al danturii. se asigura cu strictete regimul alimentar stabilit de medic.J.vârsta . In fiecare centru de plasament se afiseaza in biroul personalului (accesibil inclusiv supraveghetorului de noapte) liste operationale cu numerele de telefon ale persoanelor resursa/ serviciilor care se contacteazain caz de urgenta (accident.A. Momentele de evaluare stabilite in proiectul personalizat sunt in primul rând momente de revizuire si eventual reconstruire a planului de interventie.momentele de evaluare . Fiecare copil cu o stare de sanatate normala beneficiaza de controale medical de rutina -la intrareain centrul de plasament.nominalizarea specialistilor care intervin si a responsabilitatilor acestora .Prevenirea imbolnavirilor si ocrotirea sanatatii copiilor Se acorda o atentie deosebita nevoilor personale deingrijire a sanatatii fiecarui copil . Se respecta un program zilnic de activitati in aer liber pentru copiii de toate vârstele si in toate anotimpurile. datorate unor cauze precum: lipsa afectivitatii in familie/în serviciile de ocrotire anterioare.rapoartele privind dezvoltarea copilului din toate punctele de vedere Activitatile realizate in cadrul proiectului personalizat suntin acord cu: . precum si modul de preparare). in acest scop. lucrari stomatologice) Copiii ocrotiti in centrul de plasament sunt in evidenta unor medici de familie. antecedente de abuz sau de neglijare in familie si/sau in afara familiei. 2. Personalul este pregatit sa observe eventualele semne de imbolnavire a copilului la diferite vârste si sa ia masurile necesare cu responsabilitate. Se incurajeaza cunoasterea de catre fiecare copil a riscurilor de imbolnavire si consilierea lui pentru un mod de viata sanatos.

sa faca propuneri pentru petrecerea timpului liber.Respect pentru individ . a copiilor care sunt legati printr-un anumit grad de rudenie si/sau a copiilor care provin din acelasi cartier (vecini). Se tine cont de preferintele copiilor. Copilul este antrenat sa participe direct la amenajarea si intretinerea spatiului de locuit. precum si de opiniile personalului.Copilul are dreptul sa-si cunoasca istoria. cumpararea de ghiozdane identice. psiholog.Se previn si se trateaza complexele de provenienta. educatorul de referinta al copilului respecta in relatia cu copilul valorile de baza ale unei relatii parentale de calitate. pentru a nu induce o dependenta a copilului de institutie si pentru a pregati (re)integrarea acestuia.Acceptarea greselilor sau pedepsirea lorintr-un mod constructiv.Disponibilitate de a raspunde intrebarilor copilului .Confidentialitate si incredere reciproca . in familie si in societate. evitându-se insa diferentele foarte mari de vârsta (exceptând cazurile de frati). . sa isi exprime opiniile.Promovarea dreptului la identitate si la istorie personala Documentele de identitate pentru fiecare copil sunt: . asistent social.Personalul de toate nivelele este pregatit sa respecte istoria copilului.Limite clare si bine precizate .Caldura si afectiune . .Deschidere si comunicare . Relatie de tip parental intre educator si copil Desi intervine in calitate de profesionist. 12 .Recunoasterea calitatilor si a reusitelor . evitând orice forma de abuz asupra copilului (bataia. Participare activa a copilului la propriul proiect Se renunta la utilizarea termenului de copil asistat (statutul de persoana asistata presupune un rol pasiv: acestei persoane i se ofera toate conditiile de-a gata) . sa nu comenteze greselile parintilor sau situatia sociala speciala a familiei. stabilirea meniului. umilirea sau lezarea psihica a copilului sunt absolut interzise) . Promovarea bunelor relatii intre copii La repartizarea copiilor pe module se are in vedere reunirea fratilor. etc. Este recomandata organizarea pe verticala a modulelor. Se interzic orice fel de practici care favorizeaza "uniformizarea" copiilor (exemple:imbracarea cu haine identice. . . etc.Se urmareste constientizarea de catre copil a locului si rolului sau ca individ in cadrul colectivitatii in care traieste. Opinia copilului este luata in considerare de catre toate categoriile de personal care intervinin proiectul personalizat: educator. membrii familiei -si sa fie ajutat sa interepreteze propria istorie si situatia actuala in care se afla. Educatorul va avea grija sa delimiteze clar rolul sau de rolul parintilor. in ideea de a integra copii cu dificultati mai mari de adaptare in grupuri cu copii fara probleme.Raspuns imediat la nevoile copilului .

integrarea copiilor in comunitatea clasei si a (grupei -gradinitei) ca prim pas al integrarii lor in comunitate .Pentru dezvoltarea bunelor relatiiintre copii. postliceal. universitar -în functie de vârsta sa si de aptitudinile sale.la nivel de unitate de invatamânt (informarea si sensibilizarea intregului colectiv didactic asupra problematicii copilului in dificultate. Copiii frecventeaza unitatile scolare (prescolare) din cadrul comunitatii.) 13 .la nivel de clasa (o abordare individualizata a copiilor protejati. copilul (tânarul) are dreptul sa opteze pentru o forma de pregatire scolara (universitara) sau profesionala. insistând pe ajutorarea lor in cazul situatiilor de esec scolar. primar. stimularea spiritului de echipa. este de preferat ca in masura posibilitatilor sa se mentina inscrierea copilului la scoala din cartierul sau. Absenteismul scolar se considera o problema grava. initierea in practicile democratice. cât si cu invatatorul/profesorul diriginte si cu alte cadre didactice pentru rezolvarea problemelor care apar. de sprijin si colegialitateintre toti elevii clasei.colaborarea cu profesorii/învatatorii (educatorii de gradinita) precum si cu parintii celorlalti elevi la derularea proiectelor personalizate . Asigurarea frecventarii cursurilor Educatorul de referinta are obligatia sa controleze prezenta copilului la scoala si sa discute atât cu copilul. Activitatile care fac obiectul acordului se organizeaza: . etc. stabilirea unei deontologii a relatiei cu acesti copii si a unor metode de lucru in consecinta) . La terminarea ciclului gimnazial (liceal). Pe parcursul ocrotirii in centrul de plasament. pe crearea unei atmosfere pozitive de toleranta. rezolvarea ei reprezinta unul din obiectivele prioritare ale proiectului personalizat. Când acesta problema apare. care sa prevada activitati in parteneriat in favoarea fiecarui copil protejat Obiectivele principale ale acordurilor se refera la: . liceal.diminuarea si eliminarea marginalizarii in scoala a copiilor protejati in centrele de plasament .3) Educatia prescolara si scolara Obiective Elemente minime de realizare Favorizarea accesului la educatie Este obligatorie inscrierea fiecarui copil din centrul de plasament intr-o unitate de invatamânt prescolar. activitatile educative de grup la nivelul modulului au ca scopuri: dezvoltarea comunicarii si a intrajutorarii intre copii. Parteneriatul cu unitatea de invatamânt La nivel de serviciu public si centru de plasament se incheie acorduri de colaborare cu unitatea de invatamânt. pentru a evita o ruptura de mediul scolar cu care era familiarizat. 2. gimnazial. iar conducerea centrului de plasament trebuie sa tina cont de aceasta.orientarea scolara si profesionala.

etc. 14 . Este recomandata afisarea drepturilor si indatoririlor copiilor. stimularea participarii familiilor la programe de socializare etc. drepturile si indatoririle pot reprezenta o tema discutata frecvent in cadrul modulului. Constientizarea faptului ca are drepturi si indatoriri Drepturile si indatoririlein cadrul centrului de plasament.) Sprijinirea copilului pentru o buna pregatire scolara Educatorul ajuta copilul sa-si efectueze temele. echipa sportiva. Sunt organizate activitati care favorizeaza intercunoasterea intre copii (jocuri de identitate. de comportament politicos in societate. preocupari. este antrenat in activitati care presupun relationarea cu ceilalti membri ai grupului (copii si adulti) in conditii de respect si reciprocitate. intr-o forma accesibila. cerc de arte plastice. comunica cu scoala si participa la sedintele cu parintii. etc).la nivel de consiliu al parintilor elevilor (informare. face demersuri pentru o pregatire suplimentara pentru examene. sensibilizare. il controleaza. Orientarea scolara si profesionala Se discuta cu copilul despre viitoarea sa profesiune. familie. la scoala si in comunitate sunt clar explicate copiilor. magazine..ii stimuleaza aptitudinile. discutii despre propria istorie. Se urmareste formarea constiintei de cetatean prin programe adecvate vârstei . Copilul este ajutat sa cunoasca si sa stie sa apeleze la serviciile din comunitate (posta. Se stimuleaza includerea copiilor in grupuri in afara centrului de plasament (clasa. Se lucreaza asupra deprinderilor legate de punctualitate.4) Socializarea Elemente minime de realizare Dezvoltarea abilitatilor de relationare siinsusirea normelor de relationare Copilul isi formeaza sentimentul apartenentei la un grup (modul) chiar in cadrul centrului de plasament: are responsabilitati concrete in cadrul grupului. Formarea abilitatilor si deprinderilor de a se implica in societate In programul copilului se includ activitati care se desfasoara in comunitate si care implica o relationare sociala. 2. dorinte de viitor. copilul participa la toate demersurile care privesc viitorul sau profesional. Sunt incurajate vizitelein familii (familii ale personalului centrului sau/si ale voluntarilor cu care centrul de plasament colaboreaza). de gestionare a banilor si a bunurilor. Cunoasterea celorlalti.

psihologice. Se inscriu realizarile copilului. valori pe care copilul se doreste sa le dobândeasca prin activitatile propusein proiect. Un rol importantil are studierea pietei muncii. psihologului. Stimularea interventieiin echipain interesul copilului. pentru a orienta copilul catre profesii cu care poate gasi cu usurinta un loc de munca. perioadele de desfasurare. el raspunde de organizarea interventieiin echipa. Formularea in scris a proiectului este garantia ca toti cei implicati cunosc si sunt de acord cu demersurile. Proiectul personalizat de integrare este un document scris. cunostinte.1) Proiectul personalizat de integrare Obiective Elemente minime de realizare Reprezinta principalul instrument de lucru al echipei centrului de plasament.In orientarea scolara si profesionala se iau in considerare opiniile educatorului. Fiecare obiectiv este explicitatin termeni de: deprinderi. si nu pe impresii subiective. II. la fiecare obiectiv (pentru observarea evolutiei). Prin proiect se stabilesc domeniile de actiune pluridisciplinara in fiecare caz in parte. Plecând de la analiza situatiei personale a copilului. atitudini. precum si caracteristicile relatiei copil-familie pe parcursul proiectului (pentru a aprecia gradul de pregatire a reintegrarii sau integrarii copilului). noi strategii de lucru. profesorilor de la scoala copilului. 3. sociofamiliale.3 Reintegrarea (integrarea) sociala si familiala a copilului 3. terapeutice de care are nevoie pentru ca interventia in perioada de ocrotirein centrul de plasament sa fie cât mai benefica.2) Reintegrare si integrare familiala si sociala Obiective Elemente minime de realizare Existenta unor strategii bine definite de (re)integrare 15 . Copilul este ajutat saisi formeze o constiinta de sine si sa fie responsabil. Responsabilul de caz este "puntea" dintre copil si familie (naturala sau substitutiva). acordând atentia cuvenita fiecarui profesionist si delimitând responsabilitatile fiecaruia.in acord cu opinia si cu dorintele sale. echipa decide procedurile educative. Se precizeaza obiectivele concrete pe fiecare domeniu. pentru a evita repetarile sau implicarea unui numar prea mare/prea mic de profesionisti. Periodic se evalueaza: -evolutia copilului si a relatiei familiale -activitatile planificate si se stabilesc. Evaluarea in echipa a cazului se face pe baza documentelor scrise. Transformarea copilului in protagonistul propriului sau proces de integrare Se respecta dreptul copilului de a avea un proiect personal. De semnarea responsabilului de caz este esentiala in implementarea proiectului. activitatile. responsabilii. precum si ale familiei. pas cu pas. daca este cazul.

Personalul centrului este pregatitin spiritul respectarii parteneriatului cu familia. Pregatirea integrarii intr-o familie adoptiva In perioada de pregatire a adoptiei se stabileste un program de vizite in centru si de intâlniri in afara centrului (în prezenta unui membru al echipei -asistent social sau educator. ajutându-l sa perceapa ca un pas bunin viata sa intrarea in familia adoptiva. se acorda parintilor suport pentru cheltuielile de deplasare (prin intermediul Centrului de pregatire si sprijinire a reintegrarii si integrarii copiluluiin familie). sociala si profesionala a copilului. absolvirea anului scolar etc.Crearea. functie de caz. De la vârsta de 13-14 aniincepe pregatirea pentru viata independenta a tânarului. Personalul centrului de plasament este pregatit sa respecte si sa stimuleze relatia copilului cu familia sa naturala sau cu familia substitutiva/ potential adoptiva. 16 . plimbari) si sa-i invite pe copii acasa. Familia fiecarui copil din centrul de plasament este in evidenta Centrului de pregatire si sprijinire a reintegrarii si integrarii copilului in familie. sentimentul de insecuritate si de marginalizare si ii dezvolta autonomia necesara in viata independenta. cu tot ceea ce implica aceasta din punct de vedere emotional. Educatorul de referinta are un rol important in aprecierea moduluiin care copilul percepe noua sa potentiala familie. socializarea si integrarea familiala. . petrecerea sfârsitului de saptamâna sau a unor perioade de vacanta. Craciun. pastrarea si dezvoltarea relatiilor copilului cu familia sain vederea reintegrarii familiale Proiectul personalizat prevede activitatile concrete de relationare cu familia (vizite.Reintegrarea in familie . situatie scolara.In fiecare centru de plasament se stabilesc tipuri de proceduri care vizeaza. In cazurile familiilor cu probleme financiare deosebite. urmatoarele obiective. Pregatirea eficienta reduce teama tinerilor de a pararasi institutia. Educatorul pregateste din timp plecarea copilului din centru. Proiectul de interventie asupra copilului se deruleaza concomitent cu cel de interventie asupra familiei. social si profesional. modulin care evolueaza sentimentele sale fata de familie) in ideea de a pregati reîntoarcerea copilului acasa. fiind constient de caracterul temporar al ingrijirii copilului intr-un centru de plasament si de importanta reusitei (re)integrarii familiale.intâlniri.Reintegrarea in familia largita . sa desfasoare activitati impreuna (servirea mesei. corespondenta. Parintii sunt incurajati si sprijiniti sa-si viziteze copiii cu prilejul evenimentelor sau al sarbatorilor (zi de nastere. Considerarea familiei ca principal partenerin educarea. Colaborarea cu serviciul specializat in integrarea si reintegrarea familiala.Pregatirea pentru viata independenta .Integrarea intr-o familie substitutiva îningrijirea unui asistent maternal . Familia este informata periodic cu privire la situatia copilului (stare de sanatate. proiectul personalizat expliciteaza programul de interventie in colaborare cu acest centru.). Pregatirea tânarului pentru parasirea centrului si inceperea unei vieti independente.Integrarea intr-o familie substitutiva .

scoala. 3. programul de pregatire isi propune dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de munca. seriozitate. drepturile si indatoririle persoanelor angajate in munca.1) Proiectul personalizat de integrare 17 . Se recomanda infiintarea unei Comisii locale de integrare care sa dezbata si sa se implice in rezolvarea fiecarui cazin parte. ONGuri.4 Promovarea accesului la informatie si a posibilitatilor de exprimare libera a opiniei 3.3) Integrarea profesionala Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea orientarii si consilierii in vederea integrarii profesionale In fiecare centru de plasament in care sunt ocrotiti copii cu vârsta peste 12 ani functioneaza un Serviciu de asistenta si consiliere psihipedagogica si formare profesionala. Facilitarea accesului la informatie cu privire la legislatia muncii. carora li se adauga reprezentanti ai comunitatii din categoriile enumerate mai sus.prospectarea responsabila a pietei muncii . Comisia este formata din reprezentanti ai serviciului public specializat si seful centrului de plasament. Colaborarea cu Serviciul de asistenta si sprijin pentru tineri Se prevad axe comune de activitateintre modulele cu copii mari -peste 13-14 ani si serviciile de asistenta si sprijin pentru tinerii care parasesc centrul de plasament. disciplina. firme de stat si particulare. In orientarea scolara si profesionala se auin vedere posibilitatile reale de gasire a unui loc de munca in comunitate.insusirea deprinderilor de punctualitate. In orientarea scolara si profesionala se tine contin primul rând de dorinta copilului si de aptitudini.evitarea optiunilor de pregatire unilaterala Pregatirea copilului/adolescentului pentru a se integra profesional nu se limiteaza la invatarea unei meserii. Colaborarea cu institutiile si serviciile din comunitate Integrarea profesionala se poate realiza cu implicarea comunitatii: primarie. ei vor fi orientati cate un alt asemenea serviciu din cadrul sistemului judetean. spirit de echipa. II. stimularea responsabilitatii fata de propriul proiect profesional.Centrul de plasament colaboreaza cu Serviciul de asistenta si sprijin pentru tineri. Proiectul personalizat va avea un capitol distinct destinat activitatilor de pregatire a integrarii profesionale. Se explica adolescentului consecintele negative ale lipsei unui contract de munca atunci când presteaza o activitate . daca numarul copiilor de aceasta vârsta este mic. Copilul este informat si consiliat cu privire la importanta contractului de munca. directia de munca. Orientarea scolara si profesionala a copilului de la vârsta de 13-14 ani (înainte de absolvirea scolii generale. fiind necesare: .in vederea pregatirii proiectului de integrare.

) 18 . Informarea copiilor se face tinând cont de capacitatea lor deintelegere. Asigurarea accesului la mijloace de informare in masa si specializate In fiecare centru de plasament (la nivel de modul) exista aparate radio si TV. Nu se accepta principiul conform caruia "Copilul este vinovat -adultul nu are nici o vina" (din pacate promovat inca in multe familii. ci un instrument de lucru care sa le explice in mod concret atât profesionistilor.Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea si promovarea drepturilor fundamentale ale copilului de a fi informat si de a-si exprima liber opinia In fiecare centru de plasament exista un punct de lucru al Serviciului de asistenta a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei. sainteleaga ca ei cresc si vor deveni adultiin acest context. prin mijloace adaptate fiecarei vârste. afise. la care copiii sunt incurajati sa urmareasca nu numai emisiunile pentru cei mici. asemanator celui familial.Coerenta . amenajarea camerelor. a jucariilor sau a obiectelor scolare etc. cât si copiilor regulile de viatain centrul de plasament.in spatiile frecventate de toti copiii. economic. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului (textul prescurtat) este afisata in fiecare unitate. de interesul lor pentru anumite teme si creându-le un climat favorabil comunicarii. unde pot fi citite ziare si reviste.Asigurarea feed-back-ului Cunoasterea de catre copil a regulamentului centrului de plasament Copilul trebuie sa fie informat intr-o maniera clara si accesibila despre ce are si ce nu are voie sa faca pe parcursul ocrotirii sale in centrul de plasament. Cunoasterea de catre fiecare copil a prevederilor Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului. Educatorul care ii faciliteaza aceastaintelegere va respecta regulile unei informari corecte Accesibilitate . Educatorul raspunde eventualelor intrebari puse de copii. concursuri etc. Regulamentul intern al centrului nu este doar un document formal. se stimuleaza exprimarea punctelor de vedere ale copiilor in legatura cu toate aspectele vietii cotidiene si ale proiectului personalizat si se accepta opiniile copilului. ¨ Se distribuie copiilor pliante. intocmirea meniurilor. In programele de activitati la nivel de modul se includ activitati de cunoastere si discutare a Conventiei ONU. pot fi organizate activitati de informare. alegerea hainelor. In fiecare centru de plasament cu copii de vârsta scolara functioneaza o biblioteca. ci si emisiuni informative. Incurajarea copilului sa-si exprime opinia in legatura cu toate aspectele care-l privesc În relatia educator-copil se promoveaza dialogul. politic si culturalin care traim: ei trebuie sa fie "ancorati"in timp si spatiu. Un principiu de baza este evitarea izolarii artificiale a copiilor de contextul social.Viabilitate . sa cunoasca realitatea atât la nivel national cât si local. Sunt luate in considerare propunerile copiilor in stabilirea programelor de activitate si de vacanta. organizeaza dezbateri pe teme care ii intereseaza.

prin hotararea CPC. pedeapsa sau brutalitate fizica si/sau mentala. care reprezinta un adevarat partener al conducerii centrului de plasament). sa exprime punctul sau de vedere si. cat mai scurta (maximum 15 zile) . la nevoie. Pot infiinta si gestiona astfel de servicii si Organismele Private Autorizate. copilul este protejat in acest centru pe o perioada de timp determinata. stabilind in urma rezultatelor evaluarii din centrul de primire masura (masurile) cele mai adecvate fiecarui caz Plasamentul in regim de urgenta are o durata de 15-30 de zile. 2. educatie. inclusiv de violenta sexuala -dreptul de a fi protejat prin plasament familial sau.In orice neîntelegere sau conflict. de abandon sau neglijenta. copilul are dreptul sa-si sustina parerea. RESURSE DOCUMENTARE Cerntrul de primire a copilului in regin de urgenta si de evaluare Centrul de primire a copilului in regim de urgenta si de evaluare este un serviciu al carui rol principal este asigurarea unei interventii eficiente in beneficiul copiilor. Pentru exprimarea opiniilor se recomanda infiintareain fiecare unitate a unor "cutii de opinii" sau a "Sfatului copiilor" (comitet alcatuit din liderii alesi ai copiilor. Autoritatile publice judetene au obligatia sa-l infiinteze si sa-l sustina. -dreptul de a fi protejat impotriva ricarei forme de abuz si de a beneficia de asistenta corespunzatoare pe parcursul procedurilor Denumirea serviciului sugereaza principalele caracteristici: . pentru a preveni intrarea in sistem a copilului in aflat in situatie de risc. sa apeleze la serviciul specializat pentru sprijin. de maltratare sau exploatare. pentru a pregati intrarea in sistem a copilului aflat in dificultate. fara a astepta rezultatele unei proceduri indelungate de stabilire a unei masuri de protectie .in acest serviciu copilul in dificultate este primit imediat. . eventual insotita de masuri de consiliere si suport pentru parinti. . . in vederea reintegrarii familiale sau a pregatirii aplicarii unor masuri de protectie vizand copilul si familia sa. aceasta perioada poate fi prelungita din motive intemeiate. BENEFICIAR | ATRIBUTII | PRINCIPII ORGANIZARE | FUNCTII | PERSONAL | AMPLASARE | CAPACITATE | 19 . pentru a promova urmatoarele categorii de drepturi : -dreptul la protectie impotriva oricarei forme de violenta. hrana.caracter rezidential : copilul este protejat si gazduit si i se ofera conditii de cazare.in regim de urgenta . prin plasament intr-o institutie adecvata. Centrul de primire actioneaza 1. pentru a proteja copilul si a-i oferi temporar ingrjirile si consilierea de specialitate de care are nevoie. Centrul este organizat astfel incat sa asigure permanenta serviciilor de primire si interventie primara in caz de urgenta. atunci cand este privat de mediul sau familial . in caz de necesitate.odata cu gazduirea copilului in centru incepe procedura de evaluare complexa a situatiei acestuia. Centrul de primire in regim de urgenta este o structura care nu trebuie sa lipseasca din sistemul judetean de servicii. atunci cand in urma evaluarii cauzelor plasarii in centrul de primire este realizabila revenirea copilului in mediul familial. ingrijire.

Raportul 20 . procedura de identificare incepe odata cu primirea sa in centru. Pe perioada rezidentei in centru se va asigura continuitatea scolarizarii copilului (dupa caz. Se completeaza Fisa copilului. In orice situatie. c) Cu elementele de identificare precum si cu informatiile privind situatia copilului si factorii care au determinat aducerea sa la centru se intocmeste primul raport de caz. relatia educator-copil precum si relatia dintre ceilalti adulti si copil) se organizeaza astfel incat sa asigure copilului un sentiment de siguranta. posibilitatile de petrecere a timpului liber. medicul (poate fi un medic de familie cu care directia a incheiat un contract de colaborare) efectueaza un control al starii generale de sanatate a copilului (evaluare medicala . de caldura.BENEFICIAR In centrul de primire pot beneficia de servicii copii aflati in una din situatiile urmatoare : a) copil abuzat -fizic -rele tratamente prin actiune -rele tratamente prin inactiune (lipsire voita de ingrijire sau/si tratament medical) -psihic -sexual b) copil neglijat Nota: In anexa 1 sunt prezentate definitiile termenilor de abuz si neglijare. cu cetateni din comunitate. se colaboreaza cu politia. cu scoala. cu ambii parinti decedati) d) copil abandonat (identificabil sau neidentificabil) ATRIBUTII Centrul asigura beneficiarului in regim de urgenta: a) -primire si gazduire b) identificare c) intocmire raport de caz d) evaluare e) -interventie si tratament f) -pregatire masuri de protectie adecvate a) Copilul aflat in situatie de risc sau dificultate este primit la orice ora. Daca la internare asistenta medicala identifica probleme care depasesc sfera ingrijirilor elementare si a primului ajutor. b) Daca nu se cunoaste identitatea copilului. Gazduirea copilului cu tot ceea ce presupune aceasta (conditii de cazare si masa. de incredere. ambianta generala. Se utilizeaza elemente din declaratiile copilului. in unitatea sc olara la care era deja inscris sau in alta unitate scolara). copilul este gazduit in centru si este dat in responsabilitatea unui educator de referinta. precum si formele de abuz si neglijare asupra copilului.inclusa in punctul d). Dupa un control medical de rutina si dupa acordarea primelor ingrijiri igienico-sanitare. este chemat de urgenta medicul sau copilul este transportat la spital. c) copil despartit din motive obiective de parintii sai (pierdut.

d) Evaluarea este functia cea mai importanta a centrului. precum si din alte institutii si servicii din comunitate (politie. Atunci cand este posibil. La alte discutii sau la controalele medicale copilul poate fi insotit de educatorul de referinta.). incep demersurile pentru pregatirea discutarii cazului in Comisia pentru Protectia Copilului. spital etc. eventual asistentul social sa discute direct cu copilul -acesti profesionisti urmand sa aplice metode directe. e) Axele de interventie. f) Pentru interventia pe termen lung. activitatile si calendarul acestora se stabilesc in urma evaluarii. obiectivele de actiune. din cadrul DJPDC. 21 . Copilul nu este doar scos din mediul in care asupra lui s-a exercitat un abuz de orice fel. familia va trebui sa urmeze un program de consiliere/evaluare/ suport prin intermediul Centrului de Consiliere si Suport pentru Familie. fiind alaturi de copil in orele de joaca. incluzand punctele de vedere ale asistentului social. cat si familia. Se va analiza cu prioritate posibilitatea reintegrarii copilului in familia sa naturala sau largita. Acest Plan de interventie individualizat se va adapta permanent evolutiei procesului de evaluare . atunci cand aceasta este necesara. copilul va fi in centrul atentiei. Masurile care se pregatesc trebuie sa vizeze atat copilul.trebuie sa aiba o abordare pluridisciplinara. Exista tendinta din partea presei scrise si a audiovizualului de a cauta senzationalul. psihologului. Un aspect important in toate tipurile de activitati desfasurate in centru este protejarea copilului de mediatizarea situatiei sale. pentru a raspunde nevoilor urgente fizice si psihice ale copilului. asistentului medical sau medicului. va fi ascultat -fara insa a-l ? teroriza ? prin prezenta continua a unor persoane diferite. dar numai daca nu este contrar interesului copilului. dar si metode de observare si evaluare indirecte. de a profita intr-o maniera comerciala de evenimentele grave carora le-a cazut victima un copil. Intrarea in sistemul rezidential trebuie sa fie ultima solutie. In tot acest proces de evaluare. i se va cere parerea. educatorului de referinta. Se recomanda ca doar psihologul si educatorul de referinta. Copilul nu trebuie sa aiba motive suplimentare de suferinta si este necesar sa fie protejat de o eventuala stigmatizare sociala datorata prezentarii situatiei sale in mass-media. din centrul de primire. evaluarea poate dura cateva zile sau cateva saptamani si implica adesea participarea unui numar mare de specialisti. ci incepe un proces complex prin care se cauta sa se gaseasca solutia cea mai buna pentru el. pentru a-i oferi un climat de siguranta. In cadrul evaluarii se identifica problemele copilului. Relatia adult-copil care a suferit o trauma in familie este extrem de complexa si delicata. Acest raport este documentul initial care sta la baza evaluarii. de masa sau cand se pregateste de culcare. se recomanda obtinerea acordului parintilor pentru viitoarele masuri si stimularea parteneriatului cu familia. In functie de caz.de aceea sunt foarte importante reuniunile de lucru in echipa in care fiecare caz este dezbatut In centrul de primire in regim de urgenta se realizeaza doar interventia pe termen scurt. In cazul copiilor abuzati sau neglijati in mod vadit trebuie sa se porneasca si procedura de decadere din drepturile parintesti. Daca intoarcerea in familie este posibila. avand in vedere eventualele traume suferite. Protectia intr-o familie substitutiva este recomandata daca in reteaua de asistenti maternali a judetului / sectorului sunt profesionisti pregatiti pentru a primi un copil care a trecut printr-o situatie de maltratare. se inventariaza cauzele acestor probleme si se dezbat in echipa pluridisciplinara solutiile posibile pentru ameliorarea/rezolvarea situatiei.

spitalul etc. Procedura de primire se bazeaza pe considerarea unei potentiale situatii de pericol la fiecare copil adus la centru. Este necesar necesar ca acest centru sa colaboreaze cu celelalte servicii sociale. Exista posibilitatea deplasarii unei echipe mobile pentru a raspunde unei sesizari si a transporta copilul la centru sau la spital. Aceasta procedura nu trebuie sa fie un filtru selectiv care sa respinga relativ usor unele cazuri aparent mai putin grave. sa contacteze centrul pentru a trimite/face cunoscute cazuri de abuz. functie de caz. PRINCIPII Acceptarea oricarui caz de copil aflat in pericol in una din situatiile prezentate anterior. cadre didactice. precum si incadrarea de personal de protectie si paza de un bun nivel profesional. cu organizatii neguvernamentale care lucreaza cu copiii si sa aiba caracterul unui serviciu deschis catre comunitate. fotografie) si nu se vor lua interviuri in urma carora copilul ar putea retrai experiente dureroase . nu se vor furniza elemente de identificare a copilului (nume. abandon. copii la orice ora din zi si din noapte. este primit cu caldura si i se insufla incredere ca in acest centru este in siguranta si ca tot personalul care il primeste si il ingrijeste se implica in ameliorarea/rezolvarea situatiei sale. Directia Judeteana pentru Protectia Copilului este obligata sa incheie conventii de parteneriat cu Politia si Directia Sanitara pentru buna functionare a Centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare. bazat pe elementele raportului si anchetei care se realizeaza in fiecare caz. politisti. neglijare. cu unitatile scolare. asigura securitatea fiecarui copil.Se recomanda respectarea regulilor deontologice si a secretului profesional. La centru se pot adresa specialisti din domeniu. Nu poate fi minimalizat faptul ca un copil care a fost victima unui abuz poate fi in continuare urmarit de agresor. Interventie personalizata Fiecare copil primit in centru beneficiaza de un proiect personalizat de interventie in regim de urgenta. Proiectul detaliaza diagnosticul si masurile concrete ce se recomanda pentru protectia copilului. procedurile de acces in centru al persoanelor straine vor fi stricte. Este necesar ca acest parteneriat sa functioneze in dublu sens : politia. iar centrul sa conteze in orice moment pe sprijinul politiei sau al spitalului in rezolvarea unui caz. Organizarea spatiului si dotarile tehnico-materiale. in colaborare cu celelalte servicii din sistemul de protectie a copilului si cu alte institutii si servicii din cadrul comunitatii. In cazuri de sesizare de abuz echipa centrului va fi insotita de un politist. i se asigura primele ingrijiri igienico-sanitare. inclusiv in zilele de sarbatoare. Chiar daca informatia este publicata. Protectie si securitate pentru fiecare copil gazduit Copilul este cazat. ci dimpotriva : fiecare caz este tratat cu responsabilitate maxima Permanenta serviciilor oferite Incadrarea cu personal si dotarile tehnice ale centrului (linii telefonice directe. pana la preluarea cazului de instantele judecatoresti. cetateni. Durata limitata a gazduirii 22 . In acest scop. Mobilitate si parteneriat cu toate institutiile si serviciile din comunitate care pot interveni pentru depistarea cazurilor si ameliorarea/rezolvarea situatiei copilului. dintre care un hot-line pentru public) asigura servicii non-stop pentru copilul in pericol.

ORGANIZARE In acest paragraf propunem un model de organizare a centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare. consiliere. neglijare. Centrul de primire in regim de urgenta trebuie sa fie vizibil. din doua motive: Asigurarea comunicarii rapide si eficiente si a parteneriatului intre specialistii centrului si cei din directie pentru interventie in regim de urgenta si pentru stabilirea masurilor de protectie adecvate fiecarui caz . CAPACITATE Centrul poate gazdui un numar maxim de 10 copii. maltratare etc. 23 . poate fi proiectat un centru de primire cu o capacitate mai mare. prin care se asigura : . .primirea copilului.Gazduirea in centrul de primire dureaza cel mult 30 zile. Se pot prevedea si locuri suplimentare. Avand in vedere numarul mic de copii gazduiti. usor de gasit atunci cand este nevoie. pentru situatiile de urgenta survenite in momentele de acoperire integrala a capacitatii curente a centrului (2-4 paturi pliante care pot fi instalate relativ usor). consiliere/suport pentru familie. ci este necesara afisarea in exterior a serviciilor oferite si a situatiilor in care un copil poate fi adus aici de catre orice cetatean responsabil care sesizeaza un caz de abandon. Centrul de primire in regim de urgenta se poate infiinta si pe langa un Centru de Plasament. trimiterea copilului catre Centrul de asistenta si sprijin pentru readaptarea psihologica a copilului cu probleme psihosociale) si a familiei sale (orientare. Daca necesitatile pe plan local o impun si pot fi antrenate resurse financiare suficiente. Facilitarea accesului publicului la acest serviciu. Infiintarea centrului trebuie insotita de o campanie de informare a comunitatii. AMPLASARE Data fiind misiunea sa de a interveni in situatii de urgenta. care in urma restructurarii ar putea indeplini si alte functii. s-ar putea asigura un buget de functionare mai mic. reintoarcerea copilului in familie eventual cu includerea acestuia intr-un centru de zi. suport in cadrul unui Centru de consiliere si sprijin pentru parinti). Nu este suficienta doar o placa simpla cu denumirea centrului. pentru ca orice cetatean care doreste sa ajute un copil in dificultate sa se poata adresa cu usurinta si in cel mai scurt timp posibil. timp in care se poate pregati si propune CPC cea mai potrivita masura de interventie in favoarea copilului (plasament familial sau rezidential.evaluarea primara a situatiei. Definirea componentelor Componenta primire-evaluare Este componenta centrala a acestui serviciu. este de dorit ca amplasarea centrului sa fie in apropierea directiei judetene pentru protectia copilului si cat mai central in cadrul comunitatii. printr-o mai eficienta utilizare a personalului si a spatiilor administrative. prezentand: A) Schema de organizare a spatiului B) Definirea componentelor A) Schema de organizare a spatiului B.

care poate interveni in regim se urgenta.acordarea primului ajutor si a primelor ingrijiri. Biroul contabilitate-administrativ gestioneaza bunurile materiale si fondurile care se deruleaza in cadrul centrului de primire pentru asigurarea serviciilor curente. capabil sa intervina intr-o situatie critica. aici se pastreaza evidenta intrarilor si iesirilor din centru. cu institutiile si serviciile partenere pentru ca centrul de primire sa-si indeplineasca atributiile si functionarea cotidiana sa fie asigurata. oficial nu este adecvat. evaluare in vederea propunerii celor mai adecvate masuri de protectie care urmeaza sa fie stabilite pentru copil de catre CPC). 24 . componenta administrativa distincta nu mai este necesara. Coordonarea centrului ii revine directorului DJPC. precum si din comunitate Oficiul de paza este situat la intrarea in centru. pentru a permite supravegherea permanenta a copiilor.supravegherea pe timpul noptii este facuta de un educator cu pregatire de specialitate. Zilnic ofera consultatii un medic (angajat cu contract de colaborare). . servesc si activitatilor de interventie propriu-zisa (psihoterapie individuala si de grup. stabilirea proiectului personalizat de interventie in regim de urgenta. deplasandu-se la locul sesizat. interventia propriu-zisa (consiliere. In cabinetul medical se asigura copilului primele ingrijiri igienico-sanitare. existenta cabinetului de evaluare medicala cu izolator (pentru contagiosi) este obligatorie. In acelasi spatiu se afla si biroul echipei mobile. Permanenta este asigurata si de serviciul on-line. Componenta coordonare-administrativ Secretariatul asigura si monitorizarea cazurilor. Acelasi cabinet. dupa care poate fi cazat in componenta rezidentiala. primitor. .colaborarea cu alte servicii din cadrul directiei judetene (de sector) si al sistemului de protectie a copilului. masurile de paza vor fi severe. Componenta rezidentiala Se organizeaza si se amenajeaza similar cu centrul de plasament. Daca centrul functioneaza pe langa un centru d eplasament sau in cadrul unui complex de servicii. In acest cabinet se asigura permanenta de catre asistente medicale (3 ture pe zi). precum si camera de zi din spatiul de evaluare. Seful centrului tine permanent legatura cu conducerea DJPC. cu celelalte servicii din cadrul serviciului public specializat. Sa nu uitam ca aici vin copii care au trecut prin traume deosebite. jocuri educative etc). In cabinetul de evaluare vor avea loc discutiile individuale ale psihologului si asistentului social cu copilul -in urma carora rezulta elementele de baza pentru stabilirea proiectului personalizat de interventie in regim de urgenta. Psihologul poate oferi sfaturi in acest sens. . Orice copil adus la centru trece mai intai printr-o procedura de evaluare medicala. iar un cadru de primire rece. data fiind problematica copiilor care sunt protejati in acest serviciu. unde se pot primi telefonic sesizari la orice ora.numarul de copii in camera este de maximum 2. principalele diferente fiind urmatoarele: .camerele au ferestre catre holul interior sau usi cu geam.se amenajeaza o camera si pentru copii mici ( 0-2 ani ). . Climatul acestei componente trebuie sa fie placut. inca din faza de amenajare a centrului.

educator specializat 25 .evaluare sociala.se organizeaza activitati educativ-distractive individual si in grup. Consiliere-orientare si elaborare propunere de masuri de protectie: .evaluare psihologica. Jurist.conceptie proiect personalizat de interventie de urgenta. . . . . Asistent medical.evaluare juridica. . spital.inceperea unui program de activitati de consiliere si psihoterapie a copilulu .evaluare medicala.intocmire raport de evaluare. hrana. Educator specializat. .asigura cazare. servicii de psihoterapie -in functie de caz. imbracaminte. Evaluare: . Psiholog.copilul este transportat la policlinica. Educator specializat. Functia Categorii de activitati Profesionisti implicati Depistare si preluare cazuri: .propunerea unei masuri de protectie a copilului care urmeaza sa fie discutata si aprobata de Comisia pentru Protectia Copilului Psiholog.consiliere-orientare si elaborare propunere de masuri de protectie. asistent social.asigura paza si securitatea copiilor rezidenti.evaluare. . medicamente pentru situatiile de urgenta.dezbaterea fiecarui caz in reuniune pluridisciplinara. Asistent social Educator specializat Medic sofer Protectie si ingrijire de urgenta: .solicitare colaborare din partea Politiei: . Personal de paza. .FUNCTII Principalele functii ale centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare sunt: . .protectie si ingrijire de urgenta. Asistent social.asistenta telefonica de permanenta (hot line). cu scop preponderent terapeutic.depistare si preluare cazuri. . Asistent social. Medic.popularizarea existentei centrului in cadrul comunitatii (strategie de imagine). . . pe baza evaluarii primare a cazului .asigura primirea si primul ajutor medical si psihologic pentru copil. .deplasarea echipei mobile la locul semnalat si preluarea copilului. .orientarea membrilor familiei catre serviciile unui centru de consiliere si suport pentru parinti .

activitatea in centrul de primire implica cunostinte. Incepand cu consilierea si orientarea telefonica prin serviciul on-line si pana la interventia la locul unde s-a savarsit un abuz asupra copilului. ATRIBUTII 26 . cu un buget de functionare important. care sa asigure permanenta atat in echipa mobila cat si la sediul centrului.Sofer 1 post/tura Personal intretinere si bucatarie 1 Bucatareasa 1 spalatoreasa Secretar 1 post Administrator 1/2 post Contabil colaborator. In acelasi timp. pentru ca acest serviciu se confrunta permanent cu situatii dificile.PERSONAL Dat fiind caracterul continuu al activitatii si interventia in regim de urgenta. Categorii de personal Sef centru 1 post Asistent social : 1 asistent social/tura -de permanenta la sediul centrului Asistent sau lucrator social : 1 post/tura in echipa mobila Educator specializat : 2 educatori/tura -de permanenta (componenta rezidentiala) 1 educator/tura -de permanenta hot-line sau echipa mobila Asistent medical 1 post/tura Medic 1/2 post : 1-2 ore pe zi pentru consultatii Psiholog/psihopedagog 1 post pe unitate Paznic 1 post/tura . Procesul decizional reprezinta orice procedura administrativa sau judiciara care se poate finaliza prin adoptarea unei decizii pentru solutionarea problemei respective. acest loc de munca este caracterizat printr-un nivel ridicat de stres. de criza. asigura copilului capabil de discernamant asistenta si sprijinul necesare participarii la procesul decizional referitor la orice problema care il priveste sau ii poate afecta interesele. Din aceste motive. ci si cu un nivel de competente profesionale foarte bun. caruia personalul trebuie sa-i faca fata (este necesar un program de pregatire in acest sens). Personalul centrului trebuie sa fie nu numai suficient din punct de vedere numeric. centrul de primire apare in mod evident ca un serviciu scump. 1/3 norma pe luna RESURSE DOCUMENTARE Serviciul de asistenta si sprijin pentru copil în exprimarea libera a opiniei sale. carora numai o echipa pluridisciplinara bine pregatita le poate face fata cu succes. in acest tip de serviciu este necesar sa lucreze un numar important de specialisti. competente si o adevarata arta a relationarii umane. denumit in continuare SELO. dar a carui eficienta (inclusiv in termeni financiari) devine vizibila pe termen lung. Serviciul de asistenta si sprijin pentru copil in exprimarea libera a opiniei sale.

10. a oferi copilului capabil de discernamant toate informatiile pertinente si utile referitoare la drepturile sale in raport cu problematica supusa procesului decizional. in mod corespunzator varstei si gradului de maturitate a copilului. in raport cu varsta. SELO are drept principal obiectiv promovarea calitatii copilului de subiect activ de drepturi si libertati. 6. a-l informa pe copilul capabil de discernamant asupra consecintelor pe care le-ar avea adoptarea oricareia dintre solutii si a-l consilia pentru a putea alege solutia optima potrivit cu drepturile si interesele sale. ci participarea corespunzatoare a acestuia la procesul decizional. a evalua circumstantele si obiectul procesului decizional pentru a determina daca si in ce mod copilul poate fi implicat in solutionarea problemei care il priveste 4. precum si solutia preferata de copil. oras. cat si local. in vederea demararii unui proces decizional pentru rezolvarea problemei si apararea drepturilor si intereselor legitime ale copilului 2. in fiecare comuna. pe care factorii decizionali trebuie sa le considere in stabilirea oricarei decizii care il priveste sau ii poate afecta interesele. 7. medical si al asistentei sociale. a evalua capacitatea de discernamant a copilului in raport cu circumstantele si obiectul procesului decizional care il priveste. ca propunere de lege ferenda. preluand rolul pe 27 . 9. a asigura respectarea drepturilor copilului si apararea intereselor sale legitime prin considerarea opiniei copilului in adoptarea deciziei de catre instanta/ autoritatea/ institutia competenta. municipiu. a prezenta opinia copilului sau a-l asista pe acesta in prezentarea opiniei sale in fata instantei. inclusiv orice forma de abuz sau neglijenta suferite din partea familiei sau a tertelor persoane. In opinia noastra. gradul de maturitate ale acestuia. juridic. a-l asculta si/sau a-l consulta pe copilul capabil de discernamant pentru a afla opinia sa cu privire la circumstantele si obiectul procesului decizional. la solutiile propuse pentru rezolvarea problemei. pentru: 1. SELO nu urmareste sa asigure copilului dreptul la autodeterminare. avand sentimente si opinii proprii. 8.Serviciul actioneaza prin mijloace specifice domeniului psihologic. 5. precum si cu privire la posibilitatile de solutionare a problemei. a autoritatii sau institutiei competente sa solutioneze problema. SELO trebuie sa fie organizat si sa functioneze atat la nivel judetean. a oferi oricarui copil posibilitatea de a solicita asistenta si sprijin pentru ascultarea si implicarea sa in procesul decizional referitor la orice problema care il priveste sau ii poate afecta interesele 3. a oferi oricarui copil posibilitatea de a sesiza orice situatie ce reprezinta incalcari sau nerespectari ale drepturilor sale. a oferi copilului capabil de discernamant posibilitatea de a fi informat in mod obiectiv si corect asupra circumstantelor si obiectului procesului decizional.

nefiind determinant pentru evaluarea capacitatii de discernamant a acestuia. copil sugar). etc). 12 nu stabileste o limita inferioara de varsta de la care copilul este considerat capabil de discernamant si avand dreptul sa-si exprime in mod liber opiniile. Prevederi legale internationale 1. cat si oricarui alt mesaj pe care acesta il transmite (comportament. fie printr-un reprezentant sau o institutie corespunzatoare. de maturitatea sa sau de implicarea unei anumite varste determinate. posibilitatea de a fi ascultat in orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste.1. fundamentala atat pentru aplicarea. Conventia nu poate fi invocata pentru a se stabili o asemenea limita de varsta Cu exceptia cazurilor in care este evidenta lipsa capacitatii copilului de a-si forma o opinie (de ex. Trebuie sa se acorde egala importanta atat cuvintelor copilului. Acesti specialisti trebuie sa aiba la dispozitie timpul si competentele necesare pentru a-l putea asculta. cat si de posibilitatile acestuia de a comunica. (2) In acest scop se va da copilului.care serviciul de autoritate tutelara il mai detine inca in prezent din punct de vedere teoretic si devenind in mod efectiv un reprezentant si / sau un asistent al copilului care sa asigure exercitarea efectiva si realizarea deplina a drepturilor acestuia. independent de capacitatea copilului de a comunica in mod direct opinia sa. In opinia noastra. consulta pe copil si a interpreta ceea ce acesta doreste sa comunice. dreptul copilului de a-si exprima in mod liber opinia trebuie garantat si respectat. pentru modul in care instanta/ autoritatea/ institutia competenta iau in considerare opinia copilului. fie direct. ca si propunere de lege ferenda. trebuie avute in vedere atat modalitatile in care copilul a fost invatat sa comunice. incepand de la care orice 28 . (1) Statele parti vor garanta copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa asupra oricarei probleme care il priveste. 12 in acest context. 12 din Conventie. in conformitate cu regulile de procedura din legislatia nationala. un viitor “Cod al copilului” trebuie sa prevada o limita de varsta inferioara (preferabil 10 ani sau mai putin). specialistii SELO trebuie sa aiba in vedere caracteristicile circumstantelor si obiectului procesului decizional raportate la capacitatea copilului de a-si forma o opinie si de a opta pentru o anumita solutie a problemei." Capacitatea de discernamant a copilului Este deosebit de important de subliniat faptul ca art. cat si pentru interpretarea conventiei. Consideram deosebit de importanta reproducerea textului integral al art. De asemenea. in special. ATRIBUTII | PREVEDERI LEGALE APLICABILE | BENEFICIARII SELO FUNCTIILE SELO | ORGANIZAREA SELO PERSONALUL DE SPECIALITATE AMENAJAREA SPATIILOR | RELATIIA CU CELELALTE COMPONENTE PREVEDERI LEGALE APLICABILE 1. prevedere importanta. opiniile copilului fiind luate in considerare avandu-se in vedere varsta sa si gradul sau de mauritate. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului Dreptul copilului de a-si exprima liber opinia in orice problema care il priveste este prevazut de art. iar apoi explicitarea anumitor termeni. Pentru corecta evaluare a capacitatii de discernamant a copilului. Criteriul varstei si al maturitatii copilului este determinant in momentul adoptarii deciziei. manifestari biologice sau tulburari metabolice. atitudine in raport cu o anumita situatie.

Alte prevederi ale conventiei aplicabile in sfera dreptului de exprimare libera a opiniei sunt Art. Exprimarea libera a opiniei Copilul are dreptul de sa-si exprime in mod liber opinia. referitor la dreptul copilului de a fi ascultat in orice procedura care implica o separare de parintii sai sau de unul dintre acestia. d) al conventiei sunt relevante pentru aspectele legate de garantarea si respectarea dreptului la exprimarea libera a opiniei copilului pe care le-am prezentat mai sus: Adoptiile vizate prin convetie nu pot avea loc decat daca autoritatile competente ale statului de origine . referitor la adoptia copilului care trebuie incuviintata numai dupa ce toate persoanele interesate (inclusiv copilul capabil de discernamant) si-au exprimat consimta-mantul. Orice problema care il priveste pe copil Dreptul de exprimare libera a opiniei trebuie garantat si respectat in orice proces decizional care urmareste rezolvarea unei probleme in care copilul are un interes personal sau care ii poate afecta modul de viata. afectiva. Din acest motiv.. 40.. Singur criteriul varstei nu poate fi in nici un caz determinant. pentru varste inferioare capacitatea de discernamant urmand sa fie evaluata pentru fiecare caz in parte. referitor la dreptul copilului privat de libertate de a contesta legalitatea privarii sale de libertate. 1. b).copil este prezumat a fi capabil de discernamant. 9. 4 lit. la consecintele posibile ale aplicarii uneia dintre solutiile propuse sau a celei pentru care copilul a optat este o conditie esentiala a respectarii dreptului de exprimare libera a opiniei. Este important de subliniat ca ponderea pe care opinia exprimata de copil o are in adoptarea deciziei trebuie sa fie in egala masura influentata atat de varsta copilului. In consecinta. ca: 29 . relatiile familiale sau realizarea oricarui alt drept al sau. Art. Informarea pertinenta si obiectiva a copilului cu privire la drepturile sale. Art. de acuzatiile care i se aduc si sa beneficieze de o asistenta juridica sau de orice alta asistenta corespunzatoare pentru pregatirea si prezentarea apararii sale. referitor la dreptul copilului acuzat de savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de a fi informat in cel mai scurt termen si in mod direct sau. 12 reprezinta cheia de bolta pentru aplicarea conventiei. 37. constrangere sau influenta care l-ar putea impiedica sa se exprime in orice mod sau care l-ar putea determina sa nu mai doreasca sa exprime. 21. d). el nu trebuie sa sufere nici un fel de presiune. evaluarea gradului de maturitate a copilului in raport cu problema supusa procesului decizional prezentand o importanta deosebita. a). in mod special in cadrul procedurilor administrative sau judiciare. etc.2. educatia. in deplina cunostinta de cauza. ii) . 12 se aplica in orice proces decizional care il priveste pe copil. sanatatea. s-au asigurat. cat si de gradul sau de maturitate intelectuala. consideram ca art. Conventia de la Haga asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale Prevederile art. instanta/ autoritatea/ institutia cu componente decizionale ar trebui sa fie obligata sa ascute opinia copilului.2 . Incepand de la acea varsta. precum si la circumstantele si obiectul procesului decizional. intrucat respectarea sau promovarea fiecaruia dintre drepturile prevazute de aceasta se reflecta in modul in care prevederile art. dezvoltarea.2. tinand seama de varsta si de maturitatea copilului. Art. daca este cazul prin intermediul parintilor sai sau reprezentantilor legali.

sa fie informat de eventualele consecinte ale punerii in practica a opiniei sale. reprezentantul copilului trebuie: a. Conventia urmeaza a fi ratificata si aplicata in mod corespunzator de Romania in cel mai scurt timp. si 4. Pentru indeplinirea acestui deziderat. sa primeasca orice informatie pertinenta. c. precum si de eventualele consecinte ale oricarei decizii luate Art. daca acesta este cerut. consimtamantul copilului la adoptie. nu a fost ratificata de Romania. sa furnizeze copilului toate informatiile pertinente. cu privire la eventualele consecinte ale punerii in practica a opiniei sale. b. sa fie consultat si sa-si exprime opinia. Conventia europeana asupra exercitiului drepturilor copilului Aceasta conventie a fost adoptata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei la 25 ianuarie 1996. 1. daca acesta este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta. relevante sunt urmatoarele prevederi ale Conventiei. 3 . sa furnizeze explicatii copilului. o conditie esentiala este ca SELO sa fie organizate si sa functioneze efectiv cel putin la nivelul fiecarui consiliu judetean pana la ratificarea Conventiei.3. 30 . pe care le reproducem integral. cu exceptia cazului in care acest fapt contravine in mod evident intereselor superioare ale copilului. cand este cerut. in cadrul procedurilor care il intereseaza desfasurate in fata autoritatilor judecatoresti: a. dorintele si opiniile copilului au fost luate in considerare. daca acesta este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta.10 . b. precum si la eventualele consecinte ale oricarei actiuni a reprezentantului.Dreptul de a fi informat si de a-si exprima liber opinia in cadrul procedurilor Orice copil care este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta beneficiaza de urmatoarele drepturi. Art. Pentru sfera de aplicare a dreptului de exprimare libera a opiniei copilului.1. acest consimtamant nu a fost obtinut prin contraplata sau contraprestatie de orice fel. 2. dar constituie unul dintre cele mai importante documente internationale referitoare la drepturile procesuale ale copilului. Dupa parerea nostra. 3. in formele legal cerute si ca acest consimtamant a fost dat sau constatat in scris. acesta s-a bucurat de sfaturi si a fost bine informat asupra consecintelor adoptiei si ale consimtamantului sau la adoptie. de care se poate prevala el insusi. s-a dat in mod liber.Rolul reprezentantilor In toate procedurile care il intereseaza pe copil desfasurate in fata autoritatii judecatoresti. fiind una dintre conditiile impuse pentru aderarea la Uniunea Europeana intrucat face parte din aquis-us comunitar.

1. alin. alin. care sa asigure implementarea efectiva a tuturor dispozitiilor cuprinse in actele internationale din acest domeniu. Consideram ca aceste prevederi trebuiesc aplicate in sens larg. din doua motive: 2. Prevederi legale interne Legislatia interna in materia protectiei copilului.2. (3) prin care se instituie obligatia Comisiei pentru Protectia Copilului sa asigure copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa cu privire la masura de protectie ce urmeaza a fi adoptata. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate nu au reprezentat decat inceputul reformei sistemului legal de protectie a copilului in Romania. Cazurile prevazute in mod expres de aceste acte normative. Rolul acestor acte normative si materia reglementata au fost limitate de anumite constrangeri de ordin politic si procedural cu care Departamentul pentru Protectia Copilului s-a confruntat la vremea respectiva. alin. (3) prevedere care confera dreptul copilului capabil de discernamant. inclusiv prin adoptie. SELO reprezinta cheia de bolta a acestei infrastructuri. prin crearea si dezvoltarea infrastructurii de servicii necesare acesteia. OUG nr. inclusiv cele referitoare la drepturile procesuale ale copilului in cadrul oricarei proceduri judiciare sau administrative. Consideram ca reforma in domeniul protectiei copilului trebuie sa continuie prin adoptarea unui "Cod al copilului". 7 Pentru incuviintarea adoptiei sunt necesare: . contine prevederi specifice anumitor situatii legate de protectia copilului aflat in dificultate si protectia copilului prin adoptie. OUG nr. Art. care este prezentat de Comisia pentru Protectia Copilului instantei judecatoresti competente sa incuviinteze adoptia. OUG nr.. in favoarea caruia s-a instituit masura plasamentului sau incredintarii. Art. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei. este esentiala pregatirea din timp a aplicarii noii legislatii. 18. 7. 2. trebuie sa cuprinda si "opinia copilului cu privire la adoptia propusa". c) consimtamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani. Legislatia internationala ratificata de Romania si prezentata mai sus ofera deja un cadru generos pentru organizarea si functionarea SELO. care intra in sfera exercitarii dreptului de exprimare libera a opiniei copilului si in care SELO joaca un rol esential sunt: 2.. Art. impunand dezvoltarea acestui tip de servicii si in tara noastra 3. de a-si exprima liber opinia cu privire la modificarea educatiei sale scolare.c. 10." Art. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei si OUG nr. 31 . sa afle opinia copilului si sa o aduca la cunostinta autoritatii judecatoresti Subliniem inca o data faptul ca SELO trebuie sa indeplineasca rolul reprezentantului copilului si sa asigure respectarea drepturilor copilului prin mijloacele prezentate mai sus. Pentru succesul reformei insa. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate. 2. (5) Raportul referitor la ancheta psiho-sociala asupra situatiei copilului. si anume in sensul dezvoltarii rolului si implicarii SELO in protectia copilului.

etc. precum si copiii victima a oricarei forme de abuz sau neglijenta care sunt in evidenta SPS -vor fi orientati. lit. In al doile rand. 32. 32. Copilul care urmeaza sa fie adoptat. BENEFICIARII SELO 1. pe toata durata acesteia. Art. il consiliaza si il asista in prezentarea opiniei in fata profesionistilor care pregatesc adoptia si ulterior in fata instantei. (3). obligatoriu pentru solutionarea cauzelor de catre Comisia pentru Protectia Copilului. Copilul aflat in sistem va percepe altfel momentele de reevaluare si va avea posibilitatea. alin. alin. centru de consiliere si sprijin pentru parinti. legate de aplicarea masurii de protectie. prin intermediul SELO. (5) care prevede ca raportul referitor la ancheta psiho-sociala asupra situatiei copilului. accesul la SELO este necesar pentru a-i oferi copilului posibilitatea de a se informa si de a intelege procesul decizional si pentru a-l asigura ca toate eforturile serviciului public specializat/CPC converg catre ameliorarea/rezolvarea situatiie sale.Art. 2. care il privesc. in vederea sesizarii oricaror incalcari ale drepturilor sale sau a solicitarii asistentei pentru a-si exprima opinia cu privire la problemele educationale. al modificarii sau revocarii acesteia. 4. Prin coroborarea prevederilor art. alin. inca de la depistarea situatiei lor. alin. 18. serviciu de asistenta a copilului cu probeme psihosociale). Copilul aflat in dificultate pentru care urmeaza sa se stabileasca o masura de protectie Este foarte important ca in perioada de evaluare a situatiei in vederea stabilirii unei masuri de protectie de catre CPC copilul sa poata beneficia de serviciile unui SELO -in primul rand pentru a completa evaluarea cu elemente care integreaza opiniile copilului. 7. alin. trebuie sa prezinte si pozitia (opinia) acestuia cu privire la masura de protectie propusa. SELO ajuta copilul aflat in sistem sa devina “actor” al propriului proiect de (re)integrare. 17. Copiii care sunt in ingrijirea familiei si care. a) si art. lit. cu ocazia reevaluarii.b) care instituie obligatia serviciului public specializat pentru protectia copilului sa determine (cu sensul de "sa afle") opinia copilului capabil de discernamant cu privire la familia sau la persoana propusa pentru a-l primi in plasament sau incredintare si sa o aduca la cunostinta comisiei. catre SELO 3.(2). Orice copil aflat in sistemul de protectie este necesar sa aiba acces la SELO. In aceste cazuri SELO evalueaza opinia copilului in legatura cu viitorii parinti adoptivi. aflandu-se intr-o situatie de risc beneficiaza de masuri de prevenire stabilite de conducerea SPS (centru de zi. Copilul pentru care a fost stabilita o masura de protectie. Copilul aflat in situatie de risc sau victima a oricarei forme de abuz sau neglijenta. Copilul pentru care a fost stabilita o masura de protectie. cu cele ale art. sa se implice activ inca din faza de pregatire a unei noi masuri 5. 32 . modificarii sau revocarii acesteia de catre comisie. (5) rezulta obligatia comisiei de a asigura copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa si in momentul reevaluarii masurii de protectie stabilite. (1).

cat si in evaluarae capacitatii sale de discernamant. spirit de observatie etc). prin serviciul hot-line. violenta familiala. Evaluare SELO evalueaza : 33 . Este vorba despre copilul care a savarsit o fapta prevazuta d elegea penala. juridice. favorabile unei bune comunicari in dublu sens pe parcursul tuturor serviciilor acordate de SELO . Aceasta functie implica si consultarea copilului pe parcursul informarii. consiliere Desi aparent este o functie simpla. nu in ultimul rand. 7. SELO se implica atat in consilierea si asistarea copilului. care implica un bun nivel profesional (cunostinte aprofundate de psihologia copilului. divort. Copilul delincvent. Asistare Primire-ascultare SELO asigura primirea copilului. nu raspunde penal copilul care nu a implinit varsta de 14 ani sau cel care are varsta intre 14 si 16 ani. dar nu raspunde penal. a altor persoane care intra in relatii cu copilul in cadrul procesului decizional. Copilul ai carui parinti se afla in situatii deosebite . sociale . Informare 4. Primire-ascultare 2. Permite evaluarea primara a situatiei . consilierii si asistarii sale. Primirea . prin intermediul SELO copilul va putea sa-si exprime opinia in legatura cu parintele cu care doreste sa locuiasca dupa divort . daca nu se dovedeste ca a savarsit fapta respectiva cu discernamant. Sta la baza tuturor celorlalte functii ale SELO Aflarea opiniei copilului poate insemna si interviuri/ evaluari ale familiei naturale/ subsitutive. ? ascultarea ? este o activitate complexa. Evaluare 3.6. SELO se adreseaza unui numar mare de copii care pot avea diferite neintelegeri cu parintii/reprezentantii legali si care pot fi informati si consiliati. Asigura aflarea opiniei copilului . in urma evaluarii situatiei FUNCTIILE SELO Pentru exercitarea atributiilor specificate SELO are urmatoarele categorii de functii : 1. parasirea domiciliului. un har personal deosebit. De exemplu. atunci cand acesta doreste sa sesizeze o situatie sau sa solicite sprijin sau cand este trimis de catre un alt serviciu din sistem pentru a beneficia de informare. Este esential ca in asemenea situatii copilul sa fie consiliat si asistat pentru ca interesul sau sa fie protejat. etc. Consiliere 5. 8. Copilul aflat temporar intr-o situatie de conflict de interese cu parintii/ reprezentantii sai legali.ex. Copiii pot sesiza SELO si telefonic.ascultarea este importanta pentru ca : Este determinanta pentru construirea unei relatii de incredere intre copil si profesionist. si se pot sesiza alte servicii din cadrul sistemului. multa experienta in relatia directa cu copilul si. competente de comunicare verbala si non-verbala . in acelasi timp se pot identifica eventualele cazuri de abuz sau neglijare.

Accesibilitate . cat si colective. care asigura respectarea drepturilor legitime si considerarea opiniei copilului ca esentiala in adoptarea deciziei de catre forul competent. Capacitatea de discernamant a copilului in raport cu circumstantele si cu obiectul procesului decizional care il priveste . in raport cu varsta si gradul de maturitate al acestuia. cluburi ale copiilor.Situatia reclamata de copil si pornind de la aceasta circumstantele si obiectul procesului decizional referitor la situatia respectiva. Asistenta Aceasta functie este exercitata in special in situatiile in care copilul isi prezinta opinia in fata instantei. copilul cu capacitate de discernamant este nu doar informat asupra solutiilor posibile. ORGANIZAREA SELO SELO cuprinde: 34 . eventual concepute diferit pe categorii de varsta. psihologica. centre de plasament. alte servicii din sistem. Evaluarile se realizeza in echipa pluridisciplinara si se formalizeza in rapoarte scrise. sociala. a autoritatii sau a institutiei competente. despre solutiile posibile. Consilierea poate fi juridica. precum si despre consecintele pe care le-ar putea avea fiecare dintre solutii. Obiectivitate Ca metode de informare se utilizeaza mai ales dicutiile directe si distribuirea de materiale de informare scrise (pliante. despre circumstantele si obiectul procesului decizional. editate intr-un mod atractiv). Informare SELO raspunde intrebarilor copilului si il informeaza despre drepturile sale. afise concepute intr-un stil accesibil copilului. Astfel SELO devine un adevarat ? avocat ? al intereselor copilului. acestea din urma putand fi gazduite nu numai de SELO ci si de scoli. Se recomanda ca SELO sa colaboreze cu publicatii/emisiuni radio si TV pentru copii pentru informarea copiilor pe teme legate de exercitarea dreptului de exprimare libera a opiniei. Corectitudine . Se pot organiza activitati de informare atat individuale. Evolutia procesului de consultare si asistenta a copilului pentru ca acesta sa-si exprime opinia in fata instantei. Informatia oferita copilului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : . Utilitate . Consiliere In functie de specificul cazului sau. Periodic se pot organiza campanii de informare. a autoritatii sau institutiei competente sa solutioneze problema copilului. pentru a aprecia posibilitatea implicarii copilului in solutionarea problemei . medicala. Pertinenta . ci si consiliat pentru a alege solutia optima potrivit cu drepturile si interesele sale. brosuri.

decorul este vesel se recomanda un mobilier simplu in camera de primire si in camera de consiliere (exemplu fotolii cu masuta joasa) biroul de lucru al personalului este separat de camerele in care sunt primiti copiii (o camera cu rafturi pline de dosare. informarea si consilierea copilului trebuie sa se faca intr-un climat placut. in echipa fixa si/sau mobila: . Cateva tehnici simple pentru micsorarea ? distantei ? dintre adult si copil ar fi : se evita discutiile de la birou sau de la ghiseu . participarea la proiectul individual de protectie a copilului) 35 . Asistent social . personalul nu poarta halate sau haine prea elegante. lipsit de rigiditate. etc) AMENAJAREA SPATIILOR SI DOTARILE NECESARE Spatiul cuprinde: Camera de primire Cabinete de evaluare Camere polifunctionale de joaca/ odihna pentru copil (mediu apropiat de cel in care locuieste sau mediu confortabil/ securizant pentru copil. care asigura la sediu primirea/ascultarea/evaluarea/informarea/consilierea . traducator pentru copii imigrantilor. pentru a facilita comunicarea) Dotari absolut necesare "Telefonul liber" . Un serviciu de permanenta la ? telefonul liber ? (hot line cu apeluri gratuite) .linie telefonica cu apeluri gratuite pentru sesizari/ solicitari primite din partea copiilor. cu mai multe posturi de lucru poate crea un sentiment de retinere copilului . camerele nu sunt supraaglomerate sau intunecate . in functie de nevoi (de ex. interpret pentru copilul surdo-mut. oferirea de informatii acestora Autoturism pentru echipa mobila Primirea. fiind mai adecvata tinuta sport RELATIA CU CELELALTE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE PROTECTIE A COPILULUI Relatia cu celelalte componente ale sistemului consta in principal in informare reciproca . Psiholog .O componenta fixa.colaboratori pe perioade determinate. care sa-i inspire copilului incredere si libertate de exprimare. Medic Alte profesii . Jurist . cooperare pentru identificarea solutiei optime in problemele specifice activitatii fiecarui serviciu Principalele servicii cu care se relationeaza SELO sunt : Serviciul de ancheta psiho-sociala Centrul de consiliere pentru parinti (inclusiv relatia cu familia naturala/ substitutiva. O componenta mobila pentru verificare sau interventie rapida in cazul sesizarilor/ solicitarilor PERSONALUL DE SPECIALITATE In SELO lucreaza urmatoarele categorii de personal. ascultarea.

prezentate de Bolivia si Indonezia. care cu greu ar putea fi precizata~ ca notiune înainte de a defini mentalul. en ergie.) In concluzie. datorita~ modului în care poate fi definita~ introspectia. (Comitetul ONU pentru drepturile copilului. Unele complicatii apar. DE LA FILOSOFIA LA STIINTA MENTALULUI Introducere Mentalul este o notiune care se refera~ la minte.. care desi real. O atentie deosebita~ este acordata~ analizei caracteristicilor mentalului. o buna~ prezentare a acestui mod clasic de abordare o face Jerome A. desi autorul rezerva~ un paragraf special inteligentei artificiale. In acest reusit studiu de sinteza~ se arata~ ca~ "Philosophy of Mind" studiaza~ conceptul de minte (mind) în relatie cu conceptele de materie. înaintarea stiintei într-un asemenea domeniu care ar depa~si structuralul se face extrem de greu. concluzii asupra rapoartelor referitoare la stadiul implementarii conventiei. fa~ra~ a-i nega importanta. De aceea se poate vorbi în mod îndrepta~tit de o filosofie a mentalului. sintagma~ introdusa~ de Angela Botez[1] printr-o adaptare în limba româna~ a ceea ce în limba engleza~ se numeste "Philosophy of Mind". asta~zi. in special pentru copilul cu deficiente VI. pentru care. crearea si dezvoltarea serviciilor de asistenta si sprijin pentru copil in exprimarea libera a opiniei sale trebuie sa devina una din prioritatile strategiilor judetene pentru protectia drepturilor copilului. Serviciul de pregatire reintegrare familiala (inclusiv relatia cu familia naturala/ substitutiva. experien?a subiectiva~ . Este curios faptul ca~ nu este mentionat si conceptul de informatie. intentionalitatea . procese si sta~ri mentale. în cele din urma~ autorul pare sa~ sustina~ teza 36 . participarea la proiectul individual de protectie a copilului) Centrul de plasament (inclusiv participarea la programul individual de protectie a copilului) Centrul de ingrijire de zi Scoala Serviciile de sanatate. Totusi. care ar caracteriza cel mai bine esenta mentalului. 12. îmbinând elemente filosofice si stiintifice se pot constitui teorii ale mentalului. dar daca~ mentalul are si alte componente decât cele structurale. corp uman si sistem nervos central. cu intentia de a ga~si ceea ce este esen?ial pentru fenomenul mental: comportamentul cu scop (purposeful behaviour) . Schaffer considera~ ca~ s-ar putea afirma: " A mental event is an inner event that can be introspected". Cum însa~ experienta subiectiva~ este cunoscuta~ numai prin introspectie. inclusiv a celor cuprinse in art. în special pentru partea structurala~ a acestuia. fie în cadrul unei filosofii generale a stiintei pentru primul caz . nu poate fi amanata sau impiedicata de insuficienta resurselor bugetare. Din punct de vedere filosofic. pâna~ în prezent s-au acumulat multe elemente stiintifice în cunoasterea mentalului. re cunoaste. ci si ale stiintei[2]. nu este retinut ca esenta~ a mentalu lui. o considera~ problematica~ pentru a fi esenta mentalului. Intrebarea care s-a pus în ultimii ani este aceea daca~ mentalul si constiinta sunt obiecte nu numai ale filosofiei. Schaffer[3] în Enciclopedia Britanica~ (1994). Fa~ra~ îndoiala~. Concluzie Aplicarea principiilor fundamentale ale Conventiei ONU. mentalul poate fi abordat fie ca un subdomeniu în sine al filosofiei. In fata atâtor probleme.

este limitata~.and perhaps this is all that one needs to give the criterion force"[4].Nici una din cele treisprezece tra~sa~turi (din volumul The Re discovery of Mind[17] . O teorie.. cealalta~ apartine lui David Chalmers[21. G. In ultimul caz. teorii structural-fenomenologice.n.ns. Acest punct de vedere.Este un lucru sa~ insisti asu pra faptului ca~ evenimentele constiente în sine nu sunt numai relatii neurale si altceva sa~ oferi o conceptie distincta~ asupra lor. este cuprinsa~ în filosofia ortofizica~ a stiintei[20]. Teoriile recente ale mentalului si constiintei pot fi divizate în trei categorii[5]: a. Honderich afirma~. În primele trei cazuri sunt prezen tate teorii structurale neurobiologice. Teoria lui Penrose ra~mâne. la limita~. Adesea se considera~ ca~ si inteligenta artificiala~ ar fi un proces mental.) si nici suma lor nu au reusit asa ceva. apartinând autorului acestui articol. Câteva consideratii generale I. Cer cetarea noastra~ arata~ ca~ Searle nu a reusit sa~ realizeze o astfel de viziune. în mod îndrepta~tit: " functionalismul neural nu reprezinta~ o conceptie asupra naturii evenimentului constient în sine"[13] . în general. Roger Penrose[10] s. Dintre teoriile structurale recente pot fi amintite cele elaborate de Crick si Koch[7]. struc turala~. trebuie sa~ cuprinda~ si o filosofie a mentalului . In cazul lui Penrose. filosofica~ sau "partial stiintifica~. partial filosofica~". tot mai abandonat. ca de altfel si toate teoriile actuale ale functionalismului neural. deoarece este greu " to overthrow beliefs about one's present mental events.18] nu este declarat structurala~ sau functional neurala~.D. a vietii si. fa~ra~ o simultana~ reexaminare a întregii realita~ti. Astfel ca~ pozitia sa reala~ se dovedeste consistenta~ cu functionalismul neural"[19]. orice filosofie generala~ a stiintei. teorii structurale. respectiv ele se încadreaza~ în clasa pe care Ted Honderich o numeste a functionalismului neural[11]. acestea fiind considerate a fi acoperite de un mister deplin. concep?ia "misteriana~ "[6] asupra mentalului si constiintei.[."mentalul exista~ pentru ca~ exista~". Den. a mentalului nu este posibila~ fa~ra~ o teorie a naturii viului. nu poate fi sustinut. II. Nu se poate examina cu un ochi nou. Daniel C. Acest lucru este corect deoarece stiinta structurala~ este insuficienta~ pentru a explica natura completa~ a proceselor mentale. în baza unui principiu fundamental[14.nett[9]. Pentru o teorie a proceselor mentale este evident faptul ca~ un model al mintii nu este posibil fa~ra~ elaborarea simultana~ a unui model al existentei în totalitatea ei. se considera~ ca~ nu este posibila~ cunoasterea fenomenelor mentale. Ted Honderich clarifica~ lucrurile afirmând urma~toarele: Searle se declara~ împotriva reduc?ionismului si de aceea insista~ si asupra faptului ca~ evenimentele noastre constiente au si pro prieta~ti diferite de cele pe care le recunoaste functionalismul neu ral. 37 . De altfel. In al doilea caz. Procesele mentale sunt procese vii.M. atunci.15. c. Edelmann[8]. orice automat ar avea si un proces mental. filosofic si stiintific. Acesta este si cazul filosofiei structural-fenomenologice ortofizice a stiintei. Modelele mintii merg mâna~ în mâna~ cu modelele existentei[23]. Daca~ ar fi adeva~rat. dupa~ opinia mea[12].22]. Una din aceste teorii. a consiin?ei.a. O clasa~ noua~ de teorii ale mentalului o reprezinta~ ceea ce numim teoriile structuralfenomenologice [5].16]. mai trebuie spus si altceva.. b. mentalul. ceea ce intervine nou este schitarea unei teorii care implica~ functionarea palierului cuantic fizic la nivelul citoscheletului neuronilor dintr-o organizare de neuroni.]Dar. în privinta întelegerii naturii existentei în totalitatea ei Un caz oarecum aparte îl ofera~ John Searle a ca~rui pozi tie[17.

mentele autorilor amintiti mai înainte.30 Cu aceste patru puncte de sprijin se pot imagina modele re zonabile ale existen?ei si. experimentale Pe lânga~ cele trei puncte stiin?ifice de reper de mai înainte. si este. Si alti autori se gândesc la o fizica~ noua~. Este necesar sa~ se ga~seasca~ unul sau câteva puncte de reper de ordin stiintific pe un asemenea drum nou. si anume inferarea justifi cata~ a existen?ei unui substrat profund al întregii realita~ti [20. nu un psihic mental. dar si sensuri fenomenologice. care are o natura~ struc tural-fenomenologica~. La fel de inevitabil.27] pus în evidenta~ de autorul filosofiei ortofizice sau "fenomenul experential" constatat. cuplajul structural-fenomenologic trebuie sa~ fie o realitate Mai mult nu se poate spune cu o anumita~ certitudine stiintifica~. mintea este o complexitate de procese mentale cu proprietatea gândirii reflexive . Pentru elucidarea naturii mentalului este nevoie de o fizica~ noua~. Din momentul în care se vor ga~si puncte de reper stiintifice. culminând cu mintea omului. daca~ exista~ o asemenea lega~tura~. de asemenea de ca~tre Roger Penrose. dar procesul mental elementar ar putea fi prezent de la cea mai simpla~ entitate vie. atunci unde începe sa~ se manifeste procesul mental? De la ce grad de complexitate al organismelor? De altfel. Pentru a înainta spre o fizica~ noua~ nu este însa~ suficienta~ numai filosofia stiintei. Daca~ structuralul va trebui depa~sit pentru a întelege viata si mintea. pentru inteligenta artificiala~ si robotii cu inteli genta~ artificiala~ se poate sus?ine existenta unei forme de psihic. se pune si întrebarea când anume o structura~ devine vie[25]? Adesea se afirma~ ca~ organismele inferioare nu au procese mentale. ci un psihic informatic[24]. respectiv între procesele structurale si cele fenomenologice . pentru ambele fenomene III. atunci se va trece de la etapa filosofiei mentalului. chiar daca~ restul va fi completat cu o plauzibila~ speculatie filosofica~. desi acesta propune o noua~ fizica~ structurala~. având o natura~ aparte. dar care pot oferi modele pentru viitoare aborda~ri teoretice si. în mod inde pendent. precum si de David Chalmers. iar acestea ar apa~rea numai la vertebrate. nou pentru ca~ a fost neglijat. Numai el poate explica specificitatea mentalului. de David Chalmers. privind natura acestui cuplaj nu se pot face decât speculatii. acestea fiind identice ( ca feno mene la nivelul mintii umane). De altfel Chalmers arata~ în lucrarea sa ca~ termenul experential este echivalent cu cel de fenomenologic[28 Daca~ sensul fenomenologic este o realitate . totusi el trebuie sa~ aiba~ un suport fizic . modele ale mentalu lui. la aceea a teoriilor stiintifico-filosofice ale mentalului Cred ca~ asemenea puncte de reper au si apa~rutPrimul dintre ele este acela al constata~rii existentei unui fenomen "nou" în natura~. Spre exemplu. dar fa~ra~ a aduce argu.29. de ce nu. si nu este structural. Recunoasterea sensului fenomenologic implica~ recunoasterea unui asemenea suport. dar care sunt insuficiente. mai intervine înca~ unul. In acest mod am introdus denumirea de informaterie pentru acest suport. si aici in tervine marele merit al neurobiologiei structurale. cum spune Harold Morowitz[26]. Este adeva~rat. si anume "sensul fenomenologic"[20. atunci trebuie recunoscuta~ si exis tenta unui mod de cuplaj între structuri si informaterie.Din contra~. ea trebuie sa~ fie o realitate Daca~ procesele mentale au la baza~ structuri. construindu-se astfel teorii stiin?ifico-filosofice IV. Inevitabil. Important este faptul ca~ acest fenomen nu este structural. atunci economia gândirii ne obliga~ sa~ ba~nuim ca~ aceasta~ depa~sire se face o singura~ data~. Revenind la lega~tura dintre viu si mental. în afara~ de cele pe care le aduce stiinta neo structurala~[16] contemporana~. Filosofia ortofizica~ a stiin?ei reprezinta~ o asemenea încercare 38 . corelat cu acestea. Acest lucru este demonstrat si sustinut în filosofia ortofizica~.

care sa~ asigure ac tivitatea integratoare a mintii. fie izolata~. sau creier si minte. dar acestea se grupeaza~ în procesoare mentale precum procesorul mental al limbajului natural. fenomenele de intuitie si creativitate s. Nu se poate vorbi atunci de corp si minte. nivelul cuantic al realita~tii. ca aceea de asta~zi. si se manifesta~ prin sensuri fenomenologice * Procesul mental este informa?ional în esenta lui * Cuplajul structural-fenomenologic nu se face prin fortele fizice structurale. ale memoriei etc. Aceasta~ trecere va depinde în mare ma~sura~ de posi bilitatea unei schimba~ri corespunza~toare în metodolo gia stiintei pentru a face fata~ proceselor fenome nologice Spre o teorie structural-fenomenologica~ ortofizica~ a mentalului O comparatie între cele doua~ teorii structural-fenomenolo gice a fost prezentata~ în alta~ parte[5 Principalele elemente privind teoria mentalului. spre care se îndreapta~ mul?i cerceta~tori ai mintii si constiintei. Aceasta~ ultima~ resursa~ pentru explicarea mentalului. nu va putea ra~mâne în domeniul structuralului. sunt urma~toarele * Orice interactiune structural-fenomenologica~ este un proces mental . foarte specific. mai înainte fiind amintit cel mai important dintre acestia. deoarece ansamblurile de particule elementare sau de atomi devin corpuri macroscopice evidente. acest lucru apa~rând ca necesar în modelul ontologic ortofizic[31]. ale sentimentelor. iar corpul contine mintea totala~ . ci într-un alt mod pe care stiinta urmeaza~ sa~-l elucideze. Ea vine în contact. în primul rând cu realitatea macro scopica~. Va fi necesara~ o noua~ fizica~ cuantica~. ale voin?ei. De aceea el nici nu a putut fi pus în evidenta~ de fizica structurala * Cuplajul structural-fenomenologic ar putea implica si nivelul cuantic al realita~t?ii . Natura fenomenologicului este fizica~ si informationala~ în acelasi timp. rezultate din filosofia ortofizica~ a stiintei. atunci mintea totala~ a omului este constituita~ din mintea creierului (a sistemului nervos central) plus procesele mentale ale corpului sa~u[34 Creierul contine mintea. dar numai îmbi narea acestora constituie un fenomen mental * Procesul mental este o caracteristica~ a viului. ca un proces fizic si informational. are un caracter macro scopic. Roger Penrose. mintea omului. structural-fenomenologic. declarate. o si construieste.a * Mintea este un complex de procese mentale . continuificarea realita~tii externe si interne. fie parte a unui organism multicelular. Orice proces mental are o parte structurala~ si o parte fenomenologica~. Trecerea de la o stiin?a~ strict structurala~. probabil caracteristica lui esentiala * Procesul mental nu este posibil fa~ra~ fenomenologic. ca doua~ entita~ti separate. la una structuralfenomenologica~ apare ca foarte plauzibila~.V. Fiecare asemenea procesor mental este un procesor infor mational structural-fenomenologic. procesoarele mentale ale senzatiilor. Mintea este un complex de procesoare mentale si procese mentale[32 * Fiecare celula~ biologica~. numai în prezenta corpului omului care le reflecta~ prin mintea sa * In minte se poate petrece o îmbinare între macroscopic si microscopic cuantic. struc turalfenomenologica~. are o activitate de ordin mental. fa~ra~ a avea o minte deplina~ care sa~ îmbine toate procesoarele si procesele mentale necesare. ca o extindere a fizicii cuantice struc turale de asta~zi * In acelasi timp. In alta~ parte[33] am prezentat o teorie abstracta~ structural-fenomenologica~ a unei celule bi ologice care pune în evidenta~ posibilitatea unor procese men tale de tip subconstient Daca~ fiecare celula~ a corpului uman are procese mentale. dar nici identic egale 39 . ale intelectului.

Bucur esti. 1991. probabil. 1996. Inelul lumii materiale. 21. Editura stiin?ifica~ si Enciclopedica~. dar care se intersecteaza~ cu cel enuntat mai înainte.racai. cu intentia de a reexamina fundamentele stiintei. Bucuresti. care în interiorul ei este nonspatiala~. http://www. d. Editura Academiei. a fost formulat recent de prof. December 1995. Scientific American. Sa mai adaug ca acest "segment" este definit nu atat prin grila profesionala 40 . prof. în varianta ortofizica~ a teoriei structural-fenomenologice a mentalului. fiind procese reale. prof. O parte din mental se ga~seste în structurile creierului. dupa~ numele initiatorilor). se ga~seste în informaterie. ceea ce nu este chiar neîndrepta~tit. e. Gheorghe Tecuci. Volumele 20a si 20b au fost reedidate într-un singur volum: M.. The Puzzle of Conscious Experience. 1989. conceptuala~ si simbolica~" la Centrul pentru Cerceta~ri Avansate în Înva~tarea Automata~. spatial si aspa?ial al mintii. Bucuresti. fara a-ti selecta clientela.. ceea ce S-neurobiologia (neurobiologia structurala~) demonstreaza~ cu succes.. nu atat prin complexitate cat mai ales prin lipsa lor de substanta. ultimele nu sunt subiective în mod absolut .62-68. (on INTERNET. ca si întreaga realitate profunda~. NOTA~. Daniele Struppa. Ele con?in o obiectivitate fizica~ si infor mationala~. chiar daca~ nu pot fi observate di rect din exteriorul organismului Un alt aspect la care se refera~ filosofia clasica~ a mentalului este acela al spatialita~tii sau nespatialita~tii fenomenului mental . 302 pag. Dar acest fapt poate fi valabil numai pentru expresia fenomenologica~ a mentalului. dar va remarca dependen?a primordiala~ a mintii de creier si va afirma ca~ mintea se ga~seste în spa?iul universului acolo unde se ga~seste si creierul. Accesul ei într-o zona~ non-spa?iala~ a realita~tii profunde poate constitui o tema~ de studiu nu lipsita~ de impor tanta În studiul de fata~ s-au prezentat câteva elemente si conside ratii necesare desfa~sura~rii unui program de cercetare intitulat "Modelarea structural-fenomenologica~. în general. Prelucrarea Limbajului si Modelare Conceptuala~ al Academiei Române.fenomenologice.Chalmers. ele sunt pulsul sau indicatorul unei limite: cea care traseaza dificultatile cu care se confrunta un anumit segment social. ai ocazia sa intalnesti cazurile cele mai neobisnuite. David J. Bucuresti.ro/books/draganescu). nu însa~ si pentru partea lui structurala~. precum si de autorul acestui studiu. dar nu se poate împlini fa~ra~ analiza proceselor subiective .Deoarece analiza profunda~ a mentalului începe cu procesele mentale structurale obiective. Editura Academiei. Prezentari de caz 1. 1990. Pe de alta parte. trebuie remarcat cum. O teorie SP-neurobiologica~ va constata. p. Menas Kafatos. ambii de la George Mason University-SUA. DIAGNOSTICUL: STARI DEPRESIVE Cand lucrezi cu pacienti de tot felul. Bucuresti. nelocalizat al mentalului. 253 pag. Scopul programului este mai larg decât modelarea proceselor mentale.Editura Academiei. de la aceiasi universitate si directorul Centrului Academiei Române men?ionat mai înainte. dar unul din obiectivele lui este si acela al realiza~rii unei teorii structuralfenomenologice ortofizice a proce selor mentale si a constiintei Un program s mai larg (denumit KATEDRAST. Editura Academiei.Dra~ga~nescu. 1993 L'Universalité ontologique de l'information. 39 pag. în lumina orica~rei teorii structural. Eseuri . The Philosophical Tension and the Cosmic Feeling. Unii filosofi ai mintii constata~ caracterul nespatial. Partea fenomenologica~. dublul caracter. Informatia materiei.

. A baut ceaiuri cu gramada-fara nici un rezultat. dar care se ingramadesc in "societati" si secte "para". ba chiar crede ca-i fac rau. Nu pare convins de replica mea si aduce in sprijinul parerii sale reputatia terapeutului: cutare revista cu mare priza la public i-a dedicat un intreg serial! Nu pune la indoiala seriozitatea celor de la gazeta. Desigur ca Vasile nu se impaca cu ideea ca este un simplu muncitor si aspira sa fie un ins complicat. pentru ca ce este scris este indiscutabil real.. de unul singur. "Nu mai iau medicamente cat oi trai". si ca. Ii explic ca este cu neputinta sa vindeci prin telefon. iar treba aceasta ar trebui sa ne intrige pentru ca fata arata grozav. ca se plictiseste. Mai aflu ca nu se simte atras de prietena sa.. sa mergi la un spectacol. LUCIAN. in limite normale. Cand pomeneste de meseria lui. una sau doua nopti de insomnie.. sa citesti ceva captivant. Vasile devine insolent.. nimic nu se petrece (si) cu el... in fine. De pilda. cu "probleme" si manifestari iesite din comun. nimic. Nu-mi ramane decat sa-l invit sa o faca si sa-i urez succes! Morala se impune de la sine: "cazul" lui Vasile este tipic pentru o larga categorie de oameni-umbre care nici nu traiesc. care sa-l puna intr-o lumina favorabila. Nu-i mai putin adevarat. cafea. exista multe alte lucruri interesante in viata. pentru ca chestiile astea il excita. insa. Apoi imi declara ca a consultat cateva somitati din medicina naturista. Ma descoase care e opinia mea: sa mai bea sau nu ceaiuri? Eu insist insa asupra simptomelor sale. poti sa iesi in parc la o plimbare. Ii explic ca uneori mai si "doare". cat mai ales prin nivelul cultural si de discernamant care. care le confera o importanta pe care nu au avut-o si nu o vor avea niciodata in viata reala! 2. Il asigur ca nu este nimic neobisnuit aici. Nu poate bea alcool. nu trebuie sa ne sperie. ca nu are probleme. fixeaza si granita intre pacientul analizabil si cel care nu are nimic in comun cu psihanaliza. ca "vindecarea" lui prin telefon nu a durat decat cateva zile. Ma "ameninta" ca va consulta o duzina de radiestezisti si de alte asemenea figuri reputate pentru puterile lor vindecatoare. desi aveam reticente in privinta lui.. observand ca evita sa se refere explicit la ele. A venit la mine in speranta unui diagnostic. sa asculti muzica sau chiar sa dormi daca nu ai pofta de nimic in mod special.. Vasile nu-si ascunde dezamagirea. Imi intinde doua bilete de internare in spital. ca duce o viata rutinata. Admite formal dar se incapataneaza totusi in sensul "maladiei" sale. Ca durerea. ">Il intreb ce il "doare". am senzatia ca nu este foarte incantat. Dezolat. Comenteaza critia tratamentul psihiatric: imi spune ca s-a saturat de pilule. ca ii este jena de slujba si ca si-ar fi dorit poate ceva mai elevat. Imi cere sa-l vindec! Este sculer-matriter. si nu degeaba am scris cuvantul "pomeneste". un complex de inferioritate pentru ca ii cade parul si alte nimicuri familiare oricarui ins care este viu si nu mort. spune el cu un oftat. sa o recunoastem.. S-a simtit bine o vreme.. diagnosticul: stari depresive. caldicica. Balmajeste ceva despre "niste palpitatii". nici nu mor. ii repet eu: uneori nu avem pur si simplu chef de prezente feminine. parapsihologic. Probabil din cauza ceaiurilor de care a cam facut abuz. Bautura este un puternic excitant iar el nu dispune probabil de esapari.sau bugetara. Apoi s-a adresat unui terapeut care vindeca prin telefon (sic). venit din provincie si stabilit provizoriu in Bucuresti.. para-mai-stiu-eu-ce. Nimic paranormal. numai cu gandurile tale. a sperat sa ma dea gata cu paleta sa de manifestari anormale si nu a primit in schimb decat asigurarea ca este sanatos. 25 DE ANI 41 . Nu-i nimic anormal. In plus. Vasile este un barbat de circa 25 de ani care insista sa fie primit de mine si obtine o programare. apoi.

de catre anturajul sau. Ma~ cunoscuse intamplator intr-un cerc de prieteni si. ca era noapte si. cand nu intelegeam un vis de asemenea factura. Trebuie sa marturisesc ca solicitarea lui Lucian m-a cam pus pe ganduri. a devenit acum apatic si fara "apuc". care i-a starnit panicain noaptea respectiva. din proprie initiativa. deoarece nu inteleg cum s-ar putea rezolva un caz de nevroza numai prin discutii. cu o fata pe care ar vrea sa o ia in casatorie. Lucian nu are ambitii care sa-i depaseasca conditia. ajung sa inteleg ca L. desigur. Ma~ gandesc ca visul imi poate oferi cheia modificarilor de personalitate observate de L. Ma~ refer. de mai multi ani. Oamenii de conditie mai modesta nu apeleaza la psihanaliza pentru ca au sentimentul ca pierd vremea. Din cutezator cum era odata. nebun. psihanaliza nu se sinchiseste de diagnostic si ca nu apeleaza. cu diete alimentare. unul care se teme pana si de umbra lui. psihanalistul are de a face cu intelectuali. ne lasam in voia superstitiilor care ne amplifica si mai tare sentimentul unei nenorociri apropiate. injghebez o discutie banala din care astept. (Problma copiilor este extrem de accentuata si acest lucru are o semnificatie aparte. "Firul" imi este oferit chiar de Lucian. spune el. etc. Fara sa stiu din capul locului de unde sa incep ca sa inteleg cazul lui. a devenit un anxios. care l-a trezit infricosat cu cateva nopti inainte de a veni la mine. sa faca copii. pentru ca habar nu am ce vrea sa insemne visul asta". sa prind un fir de care sa ma tin in analiza. care se ofera sa-mi povesteasca un vis scurt. a consulta un psihanalist nu pericliteaza cu nimic imaginea publica a pacientului: el nu va fi declarat. in ultima vreme. nu poate concepe relatia cu o femeie fara a avea copii. ambitios. pentru a-mi cere o consultatie. aparent primejdioasa. sa intemeieze un camin. Pentru ei. l-au convins ca se intampla ceva cu el. interventii chirurgicale. Intelectual vorbind. cu o atmosfera sumbra. si ca. A venit la mine. este foarte mandru de virilitatea lui. desigur. Comentand visul. si de aceea s-a adresat psihanalizei. si-l indemn sa mi-l povesteasca. Apoi a mai constatat cu stupoare ca multe lucruri care ii placeau odinioara (nu vreau sa le insir aici) nu-i mai spun nimic. etc. un cosmar. totul este de competenta medicinei. totodata. Ca de obicei. de purtare. ceva nesanatos. iar aceasta i se pare nesatisfacatoare. s-a deschis fereastra prin care a tasnit un val de sange care m-a improscat din cap pana in picioare. In plus. la psihanaliza. utilizand toate sugestiile pe care le implica el. Aflase ca. ambitie de castig: el care facea o multime de invarteli ca sa-si rotunjeasca veniturile. Am visat. Cazul lui Lucian arata cum se modifica personalitatea unui om atunci cand increderea si pretuirea de sine se bazeaza pe constitutia sa sexuala. pentru te miri ce. trebuie sa fie cheia anxietatii de care sufera el. urmarind toate caile mai mult sau mai putin promitatoare pe care aluneca discutia noastra. chiar daca nu intelesese mai nimic din ceec ce comentasem eu pe marginea unei lucrari de psihanaliza.) Ii arat ca visul. adica a acelei medicine care actioneaza cu medicamente. Lucian mi-a declarat ca este foarte nelinistit de faptul ca. In general. Este insa un ins temerar... a constatat o modificare negativa a caracterului sau. cu oameni care se bucura de o anumita pregatire a mintii care le permite sa acceada mai usor la ideile si conceptiile psihanalitice. Lucian a cutezat sa se adreseze unui psihanalist in ciuda faptului ca impartasea si el aceleasi prejudecati.Lucian are 25 de ani. si cu un inalt simt al respectului fata de tot ceea ce nu intelege. la un moment dat. realizase totusi ca psihanaliza se ocupa de cazuri de afectiuni nevrotice intr-o maniera mai speciala si.. munceste intr-o fabrica din Bucuresti si este prieten. nevatamatoare. Alte multe detalii de temperament. la ajutorului retetarului farmaceutic. nu mai are aceeasi pofta de lucru. automat. ca de obicei. Si ca daca il 42 . diferit de psihiatrie. Apoi. M-am trezit cu frica in oase.

a zis L. ceva familiar urechilor noastre de crestini educati la scoala biblica a Vechiului si Noului Testament. Ai luat totul asupra dumitale. 43 . Asta suna ca o acuza. insotita de toate celelalte complicatii si deformari caracteriale.). Este si momentul in care inteleg mesajul visului. a descoperit sursa psihologica. ne lamurim cu cazul lui. L. Valul de sange este o aluzie cam fara perdea la faptul ca prietenei lui Lucian i-a venit ciclul si. deci. cat pe-aci sa devii tata? Imi confirma cu un gest scurt al capului dar fara nici o alta completare. Aceasta explicatie ii este oferita si pacientului. Conchid ca visul lui se refera tocmai la acest lucru. este o reactie la ideea ca nu este viril. Pentru ca. inconstienta (refulata) a anxietatii lui L. nu a ramas insarcinata! Iata cheia anxietatii lui L.interpretam.Desigur ca indata ce lucrurile s-au lamurit in acest sens. Dar mai exista un detaliu nu lipsit de importanta: sangele din visul lui a cazut pe el ("m-a improscat din cap pana-n picioare". adresandu-se unui sexolog. Apoi a legat cele doua elemente psihice. la un pas de fericitul eveniment? Adica. recent. dar eu nu intelegun lucru: cum se explica faptul ca. este pentru ca el se considera vinovat de faptul ca prietena lui nu ramane insarcinata. intr-un cuplu de forte care explica conditia actuala a lui L. care se detensioneaza pentru ca intelege ce si cum in privinta cazului lui. nu mai are de facut altceva decat sa verifice ipoteza ne-virilitatii sale.. Explicatia suna cam asa: dumneata suferi din cauza ideii care ti s-a infipt in cap ca nu esti viril. Cum a facut acest lucru? Interpretand un vis al pacientului cu ajutorul contextului de idei furnizat de problemele sale de viata. Ce a facut psihanaliza confruntata cu un asemenea caz? Mai intai. anxietate si ideea anxioasa. Aceasta este adevarata sursa a anxietatii lui. in asa fel incat nu mai raman decat sentimentele de inferioritate care l-au starnit sa mi se adreseze. Este ceea ce a si facut. pentru ca este neplacuta pentru eul lui Lucian. Lucian nu are nici o explicatie rationala la acest fapt. Inteleg ca subiectul il stinghereste si ca nu ar vrea sa insist asupra lui. O ezitare ma face sa indraznesc o intrebare in plus: ai fost cumva..nu are. Ideea in sine este refulata. Si aceasta idee a aparut odata cu constatarea ca prietena dumitale nu a ramas gravida. pe care o contracareaza. nu-i are pana acum? Imi raspunde ceva neclar si realizez ca am pus degetul pe rana. la dorinta lui de a deveni tata. Nu are copii pentru ca. asa cum am sugerat deja. desi isi doreste copii. se identifica cu virilitatea lui iar o atingere adusa acestei componente a personalitatii lui afecteaza intreaga personalitate. L. Anxietatea lui. Daca sangele a cazut peste L.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful