CENTRUL DE PLASAMENT

Centrul de plasament din cadrul Directiei Judetene (de sector) pentru Protectia Drepturilor Copilului are ca principal obiect de activitate ocrotirea de tip rezidential pe o durata determinata a copilului aflat in dificultate. Centrul de plasament este un serviciu care in majoritatea cazurilor provine din restructurarea institutiilor de tip rezidential care pâna in 1997 au functionat conform Legii 3/1970 privind ocrotirea unor categorii de minori. Restructurarea vechilor institutii rezidentiale (conform prevederilor din Ordonanta de Urgenta nr. 26/1997) se inscrie ca o etapa esentiala in cadrul Strategiei Guvernamentale in domeniul protectiei drepturilor copilului. Ocrotirea de tip rezidential este considerata un serviciu prestat copilului. Intr-o abordare calitativa a obiectului activitatii centrului de plasament copilul este in centrul tuturor principiilor si obiectivelor de activitate, el fiind considerat clientul serviciului oferit. Obiectul activitatii centrului urmeaza sa fie explicitat in capitolele urmatoare prin detalierea tuturor componentelor serviciului si prin enuntarea elementelor care confera un minimum obligatoriu de calitate acestor componente.

Principiile
Transformarea leaganului sau a casei de copii in centru de plasament nu inseamna numai schimbarea denumirii, reorganizarea interna sau o noua schema de personal. Noile principii sunt cele care determina schimbarile de structura, de functionare, de schema de personal - antrenând in mod obligatoriu schimbari in activitatea personalului, in abordarea problematicii copilului in dificultate siin mentalitatea celor implicati direct sau indirect in (re)integrarea copiluluiin societate. Ele stau la baza organizarii pe componente a standardelor de calitate a ocrotirii copilului in Centrul de Plasament si vor fi in detaliu analizate in prezenta lucrare. Principiile vor fi enuntate si prezentate pe scurt in cele ce urmeaza. Drepturile fiecarui copil trebuie recunoscute, respectate si promovate. Prevederile Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului, care este un document de referinta ce contine principii generale - trebuie sa fie transpuse in practica prin metode concrete Acest principiu implica cunoasterea Conventiei de catre personalul centrului (prin cursuri de formare si activitati de informare) si in aceeasi masura popularizarea ei in rândul copiilor si familiilor acestora. Pornind de la analiza nevoilor speciale ale copiilor aflati in dificultate si care beneficiaza de o masura de protectie prin plasament intr-o unitate de tip rezidential, acest principiu se refera la reflectarea prevederilor conventiei in conceperea proiectului institutional, organizarea spatiului si a activitatilor, promovarea unui mod profesional de interventie in favoarea copilului si cu antrenarea lui directa. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului are un caracter holistic, afirmând ca toate drepturile sunt esentiale, indivizibile, interdependente si egale. Obligativitatea respectarii si promovarii acestor drepturi se reflectaintr-o maniera transversala in toate standardele cu privire la protectia copiluluiin Centrul de Plasament. Desi nu vor figura explicit cu denumirea de drepturi ale copilului, in lucrare se va insista pe respectarea si realizarea drepturilor copilului la viata si dezvoltare in toate privintele existentei copilului, inclusiv cele fizice, afective, psiho-sociale, cognitive, sociale si culturale, nivel de trai corespunzator, servicii eficiente de ocrotire a sanatatii, ingrijire speciala si securitate sociala, 1

ocrotire si educatie personalizata, protectie impotriva oricarei forme de abuz sau maltratare, identitate si istorie proprie, libertate spirituala, religioasa, a constiintei si a cuvântului, exprimare libera, intimitatea propriei persoane, pastrarea/dezvoltarea legaturilor cu propria familie si reintegrare familiala si sociala, standarde de viata corespunzatoare, odihna, joc si vacanta, informare din diverse surse, reevaluare periodica a masurilor de protectie. Copilul - în acest caz particular, copilul ocrotit intr-un centru de plasament - nu trebuie sa sufere discriminari indiferent de rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politica sau de alta natura, nationalitatea, apartenenta etnica si sociala, averea, infirmitatea, nasterea sau situatia sa, sau a parintelui sau tutorelui. Dezvoltarea copilului in centrul de plasament este asigurata in conditii cât mai apropiate de mediul familial. Un aspect important este amenajarea si dotarea unitatii precum si organizarea activitatilor colectivitatii formate din copiii rezidenti si personalul centrului de plasament astfel incât sa fie posibila aplicarea proiectului individualizat de protectie a fiecarui copil,in care exigentele create de asigurarea unui mediu securizant si de nevoile psihoafective ale copiilor sa se armonizeze cu tendintele de deschidere catre societate. Astfel, relatiile care se dezvolta in cadrul colectivitatii centrului de plasament trebuie sa asigure copilului protejat - ca individ si ca membru al unui grup - sentimentul apartenentei si integrariiintr-un mediu de tip familial. Valoarea modului de ingrijire si de asigurare a dezvoltarii copilului intr-un centru de plasament nu este o valoare intrinseca: ea se exprimain cadrul proiectului institutional si al proiectului individualizat de protectie a copilului. Practic, aceste doua tipuri de proiecte sunt complementare: - proiectul institutional construieste cadrul general al organizarii si functiiile centrului de plasament, stabileste relatiile functionale in interior si in exterior in cadrul complexului de servicii destinate protectiei copilului, propune activitatile specifice, defineste resursele (materiale, umane, financiare) si utilizarea acestora, exprima modalitatile de evaluare a activitatii. - proiectul individualizat de protectie a copilului reprezinta formalizarea actiunilor si a mijloacelor prin care fiecare copil este ocrotit si educat astfelincât dezvoltarea, cât si (re)integrarea sa in familie si in societate sa fie asigurate, iar acestea in cadrul specific al proiectului institutional. Fiind un serviciu centrat pe copil, activitatea se desfasoara conform unui proiect individualizat bazat pe evaluarea situatiei specifice si a nevoilor fiecarui copil, tratat ca subiect unic si complex, cu identitatea si istoria sa. Spre deosedire de vechile institutii de tip rezidential, in care ingrijirea si educatia se derulau dupa un model colectiv, in centrul de plasament fiecare copil este abordat individual, interventia complexa in favoarea (re)integrarii familiale si sociale fiind bazata pe evaluarea initiala a situatiei sale specifice si proiectarea unei interventii coerente, permanent adaptate evolutiei nevoilor copilului. Protectia asigurata de centrul de plasament are un caracter temporar: proiectul individual de protectie a fiecarui copil prevede solutii pentru (re)integrarea sa familiala in termen cât mai scurt. Daca in casa de copii sau in leagan nu se punea problema scurtarii la maximum a duratei institutionalizarii, acesta este un principiu fundamental pentru centrul de plasament. Punerea sa in practica implica construirea unor mecanisme pentru: - dezvoltarea relatiilor cu familia (eventual largita);

2

pregatirea si aplicarea alternativelor de ocrotire in familii substitutive (asistent maternal sau familie adoptiva), in strânsa legatura cu celelalte servicii destinate protectiei copilului; - diversificarea serviciilor oferite de DJPC (exemplu: deplasarea treptata a accentului de pe servicii de ocrotire pe servicii de prevenire) si in paralel cu aceasta, reconversia profesionala a personalului din centrele de plasament. Activitatile desfasurate in centrul de plasament au caracter deschis catre societate: prin modul de organizare, prin relatiile pe care le promoveaza, centrul de plasament devine un serviciu integrat in comunitate. Centrul de plasament - prin definitie - face parte dintr-un sistem judetean de servicii, destinate protectiei copilului, care sunt oferite de Directia Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului. El nu mai este o institutie cu personalitate juridica in subordinea unui minister, ci un serviciu al comunitatii, cunoscut si sprijinit de comunitate. Pentru realizarea efectiva a deschiderii catre societate, sunt necesare la nivelul proiectului institutional: proiectarea si aplicarea unei strategii de comunicare, de promovare a imaginii centrului, precum si antrenarea structurilor comunitatii (indivizi, scoala, biserica etc.) in calitate de parteneri in aplicarea proiectului institutional - activitati coordonate de DJPDC. La nivelul proiectului individualizat de protectie a copilului: integrarea acestuia in viata sociala intr-un mod similar celorlalti copii de vârsta lui, sustinerea participarii directe a copilului la activitati in cadrul comunitatii (activitati punctuale sau cu caracter permanent). Personalul centrului de plasament face parte din echipa de personal a DJPDC si este integrat in sistemul resurselor umane antrenate in aplicarea strategiei judetene (de sector) de protectie a copilului. Aplicarea efectiva a noului mod de asigurare a protectiei copilului aflat in dificultate presupune antrenarea responsabila, constienta si motivanta a personalului aflat in contact direct cu copilul. Reorganizarea institutiilor presupune modificari ale statutului, dificultati de comunicare, de intelegere si de asimilare a schimbarii de catre personalul direct implicat. Daca reforma este proiectata sau daca strategiile judetene sunt gândite si coordonate de catre conducerea DJPDC, realizarea sa practica, respectiv imbunatatirea efectiva a modului de protectie a copilului in dificultate nu se pot realiza fara concursul sutelor de educatori, asistenti si lucratori sociali, infirmiere, instructori de educatie care lucreaza in relatie directa cu copilul. La acest nivel atât de important exista cele mai mari riscuri de esec: fie din lipsa de informare si de pregatire, fie din inertie sau chiar rezistenta la schimbare, personalul nu realizeaza importanta desfasurarii activitatilor in mod corespunzator, in beneficiul copilului. De aceea este important sa actionam pentru evitarea/atenuarea acestor riscuri si consideram ca primul pas care trebuie facut ar fi integrarea personalului centrelor de plasament in echipa DJPC - o integrare nu numai pe hârtie (respectiv pe statele de functii, plata etc), ci o integrare reala, prin includerea in managementul resurselor umane la nivel de directie a acestor resurse din fostele institutii, dintr-o perspectiva de recunoastere si de valorizare a experientei profesionale, de antrenare in aplicarea reformei. Construirea unor relatii de parteneriat si de comunicare, in nici un caz de rivalitate, intre angajatii DJPDC din diferitele servicii si personalul fostelor leagane si case de copii; Consultarea, informarea si formarea tuturor categoriilor de personal in legatura cu modalitatile de restructurare a institutiilor pe baze constructive si plecând de la principiile aplicarii reformei sistemului de protectie a copilului aflat in dificultate. -

3

Lupta cu mentalitatile a fost dintotdeauna recunoscuta ca o lupta grea si de lunga durata, de aceea integrarea personalului si dezvoltarea unui spirit de echipa pluridisciplinara sunt aspecte ce nu trebuie subestimate. Pentru acest amplu proiect de restructurare a institutiei de tip rezidential e necesara mobilizarea unor importante resurse financiare - insa chiar daca aceste resurse importante sunt identificate, ele nu vor putea fi utilizate corespunzator daca profesionistii din DJPDC si din institutii nu vor fi motivati si antrenati pentru atingerea unor finalitati comune. Structura organizatorica a centrului de plasament are ca element fundamental MODULUL. Centrul de Plasament este organizat in subunitati de maximum 20-30 copii (pe criteriul vârstei) ; fiecare subunitate este structurata in module (2-4 copii/modul pentru 0-2 ani, respectiv 6-10 copii/modul pentru 2-18 ani.) La nivel de modul se realizeaza principalele functii ale serviciului: ingrijire, educare, socializare, evaluare etc. Se recomanda trecerea treptata la organizarea pe verticala a modulelor, aceasta modalitate fiind usor de aplicat in special in casutele de tip familial. Scaderea treptata a numarului de copii ocrotiti in centrul de plasament se face in paralel cu diversificarea treptata a serviciilor destinate protectiei copilului, ceea ce implica un proiect institutional flexibil, precum si informarea si pregatirea profesionala continua a personalului. Buna cunoastere a contextului local, a problematicii specifice in domeniul protectiei copilului, va permite proiectarea sistemului de servicii oferite de DJPDC pentru a raspunde nevoilor locale. Este esential ca organizarea si functionarea acestor noi servicii sa creeze un sistem integrat la nivel judetean, destinat atât protectiei copilului aflat in dificultate si pregatirii reintegrarii acestuia in familie si societate, cât si prevenirii aparitiilor situatiilor care pot pune in pericol securitatea si dezvoltarea copiilor. Centrele de plasament trebuie sa fie concepute si organizate ca si componente functionale integratein acest sistem, asigurând: - complementaritatea activitatilor si functiilor acestora; - relatii clare si functionale intre servicii; - mobilitate a resurselor umane, care sa fie pregatite pentru a lucra in diferitele componente ale sistemului; Comunicare Diversificarea serviciilor oferite de DJPDC este o garantie a capacitatii serviciului public specializat de a oferi cadrul adecvat pentru protectia copilului aflat in dificultate in concordanta deplina cu necesitatile sale. Standarde de calitate privind protectia copilului in centrul de plasament

Partea a II-a OBIECTIVE SI ELEMENTE MINIME PENTRU ASIGURAREA CALITATII PROTECTIEI COPILULUI IN CENTRUL DE PLASAMENT

4

Pentru a propune o imagine globala a calitatii serviciului oferit fiecarui copil in parte. prevenirea incendiilor. alcatuit din componente interdependente si obligatorii. In stabilirea componentelor se tine contin primul rând de dimensiunile nevoilor de dezvoltare ale fiecarui copil. Functionalitate si siguranta In centrul de plasament. studiu individual.in proiectul centrului de plasament se va asigura interdependenta componentelor si fiecare dintre ele se va trata cu aceeasi responsabilitate.1 Conditii de locuit Ambianta generala Obiective Elemente minime de realizare Amplasarein cadrul comunitatii Centrul de plasament nu se construiestein zone izolate de comunitate Sunt preferate locurile aflatein proximitatea unitatilor deinvatamânt.in aceeasi masura de nevoile specifice ale copilului ocrotit intr-o structura de tip rezidential Desi in document sunt explicitate separat. constituind un instrument de management usor de aplicat.enumerarea elementelor minime care contribuie la atingerea acestor obiective. educarea si socializarea copilului Reintegrarea (integrarea) familiala si sociala a copilului Promovarea accesului la informatie si a posibilitatilor de exprimare libera a opiniei II. in ansamblul sau. igiena vietii in colectivitate. culturale si a altor servicii ale comunitatii. a institutiilor medicale. 5 . se expliciteaza fiecare componenta prin stabilirea unor obiective operationale: .Serviciul acordat copilului pe parcursul protectiei sale in centru este un serviciu complex. Complexitatea serviciului rezulta din proiectarea interventiei pe baza abordarii personalitatii si nevoilor copilului in ansamblul acestora. petrecerea timpului liber. Principalele componente ale serviciului pe care centrul de plasamentil ofera copilului pe perioada rezidentei sunt: Asigurarea conditiilor de locuit (cazare. etc. se au in vedere toate componentele minime pentru a asigura protectia copiilor din toate punctele de vedere. Daca centrul de plasament este situat departe de comunitate si nu este posibila pe termen scurt/mediu schimbarea acestui sediu. Unitatea este dotata cu centrala proprie pentru incalzire si furnizarea apei calde sau este racordata la un sistem de termoficare care ofera servicii sigure si de calitate. a accidentelor. Elementele specificate suntin acelasi timp elemente de evaluare si de autoevaluare a proiectului centrului de plasament. fara igrasie.) Ingrijirea. se asigura conditiile de mobilitate necesare participarii constante a copiilor la viata comunitatii. consolidate. aimbolnavirilor. Este obligatoriu ca in unitate sa functioneze cel putin o linie telefonica directa. Sanatate Educatie Dezvoltare emotionala si comportamentala Identitate Relatii familiale si sociale dar. Centrul de plasament dispune de cladiri noi sau renovate corespunzator. masa. Interventia presupune mai multe componente.

fara elemente metalice periculoase. birou sau masa de scris. lenjerie de pat. etc. efectuarea temelor. cât si prin elementele decorative folosite. etc. . baie/toalete. 6 . etajera. gardul trebuie sa permita vizibilitate din ambele directii Diversitate Spatiile vor fi diferit amenajate. Se stimuleaza decoratiunile personalizate. spatiu pentru servire/preparare gustari. evitându-se salile mari. desene. Peretii sunt zugraviti de preferatin culori pastelate. Dormitorul serveste pentru odihna. debara. (dupa propria dorinta). joc etc. scaun.Atmosfera de tip familial Spatiile aferente unitatii se compartimenteaza. spatiul afectat centrului este inconjurat cu garduri deinaltime medie. Se asigura dotarile necesare pentru a face posibila supravegherea permanenta a copiilor de vârsta mica (0-4 ani) : usa cu geam catre hol Prizele. Se aleg culori vesele pentru covor. adaptate gustului si vârstei copilului . joaca etc. dulap. depersonalizate Spatiul aferent unui modul cuprinde elementele minime dintr-o locuinta familiala (dormitoare. draperii. pastrarea obiectelor personale.in acest scop copiii participa direct la decorarea dormitorului lor. geamurile.2 ) Dormitorul Elemente minime de realizare Respectarea numarul maxim de copiiintr-un dormitor Numarul maxim de copii depinde de vârsta acestora 0-2 ani 2-14 ani 14-18ani : 4 copii 3-5 copii 3 copii Incepând de la vârsta de 3 ani se realizeaza separarea pe sexein dormitoare Asigurarea suprafatei minime pentru un copil Suprafata minima alocata unui copil este de 6 mp Functionalitate si siguranta . perdele. jucarii. daca peretii sunt albi. Pentru zugravirea si decorarea camerelor se utilizeaza culori vesele Se utilizeaza un mobilier asemanator celui familial. Este similar camerei copiilor dintr-o familie Mobilier trebuie sa fie adecvat vârstei si sa ofere conditii sanatoase pentru odihna. balcoanele sunt protejate pentru prevenirea accidentelor (adecvat vârstei copiilor. spatii de afisaj cu fotografii ale familiei si ale prietenilor. camera de zi. dar si pentru pregatirea lectiilor. In exterior. atât prin amplasarea pieselor de mobilier. 1. calduroasa si usor de igienizat Se asigura un program de igienizare zilnic/saptamânal/lunar Atmosfera de tip familial Mobilier dormitorului este diversificat (se evita paturile de spital) Fiecare copil are locul propriu : pat. . Pardoseala trebuie sa fie aderenta. elementele de decor trebuie sa aduca o nota de culoare.

respectiv oficiul se doteaza cu instalatii si aparatura corespunzatoare pentru gatit. 4) Spatii pentru servirea/prepararea mesei Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Bucataria comuna cu dependintele acesteia se amenajeaza intr-un corp de cladire separat de module. Spatii igienico-sanitare Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Se prevede cate un grup sanitar (cabina dus. organizarea unor activitati de autogospodarire sau a unor mici evenimente. In fiecare subunitate se organizeaza o debara pentru pastrarea lenjeriei curate. . Instalatii electrice sunt protejate . ci sunt inchise in spatii accesibile doar personalului. langa club. pentru igienizarea veselei . chiar sa strice unele jucarii. pentru pastrarea alimentelor. copilul trebuie lasat sa se joace. Igiena. Se stabileste si se respecta un Program zilnic de igienizare a spatiilor. sala de sport. Este obligatorie existenta grupurilor sanitare separate pentru personal In spatiile destinatein principal activitatilor comune se instaleaza câte un grup sanitar alcatuit din WC pe sexe + chiuveta. in centrele de plasament de talie mare.in care masa se serveste incain cantina/ Se prevede un spatiu cu masina de spalat (o masina la 2-3 module). Substantele de igienizare (detergenti) nu se lasa la indemâna copiilor. a prosoapelor. chiuveta. fetelor de masa. La fiecare modul (sau grup de 2-3 module) se amenajeaza un oficiu in care se asigura posibilitatea pregatirii/servirii de gustari sau mese de duminica.. masina de calcat -pentru igienizarea obiectelor de imbracaminte personale ale copiilor.atat la nivel de unitate cât si de modul 7 . WC) la fiecare modul. langa spatiile de servire a mesei (în cazul centrului de plasament de talie mare. functionalitate si siguranta Bucataria. etc. . Se amenajeaza un spatiu pentru servirea mesei in fiecare casuta (în cazul casutelor de tip familial) sau la nivel de unitate. dar si posibilitatea de a interveni din afarain caz de nevoie. Materialele utilizate la amenajarea grupurilor sanitare sunt alese astfel incât sa permita intretinerea si igienizarea facila. Exemple: lânga spatiul de primire de la intrarea in centru. Se asigura apa rece si calda permanent . La nivel de unitate functioneaza o spalatorie-calcatorie pentru igienizarea lenjeriei de pat. igiena si siguranta Instalatiile sanitare sunt adaptate varstei copilului Se prevede o compartimentare adecvata pentru a asigura respectarea intimitatii copilului. Mentinerea ordinei nu trebuie sa fie o preocupare obsesiva . Functionalitate. etc.

un aparat de radio (sau radiocasetofon) . sarbatori religioase. 1. geamuri protejate. posibilitatilor de dotare deja existentein centru. frigider.) este riguros controlat si supravegheat. In spatiile de joaca din exterior se instaleaza leagane. bancute. care sunt atât individuale. 8 . etc. cei mai mari vor fi pregatiti corespunzator si vor avea afisate regulile de folosire. Salile de joaca se doteaza cu tarcuri si saltele pentru cei mici Este necesar ca la nivel de unitate (club) sa existe urmatoarele dotari: statie de amplificare. biblioteca. mai ales la vârste mai mici. cercuri de informatica. voley Functionalitate si siguranta Instalatiile de joaca si jucariile se selectioneaza tinând cont de toate eventualele riscuri de accident pe care le implica. Anul Nou. Televizorul se amplaseaza la o inaltime corespunzatoare In exterior se va evita betonarea completa a curtilor de joaca Se prevad din apropierea locurilor de joaca. in locuri vizibile accesibile doar personalului. aparate de gimnastica. groapa cu nisip. (adaptate vârstei copiilor. placut. In dotarea modulelor se prevad jocuri si jucarii adaptate vârstei. Se amenajeaza terenuri de minifotbal. instrumente muzicale. . diversificat Vesela. redactie revista. tobogane. casetofon. cutite. In exterior se amenajeaza: -curte cu spatii de joaca -teren activitati sportive -spatii verzi (eventual o mica gradina) Dotari minime In camera de zi : un televizor. artizanat. arte plastice. specificului local.Accesul copiilor la masina de gatit. truse de prim ajutor in caz de accident. etc. etc. cât si comune (într-o proportie echilibrata) . Vesela si tacâmurile utilizate trebuie sa fie usor de igienizat Atmosfera de tip familial In cazul unitatilor mari este necesara compartimentarea spatiilor de servire a mesei Este necesar un sistem de autoservire pentru copiii peste 7 ani Se asigura copiilor posibilitatea de optiune (cel putin partiala) intre doua meniuri la masa de pranz Este obligatorie consultarea copiilor in intocmirea meniurilor Decorul salii de mese este colorat. accesorii de bucatarie periculoase (aparatura electrocasnica. In toate spatiile de joaca se asigura prize. tacâmurile si fetele de masa au un aspect adecvat vârstei copiilor Se asigura posibilitati de organizare a meselor festive cu prilejul unor sarbatori (aniversari ale copiilor.5) Conditii pentru petrecerea timpului liber Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare In interior se amplaseaza: -mici spatii de joaca chiarin dormitorul copilului si posibilitati de pastrare a jucariilor preferate -loc pentru petrecerea in comun a timpului liber in camera de zi de la fiecare modul -club.

Functionalitate si siguranta Se respecta un program al vizitelor. etc. a uneltelor sau a substantelor toxice si a oricaror produse care punin pericol sanatatea copiilor. cu persoane din afara institutiei. Se interzice depozitareain curtile de joaca a diferitelor materiale de constructii. maltratare. cât si pentru prietenii sau colegii de scoala ai copiilor. cum ar fi in cazuri de abuz.7) Spatiul pentru intâlniri cu membrii familiei. La nivel de unitate se amenajeaza o camera pentru intâlniri copii-familie (daca nu exista un centru de pregatire a integrarii si reintegrarii familiale pe lânga unitate) Ambianta de tip familial Se doteaza cu un mobilier familial (fotolii. Copiii sunt consultati pentru intocmirea acestui program. sapun.) 9 . pasta de dinti. masuta) Se realizeaza decoratiuni vesele (de preferat realizate chiar de copii) Se respecta dreptul copilului si al familiei sale de a discuta in intimitate. mai ales in centrele de plasament unde sunt ocrotiti copii scolari. Copiii dispun de obiecte personale de igiena (periuta de dinti. . In program se specifica acele cazuri in care proiectul personalizat al copilului precizeaza obligativitatea supravegherii vizitei. scaune joase. se amenajeaza o sala de lectura (poate fi sala de lectura a bibliotecii). prosoape. In dormitor sau in camera de zi se va amenaja pentru fiecare copil un birou (masa de scris) cu scaun si etajere pentru carti. caiete. 1. fara prezenta unor persoane din afara (doar in conditiile in care aceasta nu este periculoasa pentru copil. atât pentru membrii familiei.1) Asigurarea conditiilor de igiena siingrijire a sanatatii Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea igienei personale a fiecarui copil . Functionalitate si siguranta Se asigura iluminat corespunzator (veioza de birou) Mobilierul de birou indeplineste conditiile ergonomice 1.2 Ingrijirea.. Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Camera de zi a modulului poate servi si ca spatiu pentru primirea oaspetilor . etc. II. educarea si socializarea copilului 2.6) Locul pentru studiu individual Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare . La nivel de unitate.

sala de mese. agresarea verbala. separat de cele pentru copii. cu participarea echipei pluridisciplinare (nu numai asistentul medical raspunde de educatia pentru sanatate. Se colaboreaza cu alte servicii de specialitate din comunitate Se va acorda cea mai mare atentie discutiilor individuale cu copiii (educator-copil. . privare de hrana. sa inteleaga importanta igienei personale. Se deruleaza (individual si colectiv) programe educative pentru dezvoltarea deprinderilor de igiena. intr-un climat deincredere reciproca. Eventualele cazuri de abuz sau neglijare se dezbat in echipa pluridisciplinara sub coordonarea sefului de centru si a directorului DJPDC si se iau decizii in consecinta. etc. Aceste programe educative vor fi realizate pe grupe de vârsta. la intervale de timp bine precizate in proiectul institutional. Igienizarea obiectelor personale de imbracaminte se asigura la nivel de modul (sau grup de 2-3 module).) sau psihica (umilirea. camere de zi. Personalul este riguros evaluat. ci si educatorul. Fumatul este interzis in prezenta copiilor si in orice spatiu destinat acestora. asistent social-copil). de alimentatie corecta. interzicerea contactelor sociale. Dezvoltarea responsabilitatii copilului pentru pastrarea propriei sanatati Prin metode educative adecvate vârstei. Este obligatorie existenta grupurilor sanitare pentru personal. se permite fumatul numai in locuri special amenajate. stabilite prin Regulamentul intern. holuri. initial la angajarea in munca si ulterior. privare de imbracaminte etc. Este interzisa orice forma de pedeapsa fizica (bataie. Protejarea contra oricarei forme de neglijare sau abuz. intimidarea. a alimentatiei corecte. Asigurarea igienei colectivitatii Se aplica programe de curatenie si dezinfectare zilnice/saptamânale/lunare pentru dormitoare. psiholog-copil. grupuri sanitare. a exercitiului fizic atât in viata cotidiana. Promovarea sanatatii personalului Personalul este obligat sa efectueze periodic controale de evaluare a starii de sanatate fizica si psihica. Personalul urmeaza periodic cursuri de pregatire complementara pentru a preveni si a observa orice forma de abuz sau neglijare si pentru a interveni in asemenea situatii. psihologul etc. etc.) . copiii sunt sprijiniti sa adopte un stil de viata sanatos.). Fiecare membru al echipei trebuie sa ofere copilului un exemplu personal de igiena si de comportament sanatos. Alimentele se depoziteaza si se pregatesc in conditii de igiena Lenjeria de pat se schimba de câte ori este cazul la sugari si copiii mici si saptamânal la copiii peste 2 ani. Copilul este pedepsit in caz de nevoie numai prin metode educative. care trebuie sa aiba caracterul prietenesc si deschis al discutiilor dintre parinte si copil. etc. In centrul de plasament se interzice consumul de bauturi alcoolice si de droguri. Se realizeaza programe de educatie sexuala si contraceptiva. programe de educatie impotriva fumatului si a consumului de bauturi alcoolice si de droguri. in cel mai scurt timp si luând toate masurile de precautie pentru a preveni repetarea unor asmenea fapte. cât si pentru sanatatea lor de viitori adulti. de pastrare a ordinii si curateniei.Se asigura fiecarui copil imbracaminte si incaltaminte adecvate calitativ si cantitativ pentru fiecare sezon. . 10 .

2) Dezvoltarea afectivitatii si a personalitatii copilului Obiective Elemente minime de realizare Interventie personalizata Pentru fiecare copil echipa pluridisciplinara propune si aplica un proiect personalizat de (re)integrare familiala si sociala.Prevenirea imbolnavirilor si ocrotirea sanatatii copiilor Se acorda o atentie deosebita nevoilor personale deingrijire a sanatatii fiecarui copil . -la intervale de timp determinate (functie de vârsta) pe parcursul protectiei in centrul de plasament. incendiu. Se respecta un program zilnic de activitati in aer liber pentru copiii de toate vârstele si in toate anotimpurile. Alimentatia copiilor este echilibrata si in conformitate cu necesitatile biologice specifice fiecarei vârste (un asistent nutritionist va coordona intocmirea meniurilor.vârsta . se asigura cu strictete regimul alimentar stabilit de medic. 2. precum si modul de preparare). in acest scop.obiectivele. va evalua calitatea/cantitatea alimentelorinainte si dupa prelucrare.S. serviciul public specializat incheie contracte cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate C.J.istoricul . Sunt avute in vedere cu prioritate activitatile specializate de terapie a problemelor psihologice specifice fiecarui copil in dificultate. drame personale. datorate unor cauze precum: lipsa afectivitatii in familie/în serviciile de ocrotire anterioare. Fiecare copil beneficiaza de controlul periodic al vederii si al danturii. Fiecare copil cu o stare de sanatate normala beneficiaza de controale medical de rutina -la intrareain centrul de plasament. Momentele de evaluare stabilite in proiectul personalizat sunt in primul rând momente de revizuire si eventual reconstruire a planului de interventie. precum si de tratament adecvat (ochelari. disparitia unui copil. precum si implicarea in calitate de partener a familiei copilului. antecedente de abuz sau de neglijare in familie si/sau in afara familiei. institutionalizare de lunga durata. Personalul este pregatit sa observe eventualele semne de imbolnavire a copilului la diferite vârste si sa ia masurile necesare cu responsabilitate.rapoartele privind dezvoltarea copilului din toate punctele de vedere Activitatile realizate in cadrul proiectului personalizat suntin acord cu: .momentele de evaluare . lucrari stomatologice) Copiii ocrotiti in centrul de plasament sunt in evidenta unor medici de familie. In fiecare centru de plasament se afiseaza in biroul personalului (accesibil inclusiv supraveghetorului de noapte) liste operationale cu numerele de telefon ale persoanelor resursa/ serviciilor care se contacteazain caz de urgenta (accident. In caz de imbolnavire.nominalizarea specialistilor care intervin si a responsabilitatilor acestora . 11 .A. Se incurajeaza cunoasterea de catre fiecare copil a riscurilor de imbolnavire si consilierea lui pentru un mod de viata sanatos. intrarea unor persoane nedorite). imbolnavire. care cuprinde: .personalitatea copilului Ritmul activitatilor este adaptat particularitatilor copilului Pentru o interventie eficienta este necesara o coerenta intre toti profesionistii care lucreaza cu copilul. etapele si activitatile concrete .

Caldura si afectiune . precum si de opiniile personalului.Disponibilitate de a raspunde intrebarilor copilului . .Limite clare si bine precizate . . Este recomandata organizarea pe verticala a modulelor. . 12 .Respect pentru individ .Personalul de toate nivelele este pregatit sa respecte istoria copilului. evitându-se insa diferentele foarte mari de vârsta (exceptând cazurile de frati). a copiilor care sunt legati printr-un anumit grad de rudenie si/sau a copiilor care provin din acelasi cartier (vecini).Copilul are dreptul sa-si cunoasca istoria.Raspuns imediat la nevoile copilului . sa isi exprime opiniile.Confidentialitate si incredere reciproca .Deschidere si comunicare . in familie si in societate. Educatorul va avea grija sa delimiteze clar rolul sau de rolul parintilor. asistent social.Se previn si se trateaza complexele de provenienta.Recunoasterea calitatilor si a reusitelor . evitând orice forma de abuz asupra copilului (bataia.Se urmareste constientizarea de catre copil a locului si rolului sau ca individ in cadrul colectivitatii in care traieste. educatorul de referinta al copilului respecta in relatia cu copilul valorile de baza ale unei relatii parentale de calitate. etc. Relatie de tip parental intre educator si copil Desi intervine in calitate de profesionist. in ideea de a integra copii cu dificultati mai mari de adaptare in grupuri cu copii fara probleme. stabilirea meniului. sa nu comenteze greselile parintilor sau situatia sociala speciala a familiei.Acceptarea greselilor sau pedepsirea lorintr-un mod constructiv. pentru a nu induce o dependenta a copilului de institutie si pentru a pregati (re)integrarea acestuia. membrii familiei -si sa fie ajutat sa interepreteze propria istorie si situatia actuala in care se afla. cumpararea de ghiozdane identice. Promovarea bunelor relatii intre copii La repartizarea copiilor pe module se are in vedere reunirea fratilor. etc. Copilul este antrenat sa participe direct la amenajarea si intretinerea spatiului de locuit.Promovarea dreptului la identitate si la istorie personala Documentele de identitate pentru fiecare copil sunt: . umilirea sau lezarea psihica a copilului sunt absolut interzise) . . Se interzic orice fel de practici care favorizeaza "uniformizarea" copiilor (exemple:imbracarea cu haine identice. Participare activa a copilului la propriul proiect Se renunta la utilizarea termenului de copil asistat (statutul de persoana asistata presupune un rol pasiv: acestei persoane i se ofera toate conditiile de-a gata) . Opinia copilului este luata in considerare de catre toate categoriile de personal care intervinin proiectul personalizat: educator. sa faca propuneri pentru petrecerea timpului liber. psiholog. Se tine cont de preferintele copiilor.

Parteneriatul cu unitatea de invatamânt La nivel de serviciu public si centru de plasament se incheie acorduri de colaborare cu unitatea de invatamânt. care sa prevada activitati in parteneriat in favoarea fiecarui copil protejat Obiectivele principale ale acordurilor se refera la: . rezolvarea ei reprezinta unul din obiectivele prioritare ale proiectului personalizat. Pe parcursul ocrotirii in centrul de plasament. iar conducerea centrului de plasament trebuie sa tina cont de aceasta.Pentru dezvoltarea bunelor relatiiintre copii. pe crearea unei atmosfere pozitive de toleranta.orientarea scolara si profesionala. stabilirea unei deontologii a relatiei cu acesti copii si a unor metode de lucru in consecinta) . etc. Asigurarea frecventarii cursurilor Educatorul de referinta are obligatia sa controleze prezenta copilului la scoala si sa discute atât cu copilul. Când acesta problema apare.la nivel de clasa (o abordare individualizata a copiilor protejati.3) Educatia prescolara si scolara Obiective Elemente minime de realizare Favorizarea accesului la educatie Este obligatorie inscrierea fiecarui copil din centrul de plasament intr-o unitate de invatamânt prescolar. Activitatile care fac obiectul acordului se organizeaza: .integrarea copiilor in comunitatea clasei si a (grupei -gradinitei) ca prim pas al integrarii lor in comunitate . pentru a evita o ruptura de mediul scolar cu care era familiarizat. liceal. activitatile educative de grup la nivelul modulului au ca scopuri: dezvoltarea comunicarii si a intrajutorarii intre copii. postliceal.) 13 .colaborarea cu profesorii/învatatorii (educatorii de gradinita) precum si cu parintii celorlalti elevi la derularea proiectelor personalizate . universitar -în functie de vârsta sa si de aptitudinile sale. copilul (tânarul) are dreptul sa opteze pentru o forma de pregatire scolara (universitara) sau profesionala. Copiii frecventeaza unitatile scolare (prescolare) din cadrul comunitatii. primar.la nivel de unitate de invatamânt (informarea si sensibilizarea intregului colectiv didactic asupra problematicii copilului in dificultate. stimularea spiritului de echipa. de sprijin si colegialitateintre toti elevii clasei. initierea in practicile democratice. insistând pe ajutorarea lor in cazul situatiilor de esec scolar. cât si cu invatatorul/profesorul diriginte si cu alte cadre didactice pentru rezolvarea problemelor care apar. gimnazial. este de preferat ca in masura posibilitatilor sa se mentina inscrierea copilului la scoala din cartierul sau. La terminarea ciclului gimnazial (liceal). Absenteismul scolar se considera o problema grava. 2.diminuarea si eliminarea marginalizarii in scoala a copiilor protejati in centrele de plasament .

Cunoasterea celorlalti. Se stimuleaza includerea copiilor in grupuri in afara centrului de plasament (clasa. etc). magazine.la nivel de consiliu al parintilor elevilor (informare.) Sprijinirea copilului pentru o buna pregatire scolara Educatorul ajuta copilul sa-si efectueze temele. cerc de arte plastice.ii stimuleaza aptitudinile. preocupari. il controleaza. Copilul este ajutat sa cunoasca si sa stie sa apeleze la serviciile din comunitate (posta. Constientizarea faptului ca are drepturi si indatoriri Drepturile si indatoririlein cadrul centrului de plasament. stimularea participarii familiilor la programe de socializare etc. drepturile si indatoririle pot reprezenta o tema discutata frecvent in cadrul modulului. familie. de gestionare a banilor si a bunurilor. Sunt organizate activitati care favorizeaza intercunoasterea intre copii (jocuri de identitate. de comportament politicos in societate. 14 . la scoala si in comunitate sunt clar explicate copiilor. Este recomandata afisarea drepturilor si indatoririlor copiilor. intr-o forma accesibila. este antrenat in activitati care presupun relationarea cu ceilalti membri ai grupului (copii si adulti) in conditii de respect si reciprocitate.. Formarea abilitatilor si deprinderilor de a se implica in societate In programul copilului se includ activitati care se desfasoara in comunitate si care implica o relationare sociala. Se urmareste formarea constiintei de cetatean prin programe adecvate vârstei . 2. echipa sportiva. sensibilizare. dorinte de viitor. etc.4) Socializarea Elemente minime de realizare Dezvoltarea abilitatilor de relationare siinsusirea normelor de relationare Copilul isi formeaza sentimentul apartenentei la un grup (modul) chiar in cadrul centrului de plasament: are responsabilitati concrete in cadrul grupului. Se lucreaza asupra deprinderilor legate de punctualitate. comunica cu scoala si participa la sedintele cu parintii. Sunt incurajate vizitelein familii (familii ale personalului centrului sau/si ale voluntarilor cu care centrul de plasament colaboreaza). Orientarea scolara si profesionala Se discuta cu copilul despre viitoarea sa profesiune. face demersuri pentru o pregatire suplimentara pentru examene. copilul participa la toate demersurile care privesc viitorul sau profesional. discutii despre propria istorie.

II. Fiecare obiectiv este explicitatin termeni de: deprinderi. Proiectul personalizat de integrare este un document scris. precum si ale familiei. daca este cazul. Transformarea copilului in protagonistul propriului sau proces de integrare Se respecta dreptul copilului de a avea un proiect personal. Copilul este ajutat saisi formeze o constiinta de sine si sa fie responsabil. activitatile. De semnarea responsabilului de caz este esentiala in implementarea proiectului. Evaluarea in echipa a cazului se face pe baza documentelor scrise. Se inscriu realizarile copilului. Se precizeaza obiectivele concrete pe fiecare domeniu. 3. noi strategii de lucru. atitudini. pentru a evita repetarile sau implicarea unui numar prea mare/prea mic de profesionisti. si nu pe impresii subiective. psihologice. pas cu pas. Periodic se evalueaza: -evolutia copilului si a relatiei familiale -activitatile planificate si se stabilesc. profesorilor de la scoala copilului. precum si caracteristicile relatiei copil-familie pe parcursul proiectului (pentru a aprecia gradul de pregatire a reintegrarii sau integrarii copilului).2) Reintegrare si integrare familiala si sociala Obiective Elemente minime de realizare Existenta unor strategii bine definite de (re)integrare 15 . sociofamiliale. pentru a orienta copilul catre profesii cu care poate gasi cu usurinta un loc de munca.1) Proiectul personalizat de integrare Obiective Elemente minime de realizare Reprezinta principalul instrument de lucru al echipei centrului de plasament.in acord cu opinia si cu dorintele sale. Prin proiect se stabilesc domeniile de actiune pluridisciplinara in fiecare caz in parte. el raspunde de organizarea interventieiin echipa. valori pe care copilul se doreste sa le dobândeasca prin activitatile propusein proiect. terapeutice de care are nevoie pentru ca interventia in perioada de ocrotirein centrul de plasament sa fie cât mai benefica. echipa decide procedurile educative.3 Reintegrarea (integrarea) sociala si familiala a copilului 3. Formularea in scris a proiectului este garantia ca toti cei implicati cunosc si sunt de acord cu demersurile. psihologului. Stimularea interventieiin echipain interesul copilului. acordând atentia cuvenita fiecarui profesionist si delimitând responsabilitatile fiecaruia. cunostinte. Plecând de la analiza situatiei personale a copilului.In orientarea scolara si profesionala se iau in considerare opiniile educatorului. perioadele de desfasurare. responsabilii. la fiecare obiectiv (pentru observarea evolutiei). Un rol importantil are studierea pietei muncii. Responsabilul de caz este "puntea" dintre copil si familie (naturala sau substitutiva).

Craciun. modulin care evolueaza sentimentele sale fata de familie) in ideea de a pregati reîntoarcerea copilului acasa. petrecerea sfârsitului de saptamâna sau a unor perioade de vacanta. De la vârsta de 13-14 aniincepe pregatirea pentru viata independenta a tânarului. fiind constient de caracterul temporar al ingrijirii copilului intr-un centru de plasament si de importanta reusitei (re)integrarii familiale. social si profesional. ajutându-l sa perceapa ca un pas bunin viata sa intrarea in familia adoptiva. sentimentul de insecuritate si de marginalizare si ii dezvolta autonomia necesara in viata independenta.).Reintegrarea in familie . socializarea si integrarea familiala. Pregatirea eficienta reduce teama tinerilor de a pararasi institutia. Pregatirea tânarului pentru parasirea centrului si inceperea unei vieti independente.Reintegrarea in familia largita . sa desfasoare activitati impreuna (servirea mesei. pastrarea si dezvoltarea relatiilor copilului cu familia sain vederea reintegrarii familiale Proiectul personalizat prevede activitatile concrete de relationare cu familia (vizite. functie de caz. 16 .Crearea. Colaborarea cu serviciul specializat in integrarea si reintegrarea familiala.intâlniri. Pregatirea integrarii intr-o familie adoptiva In perioada de pregatire a adoptiei se stabileste un program de vizite in centru si de intâlniri in afara centrului (în prezenta unui membru al echipei -asistent social sau educator. Personalul centrului este pregatitin spiritul respectarii parteneriatului cu familia. Educatorul de referinta are un rol important in aprecierea moduluiin care copilul percepe noua sa potentiala familie. In cazurile familiilor cu probleme financiare deosebite. proiectul personalizat expliciteaza programul de interventie in colaborare cu acest centru. Familia este informata periodic cu privire la situatia copilului (stare de sanatate. Parintii sunt incurajati si sprijiniti sa-si viziteze copiii cu prilejul evenimentelor sau al sarbatorilor (zi de nastere. cu tot ceea ce implica aceasta din punct de vedere emotional. Considerarea familiei ca principal partenerin educarea.Integrarea intr-o familie substitutiva îningrijirea unui asistent maternal . absolvirea anului scolar etc. urmatoarele obiective.Pregatirea pentru viata independenta . sociala si profesionala a copilului. Personalul centrului de plasament este pregatit sa respecte si sa stimuleze relatia copilului cu familia sa naturala sau cu familia substitutiva/ potential adoptiva. plimbari) si sa-i invite pe copii acasa. corespondenta. Educatorul pregateste din timp plecarea copilului din centru. situatie scolara. Proiectul de interventie asupra copilului se deruleaza concomitent cu cel de interventie asupra familiei. Familia fiecarui copil din centrul de plasament este in evidenta Centrului de pregatire si sprijinire a reintegrarii si integrarii copilului in familie. .In fiecare centru de plasament se stabilesc tipuri de proceduri care vizeaza. se acorda parintilor suport pentru cheltuielile de deplasare (prin intermediul Centrului de pregatire si sprijinire a reintegrarii si integrarii copiluluiin familie).Integrarea intr-o familie substitutiva .

programul de pregatire isi propune dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de munca. Facilitarea accesului la informatie cu privire la legislatia muncii. Comisia este formata din reprezentanti ai serviciului public specializat si seful centrului de plasament. Colaborarea cu Serviciul de asistenta si sprijin pentru tineri Se prevad axe comune de activitateintre modulele cu copii mari -peste 13-14 ani si serviciile de asistenta si sprijin pentru tinerii care parasesc centrul de plasament. Se explica adolescentului consecintele negative ale lipsei unui contract de munca atunci când presteaza o activitate . II. Colaborarea cu institutiile si serviciile din comunitate Integrarea profesionala se poate realiza cu implicarea comunitatii: primarie.evitarea optiunilor de pregatire unilaterala Pregatirea copilului/adolescentului pentru a se integra profesional nu se limiteaza la invatarea unei meserii. drepturile si indatoririle persoanelor angajate in munca. daca numarul copiilor de aceasta vârsta este mic.1) Proiectul personalizat de integrare 17 .3) Integrarea profesionala Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea orientarii si consilierii in vederea integrarii profesionale In fiecare centru de plasament in care sunt ocrotiti copii cu vârsta peste 12 ani functioneaza un Serviciu de asistenta si consiliere psihipedagogica si formare profesionala. 3.in vederea pregatirii proiectului de integrare.4 Promovarea accesului la informatie si a posibilitatilor de exprimare libera a opiniei 3. ONGuri. firme de stat si particulare. stimularea responsabilitatii fata de propriul proiect profesional. ei vor fi orientati cate un alt asemenea serviciu din cadrul sistemului judetean. In orientarea scolara si profesionala se auin vedere posibilitatile reale de gasire a unui loc de munca in comunitate. directia de munca. spirit de echipa. fiind necesare: .prospectarea responsabila a pietei muncii . scoala. Orientarea scolara si profesionala a copilului de la vârsta de 13-14 ani (înainte de absolvirea scolii generale. carora li se adauga reprezentanti ai comunitatii din categoriile enumerate mai sus. Proiectul personalizat va avea un capitol distinct destinat activitatilor de pregatire a integrarii profesionale. disciplina. Se recomanda infiintarea unei Comisii locale de integrare care sa dezbata si sa se implice in rezolvarea fiecarui cazin parte.Centrul de plasament colaboreaza cu Serviciul de asistenta si sprijin pentru tineri. seriozitate.insusirea deprinderilor de punctualitate. Copilul este informat si consiliat cu privire la importanta contractului de munca. In orientarea scolara si profesionala se tine contin primul rând de dorinta copilului si de aptitudini.

ci un instrument de lucru care sa le explice in mod concret atât profesionistilor. In fiecare centru de plasament cu copii de vârsta scolara functioneaza o biblioteca. cât si copiilor regulile de viatain centrul de plasament. ci si emisiuni informative. de interesul lor pentru anumite teme si creându-le un climat favorabil comunicarii. Asigurarea accesului la mijloace de informare in masa si specializate In fiecare centru de plasament (la nivel de modul) exista aparate radio si TV. pot fi organizate activitati de informare. asemanator celui familial. Sunt luate in considerare propunerile copiilor in stabilirea programelor de activitate si de vacanta.Asigurarea feed-back-ului Cunoasterea de catre copil a regulamentului centrului de plasament Copilul trebuie sa fie informat intr-o maniera clara si accesibila despre ce are si ce nu are voie sa faca pe parcursul ocrotirii sale in centrul de plasament. Un principiu de baza este evitarea izolarii artificiale a copiilor de contextul social.) 18 .Viabilitate . concursuri etc. la care copiii sunt incurajati sa urmareasca nu numai emisiunile pentru cei mici. prin mijloace adaptate fiecarei vârste. ¨ Se distribuie copiilor pliante. Cunoasterea de catre fiecare copil a prevederilor Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului. organizeaza dezbateri pe teme care ii intereseaza. se stimuleaza exprimarea punctelor de vedere ale copiilor in legatura cu toate aspectele vietii cotidiene si ale proiectului personalizat si se accepta opiniile copilului. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului (textul prescurtat) este afisata in fiecare unitate. Incurajarea copilului sa-si exprime opinia in legatura cu toate aspectele care-l privesc În relatia educator-copil se promoveaza dialogul. alegerea hainelor. Educatorul care ii faciliteaza aceastaintelegere va respecta regulile unei informari corecte Accesibilitate . Informarea copiilor se face tinând cont de capacitatea lor deintelegere. sa cunoasca realitatea atât la nivel national cât si local.in spatiile frecventate de toti copiii. economic. a jucariilor sau a obiectelor scolare etc. unde pot fi citite ziare si reviste.Coerenta . afise. Regulamentul intern al centrului nu este doar un document formal. politic si culturalin care traim: ei trebuie sa fie "ancorati"in timp si spatiu. Nu se accepta principiul conform caruia "Copilul este vinovat -adultul nu are nici o vina" (din pacate promovat inca in multe familii. sainteleaga ca ei cresc si vor deveni adultiin acest context. intocmirea meniurilor. amenajarea camerelor. Educatorul raspunde eventualelor intrebari puse de copii. In programele de activitati la nivel de modul se includ activitati de cunoastere si discutare a Conventiei ONU.Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea si promovarea drepturilor fundamentale ale copilului de a fi informat si de a-si exprima liber opinia In fiecare centru de plasament exista un punct de lucru al Serviciului de asistenta a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei.

prin hotararea CPC. 2.In orice neîntelegere sau conflict. la nevoie. . pentru a preveni intrarea in sistem a copilului in aflat in situatie de risc. copilul are dreptul sa-si sustina parerea.in regim de urgenta . . eventual insotita de masuri de consiliere si suport pentru parinti. fara a astepta rezultatele unei proceduri indelungate de stabilire a unei masuri de protectie .caracter rezidential : copilul este protejat si gazduit si i se ofera conditii de cazare. sa exprime punctul sau de vedere si. stabilind in urma rezultatelor evaluarii din centrul de primire masura (masurile) cele mai adecvate fiecarui caz Plasamentul in regim de urgenta are o durata de 15-30 de zile. care reprezinta un adevarat partener al conducerii centrului de plasament). ingrijire. de maltratare sau exploatare. copilul este protejat in acest centru pe o perioada de timp determinata. aceasta perioada poate fi prelungita din motive intemeiate. cat mai scurta (maximum 15 zile) . educatie. pentru a pregati intrarea in sistem a copilului aflat in dificultate. BENEFICIAR | ATRIBUTII | PRINCIPII ORGANIZARE | FUNCTII | PERSONAL | AMPLASARE | CAPACITATE | 19 . . inclusiv de violenta sexuala -dreptul de a fi protejat prin plasament familial sau. prin plasament intr-o institutie adecvata. Centrul de primire actioneaza 1. pentru a promova urmatoarele categorii de drepturi : -dreptul la protectie impotriva oricarei forme de violenta. Centrul este organizat astfel incat sa asigure permanenta serviciilor de primire si interventie primara in caz de urgenta. Pentru exprimarea opiniilor se recomanda infiintareain fiecare unitate a unor "cutii de opinii" sau a "Sfatului copiilor" (comitet alcatuit din liderii alesi ai copiilor. in vederea reintegrarii familiale sau a pregatirii aplicarii unor masuri de protectie vizand copilul si familia sa. -dreptul de a fi protejat impotriva ricarei forme de abuz si de a beneficia de asistenta corespunzatoare pe parcursul procedurilor Denumirea serviciului sugereaza principalele caracteristici: . de abandon sau neglijenta.odata cu gazduirea copilului in centru incepe procedura de evaluare complexa a situatiei acestuia. Autoritatile publice judetene au obligatia sa-l infiinteze si sa-l sustina. atunci cand este privat de mediul sau familial . sa apeleze la serviciul specializat pentru sprijin. pedeapsa sau brutalitate fizica si/sau mentala. Centrul de primire in regim de urgenta este o structura care nu trebuie sa lipseasca din sistemul judetean de servicii.in acest serviciu copilul in dificultate este primit imediat. pentru a proteja copilul si a-i oferi temporar ingrjirile si consilierea de specialitate de care are nevoie. Pot infiinta si gestiona astfel de servicii si Organismele Private Autorizate. in caz de necesitate. RESURSE DOCUMENTARE Cerntrul de primire a copilului in regin de urgenta si de evaluare Centrul de primire a copilului in regim de urgenta si de evaluare este un serviciu al carui rol principal este asigurarea unei interventii eficiente in beneficiul copiilor. atunci cand in urma evaluarii cauzelor plasarii in centrul de primire este realizabila revenirea copilului in mediul familial. hrana.

BENEFICIAR In centrul de primire pot beneficia de servicii copii aflati in una din situatiile urmatoare : a) copil abuzat -fizic -rele tratamente prin actiune -rele tratamente prin inactiune (lipsire voita de ingrijire sau/si tratament medical) -psihic -sexual b) copil neglijat Nota: In anexa 1 sunt prezentate definitiile termenilor de abuz si neglijare. Gazduirea copilului cu tot ceea ce presupune aceasta (conditii de cazare si masa. relatia educator-copil precum si relatia dintre ceilalti adulti si copil) se organizeaza astfel incat sa asigure copilului un sentiment de siguranta. c) copil despartit din motive obiective de parintii sai (pierdut. Raportul 20 . c) Cu elementele de identificare precum si cu informatiile privind situatia copilului si factorii care au determinat aducerea sa la centru se intocmeste primul raport de caz. posibilitatile de petrecere a timpului liber. Se utilizeaza elemente din declaratiile copilului. precum si formele de abuz si neglijare asupra copilului. de incredere.inclusa in punctul d). cu scoala. se colaboreaza cu politia. In orice situatie. copilul este gazduit in centru si este dat in responsabilitatea unui educator de referinta. de caldura. cu ambii parinti decedati) d) copil abandonat (identificabil sau neidentificabil) ATRIBUTII Centrul asigura beneficiarului in regim de urgenta: a) -primire si gazduire b) identificare c) intocmire raport de caz d) evaluare e) -interventie si tratament f) -pregatire masuri de protectie adecvate a) Copilul aflat in situatie de risc sau dificultate este primit la orice ora. Dupa un control medical de rutina si dupa acordarea primelor ingrijiri igienico-sanitare. Pe perioada rezidentei in centru se va asigura continuitatea scolarizarii copilului (dupa caz. b) Daca nu se cunoaste identitatea copilului. in unitatea sc olara la care era deja inscris sau in alta unitate scolara). Daca la internare asistenta medicala identifica probleme care depasesc sfera ingrijirilor elementare si a primului ajutor. Se completeaza Fisa copilului. procedura de identificare incepe odata cu primirea sa in centru. medicul (poate fi un medic de familie cu care directia a incheiat un contract de colaborare) efectueaza un control al starii generale de sanatate a copilului (evaluare medicala . cu cetateni din comunitate. este chemat de urgenta medicul sau copilul este transportat la spital. ambianta generala.

Acest raport este documentul initial care sta la baza evaluarii. va fi ascultat -fara insa a-l ? teroriza ? prin prezenta continua a unor persoane diferite. fiind alaturi de copil in orele de joaca. f) Pentru interventia pe termen lung. psihologului. ci incepe un proces complex prin care se cauta sa se gaseasca solutia cea mai buna pentru el. precum si din alte institutii si servicii din comunitate (politie. In functie de caz. Copilul nu trebuie sa aiba motive suplimentare de suferinta si este necesar sa fie protejat de o eventuala stigmatizare sociala datorata prezentarii situatiei sale in mass-media. dar si metode de observare si evaluare indirecte. obiectivele de actiune. 21 . Relatia adult-copil care a suferit o trauma in familie este extrem de complexa si delicata. Intrarea in sistemul rezidential trebuie sa fie ultima solutie. Masurile care se pregatesc trebuie sa vizeze atat copilul. d) Evaluarea este functia cea mai importanta a centrului. atunci cand aceasta este necesara. evaluarea poate dura cateva zile sau cateva saptamani si implica adesea participarea unui numar mare de specialisti. pentru a-i oferi un climat de siguranta. Exista tendinta din partea presei scrise si a audiovizualului de a cauta senzationalul. incep demersurile pentru pregatirea discutarii cazului in Comisia pentru Protectia Copilului. dar numai daca nu este contrar interesului copilului. Un aspect important in toate tipurile de activitati desfasurate in centru este protejarea copilului de mediatizarea situatiei sale. de masa sau cand se pregateste de culcare.trebuie sa aiba o abordare pluridisciplinara. spital etc. se recomanda obtinerea acordului parintilor pentru viitoarele masuri si stimularea parteneriatului cu familia. Protectia intr-o familie substitutiva este recomandata daca in reteaua de asistenti maternali a judetului / sectorului sunt profesionisti pregatiti pentru a primi un copil care a trecut printr-o situatie de maltratare. copilul va fi in centrul atentiei. Copilul nu este doar scos din mediul in care asupra lui s-a exercitat un abuz de orice fel. e) Axele de interventie.). pentru a raspunde nevoilor urgente fizice si psihice ale copilului. Acest Plan de interventie individualizat se va adapta permanent evolutiei procesului de evaluare . avand in vedere eventualele traume suferite. In tot acest proces de evaluare. In cazul copiilor abuzati sau neglijati in mod vadit trebuie sa se porneasca si procedura de decadere din drepturile parintesti. Se va analiza cu prioritate posibilitatea reintegrarii copilului in familia sa naturala sau largita. educatorului de referinta.de aceea sunt foarte importante reuniunile de lucru in echipa in care fiecare caz este dezbatut In centrul de primire in regim de urgenta se realizeaza doar interventia pe termen scurt. Atunci cand este posibil. din cadrul DJPDC. asistentului medical sau medicului. familia va trebui sa urmeze un program de consiliere/evaluare/ suport prin intermediul Centrului de Consiliere si Suport pentru Familie. Daca intoarcerea in familie este posibila. Se recomanda ca doar psihologul si educatorul de referinta. In cadrul evaluarii se identifica problemele copilului. eventual asistentul social sa discute direct cu copilul -acesti profesionisti urmand sa aplice metode directe. incluzand punctele de vedere ale asistentului social. activitatile si calendarul acestora se stabilesc in urma evaluarii. de a profita intr-o maniera comerciala de evenimentele grave carora le-a cazut victima un copil. se inventariaza cauzele acestor probleme si se dezbat in echipa pluridisciplinara solutiile posibile pentru ameliorarea/rezolvarea situatiei. i se va cere parerea. cat si familia. La alte discutii sau la controalele medicale copilul poate fi insotit de educatorul de referinta. din centrul de primire.

nu se vor furniza elemente de identificare a copilului (nume. este primit cu caldura si i se insufla incredere ca in acest centru este in siguranta si ca tot personalul care il primeste si il ingrijeste se implica in ameliorarea/rezolvarea situatiei sale. Protectie si securitate pentru fiecare copil gazduit Copilul este cazat. precum si incadrarea de personal de protectie si paza de un bun nivel profesional. sa contacteze centrul pentru a trimite/face cunoscute cazuri de abuz. i se asigura primele ingrijiri igienico-sanitare. Chiar daca informatia este publicata. fotografie) si nu se vor lua interviuri in urma carora copilul ar putea retrai experiente dureroase . PRINCIPII Acceptarea oricarui caz de copil aflat in pericol in una din situatiile prezentate anterior. Procedura de primire se bazeaza pe considerarea unei potentiale situatii de pericol la fiecare copil adus la centru. abandon. Interventie personalizata Fiecare copil primit in centru beneficiaza de un proiect personalizat de interventie in regim de urgenta. procedurile de acces in centru al persoanelor straine vor fi stricte. pana la preluarea cazului de instantele judecatoresti. Mobilitate si parteneriat cu toate institutiile si serviciile din comunitate care pot interveni pentru depistarea cazurilor si ameliorarea/rezolvarea situatiei copilului. inclusiv in zilele de sarbatoare. iar centrul sa conteze in orice moment pe sprijinul politiei sau al spitalului in rezolvarea unui caz. neglijare. ci dimpotriva : fiecare caz este tratat cu responsabilitate maxima Permanenta serviciilor oferite Incadrarea cu personal si dotarile tehnice ale centrului (linii telefonice directe. cetateni. Nu poate fi minimalizat faptul ca un copil care a fost victima unui abuz poate fi in continuare urmarit de agresor. cu organizatii neguvernamentale care lucreaza cu copiii si sa aiba caracterul unui serviciu deschis catre comunitate. politisti.Se recomanda respectarea regulilor deontologice si a secretului profesional. cadre didactice. Exista posibilitatea deplasarii unei echipe mobile pentru a raspunde unei sesizari si a transporta copilul la centru sau la spital. In cazuri de sesizare de abuz echipa centrului va fi insotita de un politist. Proiectul detaliaza diagnosticul si masurile concrete ce se recomanda pentru protectia copilului. In acest scop. bazat pe elementele raportului si anchetei care se realizeaza in fiecare caz. Directia Judeteana pentru Protectia Copilului este obligata sa incheie conventii de parteneriat cu Politia si Directia Sanitara pentru buna functionare a Centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare. copii la orice ora din zi si din noapte. in colaborare cu celelalte servicii din sistemul de protectie a copilului si cu alte institutii si servicii din cadrul comunitatii. Organizarea spatiului si dotarile tehnico-materiale. asigura securitatea fiecarui copil. La centru se pot adresa specialisti din domeniu. functie de caz. Este necesar ca acest parteneriat sa functioneze in dublu sens : politia. Este necesar necesar ca acest centru sa colaboreaze cu celelalte servicii sociale. Aceasta procedura nu trebuie sa fie un filtru selectiv care sa respinga relativ usor unele cazuri aparent mai putin grave. cu unitatile scolare. Durata limitata a gazduirii 22 . dintre care un hot-line pentru public) asigura servicii non-stop pentru copilul in pericol. spitalul etc.

ci este necesara afisarea in exterior a serviciilor oferite si a situatiilor in care un copil poate fi adus aici de catre orice cetatean responsabil care sesizeaza un caz de abandon. Avand in vedere numarul mic de copii gazduiti. pentru ca orice cetatean care doreste sa ajute un copil in dificultate sa se poata adresa cu usurinta si in cel mai scurt timp posibil. pentru situatiile de urgenta survenite in momentele de acoperire integrala a capacitatii curente a centrului (2-4 paturi pliante care pot fi instalate relativ usor). Se pot prevedea si locuri suplimentare. printr-o mai eficienta utilizare a personalului si a spatiilor administrative.evaluarea primara a situatiei. Nu este suficienta doar o placa simpla cu denumirea centrului. reintoarcerea copilului in familie eventual cu includerea acestuia intr-un centru de zi. prin care se asigura : . este de dorit ca amplasarea centrului sa fie in apropierea directiei judetene pentru protectia copilului si cat mai central in cadrul comunitatii. Daca necesitatile pe plan local o impun si pot fi antrenate resurse financiare suficiente. Infiintarea centrului trebuie insotita de o campanie de informare a comunitatii. din doua motive: Asigurarea comunicarii rapide si eficiente si a parteneriatului intre specialistii centrului si cei din directie pentru interventie in regim de urgenta si pentru stabilirea masurilor de protectie adecvate fiecarui caz . s-ar putea asigura un buget de functionare mai mic. timp in care se poate pregati si propune CPC cea mai potrivita masura de interventie in favoarea copilului (plasament familial sau rezidential. ORGANIZARE In acest paragraf propunem un model de organizare a centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare. poate fi proiectat un centru de primire cu o capacitate mai mare. consiliere/suport pentru familie. Centrul de primire in regim de urgenta se poate infiinta si pe langa un Centru de Plasament. Centrul de primire in regim de urgenta trebuie sa fie vizibil. AMPLASARE Data fiind misiunea sa de a interveni in situatii de urgenta. CAPACITATE Centrul poate gazdui un numar maxim de 10 copii. Definirea componentelor Componenta primire-evaluare Este componenta centrala a acestui serviciu. 23 . suport in cadrul unui Centru de consiliere si sprijin pentru parinti). .primirea copilului. neglijare. trimiterea copilului catre Centrul de asistenta si sprijin pentru readaptarea psihologica a copilului cu probleme psihosociale) si a familiei sale (orientare. prezentand: A) Schema de organizare a spatiului B) Definirea componentelor A) Schema de organizare a spatiului B. care in urma restructurarii ar putea indeplini si alte functii. consiliere. usor de gasit atunci cand este nevoie. Facilitarea accesului publicului la acest serviciu. maltratare etc.Gazduirea in centrul de primire dureaza cel mult 30 zile.

Psihologul poate oferi sfaturi in acest sens. precum si camera de zi din spatiul de evaluare. In acelasi spatiu se afla si biroul echipei mobile. Daca centrul functioneaza pe langa un centru d eplasament sau in cadrul unui complex de servicii. cu celelalte servicii din cadrul serviciului public specializat. Climatul acestei componente trebuie sa fie placut. existenta cabinetului de evaluare medicala cu izolator (pentru contagiosi) este obligatorie. In cabinetul de evaluare vor avea loc discutiile individuale ale psihologului si asistentului social cu copilul -in urma carora rezulta elementele de baza pentru stabilirea proiectului personalizat de interventie in regim de urgenta. deplasandu-se la locul sesizat. Biroul contabilitate-administrativ gestioneaza bunurile materiale si fondurile care se deruleaza in cadrul centrului de primire pentru asigurarea serviciilor curente.acordarea primului ajutor si a primelor ingrijiri.numarul de copii in camera este de maximum 2. servesc si activitatilor de interventie propriu-zisa (psihoterapie individuala si de grup. inca din faza de amenajare a centrului. unde se pot primi telefonic sesizari la orice ora. Componenta coordonare-administrativ Secretariatul asigura si monitorizarea cazurilor.colaborarea cu alte servicii din cadrul directiei judetene (de sector) si al sistemului de protectie a copilului. 24 . . precum si din comunitate Oficiul de paza este situat la intrarea in centru. oficial nu este adecvat. . In cabinetul medical se asigura copilului primele ingrijiri igienico-sanitare. pentru a permite supravegherea permanenta a copiilor. principalele diferente fiind urmatoarele: . stabilirea proiectului personalizat de interventie in regim de urgenta. In acest cabinet se asigura permanenta de catre asistente medicale (3 ture pe zi). evaluare in vederea propunerii celor mai adecvate masuri de protectie care urmeaza sa fie stabilite pentru copil de catre CPC). care poate interveni in regim se urgenta. Orice copil adus la centru trece mai intai printr-o procedura de evaluare medicala. . data fiind problematica copiilor care sunt protejati in acest serviciu. Permanenta este asigurata si de serviciul on-line.camerele au ferestre catre holul interior sau usi cu geam. aici se pastreaza evidenta intrarilor si iesirilor din centru. Seful centrului tine permanent legatura cu conducerea DJPC. masurile de paza vor fi severe. Acelasi cabinet. dupa care poate fi cazat in componenta rezidentiala. Zilnic ofera consultatii un medic (angajat cu contract de colaborare). interventia propriu-zisa (consiliere. iar un cadru de primire rece.se amenajeaza o camera si pentru copii mici ( 0-2 ani ). jocuri educative etc).supravegherea pe timpul noptii este facuta de un educator cu pregatire de specialitate. Componenta rezidentiala Se organizeaza si se amenajeaza similar cu centrul de plasament. . capabil sa intervina intr-o situatie critica. componenta administrativa distincta nu mai este necesara. cu institutiile si serviciile partenere pentru ca centrul de primire sa-si indeplineasca atributiile si functionarea cotidiana sa fie asigurata. Coordonarea centrului ii revine directorului DJPC. primitor. Sa nu uitam ca aici vin copii care au trecut prin traume deosebite.

cu scop preponderent terapeutic.evaluare juridica. . pe baza evaluarii primare a cazului .conceptie proiect personalizat de interventie de urgenta. . .asigura paza si securitatea copiilor rezidenti. . servicii de psihoterapie -in functie de caz. . Asistent social.consiliere-orientare si elaborare propunere de masuri de protectie. . Personal de paza. . .inceperea unui program de activitati de consiliere si psihoterapie a copilulu . Evaluare: .asistenta telefonica de permanenta (hot line).evaluare.propunerea unei masuri de protectie a copilului care urmeaza sa fie discutata si aprobata de Comisia pentru Protectia Copilului Psiholog.se organizeaza activitati educativ-distractive individual si in grup. . educator specializat 25 .protectie si ingrijire de urgenta. Psiholog.evaluare sociala.asigura primirea si primul ajutor medical si psihologic pentru copil.evaluare psihologica. Jurist. spital.deplasarea echipei mobile la locul semnalat si preluarea copilului. Educator specializat.asigura cazare. .copilul este transportat la policlinica. Medic. Asistent social Educator specializat Medic sofer Protectie si ingrijire de urgenta: .depistare si preluare cazuri. . Asistent medical.evaluare medicala.solicitare colaborare din partea Politiei: . . Asistent social. . hrana.popularizarea existentei centrului in cadrul comunitatii (strategie de imagine). Consiliere-orientare si elaborare propunere de masuri de protectie: . medicamente pentru situatiile de urgenta. imbracaminte. asistent social. Functia Categorii de activitati Profesionisti implicati Depistare si preluare cazuri: .intocmire raport de evaluare. .dezbaterea fiecarui caz in reuniune pluridisciplinara.FUNCTII Principalele functii ale centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare sunt: .orientarea membrilor familiei catre serviciile unui centru de consiliere si suport pentru parinti . Educator specializat.

PERSONAL Dat fiind caracterul continuu al activitatii si interventia in regim de urgenta. competente si o adevarata arta a relationarii umane. dar a carui eficienta (inclusiv in termeni financiari) devine vizibila pe termen lung. de criza. In acelasi timp. Procesul decizional reprezinta orice procedura administrativa sau judiciara care se poate finaliza prin adoptarea unei decizii pentru solutionarea problemei respective. pentru ca acest serviciu se confrunta permanent cu situatii dificile. activitatea in centrul de primire implica cunostinte. Personalul centrului trebuie sa fie nu numai suficient din punct de vedere numeric. asigura copilului capabil de discernamant asistenta si sprijinul necesare participarii la procesul decizional referitor la orice problema care il priveste sau ii poate afecta interesele. acest loc de munca este caracterizat printr-un nivel ridicat de stres. ci si cu un nivel de competente profesionale foarte bun. Din aceste motive. Incepand cu consilierea si orientarea telefonica prin serviciul on-line si pana la interventia la locul unde s-a savarsit un abuz asupra copilului. Serviciul de asistenta si sprijin pentru copil in exprimarea libera a opiniei sale. carora numai o echipa pluridisciplinara bine pregatita le poate face fata cu succes. caruia personalul trebuie sa-i faca fata (este necesar un program de pregatire in acest sens). cu un buget de functionare important.Sofer 1 post/tura Personal intretinere si bucatarie 1 Bucatareasa 1 spalatoreasa Secretar 1 post Administrator 1/2 post Contabil colaborator. denumit in continuare SELO. in acest tip de serviciu este necesar sa lucreze un numar important de specialisti. ATRIBUTII 26 . Categorii de personal Sef centru 1 post Asistent social : 1 asistent social/tura -de permanenta la sediul centrului Asistent sau lucrator social : 1 post/tura in echipa mobila Educator specializat : 2 educatori/tura -de permanenta (componenta rezidentiala) 1 educator/tura -de permanenta hot-line sau echipa mobila Asistent medical 1 post/tura Medic 1/2 post : 1-2 ore pe zi pentru consultatii Psiholog/psihopedagog 1 post pe unitate Paznic 1 post/tura . care sa asigure permanenta atat in echipa mobila cat si la sediul centrului. 1/3 norma pe luna RESURSE DOCUMENTARE Serviciul de asistenta si sprijin pentru copil în exprimarea libera a opiniei sale. centrul de primire apare in mod evident ca un serviciu scump.

SELO trebuie sa fie organizat si sa functioneze atat la nivel judetean. precum si solutia preferata de copil. 7. gradul de maturitate ale acestuia. 5. 10. pe care factorii decizionali trebuie sa le considere in stabilirea oricarei decizii care il priveste sau ii poate afecta interesele. pentru: 1. juridic. ci participarea corespunzatoare a acestuia la procesul decizional. a oferi oricarui copil posibilitatea de a sesiza orice situatie ce reprezinta incalcari sau nerespectari ale drepturilor sale.Serviciul actioneaza prin mijloace specifice domeniului psihologic. a-l asculta si/sau a-l consulta pe copilul capabil de discernamant pentru a afla opinia sa cu privire la circumstantele si obiectul procesului decizional. ca propunere de lege ferenda. municipiu. a evalua circumstantele si obiectul procesului decizional pentru a determina daca si in ce mod copilul poate fi implicat in solutionarea problemei care il priveste 4. medical si al asistentei sociale. 8. a autoritatii sau institutiei competente sa solutioneze problema. cat si local. SELO nu urmareste sa asigure copilului dreptul la autodeterminare. 6. a prezenta opinia copilului sau a-l asista pe acesta in prezentarea opiniei sale in fata instantei. inclusiv orice forma de abuz sau neglijenta suferite din partea familiei sau a tertelor persoane. a oferi oricarui copil posibilitatea de a solicita asistenta si sprijin pentru ascultarea si implicarea sa in procesul decizional referitor la orice problema care il priveste sau ii poate afecta interesele 3. in mod corespunzator varstei si gradului de maturitate a copilului. SELO are drept principal obiectiv promovarea calitatii copilului de subiect activ de drepturi si libertati. la solutiile propuse pentru rezolvarea problemei. a asigura respectarea drepturilor copilului si apararea intereselor sale legitime prin considerarea opiniei copilului in adoptarea deciziei de catre instanta/ autoritatea/ institutia competenta. preluand rolul pe 27 . a evalua capacitatea de discernamant a copilului in raport cu circumstantele si obiectul procesului decizional care il priveste. avand sentimente si opinii proprii. in fiecare comuna. in raport cu varsta. a oferi copilului capabil de discernamant toate informatiile pertinente si utile referitoare la drepturile sale in raport cu problematica supusa procesului decizional. 9. In opinia noastra. a oferi copilului capabil de discernamant posibilitatea de a fi informat in mod obiectiv si corect asupra circumstantelor si obiectului procesului decizional. in vederea demararii unui proces decizional pentru rezolvarea problemei si apararea drepturilor si intereselor legitime ale copilului 2. a-l informa pe copilul capabil de discernamant asupra consecintelor pe care le-ar avea adoptarea oricareia dintre solutii si a-l consilia pentru a putea alege solutia optima potrivit cu drepturile si interesele sale. oras. precum si cu privire la posibilitatile de solutionare a problemei.

" Capacitatea de discernamant a copilului Este deosebit de important de subliniat faptul ca art. incepand de la care orice 28 . (2) In acest scop se va da copilului. Trebuie sa se acorde egala importanta atat cuvintelor copilului. cat si oricarui alt mesaj pe care acesta il transmite (comportament. fundamentala atat pentru aplicarea. ATRIBUTII | PREVEDERI LEGALE APLICABILE | BENEFICIARII SELO FUNCTIILE SELO | ORGANIZAREA SELO PERSONALUL DE SPECIALITATE AMENAJAREA SPATIILOR | RELATIIA CU CELELALTE COMPONENTE PREVEDERI LEGALE APLICABILE 1. manifestari biologice sau tulburari metabolice. fie printr-un reprezentant sau o institutie corespunzatoare. etc). 12 din Conventie. cat si pentru interpretarea conventiei. Criteriul varstei si al maturitatii copilului este determinant in momentul adoptarii deciziei. in special. cat si de posibilitatile acestuia de a comunica. Pentru corecta evaluare a capacitatii de discernamant a copilului. posibilitatea de a fi ascultat in orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste. nefiind determinant pentru evaluarea capacitatii de discernamant a acestuia. (1) Statele parti vor garanta copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa asupra oricarei probleme care il priveste. prevedere importanta.1. Conventia nu poate fi invocata pentru a se stabili o asemenea limita de varsta Cu exceptia cazurilor in care este evidenta lipsa capacitatii copilului de a-si forma o opinie (de ex. 12 nu stabileste o limita inferioara de varsta de la care copilul este considerat capabil de discernamant si avand dreptul sa-si exprime in mod liber opiniile. un viitor “Cod al copilului” trebuie sa prevada o limita de varsta inferioara (preferabil 10 ani sau mai putin).care serviciul de autoritate tutelara il mai detine inca in prezent din punct de vedere teoretic si devenind in mod efectiv un reprezentant si / sau un asistent al copilului care sa asigure exercitarea efectiva si realizarea deplina a drepturilor acestuia. in conformitate cu regulile de procedura din legislatia nationala. ca si propunere de lege ferenda. Acesti specialisti trebuie sa aiba la dispozitie timpul si competentele necesare pentru a-l putea asculta. independent de capacitatea copilului de a comunica in mod direct opinia sa. specialistii SELO trebuie sa aiba in vedere caracteristicile circumstantelor si obiectului procesului decizional raportate la capacitatea copilului de a-si forma o opinie si de a opta pentru o anumita solutie a problemei. De asemenea. de maturitatea sa sau de implicarea unei anumite varste determinate. atitudine in raport cu o anumita situatie. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului Dreptul copilului de a-si exprima liber opinia in orice problema care il priveste este prevazut de art. opiniile copilului fiind luate in considerare avandu-se in vedere varsta sa si gradul sau de mauritate. consulta pe copil si a interpreta ceea ce acesta doreste sa comunice. dreptul copilului de a-si exprima in mod liber opinia trebuie garantat si respectat. pentru modul in care instanta/ autoritatea/ institutia competenta iau in considerare opinia copilului. copil sugar). iar apoi explicitarea anumitor termeni. fie direct. 12 in acest context. Consideram deosebit de importanta reproducerea textului integral al art. Prevederi legale internationale 1. trebuie avute in vedere atat modalitatile in care copilul a fost invatat sa comunice. In opinia noastra.

referitor la adoptia copilului care trebuie incuviintata numai dupa ce toate persoanele interesate (inclusiv copilul capabil de discernamant) si-au exprimat consimta-mantul. referitor la dreptul copilului acuzat de savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de a fi informat in cel mai scurt termen si in mod direct sau. Art. Informarea pertinenta si obiectiva a copilului cu privire la drepturile sale. Singur criteriul varstei nu poate fi in nici un caz determinant.copil este prezumat a fi capabil de discernamant. Incepand de la acea varsta. educatia. constrangere sau influenta care l-ar putea impiedica sa se exprime in orice mod sau care l-ar putea determina sa nu mai doreasca sa exprime. ii) . tinand seama de varsta si de maturitatea copilului. 21. In consecinta. in deplina cunostinta de cauza. d) al conventiei sunt relevante pentru aspectele legate de garantarea si respectarea dreptului la exprimarea libera a opiniei copilului pe care le-am prezentat mai sus: Adoptiile vizate prin convetie nu pot avea loc decat daca autoritatile competente ale statului de origine . Din acest motiv. 37. Exprimarea libera a opiniei Copilul are dreptul de sa-si exprime in mod liber opinia. Conventia de la Haga asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale Prevederile art. referitor la dreptul copilului privat de libertate de a contesta legalitatea privarii sale de libertate. Orice problema care il priveste pe copil Dreptul de exprimare libera a opiniei trebuie garantat si respectat in orice proces decizional care urmareste rezolvarea unei probleme in care copilul are un interes personal sau care ii poate afecta modul de viata. intrucat respectarea sau promovarea fiecaruia dintre drepturile prevazute de aceasta se reflecta in modul in care prevederile art. precum si la circumstantele si obiectul procesului decizional. referitor la dreptul copilului de a fi ascultat in orice procedura care implica o separare de parintii sai sau de unul dintre acestia. afectiva. 12 reprezinta cheia de bolta pentru aplicarea conventiei.2. ca: 29 .2 . 40. d). instanta/ autoritatea/ institutia cu componente decizionale ar trebui sa fie obligata sa ascute opinia copilului. de acuzatiile care i se aduc si sa beneficieze de o asistenta juridica sau de orice alta asistenta corespunzatoare pentru pregatirea si prezentarea apararii sale. Este important de subliniat ca ponderea pe care opinia exprimata de copil o are in adoptarea deciziei trebuie sa fie in egala masura influentata atat de varsta copilului. la consecintele posibile ale aplicarii uneia dintre solutiile propuse sau a celei pentru care copilul a optat este o conditie esentiala a respectarii dreptului de exprimare libera a opiniei.2. Alte prevederi ale conventiei aplicabile in sfera dreptului de exprimare libera a opiniei sunt Art. relatiile familiale sau realizarea oricarui alt drept al sau. Art. in mod special in cadrul procedurilor administrative sau judiciare. Art. cat si de gradul sau de maturitate intelectuala. pentru varste inferioare capacitatea de discernamant urmand sa fie evaluata pentru fiecare caz in parte... 1. dezvoltarea. 9. daca este cazul prin intermediul parintilor sai sau reprezentantilor legali. a). 4 lit. s-au asigurat. consideram ca art. el nu trebuie sa sufere nici un fel de presiune. evaluarea gradului de maturitate a copilului in raport cu problema supusa procesului decizional prezentand o importanta deosebita. b). 12 se aplica in orice proces decizional care il priveste pe copil. etc. sanatatea.

acesta s-a bucurat de sfaturi si a fost bine informat asupra consecintelor adoptiei si ale consimtamantului sau la adoptie. sa fie consultat si sa-si exprime opinia. cu exceptia cazului in care acest fapt contravine in mod evident intereselor superioare ale copilului. Conventia urmeaza a fi ratificata si aplicata in mod corespunzator de Romania in cel mai scurt timp. 30 . in formele legal cerute si ca acest consimtamant a fost dat sau constatat in scris.10 . Art.Dreptul de a fi informat si de a-si exprima liber opinia in cadrul procedurilor Orice copil care este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta beneficiaza de urmatoarele drepturi. daca acesta este cerut. b. sa furnizeze copilului toate informatiile pertinente. relevante sunt urmatoarele prevederi ale Conventiei. cu privire la eventualele consecinte ale punerii in practica a opiniei sale. sa furnizeze explicatii copilului. sa primeasca orice informatie pertinenta. in cadrul procedurilor care il intereseaza desfasurate in fata autoritatilor judecatoresti: a. pe care le reproducem integral. reprezentantul copilului trebuie: a. Conventia europeana asupra exercitiului drepturilor copilului Aceasta conventie a fost adoptata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei la 25 ianuarie 1996. o conditie esentiala este ca SELO sa fie organizate si sa functioneze efectiv cel putin la nivelul fiecarui consiliu judetean pana la ratificarea Conventiei.1. fiind una dintre conditiile impuse pentru aderarea la Uniunea Europeana intrucat face parte din aquis-us comunitar. precum si la eventualele consecinte ale oricarei actiuni a reprezentantului. 1. daca acesta este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta. si 4.Rolul reprezentantilor In toate procedurile care il intereseaza pe copil desfasurate in fata autoritatii judecatoresti. de care se poate prevala el insusi. nu a fost ratificata de Romania. 3 . s-a dat in mod liber. acest consimtamant nu a fost obtinut prin contraplata sau contraprestatie de orice fel. 2. daca acesta este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta. 3. cand este cerut. Pentru indeplinirea acestui deziderat. Pentru sfera de aplicare a dreptului de exprimare libera a opiniei copilului. precum si de eventualele consecinte ale oricarei decizii luate Art.3. Dupa parerea nostra. dorintele si opiniile copilului au fost luate in considerare. sa fie informat de eventualele consecinte ale punerii in practica a opiniei sale. c. b. consimtamantul copilului la adoptie. dar constituie unul dintre cele mai importante documente internationale referitoare la drepturile procesuale ale copilului.

de a-si exprima liber opinia cu privire la modificarea educatiei sale scolare. inclusiv prin adoptie. care este prezentat de Comisia pentru Protectia Copilului instantei judecatoresti competente sa incuviinteze adoptia. alin. in favoarea caruia s-a instituit masura plasamentului sau incredintarii. Cazurile prevazute in mod expres de aceste acte normative. (5) Raportul referitor la ancheta psiho-sociala asupra situatiei copilului. prin crearea si dezvoltarea infrastructurii de servicii necesare acesteia. care intra in sfera exercitarii dreptului de exprimare libera a opiniei copilului si in care SELO joaca un rol esential sunt: 2. 10. si anume in sensul dezvoltarii rolului si implicarii SELO in protectia copilului. OUG nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate nu au reprezentat decat inceputul reformei sistemului legal de protectie a copilului in Romania.. Prevederi legale interne Legislatia interna in materia protectiei copilului. alin. SELO reprezinta cheia de bolta a acestei infrastructuri. trebuie sa cuprinda si "opinia copilului cu privire la adoptia propusa". OUG nr. 31 . 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei. OUG nr. din doua motive: 2. este esentiala pregatirea din timp a aplicarii noii legislatii. c) consimtamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani. 7 Pentru incuviintarea adoptiei sunt necesare: . care sa asigure implementarea efectiva a tuturor dispozitiilor cuprinse in actele internationale din acest domeniu. Consideram ca reforma in domeniul protectiei copilului trebuie sa continuie prin adoptarea unui "Cod al copilului". 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate." Art. (3) prin care se instituie obligatia Comisiei pentru Protectia Copilului sa asigure copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa cu privire la masura de protectie ce urmeaza a fi adoptata. Art. 2. impunand dezvoltarea acestui tip de servicii si in tara noastra 3. Pentru succesul reformei insa. alin. Art.. sa afle opinia copilului si sa o aduca la cunostinta autoritatii judecatoresti Subliniem inca o data faptul ca SELO trebuie sa indeplineasca rolul reprezentantului copilului si sa asigure respectarea drepturilor copilului prin mijloacele prezentate mai sus. Legislatia internationala ratificata de Romania si prezentata mai sus ofera deja un cadru generos pentru organizarea si functionarea SELO. 18. Art. Rolul acestor acte normative si materia reglementata au fost limitate de anumite constrangeri de ordin politic si procedural cu care Departamentul pentru Protectia Copilului s-a confruntat la vremea respectiva. contine prevederi specifice anumitor situatii legate de protectia copilului aflat in dificultate si protectia copilului prin adoptie. inclusiv cele referitoare la drepturile procesuale ale copilului in cadrul oricarei proceduri judiciare sau administrative. Consideram ca aceste prevederi trebuiesc aplicate in sens larg.2. (3) prevedere care confera dreptul copilului capabil de discernamant. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei si OUG nr.c.1. 2. 7.

In aceste cazuri SELO evalueaza opinia copilului in legatura cu viitorii parinti adoptivi. 17. Orice copil aflat in sistemul de protectie este necesar sa aiba acces la SELO. Copilul pentru care a fost stabilita o masura de protectie. trebuie sa prezinte si pozitia (opinia) acestuia cu privire la masura de protectie propusa. il consiliaza si il asista in prezentarea opiniei in fata profesionistilor care pregatesc adoptia si ulterior in fata instantei. Copilul pentru care a fost stabilita o masura de protectie. 32. prin intermediul SELO. (3). alin. Art. BENEFICIARII SELO 1. (5) care prevede ca raportul referitor la ancheta psiho-sociala asupra situatiei copilului. Copilul aflat in dificultate pentru care urmeaza sa se stabileasca o masura de protectie Este foarte important ca in perioada de evaluare a situatiei in vederea stabilirii unei masuri de protectie de catre CPC copilul sa poata beneficia de serviciile unui SELO -in primul rand pentru a completa evaluarea cu elemente care integreaza opiniile copilului. etc.(2). Prin coroborarea prevederilor art. alin. serviciu de asistenta a copilului cu probeme psihosociale). Copilul care urmeaza sa fie adoptat. SELO ajuta copilul aflat in sistem sa devina “actor” al propriului proiect de (re)integrare. centru de consiliere si sprijin pentru parinti. precum si copiii victima a oricarei forme de abuz sau neglijenta care sunt in evidenta SPS -vor fi orientati. 32. care il privesc.b) care instituie obligatia serviciului public specializat pentru protectia copilului sa determine (cu sensul de "sa afle") opinia copilului capabil de discernamant cu privire la familia sau la persoana propusa pentru a-l primi in plasament sau incredintare si sa o aduca la cunostinta comisiei. (5) rezulta obligatia comisiei de a asigura copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa si in momentul reevaluarii masurii de protectie stabilite. In al doile rand. cu cele ale art. lit. alin. pe toata durata acesteia. a) si art. al modificarii sau revocarii acesteia. (1). inca de la depistarea situatiei lor. alin. alin. legate de aplicarea masurii de protectie. obligatoriu pentru solutionarea cauzelor de catre Comisia pentru Protectia Copilului. in vederea sesizarii oricaror incalcari ale drepturilor sale sau a solicitarii asistentei pentru a-si exprima opinia cu privire la problemele educationale. Copilul aflat in situatie de risc sau victima a oricarei forme de abuz sau neglijenta. Copiii care sunt in ingrijirea familiei si care. 32 . 18. Copilul aflat in sistem va percepe altfel momentele de reevaluare si va avea posibilitatea. 4. modificarii sau revocarii acesteia de catre comisie. lit.Art. accesul la SELO este necesar pentru a-i oferi copilului posibilitatea de a se informa si de a intelege procesul decizional si pentru a-l asigura ca toate eforturile serviciului public specializat/CPC converg catre ameliorarea/rezolvarea situatiie sale. cu ocazia reevaluarii. sa se implice activ inca din faza de pregatire a unei noi masuri 5. catre SELO 3. 7. 2. aflandu-se intr-o situatie de risc beneficiaza de masuri de prevenire stabilite de conducerea SPS (centru de zi.

un har personal deosebit. a altor persoane care intra in relatii cu copilul in cadrul procesului decizional. Consiliere 5. in urma evaluarii situatiei FUNCTIILE SELO Pentru exercitarea atributiilor specificate SELO are urmatoarele categorii de functii : 1. etc. parasirea domiciliului. violenta familiala. Asigura aflarea opiniei copilului . ? ascultarea ? este o activitate complexa. Este esential ca in asemenea situatii copilul sa fie consiliat si asistat pentru ca interesul sau sa fie protejat. 7. Permite evaluarea primara a situatiei . Copilul aflat temporar intr-o situatie de conflict de interese cu parintii/ reprezentantii sai legali. Copiii pot sesiza SELO si telefonic.ex. De exemplu. favorabile unei bune comunicari in dublu sens pe parcursul tuturor serviciilor acordate de SELO . divort. sociale . care implica un bun nivel profesional (cunostinte aprofundate de psihologia copilului. Copilul delincvent. Primire-ascultare 2. atunci cand acesta doreste sa sesizeze o situatie sau sa solicite sprijin sau cand este trimis de catre un alt serviciu din sistem pentru a beneficia de informare. Aceasta functie implica si consultarea copilului pe parcursul informarii. consilierii si asistarii sale. nu in ultimul rand. Evaluare 3.ascultarea este importanta pentru ca : Este determinanta pentru construirea unei relatii de incredere intre copil si profesionist. Sta la baza tuturor celorlalte functii ale SELO Aflarea opiniei copilului poate insemna si interviuri/ evaluari ale familiei naturale/ subsitutive. in acelasi timp se pot identifica eventualele cazuri de abuz sau neglijare. SELO se adreseaza unui numar mare de copii care pot avea diferite neintelegeri cu parintii/reprezentantii legali si care pot fi informati si consiliati. SELO se implica atat in consilierea si asistarea copilului. consiliere Desi aparent este o functie simpla.6. dar nu raspunde penal. competente de comunicare verbala si non-verbala . Informare 4. multa experienta in relatia directa cu copilul si. Evaluare SELO evalueaza : 33 . Asistare Primire-ascultare SELO asigura primirea copilului. spirit de observatie etc). Este vorba despre copilul care a savarsit o fapta prevazuta d elegea penala. Primirea . si se pot sesiza alte servicii din cadrul sistemului. prin serviciul hot-line. prin intermediul SELO copilul va putea sa-si exprime opinia in legatura cu parintele cu care doreste sa locuiasca dupa divort . daca nu se dovedeste ca a savarsit fapta respectiva cu discernamant. 8. juridice. cat si in evaluarae capacitatii sale de discernamant. nu raspunde penal copilul care nu a implinit varsta de 14 ani sau cel care are varsta intre 14 si 16 ani. Copilul ai carui parinti se afla in situatii deosebite .

Periodic se pot organiza campanii de informare. cat si colective.Situatia reclamata de copil si pornind de la aceasta circumstantele si obiectul procesului decizional referitor la situatia respectiva. Informatia oferita copilului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : . sociala. cluburi ale copiilor. despre solutiile posibile. copilul cu capacitate de discernamant este nu doar informat asupra solutiilor posibile. editate intr-un mod atractiv). a autoritatii sau a institutiei competente. Informare SELO raspunde intrebarilor copilului si il informeaza despre drepturile sale. Se recomanda ca SELO sa colaboreze cu publicatii/emisiuni radio si TV pentru copii pentru informarea copiilor pe teme legate de exercitarea dreptului de exprimare libera a opiniei. Capacitatea de discernamant a copilului in raport cu circumstantele si cu obiectul procesului decizional care il priveste . acestea din urma putand fi gazduite nu numai de SELO ci si de scoli. pentru a aprecia posibilitatea implicarii copilului in solutionarea problemei . Astfel SELO devine un adevarat ? avocat ? al intereselor copilului. centre de plasament. alte servicii din sistem. eventual concepute diferit pe categorii de varsta. Utilitate . Evaluarile se realizeza in echipa pluridisciplinara si se formalizeza in rapoarte scrise. Obiectivitate Ca metode de informare se utilizeaza mai ales dicutiile directe si distribuirea de materiale de informare scrise (pliante. ORGANIZAREA SELO SELO cuprinde: 34 . Pertinenta . Consiliere In functie de specificul cazului sau. Evolutia procesului de consultare si asistenta a copilului pentru ca acesta sa-si exprime opinia in fata instantei. afise concepute intr-un stil accesibil copilului. medicala. Accesibilitate . Asistenta Aceasta functie este exercitata in special in situatiile in care copilul isi prezinta opinia in fata instantei. brosuri. Corectitudine . Se pot organiza activitati de informare atat individuale. a autoritatii sau institutiei competente sa solutioneze problema copilului. in raport cu varsta si gradul de maturitate al acestuia. Consilierea poate fi juridica. psihologica. ci si consiliat pentru a alege solutia optima potrivit cu drepturile si interesele sale. despre circumstantele si obiectul procesului decizional. care asigura respectarea drepturilor legitime si considerarea opiniei copilului ca esentiala in adoptarea deciziei de catre forul competent. precum si despre consecintele pe care le-ar putea avea fiecare dintre solutii.

fiind mai adecvata tinuta sport RELATIA CU CELELALTE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE PROTECTIE A COPILULUI Relatia cu celelalte componente ale sistemului consta in principal in informare reciproca .colaboratori pe perioade determinate. cu mai multe posturi de lucru poate crea un sentiment de retinere copilului . Jurist . care asigura la sediu primirea/ascultarea/evaluarea/informarea/consilierea . Medic Alte profesii .O componenta fixa. traducator pentru copii imigrantilor. Un serviciu de permanenta la ? telefonul liber ? (hot line cu apeluri gratuite) . O componenta mobila pentru verificare sau interventie rapida in cazul sesizarilor/ solicitarilor PERSONALUL DE SPECIALITATE In SELO lucreaza urmatoarele categorii de personal. ascultarea. cooperare pentru identificarea solutiei optime in problemele specifice activitatii fiecarui serviciu Principalele servicii cu care se relationeaza SELO sunt : Serviciul de ancheta psiho-sociala Centrul de consiliere pentru parinti (inclusiv relatia cu familia naturala/ substitutiva. Psiholog . in echipa fixa si/sau mobila: . Asistent social . care sa-i inspire copilului incredere si libertate de exprimare. in functie de nevoi (de ex. oferirea de informatii acestora Autoturism pentru echipa mobila Primirea. lipsit de rigiditate. interpret pentru copilul surdo-mut. Cateva tehnici simple pentru micsorarea ? distantei ? dintre adult si copil ar fi : se evita discutiile de la birou sau de la ghiseu . participarea la proiectul individual de protectie a copilului) 35 . personalul nu poarta halate sau haine prea elegante.linie telefonica cu apeluri gratuite pentru sesizari/ solicitari primite din partea copiilor. camerele nu sunt supraaglomerate sau intunecate . decorul este vesel se recomanda un mobilier simplu in camera de primire si in camera de consiliere (exemplu fotolii cu masuta joasa) biroul de lucru al personalului este separat de camerele in care sunt primiti copiii (o camera cu rafturi pline de dosare. etc) AMENAJAREA SPATIILOR SI DOTARILE NECESARE Spatiul cuprinde: Camera de primire Cabinete de evaluare Camere polifunctionale de joaca/ odihna pentru copil (mediu apropiat de cel in care locuieste sau mediu confortabil/ securizant pentru copil. informarea si consilierea copilului trebuie sa se faca intr-un climat placut. pentru a facilita comunicarea) Dotari absolut necesare "Telefonul liber" .

care ar caracteriza cel mai bine esenta mentalului. cu intentia de a ga~si ceea ce este esen?ial pentru fenomenul mental: comportamentul cu scop (purposeful behaviour) . datorita~ modului în care poate fi definita~ introspectia. fie în cadrul unei filosofii generale a stiintei pentru primul caz . en ergie. Schaffer[3] în Enciclopedia Britanica~ (1994). nu poate fi amanata sau impiedicata de insuficienta resurselor bugetare. in special pentru copilul cu deficiente VI. Unele complicatii apar. o considera~ problematica~ pentru a fi esenta mentalului. Cum însa~ experienta subiectiva~ este cunoscuta~ numai prin introspectie. procese si sta~ri mentale. inclusiv a celor cuprinse in art. 12. desi autorul rezerva~ un paragraf special inteligentei artificiale. O atentie deosebita~ este acordata~ analizei caracteristicilor mentalului. (Comitetul ONU pentru drepturile copilului. In fata atâtor probleme.. DE LA FILOSOFIA LA STIINTA MENTALULUI Introducere Mentalul este o notiune care se refera~ la minte. ci si ale stiintei[2]. Fa~ra~ îndoiala~. asta~zi. îmbinând elemente filosofice si stiintifice se pot constitui teorii ale mentalului. Totusi. fa~ra~ a-i nega importanta. re cunoaste. Intrebarea care s-a pus în ultimii ani este aceea daca~ mentalul si constiinta sunt obiecte nu numai ale filosofiei. intentionalitatea . dar daca~ mentalul are si alte componente decât cele structurale. pâna~ în prezent s-au acumulat multe elemente stiintifice în cunoasterea mentalului. o buna~ prezentare a acestui mod clasic de abordare o face Jerome A. în cele din urma~ autorul pare sa~ sustina~ teza 36 . pentru care. Serviciul de pregatire reintegrare familiala (inclusiv relatia cu familia naturala/ substitutiva. care cu greu ar putea fi precizata~ ca notiune înainte de a defini mentalul. sintagma~ introdusa~ de Angela Botez[1] printr-o adaptare în limba româna~ a ceea ce în limba engleza~ se numeste "Philosophy of Mind". în special pentru partea structurala~ a acestuia. concluzii asupra rapoartelor referitoare la stadiul implementarii conventiei. Concluzie Aplicarea principiilor fundamentale ale Conventiei ONU. participarea la proiectul individual de protectie a copilului) Centrul de plasament (inclusiv participarea la programul individual de protectie a copilului) Centrul de ingrijire de zi Scoala Serviciile de sanatate. De aceea se poate vorbi în mod îndrepta~tit de o filosofie a mentalului. mentalul poate fi abordat fie ca un subdomeniu în sine al filosofiei. care desi real. prezentate de Bolivia si Indonezia. nu este retinut ca esenta~ a mentalu lui. Schaffer considera~ ca~ s-ar putea afirma: " A mental event is an inner event that can be introspected". înaintarea stiintei într-un asemenea domeniu care ar depa~si structuralul se face extrem de greu. crearea si dezvoltarea serviciilor de asistenta si sprijin pentru copil in exprimarea libera a opiniei sale trebuie sa devina una din prioritatile strategiilor judetene pentru protectia drepturilor copilului. Este curios faptul ca~ nu este mentionat si conceptul de informatie. Din punct de vedere filosofic. In acest reusit studiu de sinteza~ se arata~ ca~ "Philosophy of Mind" studiaza~ conceptul de minte (mind) în relatie cu conceptele de materie.) In concluzie. experien?a subiectiva~ . corp uman si sistem nervos central.

"mentalul exista~ pentru ca~ exista~". se considera~ ca~ nu este posibila~ cunoasterea fenomenelor mentale. II. Daca~ ar fi adeva~rat. Daniel C.Nici una din cele treisprezece tra~sa~turi (din volumul The Re discovery of Mind[17] . filosofica~ sau "partial stiintifica~. Nu se poate examina cu un ochi nou.15. Adesea se considera~ ca~ si inteligenta artificiala~ ar fi un proces mental. c. orice automat ar avea si un proces mental.16].ns. ca de altfel si toate teoriile actuale ale functionalismului neural. partial filosofica~". mentalul. în general. Acesta este si cazul filosofiei structural-fenomenologice ortofizice a stiintei.a. Edelmann[8]. în baza unui principiu fundamental[14.nett[9]. atunci.. Una din aceste teorii. cealalta~ apartine lui David Chalmers[21. a vietii si. Cer cetarea noastra~ arata~ ca~ Searle nu a reusit sa~ realizeze o astfel de viziune. este cuprinsa~ în filosofia ortofizica~ a stiintei[20]. Teoria lui Penrose ra~mâne. b. Modelele mintii merg mâna~ în mâna~ cu modelele existentei[23]. în mod îndrepta~tit: " functionalismul neural nu reprezinta~ o conceptie asupra naturii evenimentului constient în sine"[13] .D. In al doilea caz. respectiv ele se încadreaza~ în clasa pe care Ted Honderich o numeste a functionalismului neural[11]. Dintre teoriile structurale recente pot fi amintite cele elaborate de Crick si Koch[7]. O teorie. struc turala~. Honderich afirma~. In ultimul caz. concep?ia "misteriana~ "[6] asupra mentalului si constiintei.n. De altfel. orice filosofie generala~ a stiintei. în privinta întelegerii naturii existentei în totalitatea ei Un caz oarecum aparte îl ofera~ John Searle a ca~rui pozi tie[17. In cazul lui Penrose. teorii structurale. Teoriile recente ale mentalului si constiintei pot fi divizate în trei categorii[5]: a. trebuie sa~ cuprinda~ si o filosofie a mentalului . nu poate fi sustinut. deoarece este greu " to overthrow beliefs about one's present mental events. Roger Penrose[10] s.) si nici suma lor nu au reusit asa ceva. fa~ra~ o simultana~ reexaminare a întregii realita~ti. este limitata~..M. teorii structural-fenomenologice. Pentru o teorie a proceselor mentale este evident faptul ca~ un model al mintii nu este posibil fa~ra~ elaborarea simultana~ a unui model al existentei în totalitatea ei.]Dar. a mentalului nu este posibila~ fa~ra~ o teorie a naturii viului.[. la limita~. Acest punct de vedere.and perhaps this is all that one needs to give the criterion force"[4].22]. 37 . Astfel ca~ pozitia sa reala~ se dovedeste consistenta~ cu functionalismul neural"[19]. a consiin?ei. mai trebuie spus si altceva. Ted Honderich clarifica~ lucrurile afirmând urma~toarele: Searle se declara~ împotriva reduc?ionismului si de aceea insista~ si asupra faptului ca~ evenimentele noastre constiente au si pro prieta~ti diferite de cele pe care le recunoaste functionalismul neu ral. tot mai abandonat.Este un lucru sa~ insisti asu pra faptului ca~ evenimentele constiente în sine nu sunt numai relatii neurale si altceva sa~ oferi o conceptie distincta~ asupra lor. Acest lucru este corect deoarece stiinta structurala~ este insuficienta~ pentru a explica natura completa~ a proceselor mentale. Den. O clasa~ noua~ de teorii ale mentalului o reprezinta~ ceea ce numim teoriile structuralfenomenologice [5].18] nu este declarat structurala~ sau functional neurala~. Câteva consideratii generale I. acestea fiind considerate a fi acoperite de un mister deplin. dupa~ opinia mea[12]. Procesele mentale sunt procese vii. apartinând autorului acestui articol. G. filosofic si stiintific. ceea ce intervine nou este schitarea unei teorii care implica~ functionarea palierului cuantic fizic la nivelul citoscheletului neuronilor dintr-o organizare de neuroni. În primele trei cazuri sunt prezen tate teorii structurale neurobiologice.

Spre exemplu. cuplajul structural-fenomenologic trebuie sa~ fie o realitate Mai mult nu se poate spune cu o anumita~ certitudine stiintifica~. precum si de David Chalmers. si anume "sensul fenomenologic"[20. de David Chalmers. Pentru elucidarea naturii mentalului este nevoie de o fizica~ noua~. dar si sensuri fenomenologice. respectiv între procesele structurale si cele fenomenologice . modele ale mentalu lui. atunci unde începe sa~ se manifeste procesul mental? De la ce grad de complexitate al organismelor? De altfel. iar acestea ar apa~rea numai la vertebrate. construindu-se astfel teorii stiin?ifico-filosofice IV. având o natura~ aparte. atunci se va trece de la etapa filosofiei mentalului. Pentru a înainta spre o fizica~ noua~ nu este însa~ suficienta~ numai filosofia stiintei. Revenind la lega~tura dintre viu si mental. cum spune Harold Morowitz[26]. de asemenea de ca~tre Roger Penrose. care are o natura~ struc tural-fenomenologica~. si este.29. Si alti autori se gândesc la o fizica~ noua~. Important este faptul ca~ acest fenomen nu este structural. Daca~ structuralul va trebui depa~sit pentru a întelege viata si mintea.27] pus în evidenta~ de autorul filosofiei ortofizice sau "fenomenul experential" constatat.30 Cu aceste patru puncte de sprijin se pot imagina modele re zonabile ale existen?ei si. si nu este structural. pentru inteligenta artificiala~ si robotii cu inteli genta~ artificiala~ se poate sus?ine existenta unei forme de psihic. mai intervine înca~ unul. si aici in tervine marele merit al neurobiologiei structurale. se pune si întrebarea când anume o structura~ devine vie[25]? Adesea se afirma~ ca~ organismele inferioare nu au procese mentale. desi acesta propune o noua~ fizica~ structurala~. Din momentul în care se vor ga~si puncte de reper stiintifice. ci un psihic informatic[24]. dar care sunt insuficiente. atunci economia gândirii ne obliga~ sa~ ba~nuim ca~ aceasta~ depa~sire se face o singura~ data~. privind natura acestui cuplaj nu se pot face decât speculatii. nu un psihic mental.Din contra~. atunci trebuie recunoscuta~ si exis tenta unui mod de cuplaj între structuri si informaterie. Filosofia ortofizica~ a stiin?ei reprezinta~ o asemenea încercare 38 . experimentale Pe lânga~ cele trei puncte stiin?ifice de reper de mai înainte. Recunoasterea sensului fenomenologic implica~ recunoasterea unui asemenea suport. Este adeva~rat. In acest mod am introdus denumirea de informaterie pentru acest suport. chiar daca~ restul va fi completat cu o plauzibila~ speculatie filosofica~. pentru ambele fenomene III. în mod inde pendent. totusi el trebuie sa~ aiba~ un suport fizic . acestea fiind identice ( ca feno mene la nivelul mintii umane). corelat cu acestea. la aceea a teoriilor stiintifico-filosofice ale mentalului Cred ca~ asemenea puncte de reper au si apa~rutPrimul dintre ele este acela al constata~rii existentei unui fenomen "nou" în natura~. nou pentru ca~ a fost neglijat. culminând cu mintea omului. mintea este o complexitate de procese mentale cu proprietatea gândirii reflexive . dar fa~ra~ a aduce argu. De altfel Chalmers arata~ în lucrarea sa ca~ termenul experential este echivalent cu cel de fenomenologic[28 Daca~ sensul fenomenologic este o realitate . dar care pot oferi modele pentru viitoare aborda~ri teoretice si. si anume inferarea justifi cata~ a existen?ei unui substrat profund al întregii realita~ti [20. Acest lucru este demonstrat si sustinut în filosofia ortofizica~. La fel de inevitabil. Numai el poate explica specificitatea mentalului. în afara~ de cele pe care le aduce stiinta neo structurala~[16] contemporana~. daca~ exista~ o asemenea lega~tura~. Este necesar sa~ se ga~seasca~ unul sau câteva puncte de reper de ordin stiintific pe un asemenea drum nou.mentele autorilor amintiti mai înainte. Inevitabil. ea trebuie sa~ fie o realitate Daca~ procesele mentale au la baza~ structuri. de ce nu. dar procesul mental elementar ar putea fi prezent de la cea mai simpla~ entitate vie.

foarte specific. probabil caracteristica lui esentiala * Procesul mental nu este posibil fa~ra~ fenomenologic. Roger Penrose. mintea omului. ale sentimentelor. ale intelectului. ca un proces fizic si informational. are un caracter macro scopic. Aceasta~ ultima~ resursa~ pentru explicarea mentalului. Fiecare asemenea procesor mental este un procesor infor mational structural-fenomenologic. spre care se îndreapta~ mul?i cerceta~tori ai mintii si constiintei. In alta~ parte[33] am prezentat o teorie abstracta~ structural-fenomenologica~ a unei celule bi ologice care pune în evidenta~ posibilitatea unor procese men tale de tip subconstient Daca~ fiecare celula~ a corpului uman are procese mentale. De aceea el nici nu a putut fi pus în evidenta~ de fizica structurala * Cuplajul structural-fenomenologic ar putea implica si nivelul cuantic al realita~t?ii . nivelul cuantic al realita~tii. sunt urma~toarele * Orice interactiune structural-fenomenologica~ este un proces mental . numai în prezenta corpului omului care le reflecta~ prin mintea sa * In minte se poate petrece o îmbinare între macroscopic si microscopic cuantic. Ea vine în contact. struc turalfenomenologica~. atunci mintea totala~ a omului este constituita~ din mintea creierului (a sistemului nervos central) plus procesele mentale ale corpului sa~u[34 Creierul contine mintea. acest lucru apa~rând ca necesar în modelul ontologic ortofizic[31]. Orice proces mental are o parte structurala~ si o parte fenomenologica~. fa~ra~ a avea o minte deplina~ care sa~ îmbine toate procesoarele si procesele mentale necesare. rezultate din filosofia ortofizica~ a stiintei. în primul rând cu realitatea macro scopica~. ca doua~ entita~ti separate. dar acestea se grupeaza~ în procesoare mentale precum procesorul mental al limbajului natural. Natura fenomenologicului este fizica~ si informationala~ în acelasi timp.a * Mintea este un complex de procese mentale . dar numai îmbi narea acestora constituie un fenomen mental * Procesul mental este o caracteristica~ a viului. ale voin?ei. procesoarele mentale ale senzatiilor. declarate. Nu se poate vorbi atunci de corp si minte. o si construieste. are o activitate de ordin mental. Trecerea de la o stiin?a~ strict structurala~. ci într-un alt mod pe care stiinta urmeaza~ sa~-l elucideze. nu va putea ra~mâne în domeniul structuralului. sau creier si minte.V. fie parte a unui organism multicelular. fie izolata~. mai înainte fiind amintit cel mai important dintre acestia. Aceasta~ trecere va depinde în mare ma~sura~ de posi bilitatea unei schimba~ri corespunza~toare în metodolo gia stiintei pentru a face fata~ proceselor fenome nologice Spre o teorie structural-fenomenologica~ ortofizica~ a mentalului O comparatie între cele doua~ teorii structural-fenomenolo gice a fost prezentata~ în alta~ parte[5 Principalele elemente privind teoria mentalului. iar corpul contine mintea totala~ . ale memoriei etc. ca aceea de asta~zi. Mintea este un complex de procesoare mentale si procese mentale[32 * Fiecare celula~ biologica~. structural-fenomenologic. ca o extindere a fizicii cuantice struc turale de asta~zi * In acelasi timp. Va fi necesara~ o noua~ fizica~ cuantica~. fenomenele de intuitie si creativitate s. si se manifesta~ prin sensuri fenomenologice * Procesul mental este informa?ional în esenta lui * Cuplajul structural-fenomenologic nu se face prin fortele fizice structurale. care sa~ asigure ac tivitatea integratoare a mintii. continuificarea realita~tii externe si interne. la una structuralfenomenologica~ apare ca foarte plauzibila~. dar nici identic egale 39 . deoarece ansamblurile de particule elementare sau de atomi devin corpuri macroscopice evidente.

(on INTERNET. ca si întreaga realitate profunda~. O teorie SP-neurobiologica~ va constata. de la aceiasi universitate si directorul Centrului Academiei Române men?ionat mai înainte. 1993 L'Universalité ontologique de l'information. Editura Academiei. Bucuresti. Dar acest fapt poate fi valabil numai pentru expresia fenomenologica~ a mentalului.racai. Pe de alta parte. Scopul programului este mai larg decât modelarea proceselor mentale. cu intentia de a reexamina fundamentele stiintei. Unii filosofi ai mintii constata~ caracterul nespatial. Bucur esti. Editura Academiei. în lumina orica~rei teorii structural. Accesul ei într-o zona~ non-spa?iala~ a realita~tii profunde poate constitui o tema~ de studiu nu lipsita~ de impor tanta În studiul de fata~ s-au prezentat câteva elemente si conside ratii necesare desfa~sura~rii unui program de cercetare intitulat "Modelarea structural-fenomenologica~. Volumele 20a si 20b au fost reedidate într-un singur volum: M.fenomenologice. 253 pag.Editura Academiei. Bucuresti. dupa~ numele initiatorilor). Prezentari de caz 1.. fiind procese reale. Informatia materiei. se ga~seste în informaterie. Partea fenomenologica~. dar va remarca dependen?a primordiala~ a mintii de creier si va afirma ca~ mintea se ga~seste în spa?iul universului acolo unde se ga~seste si creierul. David J. http://www. Editura stiin?ifica~ si Enciclopedica~. probabil. dar unul din obiectivele lui este si acela al realiza~rii unei teorii structuralfenomenologice ortofizice a proce selor mentale si a constiintei Un program s mai larg (denumit KATEDRAST. p. spatial si aspa?ial al mintii. nu atat prin complexitate cat mai ales prin lipsa lor de substanta. The Puzzle of Conscious Experience. Inelul lumii materiale. 1996. prof. ceea ce S-neurobiologia (neurobiologia structurala~) demonstreaza~ cu succes. nelocalizat al mentalului. Bucuresti. chiar daca~ nu pot fi observate di rect din exteriorul organismului Un alt aspect la care se refera~ filosofia clasica~ a mentalului este acela al spatialita~tii sau nespatialita~tii fenomenului mental . care în interiorul ei este nonspatiala~. 1990. Ele con?in o obiectivitate fizica~ si infor mationala~. 39 pag.. ceea ce nu este chiar neîndrepta~tit. Sa mai adaug ca acest "segment" este definit nu atat prin grila profesionala 40 . Menas Kafatos. prof. 302 pag. Eseuri . dar care se intersecteaza~ cu cel enuntat mai înainte. Gheorghe Tecuci. 1991.Chalmers. Scientific American. dar nu se poate împlini fa~ra~ analiza proceselor subiective . trebuie remarcat cum. nu însa~ si pentru partea lui structurala~. 1989. ai ocazia sa intalnesti cazurile cele mai neobisnuite. NOTA~. în varianta ortofizica~ a teoriei structural-fenomenologice a mentalului.ro/books/draganescu). ele sunt pulsul sau indicatorul unei limite: cea care traseaza dificultatile cu care se confrunta un anumit segment social. December 1995. a fost formulat recent de prof. 21. Editura Academiei. Bucuresti. e. în general. d.62-68. Prelucrarea Limbajului si Modelare Conceptuala~ al Academiei Române.. conceptuala~ si simbolica~" la Centrul pentru Cerceta~ri Avansate în Înva~tarea Automata~.Deoarece analiza profunda~ a mentalului începe cu procesele mentale structurale obiective. dublul caracter. Daniele Struppa. ultimele nu sunt subiective în mod absolut . DIAGNOSTICUL: STARI DEPRESIVE Cand lucrezi cu pacienti de tot felul.Dra~ga~nescu. The Philosophical Tension and the Cosmic Feeling. O parte din mental se ga~seste în structurile creierului. ambii de la George Mason University-SUA. precum si de autorul acestui studiu. fara a-ti selecta clientela.

LUCIAN. poti sa iesi in parc la o plimbare. desi aveam reticente in privinta lui. exista multe alte lucruri interesante in viata. sa citesti ceva captivant. 25 DE ANI 41 . ">Il intreb ce il "doare". "Nu mai iau medicamente cat oi trai". sa mergi la un spectacol. Apoi imi declara ca a consultat cateva somitati din medicina naturista. in fine. ii repet eu: uneori nu avem pur si simplu chef de prezente feminine.. si ca. si nu degeaba am scris cuvantul "pomeneste". A baut ceaiuri cu gramada-fara nici un rezultat. Ma descoase care e opinia mea: sa mai bea sau nu ceaiuri? Eu insist insa asupra simptomelor sale. pentru ca ce este scris este indiscutabil real. ca ii este jena de slujba si ca si-ar fi dorit poate ceva mai elevat. Ca durerea.. ca se plictiseste.. care le confera o importanta pe care nu au avut-o si nu o vor avea niciodata in viata reala! 2. am senzatia ca nu este foarte incantat... insa.... In plus. Balmajeste ceva despre "niste palpitatii". sa o recunoastem. venit din provincie si stabilit provizoriu in Bucuresti. Il asigur ca nu este nimic neobisnuit aici. Comenteaza critia tratamentul psihiatric: imi spune ca s-a saturat de pilule. nu trebuie sa ne sperie. para-mai-stiu-eu-ce. cafea.sau bugetara. caldicica. Nu-mi ramane decat sa-l invit sa o faca si sa-i urez succes! Morala se impune de la sine: "cazul" lui Vasile este tipic pentru o larga categorie de oameni-umbre care nici nu traiesc. Dezolat. sa asculti muzica sau chiar sa dormi daca nu ai pofta de nimic in mod special. Ma "ameninta" ca va consulta o duzina de radiestezisti si de alte asemenea figuri reputate pentru puterile lor vindecatoare. Nu-i mai putin adevarat. ca "vindecarea" lui prin telefon nu a durat decat cateva zile. ba chiar crede ca-i fac rau. cu "probleme" si manifestari iesite din comun. Probabil din cauza ceaiurilor de care a cam facut abuz. apoi... fixeaza si granita intre pacientul analizabil si cel care nu are nimic in comun cu psihanaliza. numai cu gandurile tale. ca nu are probleme. Apoi s-a adresat unui terapeut care vindeca prin telefon (sic). Vasile nu-si ascunde dezamagirea. diagnosticul: stari depresive. Nimic paranormal. Nu pare convins de replica mea si aduce in sprijinul parerii sale reputatia terapeutului: cutare revista cu mare priza la public i-a dedicat un intreg serial! Nu pune la indoiala seriozitatea celor de la gazeta. Nu poate bea alcool. Mai aflu ca nu se simte atras de prietena sa. Ii explic ca este cu neputinta sa vindeci prin telefon.. Desigur ca Vasile nu se impaca cu ideea ca este un simplu muncitor si aspira sa fie un ins complicat. care sa-l puna intr-o lumina favorabila. parapsihologic. pentru ca chestiile astea il excita. Vasile devine insolent. in limite normale. Nu-i nimic anormal. De pilda. iar treba aceasta ar trebui sa ne intrige pentru ca fata arata grozav. dar care se ingramadesc in "societati" si secte "para".. A venit la mine in speranta unui diagnostic. S-a simtit bine o vreme. a sperat sa ma dea gata cu paleta sa de manifestari anormale si nu a primit in schimb decat asigurarea ca este sanatos. observand ca evita sa se refere explicit la ele. cat mai ales prin nivelul cultural si de discernamant care. Bautura este un puternic excitant iar el nu dispune probabil de esapari. nici nu mor. Imi cere sa-l vindec! Este sculer-matriter. ca duce o viata rutinata. Ii explic ca uneori mai si "doare". spune el cu un oftat. nimic. nimic nu se petrece (si) cu el. Cand pomeneste de meseria lui. un complex de inferioritate pentru ca ii cade parul si alte nimicuri familiare oricarui ins care este viu si nu mort. una sau doua nopti de insomnie. de unul singur. Imi intinde doua bilete de internare in spital. Vasile este un barbat de circa 25 de ani care insista sa fie primit de mine si obtine o programare. Admite formal dar se incapataneaza totusi in sensul "maladiei" sale.

A venit la mine. sa prind un fir de care sa ma tin in analiza. Apoi a mai constatat cu stupoare ca multe lucruri care ii placeau odinioara (nu vreau sa le insir aici) nu-i mai spun nimic. "Firul" imi este oferit chiar de Lucian. ambitie de castig: el care facea o multime de invarteli ca sa-si rotunjeasca veniturile. de purtare. din proprie initiativa. Trebuie sa marturisesc ca solicitarea lui Lucian m-a cam pus pe ganduri. munceste intr-o fabrica din Bucuresti si este prieten. nu mai are aceeasi pofta de lucru. de mai multi ani. Cazul lui Lucian arata cum se modifica personalitatea unui om atunci cand increderea si pretuirea de sine se bazeaza pe constitutia sa sexuala. cu o atmosfera sumbra. ca era noapte si. deoarece nu inteleg cum s-ar putea rezolva un caz de nevroza numai prin discutii. Alte multe detalii de temperament. pentru a-mi cere o consultatie. care i-a starnit panicain noaptea respectiva. a constatat o modificare negativa a caracterului sau. aparent primejdioasa. etc. nu poate concepe relatia cu o femeie fara a avea copii. s-a deschis fereastra prin care a tasnit un val de sange care m-a improscat din cap pana in picioare. si-l indemn sa mi-l povesteasca. Apoi. M-am trezit cu frica in oase. Este insa un ins temerar. Lucian nu are ambitii care sa-i depaseasca conditia. nevatamatoare. (Problma copiilor este extrem de accentuata si acest lucru are o semnificatie aparte. ambitios... l-au convins ca se intampla ceva cu el. Din cutezator cum era odata. Fara sa stiu din capul locului de unde sa incep ca sa inteleg cazul lui. a devenit acum apatic si fara "apuc". utilizand toate sugestiile pe care le implica el. automat. desigur. ne lasam in voia superstitiilor care ne amplifica si mai tare sentimentul unei nenorociri apropiate. la psihanaliza. si ca.Lucian are 25 de ani. Lucian a cutezat sa se adreseze unui psihanalist in ciuda faptului ca impartasea si el aceleasi prejudecati. etc. in ultima vreme. psihanalistul are de a face cu intelectuali. adica a acelei medicine care actioneaza cu medicamente. iar aceasta i se pare nesatisfacatoare. diferit de psihiatrie. totodata. cu oameni care se bucura de o anumita pregatire a mintii care le permite sa acceada mai usor la ideile si conceptiile psihanalitice. psihanaliza nu se sinchiseste de diagnostic si ca nu apeleaza. si cu un inalt simt al respectului fata de tot ceea ce nu intelege. spune el. injghebez o discutie banala din care astept. a devenit un anxios. pentru te miri ce. nebun. interventii chirurgicale. In plus. sa intemeieze un camin. care se ofera sa-mi povesteasca un vis scurt. Oamenii de conditie mai modesta nu apeleaza la psihanaliza pentru ca au sentimentul ca pierd vremea. totul este de competenta medicinei. cand nu intelegeam un vis de asemenea factura. Ma~ cunoscuse intamplator intr-un cerc de prieteni si. desigur. chiar daca nu intelesese mai nimic din ceec ce comentasem eu pe marginea unei lucrari de psihanaliza. de catre anturajul sau. la un moment dat. In general. a consulta un psihanalist nu pericliteaza cu nimic imaginea publica a pacientului: el nu va fi declarat. ajung sa inteleg ca L. cu o fata pe care ar vrea sa o ia in casatorie. trebuie sa fie cheia anxietatii de care sufera el. Am visat. Pentru ei. Comentand visul. Intelectual vorbind. unul care se teme pana si de umbra lui. Lucian mi-a declarat ca este foarte nelinistit de faptul ca. care l-a trezit infricosat cu cateva nopti inainte de a veni la mine. cu diete alimentare. pentru ca habar nu am ce vrea sa insemne visul asta". Ma~ refer. si de aceea s-a adresat psihanalizei. este foarte mandru de virilitatea lui. sa faca copii. la ajutorului retetarului farmaceutic. ceva nesanatos. un cosmar. urmarind toate caile mai mult sau mai putin promitatoare pe care aluneca discutia noastra.) Ii arat ca visul. realizase totusi ca psihanaliza se ocupa de cazuri de afectiuni nevrotice intr-o maniera mai speciala si. Ca de obicei. Ma~ gandesc ca visul imi poate oferi cheia modificarilor de personalitate observate de L.. ca de obicei. Si ca daca il 42 . Aflase ca.

Aceasta este adevarata sursa a anxietatii lui. este o reactie la ideea ca nu este viril.). la dorinta lui de a deveni tata. Aceasta explicatie ii este oferita si pacientului. Inteleg ca subiectul il stinghereste si ca nu ar vrea sa insist asupra lui. Nu are copii pentru ca. recent. pe care o contracareaza. a descoperit sursa psihologica. Asta suna ca o acuza. intr-un cuplu de forte care explica conditia actuala a lui L. O ezitare ma face sa indraznesc o intrebare in plus: ai fost cumva. Daca sangele a cazut peste L. Explicatia suna cam asa: dumneata suferi din cauza ideii care ti s-a infipt in cap ca nu esti viril. se identifica cu virilitatea lui iar o atingere adusa acestei componente a personalitatii lui afecteaza intreaga personalitate. Conchid ca visul lui se refera tocmai la acest lucru. a zis L.. Dar mai exista un detaliu nu lipsit de importanta: sangele din visul lui a cazut pe el ("m-a improscat din cap pana-n picioare". asa cum am sugerat deja. 43 .. Ideea in sine este refulata. nu a ramas insarcinata! Iata cheia anxietatii lui L. Este si momentul in care inteleg mesajul visului.interpretam. Anxietatea lui. Ce a facut psihanaliza confruntata cu un asemenea caz? Mai intai. Lucian nu are nici o explicatie rationala la acest fapt. Pentru ca. L. nu mai are de facut altceva decat sa verifice ipoteza ne-virilitatii sale. la un pas de fericitul eveniment? Adica.Desigur ca indata ce lucrurile s-au lamurit in acest sens. pentru ca este neplacuta pentru eul lui Lucian. desi isi doreste copii. Apoi a legat cele doua elemente psihice. Este ceea ce a si facut. Valul de sange este o aluzie cam fara perdea la faptul ca prietenei lui Lucian i-a venit ciclul si. cat pe-aci sa devii tata? Imi confirma cu un gest scurt al capului dar fara nici o alta completare. Cum a facut acest lucru? Interpretand un vis al pacientului cu ajutorul contextului de idei furnizat de problemele sale de viata. adresandu-se unui sexolog. inconstienta (refulata) a anxietatii lui L. nu-i are pana acum? Imi raspunde ceva neclar si realizez ca am pus degetul pe rana. L. ceva familiar urechilor noastre de crestini educati la scoala biblica a Vechiului si Noului Testament. este pentru ca el se considera vinovat de faptul ca prietena lui nu ramane insarcinata. anxietate si ideea anxioasa. deci. Si aceasta idee a aparut odata cu constatarea ca prietena dumitale nu a ramas gravida. Ai luat totul asupra dumitale. in asa fel incat nu mai raman decat sentimentele de inferioritate care l-au starnit sa mi se adreseze. ne lamurim cu cazul lui. care se detensioneaza pentru ca intelege ce si cum in privinta cazului lui. insotita de toate celelalte complicatii si deformari caracteriale. dar eu nu intelegun lucru: cum se explica faptul ca.nu are.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful