CENTRUL DE PLASAMENT

Centrul de plasament din cadrul Directiei Judetene (de sector) pentru Protectia Drepturilor Copilului are ca principal obiect de activitate ocrotirea de tip rezidential pe o durata determinata a copilului aflat in dificultate. Centrul de plasament este un serviciu care in majoritatea cazurilor provine din restructurarea institutiilor de tip rezidential care pâna in 1997 au functionat conform Legii 3/1970 privind ocrotirea unor categorii de minori. Restructurarea vechilor institutii rezidentiale (conform prevederilor din Ordonanta de Urgenta nr. 26/1997) se inscrie ca o etapa esentiala in cadrul Strategiei Guvernamentale in domeniul protectiei drepturilor copilului. Ocrotirea de tip rezidential este considerata un serviciu prestat copilului. Intr-o abordare calitativa a obiectului activitatii centrului de plasament copilul este in centrul tuturor principiilor si obiectivelor de activitate, el fiind considerat clientul serviciului oferit. Obiectul activitatii centrului urmeaza sa fie explicitat in capitolele urmatoare prin detalierea tuturor componentelor serviciului si prin enuntarea elementelor care confera un minimum obligatoriu de calitate acestor componente.

Principiile
Transformarea leaganului sau a casei de copii in centru de plasament nu inseamna numai schimbarea denumirii, reorganizarea interna sau o noua schema de personal. Noile principii sunt cele care determina schimbarile de structura, de functionare, de schema de personal - antrenând in mod obligatoriu schimbari in activitatea personalului, in abordarea problematicii copilului in dificultate siin mentalitatea celor implicati direct sau indirect in (re)integrarea copiluluiin societate. Ele stau la baza organizarii pe componente a standardelor de calitate a ocrotirii copilului in Centrul de Plasament si vor fi in detaliu analizate in prezenta lucrare. Principiile vor fi enuntate si prezentate pe scurt in cele ce urmeaza. Drepturile fiecarui copil trebuie recunoscute, respectate si promovate. Prevederile Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului, care este un document de referinta ce contine principii generale - trebuie sa fie transpuse in practica prin metode concrete Acest principiu implica cunoasterea Conventiei de catre personalul centrului (prin cursuri de formare si activitati de informare) si in aceeasi masura popularizarea ei in rândul copiilor si familiilor acestora. Pornind de la analiza nevoilor speciale ale copiilor aflati in dificultate si care beneficiaza de o masura de protectie prin plasament intr-o unitate de tip rezidential, acest principiu se refera la reflectarea prevederilor conventiei in conceperea proiectului institutional, organizarea spatiului si a activitatilor, promovarea unui mod profesional de interventie in favoarea copilului si cu antrenarea lui directa. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului are un caracter holistic, afirmând ca toate drepturile sunt esentiale, indivizibile, interdependente si egale. Obligativitatea respectarii si promovarii acestor drepturi se reflectaintr-o maniera transversala in toate standardele cu privire la protectia copiluluiin Centrul de Plasament. Desi nu vor figura explicit cu denumirea de drepturi ale copilului, in lucrare se va insista pe respectarea si realizarea drepturilor copilului la viata si dezvoltare in toate privintele existentei copilului, inclusiv cele fizice, afective, psiho-sociale, cognitive, sociale si culturale, nivel de trai corespunzator, servicii eficiente de ocrotire a sanatatii, ingrijire speciala si securitate sociala, 1

ocrotire si educatie personalizata, protectie impotriva oricarei forme de abuz sau maltratare, identitate si istorie proprie, libertate spirituala, religioasa, a constiintei si a cuvântului, exprimare libera, intimitatea propriei persoane, pastrarea/dezvoltarea legaturilor cu propria familie si reintegrare familiala si sociala, standarde de viata corespunzatoare, odihna, joc si vacanta, informare din diverse surse, reevaluare periodica a masurilor de protectie. Copilul - în acest caz particular, copilul ocrotit intr-un centru de plasament - nu trebuie sa sufere discriminari indiferent de rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politica sau de alta natura, nationalitatea, apartenenta etnica si sociala, averea, infirmitatea, nasterea sau situatia sa, sau a parintelui sau tutorelui. Dezvoltarea copilului in centrul de plasament este asigurata in conditii cât mai apropiate de mediul familial. Un aspect important este amenajarea si dotarea unitatii precum si organizarea activitatilor colectivitatii formate din copiii rezidenti si personalul centrului de plasament astfel incât sa fie posibila aplicarea proiectului individualizat de protectie a fiecarui copil,in care exigentele create de asigurarea unui mediu securizant si de nevoile psihoafective ale copiilor sa se armonizeze cu tendintele de deschidere catre societate. Astfel, relatiile care se dezvolta in cadrul colectivitatii centrului de plasament trebuie sa asigure copilului protejat - ca individ si ca membru al unui grup - sentimentul apartenentei si integrariiintr-un mediu de tip familial. Valoarea modului de ingrijire si de asigurare a dezvoltarii copilului intr-un centru de plasament nu este o valoare intrinseca: ea se exprimain cadrul proiectului institutional si al proiectului individualizat de protectie a copilului. Practic, aceste doua tipuri de proiecte sunt complementare: - proiectul institutional construieste cadrul general al organizarii si functiiile centrului de plasament, stabileste relatiile functionale in interior si in exterior in cadrul complexului de servicii destinate protectiei copilului, propune activitatile specifice, defineste resursele (materiale, umane, financiare) si utilizarea acestora, exprima modalitatile de evaluare a activitatii. - proiectul individualizat de protectie a copilului reprezinta formalizarea actiunilor si a mijloacelor prin care fiecare copil este ocrotit si educat astfelincât dezvoltarea, cât si (re)integrarea sa in familie si in societate sa fie asigurate, iar acestea in cadrul specific al proiectului institutional. Fiind un serviciu centrat pe copil, activitatea se desfasoara conform unui proiect individualizat bazat pe evaluarea situatiei specifice si a nevoilor fiecarui copil, tratat ca subiect unic si complex, cu identitatea si istoria sa. Spre deosedire de vechile institutii de tip rezidential, in care ingrijirea si educatia se derulau dupa un model colectiv, in centrul de plasament fiecare copil este abordat individual, interventia complexa in favoarea (re)integrarii familiale si sociale fiind bazata pe evaluarea initiala a situatiei sale specifice si proiectarea unei interventii coerente, permanent adaptate evolutiei nevoilor copilului. Protectia asigurata de centrul de plasament are un caracter temporar: proiectul individual de protectie a fiecarui copil prevede solutii pentru (re)integrarea sa familiala in termen cât mai scurt. Daca in casa de copii sau in leagan nu se punea problema scurtarii la maximum a duratei institutionalizarii, acesta este un principiu fundamental pentru centrul de plasament. Punerea sa in practica implica construirea unor mecanisme pentru: - dezvoltarea relatiilor cu familia (eventual largita);

2

pregatirea si aplicarea alternativelor de ocrotire in familii substitutive (asistent maternal sau familie adoptiva), in strânsa legatura cu celelalte servicii destinate protectiei copilului; - diversificarea serviciilor oferite de DJPC (exemplu: deplasarea treptata a accentului de pe servicii de ocrotire pe servicii de prevenire) si in paralel cu aceasta, reconversia profesionala a personalului din centrele de plasament. Activitatile desfasurate in centrul de plasament au caracter deschis catre societate: prin modul de organizare, prin relatiile pe care le promoveaza, centrul de plasament devine un serviciu integrat in comunitate. Centrul de plasament - prin definitie - face parte dintr-un sistem judetean de servicii, destinate protectiei copilului, care sunt oferite de Directia Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului. El nu mai este o institutie cu personalitate juridica in subordinea unui minister, ci un serviciu al comunitatii, cunoscut si sprijinit de comunitate. Pentru realizarea efectiva a deschiderii catre societate, sunt necesare la nivelul proiectului institutional: proiectarea si aplicarea unei strategii de comunicare, de promovare a imaginii centrului, precum si antrenarea structurilor comunitatii (indivizi, scoala, biserica etc.) in calitate de parteneri in aplicarea proiectului institutional - activitati coordonate de DJPDC. La nivelul proiectului individualizat de protectie a copilului: integrarea acestuia in viata sociala intr-un mod similar celorlalti copii de vârsta lui, sustinerea participarii directe a copilului la activitati in cadrul comunitatii (activitati punctuale sau cu caracter permanent). Personalul centrului de plasament face parte din echipa de personal a DJPDC si este integrat in sistemul resurselor umane antrenate in aplicarea strategiei judetene (de sector) de protectie a copilului. Aplicarea efectiva a noului mod de asigurare a protectiei copilului aflat in dificultate presupune antrenarea responsabila, constienta si motivanta a personalului aflat in contact direct cu copilul. Reorganizarea institutiilor presupune modificari ale statutului, dificultati de comunicare, de intelegere si de asimilare a schimbarii de catre personalul direct implicat. Daca reforma este proiectata sau daca strategiile judetene sunt gândite si coordonate de catre conducerea DJPDC, realizarea sa practica, respectiv imbunatatirea efectiva a modului de protectie a copilului in dificultate nu se pot realiza fara concursul sutelor de educatori, asistenti si lucratori sociali, infirmiere, instructori de educatie care lucreaza in relatie directa cu copilul. La acest nivel atât de important exista cele mai mari riscuri de esec: fie din lipsa de informare si de pregatire, fie din inertie sau chiar rezistenta la schimbare, personalul nu realizeaza importanta desfasurarii activitatilor in mod corespunzator, in beneficiul copilului. De aceea este important sa actionam pentru evitarea/atenuarea acestor riscuri si consideram ca primul pas care trebuie facut ar fi integrarea personalului centrelor de plasament in echipa DJPC - o integrare nu numai pe hârtie (respectiv pe statele de functii, plata etc), ci o integrare reala, prin includerea in managementul resurselor umane la nivel de directie a acestor resurse din fostele institutii, dintr-o perspectiva de recunoastere si de valorizare a experientei profesionale, de antrenare in aplicarea reformei. Construirea unor relatii de parteneriat si de comunicare, in nici un caz de rivalitate, intre angajatii DJPDC din diferitele servicii si personalul fostelor leagane si case de copii; Consultarea, informarea si formarea tuturor categoriilor de personal in legatura cu modalitatile de restructurare a institutiilor pe baze constructive si plecând de la principiile aplicarii reformei sistemului de protectie a copilului aflat in dificultate. -

3

Lupta cu mentalitatile a fost dintotdeauna recunoscuta ca o lupta grea si de lunga durata, de aceea integrarea personalului si dezvoltarea unui spirit de echipa pluridisciplinara sunt aspecte ce nu trebuie subestimate. Pentru acest amplu proiect de restructurare a institutiei de tip rezidential e necesara mobilizarea unor importante resurse financiare - insa chiar daca aceste resurse importante sunt identificate, ele nu vor putea fi utilizate corespunzator daca profesionistii din DJPDC si din institutii nu vor fi motivati si antrenati pentru atingerea unor finalitati comune. Structura organizatorica a centrului de plasament are ca element fundamental MODULUL. Centrul de Plasament este organizat in subunitati de maximum 20-30 copii (pe criteriul vârstei) ; fiecare subunitate este structurata in module (2-4 copii/modul pentru 0-2 ani, respectiv 6-10 copii/modul pentru 2-18 ani.) La nivel de modul se realizeaza principalele functii ale serviciului: ingrijire, educare, socializare, evaluare etc. Se recomanda trecerea treptata la organizarea pe verticala a modulelor, aceasta modalitate fiind usor de aplicat in special in casutele de tip familial. Scaderea treptata a numarului de copii ocrotiti in centrul de plasament se face in paralel cu diversificarea treptata a serviciilor destinate protectiei copilului, ceea ce implica un proiect institutional flexibil, precum si informarea si pregatirea profesionala continua a personalului. Buna cunoastere a contextului local, a problematicii specifice in domeniul protectiei copilului, va permite proiectarea sistemului de servicii oferite de DJPDC pentru a raspunde nevoilor locale. Este esential ca organizarea si functionarea acestor noi servicii sa creeze un sistem integrat la nivel judetean, destinat atât protectiei copilului aflat in dificultate si pregatirii reintegrarii acestuia in familie si societate, cât si prevenirii aparitiilor situatiilor care pot pune in pericol securitatea si dezvoltarea copiilor. Centrele de plasament trebuie sa fie concepute si organizate ca si componente functionale integratein acest sistem, asigurând: - complementaritatea activitatilor si functiilor acestora; - relatii clare si functionale intre servicii; - mobilitate a resurselor umane, care sa fie pregatite pentru a lucra in diferitele componente ale sistemului; Comunicare Diversificarea serviciilor oferite de DJPDC este o garantie a capacitatii serviciului public specializat de a oferi cadrul adecvat pentru protectia copilului aflat in dificultate in concordanta deplina cu necesitatile sale. Standarde de calitate privind protectia copilului in centrul de plasament

Partea a II-a OBIECTIVE SI ELEMENTE MINIME PENTRU ASIGURAREA CALITATII PROTECTIEI COPILULUI IN CENTRUL DE PLASAMENT

4

in ansamblul sau. Este obligatoriu ca in unitate sa functioneze cel putin o linie telefonica directa.Serviciul acordat copilului pe parcursul protectiei sale in centru este un serviciu complex. Daca centrul de plasament este situat departe de comunitate si nu este posibila pe termen scurt/mediu schimbarea acestui sediu. se au in vedere toate componentele minime pentru a asigura protectia copiilor din toate punctele de vedere. culturale si a altor servicii ale comunitatii. Principalele componente ale serviciului pe care centrul de plasamentil ofera copilului pe perioada rezidentei sunt: Asigurarea conditiilor de locuit (cazare. Centrul de plasament dispune de cladiri noi sau renovate corespunzator.1 Conditii de locuit Ambianta generala Obiective Elemente minime de realizare Amplasarein cadrul comunitatii Centrul de plasament nu se construiestein zone izolate de comunitate Sunt preferate locurile aflatein proximitatea unitatilor deinvatamânt. se expliciteaza fiecare componenta prin stabilirea unor obiective operationale: . etc. educarea si socializarea copilului Reintegrarea (integrarea) familiala si sociala a copilului Promovarea accesului la informatie si a posibilitatilor de exprimare libera a opiniei II.enumerarea elementelor minime care contribuie la atingerea acestor obiective. In stabilirea componentelor se tine contin primul rând de dimensiunile nevoilor de dezvoltare ale fiecarui copil. Sanatate Educatie Dezvoltare emotionala si comportamentala Identitate Relatii familiale si sociale dar. igiena vietii in colectivitate. fara igrasie. a institutiilor medicale. Interventia presupune mai multe componente. Elementele specificate suntin acelasi timp elemente de evaluare si de autoevaluare a proiectului centrului de plasament. Pentru a propune o imagine globala a calitatii serviciului oferit fiecarui copil in parte. 5 . se asigura conditiile de mobilitate necesare participarii constante a copiilor la viata comunitatii. consolidate. aimbolnavirilor. alcatuit din componente interdependente si obligatorii. Complexitatea serviciului rezulta din proiectarea interventiei pe baza abordarii personalitatii si nevoilor copilului in ansamblul acestora. Unitatea este dotata cu centrala proprie pentru incalzire si furnizarea apei calde sau este racordata la un sistem de termoficare care ofera servicii sigure si de calitate. Functionalitate si siguranta In centrul de plasament. petrecerea timpului liber. constituind un instrument de management usor de aplicat. masa.in proiectul centrului de plasament se va asigura interdependenta componentelor si fiecare dintre ele se va trata cu aceeasi responsabilitate. prevenirea incendiilor.in aceeasi masura de nevoile specifice ale copilului ocrotit intr-o structura de tip rezidential Desi in document sunt explicitate separat. studiu individual. a accidentelor.) Ingrijirea.

spatiu pentru servire/preparare gustari. baie/toalete. Dormitorul serveste pentru odihna.Atmosfera de tip familial Spatiile aferente unitatii se compartimenteaza. atât prin amplasarea pieselor de mobilier. dulap. 1. fara elemente metalice periculoase. Se stimuleaza decoratiunile personalizate.2 ) Dormitorul Elemente minime de realizare Respectarea numarul maxim de copiiintr-un dormitor Numarul maxim de copii depinde de vârsta acestora 0-2 ani 2-14 ani 14-18ani : 4 copii 3-5 copii 3 copii Incepând de la vârsta de 3 ani se realizeaza separarea pe sexein dormitoare Asigurarea suprafatei minime pentru un copil Suprafata minima alocata unui copil este de 6 mp Functionalitate si siguranta . etc. Se asigura dotarile necesare pentru a face posibila supravegherea permanenta a copiilor de vârsta mica (0-4 ani) : usa cu geam catre hol Prizele. . camera de zi. Este similar camerei copiilor dintr-o familie Mobilier trebuie sa fie adecvat vârstei si sa ofere conditii sanatoase pentru odihna. spatiul afectat centrului este inconjurat cu garduri deinaltime medie. Pentru zugravirea si decorarea camerelor se utilizeaza culori vesele Se utilizeaza un mobilier asemanator celui familial. Se aleg culori vesele pentru covor. jucarii. daca peretii sunt albi. etc. (dupa propria dorinta). Pardoseala trebuie sa fie aderenta. perdele. geamurile. depersonalizate Spatiul aferent unui modul cuprinde elementele minime dintr-o locuinta familiala (dormitoare. draperii. debara. efectuarea temelor. evitându-se salile mari. joc etc. lenjerie de pat. 6 . cât si prin elementele decorative folosite. calduroasa si usor de igienizat Se asigura un program de igienizare zilnic/saptamânal/lunar Atmosfera de tip familial Mobilier dormitorului este diversificat (se evita paturile de spital) Fiecare copil are locul propriu : pat. adaptate gustului si vârstei copilului . In exterior. . etajera. dar si pentru pregatirea lectiilor. spatii de afisaj cu fotografii ale familiei si ale prietenilor. desene. balcoanele sunt protejate pentru prevenirea accidentelor (adecvat vârstei copiilor. elementele de decor trebuie sa aduca o nota de culoare. gardul trebuie sa permita vizibilitate din ambele directii Diversitate Spatiile vor fi diferit amenajate.in acest scop copiii participa direct la decorarea dormitorului lor. scaun. pastrarea obiectelor personale. Peretii sunt zugraviti de preferatin culori pastelate. joaca etc. birou sau masa de scris.

Igiena. Instalatii electrice sunt protejate . masina de calcat -pentru igienizarea obiectelor de imbracaminte personale ale copiilor. Spatii igienico-sanitare Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Se prevede cate un grup sanitar (cabina dus. a prosoapelor. Substantele de igienizare (detergenti) nu se lasa la indemâna copiilor. chiar sa strice unele jucarii. igiena si siguranta Instalatiile sanitare sunt adaptate varstei copilului Se prevede o compartimentare adecvata pentru a asigura respectarea intimitatii copilului. in centrele de plasament de talie mare. functionalitate si siguranta Bucataria. organizarea unor activitati de autogospodarire sau a unor mici evenimente. Functionalitate. sala de sport. Este obligatorie existenta grupurilor sanitare separate pentru personal In spatiile destinatein principal activitatilor comune se instaleaza câte un grup sanitar alcatuit din WC pe sexe + chiuveta. fetelor de masa. chiuveta. Mentinerea ordinei nu trebuie sa fie o preocupare obsesiva . . etc. etc. Se stabileste si se respecta un Program zilnic de igienizare a spatiilor.atat la nivel de unitate cât si de modul 7 . Se amenajeaza un spatiu pentru servirea mesei in fiecare casuta (în cazul casutelor de tip familial) sau la nivel de unitate. .. In fiecare subunitate se organizeaza o debara pentru pastrarea lenjeriei curate. pentru igienizarea veselei . pentru pastrarea alimentelor.in care masa se serveste incain cantina/ Se prevede un spatiu cu masina de spalat (o masina la 2-3 module). Exemple: lânga spatiul de primire de la intrarea in centru. 4) Spatii pentru servirea/prepararea mesei Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Bucataria comuna cu dependintele acesteia se amenajeaza intr-un corp de cladire separat de module. Materialele utilizate la amenajarea grupurilor sanitare sunt alese astfel incât sa permita intretinerea si igienizarea facila. langa club. ci sunt inchise in spatii accesibile doar personalului. langa spatiile de servire a mesei (în cazul centrului de plasament de talie mare. La nivel de unitate functioneaza o spalatorie-calcatorie pentru igienizarea lenjeriei de pat. La fiecare modul (sau grup de 2-3 module) se amenajeaza un oficiu in care se asigura posibilitatea pregatirii/servirii de gustari sau mese de duminica. respectiv oficiul se doteaza cu instalatii si aparatura corespunzatoare pentru gatit. dar si posibilitatea de a interveni din afarain caz de nevoie. Se asigura apa rece si calda permanent . copilul trebuie lasat sa se joace. WC) la fiecare modul.

care sunt atât individuale. In spatiile de joaca din exterior se instaleaza leagane. (adaptate vârstei copiilor. in locuri vizibile accesibile doar personalului. Se amenajeaza terenuri de minifotbal. Salile de joaca se doteaza cu tarcuri si saltele pentru cei mici Este necesar ca la nivel de unitate (club) sa existe urmatoarele dotari: statie de amplificare. sarbatori religioase. placut. specificului local. Anul Nou.) este riguros controlat si supravegheat. etc. cutite. instrumente muzicale. biblioteca. etc.Accesul copiilor la masina de gatit. artizanat. . 8 .5) Conditii pentru petrecerea timpului liber Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare In interior se amplaseaza: -mici spatii de joaca chiarin dormitorul copilului si posibilitati de pastrare a jucariilor preferate -loc pentru petrecerea in comun a timpului liber in camera de zi de la fiecare modul -club. aparate de gimnastica. Televizorul se amplaseaza la o inaltime corespunzatoare In exterior se va evita betonarea completa a curtilor de joaca Se prevad din apropierea locurilor de joaca. truse de prim ajutor in caz de accident. casetofon. groapa cu nisip. In toate spatiile de joaca se asigura prize. In dotarea modulelor se prevad jocuri si jucarii adaptate vârstei. cât si comune (într-o proportie echilibrata) . cei mai mari vor fi pregatiti corespunzator si vor avea afisate regulile de folosire. mai ales la vârste mai mici. frigider. geamuri protejate. tobogane. 1. Vesela si tacâmurile utilizate trebuie sa fie usor de igienizat Atmosfera de tip familial In cazul unitatilor mari este necesara compartimentarea spatiilor de servire a mesei Este necesar un sistem de autoservire pentru copiii peste 7 ani Se asigura copiilor posibilitatea de optiune (cel putin partiala) intre doua meniuri la masa de pranz Este obligatorie consultarea copiilor in intocmirea meniurilor Decorul salii de mese este colorat. In exterior se amenajeaza: -curte cu spatii de joaca -teren activitati sportive -spatii verzi (eventual o mica gradina) Dotari minime In camera de zi : un televizor. redactie revista. bancute. posibilitatilor de dotare deja existentein centru. cercuri de informatica. accesorii de bucatarie periculoase (aparatura electrocasnica. diversificat Vesela. etc. arte plastice. tacâmurile si fetele de masa au un aspect adecvat vârstei copiilor Se asigura posibilitati de organizare a meselor festive cu prilejul unor sarbatori (aniversari ale copiilor. voley Functionalitate si siguranta Instalatiile de joaca si jucariile se selectioneaza tinând cont de toate eventualele riscuri de accident pe care le implica. un aparat de radio (sau radiocasetofon) .

Functionalitate si siguranta Se asigura iluminat corespunzator (veioza de birou) Mobilierul de birou indeplineste conditiile ergonomice 1. etc. atât pentru membrii familiei. Se interzice depozitareain curtile de joaca a diferitelor materiale de constructii. La nivel de unitate.7) Spatiul pentru intâlniri cu membrii familiei. fara prezenta unor persoane din afara (doar in conditiile in care aceasta nu este periculoasa pentru copil. sapun.) 9 . Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare Camera de zi a modulului poate servi si ca spatiu pentru primirea oaspetilor . In program se specifica acele cazuri in care proiectul personalizat al copilului precizeaza obligativitatea supravegherii vizitei. etc. . caiete. se amenajeaza o sala de lectura (poate fi sala de lectura a bibliotecii). In dormitor sau in camera de zi se va amenaja pentru fiecare copil un birou (masa de scris) cu scaun si etajere pentru carti. prosoape. scaune joase. mai ales in centrele de plasament unde sunt ocrotiti copii scolari. cum ar fi in cazuri de abuz. cu persoane din afara institutiei. 1. maltratare. masuta) Se realizeaza decoratiuni vesele (de preferat realizate chiar de copii) Se respecta dreptul copilului si al familiei sale de a discuta in intimitate.. pasta de dinti. a uneltelor sau a substantelor toxice si a oricaror produse care punin pericol sanatatea copiilor. Copiii dispun de obiecte personale de igiena (periuta de dinti. La nivel de unitate se amenajeaza o camera pentru intâlniri copii-familie (daca nu exista un centru de pregatire a integrarii si reintegrarii familiale pe lânga unitate) Ambianta de tip familial Se doteaza cu un mobilier familial (fotolii. cât si pentru prietenii sau colegii de scoala ai copiilor. II. Functionalitate si siguranta Se respecta un program al vizitelor.6) Locul pentru studiu individual Obiective Elemente minime de realizare Amplasare corespunzatoare . Copiii sunt consultati pentru intocmirea acestui program. educarea si socializarea copilului 2.1) Asigurarea conditiilor de igiena siingrijire a sanatatii Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea igienei personale a fiecarui copil .2 Ingrijirea.

10 . Fiecare membru al echipei trebuie sa ofere copilului un exemplu personal de igiena si de comportament sanatos. separat de cele pentru copii. se permite fumatul numai in locuri special amenajate. psihologul etc. stabilite prin Regulamentul intern. initial la angajarea in munca si ulterior. care trebuie sa aiba caracterul prietenesc si deschis al discutiilor dintre parinte si copil.) sau psihica (umilirea. intr-un climat deincredere reciproca. sala de mese. Dezvoltarea responsabilitatii copilului pentru pastrarea propriei sanatati Prin metode educative adecvate vârstei. etc. ci si educatorul. in cel mai scurt timp si luând toate masurile de precautie pentru a preveni repetarea unor asmenea fapte. privare de imbracaminte etc. holuri. Este obligatorie existenta grupurilor sanitare pentru personal. Este interzisa orice forma de pedeapsa fizica (bataie. cât si pentru sanatatea lor de viitori adulti. programe de educatie impotriva fumatului si a consumului de bauturi alcoolice si de droguri. Aceste programe educative vor fi realizate pe grupe de vârsta.) . Personalul este riguros evaluat. Protejarea contra oricarei forme de neglijare sau abuz.Se asigura fiecarui copil imbracaminte si incaltaminte adecvate calitativ si cantitativ pentru fiecare sezon. interzicerea contactelor sociale. Se realizeaza programe de educatie sexuala si contraceptiva. asistent social-copil). Copilul este pedepsit in caz de nevoie numai prin metode educative. a exercitiului fizic atât in viata cotidiana. a alimentatiei corecte. Se deruleaza (individual si colectiv) programe educative pentru dezvoltarea deprinderilor de igiena. privare de hrana. cu participarea echipei pluridisciplinare (nu numai asistentul medical raspunde de educatia pentru sanatate. Se colaboreaza cu alte servicii de specialitate din comunitate Se va acorda cea mai mare atentie discutiilor individuale cu copiii (educator-copil. de pastrare a ordinii si curateniei. Promovarea sanatatii personalului Personalul este obligat sa efectueze periodic controale de evaluare a starii de sanatate fizica si psihica. Personalul urmeaza periodic cursuri de pregatire complementara pentru a preveni si a observa orice forma de abuz sau neglijare si pentru a interveni in asemenea situatii. de alimentatie corecta. etc. copiii sunt sprijiniti sa adopte un stil de viata sanatos. camere de zi. grupuri sanitare. Fumatul este interzis in prezenta copiilor si in orice spatiu destinat acestora. psiholog-copil. Eventualele cazuri de abuz sau neglijare se dezbat in echipa pluridisciplinara sub coordonarea sefului de centru si a directorului DJPDC si se iau decizii in consecinta. . Asigurarea igienei colectivitatii Se aplica programe de curatenie si dezinfectare zilnice/saptamânale/lunare pentru dormitoare. . In centrul de plasament se interzice consumul de bauturi alcoolice si de droguri. intimidarea. la intervale de timp bine precizate in proiectul institutional. Igienizarea obiectelor personale de imbracaminte se asigura la nivel de modul (sau grup de 2-3 module).). agresarea verbala. etc. sa inteleaga importanta igienei personale. Alimentele se depoziteaza si se pregatesc in conditii de igiena Lenjeria de pat se schimba de câte ori este cazul la sugari si copiii mici si saptamânal la copiii peste 2 ani.

etapele si activitatile concrete . disparitia unui copil. Fiecare copil cu o stare de sanatate normala beneficiaza de controale medical de rutina -la intrareain centrul de plasament. Momentele de evaluare stabilite in proiectul personalizat sunt in primul rând momente de revizuire si eventual reconstruire a planului de interventie. Fiecare copil beneficiaza de controlul periodic al vederii si al danturii. va evalua calitatea/cantitatea alimentelorinainte si dupa prelucrare. -la intervale de timp determinate (functie de vârsta) pe parcursul protectiei in centrul de plasament.istoricul .J.2) Dezvoltarea afectivitatii si a personalitatii copilului Obiective Elemente minime de realizare Interventie personalizata Pentru fiecare copil echipa pluridisciplinara propune si aplica un proiect personalizat de (re)integrare familiala si sociala. precum si modul de preparare).S.obiectivele. Se incurajeaza cunoasterea de catre fiecare copil a riscurilor de imbolnavire si consilierea lui pentru un mod de viata sanatos. in acest scop. care cuprinde: . drame personale.rapoartele privind dezvoltarea copilului din toate punctele de vedere Activitatile realizate in cadrul proiectului personalizat suntin acord cu: . intrarea unor persoane nedorite).Prevenirea imbolnavirilor si ocrotirea sanatatii copiilor Se acorda o atentie deosebita nevoilor personale deingrijire a sanatatii fiecarui copil .personalitatea copilului Ritmul activitatilor este adaptat particularitatilor copilului Pentru o interventie eficienta este necesara o coerenta intre toti profesionistii care lucreaza cu copilul. serviciul public specializat incheie contracte cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate C. imbolnavire. Se respecta un program zilnic de activitati in aer liber pentru copiii de toate vârstele si in toate anotimpurile. Sunt avute in vedere cu prioritate activitatile specializate de terapie a problemelor psihologice specifice fiecarui copil in dificultate. se asigura cu strictete regimul alimentar stabilit de medic. 2. Personalul este pregatit sa observe eventualele semne de imbolnavire a copilului la diferite vârste si sa ia masurile necesare cu responsabilitate. Alimentatia copiilor este echilibrata si in conformitate cu necesitatile biologice specifice fiecarei vârste (un asistent nutritionist va coordona intocmirea meniurilor.A. 11 . precum si implicarea in calitate de partener a familiei copilului.vârsta . institutionalizare de lunga durata. In caz de imbolnavire. incendiu. datorate unor cauze precum: lipsa afectivitatii in familie/în serviciile de ocrotire anterioare. lucrari stomatologice) Copiii ocrotiti in centrul de plasament sunt in evidenta unor medici de familie. precum si de tratament adecvat (ochelari. antecedente de abuz sau de neglijare in familie si/sau in afara familiei.momentele de evaluare . In fiecare centru de plasament se afiseaza in biroul personalului (accesibil inclusiv supraveghetorului de noapte) liste operationale cu numerele de telefon ale persoanelor resursa/ serviciilor care se contacteazain caz de urgenta (accident.nominalizarea specialistilor care intervin si a responsabilitatilor acestora .

Se previn si se trateaza complexele de provenienta. stabilirea meniului. Se tine cont de preferintele copiilor. Relatie de tip parental intre educator si copil Desi intervine in calitate de profesionist.Personalul de toate nivelele este pregatit sa respecte istoria copilului. . pentru a nu induce o dependenta a copilului de institutie si pentru a pregati (re)integrarea acestuia. etc.Promovarea dreptului la identitate si la istorie personala Documentele de identitate pentru fiecare copil sunt: .Recunoasterea calitatilor si a reusitelor . umilirea sau lezarea psihica a copilului sunt absolut interzise) . Este recomandata organizarea pe verticala a modulelor.Se urmareste constientizarea de catre copil a locului si rolului sau ca individ in cadrul colectivitatii in care traieste. cumpararea de ghiozdane identice. Promovarea bunelor relatii intre copii La repartizarea copiilor pe module se are in vedere reunirea fratilor. Se interzic orice fel de practici care favorizeaza "uniformizarea" copiilor (exemple:imbracarea cu haine identice. asistent social.Confidentialitate si incredere reciproca .Acceptarea greselilor sau pedepsirea lorintr-un mod constructiv. Copilul este antrenat sa participe direct la amenajarea si intretinerea spatiului de locuit. . . a copiilor care sunt legati printr-un anumit grad de rudenie si/sau a copiilor care provin din acelasi cartier (vecini).Respect pentru individ . 12 .Deschidere si comunicare .Copilul are dreptul sa-si cunoasca istoria.Caldura si afectiune . evitând orice forma de abuz asupra copilului (bataia. psiholog. in familie si in societate. Participare activa a copilului la propriul proiect Se renunta la utilizarea termenului de copil asistat (statutul de persoana asistata presupune un rol pasiv: acestei persoane i se ofera toate conditiile de-a gata) . sa faca propuneri pentru petrecerea timpului liber. sa isi exprime opiniile. Educatorul va avea grija sa delimiteze clar rolul sau de rolul parintilor. evitându-se insa diferentele foarte mari de vârsta (exceptând cazurile de frati). educatorul de referinta al copilului respecta in relatia cu copilul valorile de baza ale unei relatii parentale de calitate. sa nu comenteze greselile parintilor sau situatia sociala speciala a familiei. . Opinia copilului este luata in considerare de catre toate categoriile de personal care intervinin proiectul personalizat: educator. in ideea de a integra copii cu dificultati mai mari de adaptare in grupuri cu copii fara probleme. membrii familiei -si sa fie ajutat sa interepreteze propria istorie si situatia actuala in care se afla.Disponibilitate de a raspunde intrebarilor copilului . precum si de opiniile personalului. etc.Limite clare si bine precizate .Raspuns imediat la nevoile copilului .

Copiii frecventeaza unitatile scolare (prescolare) din cadrul comunitatii. de sprijin si colegialitateintre toti elevii clasei.diminuarea si eliminarea marginalizarii in scoala a copiilor protejati in centrele de plasament . rezolvarea ei reprezinta unul din obiectivele prioritare ale proiectului personalizat. universitar -în functie de vârsta sa si de aptitudinile sale.) 13 . Absenteismul scolar se considera o problema grava.3) Educatia prescolara si scolara Obiective Elemente minime de realizare Favorizarea accesului la educatie Este obligatorie inscrierea fiecarui copil din centrul de plasament intr-o unitate de invatamânt prescolar. Parteneriatul cu unitatea de invatamânt La nivel de serviciu public si centru de plasament se incheie acorduri de colaborare cu unitatea de invatamânt.Pentru dezvoltarea bunelor relatiiintre copii. pe crearea unei atmosfere pozitive de toleranta. pentru a evita o ruptura de mediul scolar cu care era familiarizat.la nivel de clasa (o abordare individualizata a copiilor protejati.integrarea copiilor in comunitatea clasei si a (grupei -gradinitei) ca prim pas al integrarii lor in comunitate . postliceal. insistând pe ajutorarea lor in cazul situatiilor de esec scolar. iar conducerea centrului de plasament trebuie sa tina cont de aceasta. stabilirea unei deontologii a relatiei cu acesti copii si a unor metode de lucru in consecinta) . stimularea spiritului de echipa. etc. initierea in practicile democratice. primar. Activitatile care fac obiectul acordului se organizeaza: . copilul (tânarul) are dreptul sa opteze pentru o forma de pregatire scolara (universitara) sau profesionala.orientarea scolara si profesionala.colaborarea cu profesorii/învatatorii (educatorii de gradinita) precum si cu parintii celorlalti elevi la derularea proiectelor personalizate . 2. activitatile educative de grup la nivelul modulului au ca scopuri: dezvoltarea comunicarii si a intrajutorarii intre copii. este de preferat ca in masura posibilitatilor sa se mentina inscrierea copilului la scoala din cartierul sau. cât si cu invatatorul/profesorul diriginte si cu alte cadre didactice pentru rezolvarea problemelor care apar. care sa prevada activitati in parteneriat in favoarea fiecarui copil protejat Obiectivele principale ale acordurilor se refera la: . Pe parcursul ocrotirii in centrul de plasament. gimnazial. liceal. La terminarea ciclului gimnazial (liceal). Când acesta problema apare. Asigurarea frecventarii cursurilor Educatorul de referinta are obligatia sa controleze prezenta copilului la scoala si sa discute atât cu copilul.la nivel de unitate de invatamânt (informarea si sensibilizarea intregului colectiv didactic asupra problematicii copilului in dificultate.

Formarea abilitatilor si deprinderilor de a se implica in societate In programul copilului se includ activitati care se desfasoara in comunitate si care implica o relationare sociala.) Sprijinirea copilului pentru o buna pregatire scolara Educatorul ajuta copilul sa-si efectueze temele. magazine. echipa sportiva. la scoala si in comunitate sunt clar explicate copiilor. etc. Constientizarea faptului ca are drepturi si indatoriri Drepturile si indatoririlein cadrul centrului de plasament. Sunt incurajate vizitelein familii (familii ale personalului centrului sau/si ale voluntarilor cu care centrul de plasament colaboreaza). face demersuri pentru o pregatire suplimentara pentru examene. Orientarea scolara si profesionala Se discuta cu copilul despre viitoarea sa profesiune. preocupari. este antrenat in activitati care presupun relationarea cu ceilalti membri ai grupului (copii si adulti) in conditii de respect si reciprocitate. de gestionare a banilor si a bunurilor. de comportament politicos in societate. sensibilizare. 2. etc). cerc de arte plastice. familie.. Este recomandata afisarea drepturilor si indatoririlor copiilor. dorinte de viitor. intr-o forma accesibila. Se urmareste formarea constiintei de cetatean prin programe adecvate vârstei . copilul participa la toate demersurile care privesc viitorul sau profesional. 14 . stimularea participarii familiilor la programe de socializare etc. comunica cu scoala si participa la sedintele cu parintii. Se lucreaza asupra deprinderilor legate de punctualitate.4) Socializarea Elemente minime de realizare Dezvoltarea abilitatilor de relationare siinsusirea normelor de relationare Copilul isi formeaza sentimentul apartenentei la un grup (modul) chiar in cadrul centrului de plasament: are responsabilitati concrete in cadrul grupului. Cunoasterea celorlalti. Copilul este ajutat sa cunoasca si sa stie sa apeleze la serviciile din comunitate (posta.la nivel de consiliu al parintilor elevilor (informare. Sunt organizate activitati care favorizeaza intercunoasterea intre copii (jocuri de identitate. drepturile si indatoririle pot reprezenta o tema discutata frecvent in cadrul modulului. il controleaza.ii stimuleaza aptitudinile. Se stimuleaza includerea copiilor in grupuri in afara centrului de plasament (clasa. discutii despre propria istorie.

Un rol importantil are studierea pietei muncii. Proiectul personalizat de integrare este un document scris. Copilul este ajutat saisi formeze o constiinta de sine si sa fie responsabil. Plecând de la analiza situatiei personale a copilului.in acord cu opinia si cu dorintele sale. el raspunde de organizarea interventieiin echipa. cunostinte. Prin proiect se stabilesc domeniile de actiune pluridisciplinara in fiecare caz in parte. Formularea in scris a proiectului este garantia ca toti cei implicati cunosc si sunt de acord cu demersurile. acordând atentia cuvenita fiecarui profesionist si delimitând responsabilitatile fiecaruia. la fiecare obiectiv (pentru observarea evolutiei). daca este cazul. precum si ale familiei. pentru a evita repetarile sau implicarea unui numar prea mare/prea mic de profesionisti.1) Proiectul personalizat de integrare Obiective Elemente minime de realizare Reprezinta principalul instrument de lucru al echipei centrului de plasament. noi strategii de lucru. Responsabilul de caz este "puntea" dintre copil si familie (naturala sau substitutiva). echipa decide procedurile educative.In orientarea scolara si profesionala se iau in considerare opiniile educatorului. valori pe care copilul se doreste sa le dobândeasca prin activitatile propusein proiect. Periodic se evalueaza: -evolutia copilului si a relatiei familiale -activitatile planificate si se stabilesc. pentru a orienta copilul catre profesii cu care poate gasi cu usurinta un loc de munca. pas cu pas.2) Reintegrare si integrare familiala si sociala Obiective Elemente minime de realizare Existenta unor strategii bine definite de (re)integrare 15 . psihologului. perioadele de desfasurare. profesorilor de la scoala copilului. activitatile. Se precizeaza obiectivele concrete pe fiecare domeniu. Se inscriu realizarile copilului. terapeutice de care are nevoie pentru ca interventia in perioada de ocrotirein centrul de plasament sa fie cât mai benefica. responsabilii. Fiecare obiectiv este explicitatin termeni de: deprinderi. sociofamiliale. precum si caracteristicile relatiei copil-familie pe parcursul proiectului (pentru a aprecia gradul de pregatire a reintegrarii sau integrarii copilului). 3. psihologice. Stimularea interventieiin echipain interesul copilului. atitudini. Evaluarea in echipa a cazului se face pe baza documentelor scrise. si nu pe impresii subiective. De semnarea responsabilului de caz este esentiala in implementarea proiectului. II. Transformarea copilului in protagonistul propriului sau proces de integrare Se respecta dreptul copilului de a avea un proiect personal.3 Reintegrarea (integrarea) sociala si familiala a copilului 3.

petrecerea sfârsitului de saptamâna sau a unor perioade de vacanta. proiectul personalizat expliciteaza programul de interventie in colaborare cu acest centru.Reintegrarea in familia largita .). corespondenta. Educatorul de referinta are un rol important in aprecierea moduluiin care copilul percepe noua sa potentiala familie. plimbari) si sa-i invite pe copii acasa. Pregatirea integrarii intr-o familie adoptiva In perioada de pregatire a adoptiei se stabileste un program de vizite in centru si de intâlniri in afara centrului (în prezenta unui membru al echipei -asistent social sau educator.In fiecare centru de plasament se stabilesc tipuri de proceduri care vizeaza. sentimentul de insecuritate si de marginalizare si ii dezvolta autonomia necesara in viata independenta. ajutându-l sa perceapa ca un pas bunin viata sa intrarea in familia adoptiva.Crearea. se acorda parintilor suport pentru cheltuielile de deplasare (prin intermediul Centrului de pregatire si sprijinire a reintegrarii si integrarii copiluluiin familie). social si profesional. Pregatirea tânarului pentru parasirea centrului si inceperea unei vieti independente. In cazurile familiilor cu probleme financiare deosebite. Colaborarea cu serviciul specializat in integrarea si reintegrarea familiala. socializarea si integrarea familiala. functie de caz. Familia este informata periodic cu privire la situatia copilului (stare de sanatate. urmatoarele obiective. 16 .Integrarea intr-o familie substitutiva îningrijirea unui asistent maternal . absolvirea anului scolar etc. fiind constient de caracterul temporar al ingrijirii copilului intr-un centru de plasament si de importanta reusitei (re)integrarii familiale. Pregatirea eficienta reduce teama tinerilor de a pararasi institutia. situatie scolara. Proiectul de interventie asupra copilului se deruleaza concomitent cu cel de interventie asupra familiei. Familia fiecarui copil din centrul de plasament este in evidenta Centrului de pregatire si sprijinire a reintegrarii si integrarii copilului in familie.Reintegrarea in familie .intâlniri. Personalul centrului de plasament este pregatit sa respecte si sa stimuleze relatia copilului cu familia sa naturala sau cu familia substitutiva/ potential adoptiva. Considerarea familiei ca principal partenerin educarea. sociala si profesionala a copilului. Personalul centrului este pregatitin spiritul respectarii parteneriatului cu familia. Craciun. pastrarea si dezvoltarea relatiilor copilului cu familia sain vederea reintegrarii familiale Proiectul personalizat prevede activitatile concrete de relationare cu familia (vizite. Parintii sunt incurajati si sprijiniti sa-si viziteze copiii cu prilejul evenimentelor sau al sarbatorilor (zi de nastere. Educatorul pregateste din timp plecarea copilului din centru. De la vârsta de 13-14 aniincepe pregatirea pentru viata independenta a tânarului.Pregatirea pentru viata independenta . sa desfasoare activitati impreuna (servirea mesei. modulin care evolueaza sentimentele sale fata de familie) in ideea de a pregati reîntoarcerea copilului acasa. cu tot ceea ce implica aceasta din punct de vedere emotional. .Integrarea intr-o familie substitutiva .

insusirea deprinderilor de punctualitate. firme de stat si particulare. Proiectul personalizat va avea un capitol distinct destinat activitatilor de pregatire a integrarii profesionale. stimularea responsabilitatii fata de propriul proiect profesional. ei vor fi orientati cate un alt asemenea serviciu din cadrul sistemului judetean. spirit de echipa. ONGuri. In orientarea scolara si profesionala se auin vedere posibilitatile reale de gasire a unui loc de munca in comunitate. Colaborarea cu institutiile si serviciile din comunitate Integrarea profesionala se poate realiza cu implicarea comunitatii: primarie.prospectarea responsabila a pietei muncii . Facilitarea accesului la informatie cu privire la legislatia muncii. Se recomanda infiintarea unei Comisii locale de integrare care sa dezbata si sa se implice in rezolvarea fiecarui cazin parte. II.4 Promovarea accesului la informatie si a posibilitatilor de exprimare libera a opiniei 3. directia de munca. Se explica adolescentului consecintele negative ale lipsei unui contract de munca atunci când presteaza o activitate .Centrul de plasament colaboreaza cu Serviciul de asistenta si sprijin pentru tineri. scoala.in vederea pregatirii proiectului de integrare. seriozitate. 3. programul de pregatire isi propune dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de munca.1) Proiectul personalizat de integrare 17 . drepturile si indatoririle persoanelor angajate in munca. daca numarul copiilor de aceasta vârsta este mic.3) Integrarea profesionala Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea orientarii si consilierii in vederea integrarii profesionale In fiecare centru de plasament in care sunt ocrotiti copii cu vârsta peste 12 ani functioneaza un Serviciu de asistenta si consiliere psihipedagogica si formare profesionala. Comisia este formata din reprezentanti ai serviciului public specializat si seful centrului de plasament. In orientarea scolara si profesionala se tine contin primul rând de dorinta copilului si de aptitudini. Colaborarea cu Serviciul de asistenta si sprijin pentru tineri Se prevad axe comune de activitateintre modulele cu copii mari -peste 13-14 ani si serviciile de asistenta si sprijin pentru tinerii care parasesc centrul de plasament.evitarea optiunilor de pregatire unilaterala Pregatirea copilului/adolescentului pentru a se integra profesional nu se limiteaza la invatarea unei meserii. fiind necesare: . Copilul este informat si consiliat cu privire la importanta contractului de munca. carora li se adauga reprezentanti ai comunitatii din categoriile enumerate mai sus. disciplina. Orientarea scolara si profesionala a copilului de la vârsta de 13-14 ani (înainte de absolvirea scolii generale.

in spatiile frecventate de toti copiii.Coerenta . asemanator celui familial. a jucariilor sau a obiectelor scolare etc. Educatorul care ii faciliteaza aceastaintelegere va respecta regulile unei informari corecte Accesibilitate . Nu se accepta principiul conform caruia "Copilul este vinovat -adultul nu are nici o vina" (din pacate promovat inca in multe familii. de interesul lor pentru anumite teme si creându-le un climat favorabil comunicarii.) 18 . In programele de activitati la nivel de modul se includ activitati de cunoastere si discutare a Conventiei ONU. politic si culturalin care traim: ei trebuie sa fie "ancorati"in timp si spatiu.Obiective Elemente minime de realizare Asigurarea si promovarea drepturilor fundamentale ale copilului de a fi informat si de a-si exprima liber opinia In fiecare centru de plasament exista un punct de lucru al Serviciului de asistenta a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei. organizeaza dezbateri pe teme care ii intereseaza. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului (textul prescurtat) este afisata in fiecare unitate. Cunoasterea de catre fiecare copil a prevederilor Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului.Viabilitate . ci si emisiuni informative. Asigurarea accesului la mijloace de informare in masa si specializate In fiecare centru de plasament (la nivel de modul) exista aparate radio si TV. In fiecare centru de plasament cu copii de vârsta scolara functioneaza o biblioteca. intocmirea meniurilor. cât si copiilor regulile de viatain centrul de plasament. la care copiii sunt incurajati sa urmareasca nu numai emisiunile pentru cei mici. sa cunoasca realitatea atât la nivel national cât si local. ¨ Se distribuie copiilor pliante. pot fi organizate activitati de informare. ci un instrument de lucru care sa le explice in mod concret atât profesionistilor. Educatorul raspunde eventualelor intrebari puse de copii. Regulamentul intern al centrului nu este doar un document formal. alegerea hainelor. amenajarea camerelor. Informarea copiilor se face tinând cont de capacitatea lor deintelegere. economic. sainteleaga ca ei cresc si vor deveni adultiin acest context. Sunt luate in considerare propunerile copiilor in stabilirea programelor de activitate si de vacanta.Asigurarea feed-back-ului Cunoasterea de catre copil a regulamentului centrului de plasament Copilul trebuie sa fie informat intr-o maniera clara si accesibila despre ce are si ce nu are voie sa faca pe parcursul ocrotirii sale in centrul de plasament. unde pot fi citite ziare si reviste. se stimuleaza exprimarea punctelor de vedere ale copiilor in legatura cu toate aspectele vietii cotidiene si ale proiectului personalizat si se accepta opiniile copilului. afise. Un principiu de baza este evitarea izolarii artificiale a copiilor de contextul social. Incurajarea copilului sa-si exprime opinia in legatura cu toate aspectele care-l privesc În relatia educator-copil se promoveaza dialogul. concursuri etc. prin mijloace adaptate fiecarei vârste.

in acest serviciu copilul in dificultate este primit imediat. cat mai scurta (maximum 15 zile) . RESURSE DOCUMENTARE Cerntrul de primire a copilului in regin de urgenta si de evaluare Centrul de primire a copilului in regim de urgenta si de evaluare este un serviciu al carui rol principal este asigurarea unei interventii eficiente in beneficiul copiilor. de abandon sau neglijenta.in regim de urgenta . copilul are dreptul sa-si sustina parerea. educatie. inclusiv de violenta sexuala -dreptul de a fi protejat prin plasament familial sau. . atunci cand in urma evaluarii cauzelor plasarii in centrul de primire este realizabila revenirea copilului in mediul familial.odata cu gazduirea copilului in centru incepe procedura de evaluare complexa a situatiei acestuia. Centrul este organizat astfel incat sa asigure permanenta serviciilor de primire si interventie primara in caz de urgenta. pentru a pregati intrarea in sistem a copilului aflat in dificultate. pedeapsa sau brutalitate fizica si/sau mentala. hrana. eventual insotita de masuri de consiliere si suport pentru parinti. pentru a promova urmatoarele categorii de drepturi : -dreptul la protectie impotriva oricarei forme de violenta. fara a astepta rezultatele unei proceduri indelungate de stabilire a unei masuri de protectie . Centrul de primire in regim de urgenta este o structura care nu trebuie sa lipseasca din sistemul judetean de servicii. de maltratare sau exploatare. in caz de necesitate. . sa exprime punctul sau de vedere si. Autoritatile publice judetene au obligatia sa-l infiinteze si sa-l sustina. prin plasament intr-o institutie adecvata. pentru a preveni intrarea in sistem a copilului in aflat in situatie de risc. . -dreptul de a fi protejat impotriva ricarei forme de abuz si de a beneficia de asistenta corespunzatoare pe parcursul procedurilor Denumirea serviciului sugereaza principalele caracteristici: . sa apeleze la serviciul specializat pentru sprijin. ingrijire. pentru a proteja copilul si a-i oferi temporar ingrjirile si consilierea de specialitate de care are nevoie. in vederea reintegrarii familiale sau a pregatirii aplicarii unor masuri de protectie vizand copilul si familia sa. Pentru exprimarea opiniilor se recomanda infiintareain fiecare unitate a unor "cutii de opinii" sau a "Sfatului copiilor" (comitet alcatuit din liderii alesi ai copiilor. care reprezinta un adevarat partener al conducerii centrului de plasament). stabilind in urma rezultatelor evaluarii din centrul de primire masura (masurile) cele mai adecvate fiecarui caz Plasamentul in regim de urgenta are o durata de 15-30 de zile. la nevoie.In orice neîntelegere sau conflict. Pot infiinta si gestiona astfel de servicii si Organismele Private Autorizate. aceasta perioada poate fi prelungita din motive intemeiate. Centrul de primire actioneaza 1. atunci cand este privat de mediul sau familial . BENEFICIAR | ATRIBUTII | PRINCIPII ORGANIZARE | FUNCTII | PERSONAL | AMPLASARE | CAPACITATE | 19 .caracter rezidential : copilul este protejat si gazduit si i se ofera conditii de cazare. 2. prin hotararea CPC. copilul este protejat in acest centru pe o perioada de timp determinata.

BENEFICIAR In centrul de primire pot beneficia de servicii copii aflati in una din situatiile urmatoare : a) copil abuzat -fizic -rele tratamente prin actiune -rele tratamente prin inactiune (lipsire voita de ingrijire sau/si tratament medical) -psihic -sexual b) copil neglijat Nota: In anexa 1 sunt prezentate definitiile termenilor de abuz si neglijare. de incredere. medicul (poate fi un medic de familie cu care directia a incheiat un contract de colaborare) efectueaza un control al starii generale de sanatate a copilului (evaluare medicala . procedura de identificare incepe odata cu primirea sa in centru. Se utilizeaza elemente din declaratiile copilului. posibilitatile de petrecere a timpului liber. se colaboreaza cu politia. cu ambii parinti decedati) d) copil abandonat (identificabil sau neidentificabil) ATRIBUTII Centrul asigura beneficiarului in regim de urgenta: a) -primire si gazduire b) identificare c) intocmire raport de caz d) evaluare e) -interventie si tratament f) -pregatire masuri de protectie adecvate a) Copilul aflat in situatie de risc sau dificultate este primit la orice ora. este chemat de urgenta medicul sau copilul este transportat la spital.inclusa in punctul d). In orice situatie. Daca la internare asistenta medicala identifica probleme care depasesc sfera ingrijirilor elementare si a primului ajutor. precum si formele de abuz si neglijare asupra copilului. c) Cu elementele de identificare precum si cu informatiile privind situatia copilului si factorii care au determinat aducerea sa la centru se intocmeste primul raport de caz. in unitatea sc olara la care era deja inscris sau in alta unitate scolara). Pe perioada rezidentei in centru se va asigura continuitatea scolarizarii copilului (dupa caz. Gazduirea copilului cu tot ceea ce presupune aceasta (conditii de cazare si masa. c) copil despartit din motive obiective de parintii sai (pierdut. relatia educator-copil precum si relatia dintre ceilalti adulti si copil) se organizeaza astfel incat sa asigure copilului un sentiment de siguranta. copilul este gazduit in centru si este dat in responsabilitatea unui educator de referinta. Se completeaza Fisa copilului. cu cetateni din comunitate. cu scoala. de caldura. ambianta generala. Raportul 20 . Dupa un control medical de rutina si dupa acordarea primelor ingrijiri igienico-sanitare. b) Daca nu se cunoaste identitatea copilului.

pentru a-i oferi un climat de siguranta. copilul va fi in centrul atentiei. se inventariaza cauzele acestor probleme si se dezbat in echipa pluridisciplinara solutiile posibile pentru ameliorarea/rezolvarea situatiei. dar numai daca nu este contrar interesului copilului. de masa sau cand se pregateste de culcare. dar si metode de observare si evaluare indirecte. Masurile care se pregatesc trebuie sa vizeze atat copilul. psihologului. de a profita intr-o maniera comerciala de evenimentele grave carora le-a cazut victima un copil. Exista tendinta din partea presei scrise si a audiovizualului de a cauta senzationalul. i se va cere parerea. asistentului medical sau medicului. Atunci cand este posibil. Intrarea in sistemul rezidential trebuie sa fie ultima solutie.de aceea sunt foarte importante reuniunile de lucru in echipa in care fiecare caz este dezbatut In centrul de primire in regim de urgenta se realizeaza doar interventia pe termen scurt. Se va analiza cu prioritate posibilitatea reintegrarii copilului in familia sa naturala sau largita. Protectia intr-o familie substitutiva este recomandata daca in reteaua de asistenti maternali a judetului / sectorului sunt profesionisti pregatiti pentru a primi un copil care a trecut printr-o situatie de maltratare. Acest Plan de interventie individualizat se va adapta permanent evolutiei procesului de evaluare . Acest raport este documentul initial care sta la baza evaluarii. va fi ascultat -fara insa a-l ? teroriza ? prin prezenta continua a unor persoane diferite. Se recomanda ca doar psihologul si educatorul de referinta. activitatile si calendarul acestora se stabilesc in urma evaluarii. atunci cand aceasta este necesara. precum si din alte institutii si servicii din comunitate (politie. din centrul de primire. avand in vedere eventualele traume suferite. Copilul nu este doar scos din mediul in care asupra lui s-a exercitat un abuz de orice fel. Un aspect important in toate tipurile de activitati desfasurate in centru este protejarea copilului de mediatizarea situatiei sale. 21 . pentru a raspunde nevoilor urgente fizice si psihice ale copilului. educatorului de referinta. incluzand punctele de vedere ale asistentului social. se recomanda obtinerea acordului parintilor pentru viitoarele masuri si stimularea parteneriatului cu familia. obiectivele de actiune. In cazul copiilor abuzati sau neglijati in mod vadit trebuie sa se porneasca si procedura de decadere din drepturile parintesti.trebuie sa aiba o abordare pluridisciplinara. incep demersurile pentru pregatirea discutarii cazului in Comisia pentru Protectia Copilului. Copilul nu trebuie sa aiba motive suplimentare de suferinta si este necesar sa fie protejat de o eventuala stigmatizare sociala datorata prezentarii situatiei sale in mass-media. Daca intoarcerea in familie este posibila. fiind alaturi de copil in orele de joaca. evaluarea poate dura cateva zile sau cateva saptamani si implica adesea participarea unui numar mare de specialisti. La alte discutii sau la controalele medicale copilul poate fi insotit de educatorul de referinta. ci incepe un proces complex prin care se cauta sa se gaseasca solutia cea mai buna pentru el. f) Pentru interventia pe termen lung.). eventual asistentul social sa discute direct cu copilul -acesti profesionisti urmand sa aplice metode directe. In tot acest proces de evaluare. In functie de caz. d) Evaluarea este functia cea mai importanta a centrului. cat si familia. e) Axele de interventie. Relatia adult-copil care a suferit o trauma in familie este extrem de complexa si delicata. spital etc. familia va trebui sa urmeze un program de consiliere/evaluare/ suport prin intermediul Centrului de Consiliere si Suport pentru Familie. din cadrul DJPDC. In cadrul evaluarii se identifica problemele copilului.

cu organizatii neguvernamentale care lucreaza cu copiii si sa aiba caracterul unui serviciu deschis catre comunitate. Proiectul detaliaza diagnosticul si masurile concrete ce se recomanda pentru protectia copilului. Aceasta procedura nu trebuie sa fie un filtru selectiv care sa respinga relativ usor unele cazuri aparent mai putin grave. sa contacteze centrul pentru a trimite/face cunoscute cazuri de abuz.Se recomanda respectarea regulilor deontologice si a secretului profesional. In acest scop. neglijare. La centru se pot adresa specialisti din domeniu. iar centrul sa conteze in orice moment pe sprijinul politiei sau al spitalului in rezolvarea unui caz. Directia Judeteana pentru Protectia Copilului este obligata sa incheie conventii de parteneriat cu Politia si Directia Sanitara pentru buna functionare a Centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare. procedurile de acces in centru al persoanelor straine vor fi stricte. fotografie) si nu se vor lua interviuri in urma carora copilul ar putea retrai experiente dureroase . ci dimpotriva : fiecare caz este tratat cu responsabilitate maxima Permanenta serviciilor oferite Incadrarea cu personal si dotarile tehnice ale centrului (linii telefonice directe. spitalul etc. functie de caz. cetateni. cu unitatile scolare. cadre didactice. Interventie personalizata Fiecare copil primit in centru beneficiaza de un proiect personalizat de interventie in regim de urgenta. abandon. in colaborare cu celelalte servicii din sistemul de protectie a copilului si cu alte institutii si servicii din cadrul comunitatii. i se asigura primele ingrijiri igienico-sanitare. politisti. Organizarea spatiului si dotarile tehnico-materiale. pana la preluarea cazului de instantele judecatoresti. Procedura de primire se bazeaza pe considerarea unei potentiale situatii de pericol la fiecare copil adus la centru. bazat pe elementele raportului si anchetei care se realizeaza in fiecare caz. Nu poate fi minimalizat faptul ca un copil care a fost victima unui abuz poate fi in continuare urmarit de agresor. Protectie si securitate pentru fiecare copil gazduit Copilul este cazat. In cazuri de sesizare de abuz echipa centrului va fi insotita de un politist. asigura securitatea fiecarui copil. copii la orice ora din zi si din noapte. Este necesar necesar ca acest centru sa colaboreaze cu celelalte servicii sociale. dintre care un hot-line pentru public) asigura servicii non-stop pentru copilul in pericol. inclusiv in zilele de sarbatoare. precum si incadrarea de personal de protectie si paza de un bun nivel profesional. PRINCIPII Acceptarea oricarui caz de copil aflat in pericol in una din situatiile prezentate anterior. Exista posibilitatea deplasarii unei echipe mobile pentru a raspunde unei sesizari si a transporta copilul la centru sau la spital. Este necesar ca acest parteneriat sa functioneze in dublu sens : politia. Chiar daca informatia este publicata. Mobilitate si parteneriat cu toate institutiile si serviciile din comunitate care pot interveni pentru depistarea cazurilor si ameliorarea/rezolvarea situatiei copilului. nu se vor furniza elemente de identificare a copilului (nume. este primit cu caldura si i se insufla incredere ca in acest centru este in siguranta si ca tot personalul care il primeste si il ingrijeste se implica in ameliorarea/rezolvarea situatiei sale. Durata limitata a gazduirii 22 .

este de dorit ca amplasarea centrului sa fie in apropierea directiei judetene pentru protectia copilului si cat mai central in cadrul comunitatii. pentru ca orice cetatean care doreste sa ajute un copil in dificultate sa se poata adresa cu usurinta si in cel mai scurt timp posibil. Centrul de primire in regim de urgenta trebuie sa fie vizibil. Avand in vedere numarul mic de copii gazduiti. prezentand: A) Schema de organizare a spatiului B) Definirea componentelor A) Schema de organizare a spatiului B. consiliere/suport pentru familie. poate fi proiectat un centru de primire cu o capacitate mai mare. 23 . prin care se asigura : . care in urma restructurarii ar putea indeplini si alte functii. suport in cadrul unui Centru de consiliere si sprijin pentru parinti). Se pot prevedea si locuri suplimentare. CAPACITATE Centrul poate gazdui un numar maxim de 10 copii. maltratare etc. reintoarcerea copilului in familie eventual cu includerea acestuia intr-un centru de zi. neglijare. Definirea componentelor Componenta primire-evaluare Este componenta centrala a acestui serviciu. timp in care se poate pregati si propune CPC cea mai potrivita masura de interventie in favoarea copilului (plasament familial sau rezidential. Centrul de primire in regim de urgenta se poate infiinta si pe langa un Centru de Plasament. AMPLASARE Data fiind misiunea sa de a interveni in situatii de urgenta. Daca necesitatile pe plan local o impun si pot fi antrenate resurse financiare suficiente. ORGANIZARE In acest paragraf propunem un model de organizare a centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare. . s-ar putea asigura un buget de functionare mai mic. Facilitarea accesului publicului la acest serviciu. pentru situatiile de urgenta survenite in momentele de acoperire integrala a capacitatii curente a centrului (2-4 paturi pliante care pot fi instalate relativ usor). din doua motive: Asigurarea comunicarii rapide si eficiente si a parteneriatului intre specialistii centrului si cei din directie pentru interventie in regim de urgenta si pentru stabilirea masurilor de protectie adecvate fiecarui caz . ci este necesara afisarea in exterior a serviciilor oferite si a situatiilor in care un copil poate fi adus aici de catre orice cetatean responsabil care sesizeaza un caz de abandon. Nu este suficienta doar o placa simpla cu denumirea centrului. trimiterea copilului catre Centrul de asistenta si sprijin pentru readaptarea psihologica a copilului cu probleme psihosociale) si a familiei sale (orientare.primirea copilului.Gazduirea in centrul de primire dureaza cel mult 30 zile. printr-o mai eficienta utilizare a personalului si a spatiilor administrative. consiliere. usor de gasit atunci cand este nevoie.evaluarea primara a situatiei. Infiintarea centrului trebuie insotita de o campanie de informare a comunitatii.

servesc si activitatilor de interventie propriu-zisa (psihoterapie individuala si de grup. . 24 .camerele au ferestre catre holul interior sau usi cu geam. oficial nu este adecvat. data fiind problematica copiilor care sunt protejati in acest serviciu. Biroul contabilitate-administrativ gestioneaza bunurile materiale si fondurile care se deruleaza in cadrul centrului de primire pentru asigurarea serviciilor curente. evaluare in vederea propunerii celor mai adecvate masuri de protectie care urmeaza sa fie stabilite pentru copil de catre CPC).colaborarea cu alte servicii din cadrul directiei judetene (de sector) si al sistemului de protectie a copilului. masurile de paza vor fi severe. interventia propriu-zisa (consiliere. iar un cadru de primire rece. Coordonarea centrului ii revine directorului DJPC. cu institutiile si serviciile partenere pentru ca centrul de primire sa-si indeplineasca atributiile si functionarea cotidiana sa fie asigurata. precum si camera de zi din spatiul de evaluare.numarul de copii in camera este de maximum 2. pentru a permite supravegherea permanenta a copiilor. In acest cabinet se asigura permanenta de catre asistente medicale (3 ture pe zi). Componenta rezidentiala Se organizeaza si se amenajeaza similar cu centrul de plasament. In cabinetul de evaluare vor avea loc discutiile individuale ale psihologului si asistentului social cu copilul -in urma carora rezulta elementele de baza pentru stabilirea proiectului personalizat de interventie in regim de urgenta. . componenta administrativa distincta nu mai este necesara.supravegherea pe timpul noptii este facuta de un educator cu pregatire de specialitate. . Componenta coordonare-administrativ Secretariatul asigura si monitorizarea cazurilor. Sa nu uitam ca aici vin copii care au trecut prin traume deosebite. Climatul acestei componente trebuie sa fie placut. jocuri educative etc). Orice copil adus la centru trece mai intai printr-o procedura de evaluare medicala. . capabil sa intervina intr-o situatie critica. precum si din comunitate Oficiul de paza este situat la intrarea in centru. Zilnic ofera consultatii un medic (angajat cu contract de colaborare). Seful centrului tine permanent legatura cu conducerea DJPC. principalele diferente fiind urmatoarele: .se amenajeaza o camera si pentru copii mici ( 0-2 ani ). dupa care poate fi cazat in componenta rezidentiala. unde se pot primi telefonic sesizari la orice ora. care poate interveni in regim se urgenta. In acelasi spatiu se afla si biroul echipei mobile. inca din faza de amenajare a centrului. existenta cabinetului de evaluare medicala cu izolator (pentru contagiosi) este obligatorie. deplasandu-se la locul sesizat. Acelasi cabinet. aici se pastreaza evidenta intrarilor si iesirilor din centru. cu celelalte servicii din cadrul serviciului public specializat. Psihologul poate oferi sfaturi in acest sens. In cabinetul medical se asigura copilului primele ingrijiri igienico-sanitare. stabilirea proiectului personalizat de interventie in regim de urgenta.acordarea primului ajutor si a primelor ingrijiri. Permanenta este asigurata si de serviciul on-line. primitor. Daca centrul functioneaza pe langa un centru d eplasament sau in cadrul unui complex de servicii.

Personal de paza. .asigura cazare. .propunerea unei masuri de protectie a copilului care urmeaza sa fie discutata si aprobata de Comisia pentru Protectia Copilului Psiholog.deplasarea echipei mobile la locul semnalat si preluarea copilului.intocmire raport de evaluare.copilul este transportat la policlinica.asigura paza si securitatea copiilor rezidenti. educator specializat 25 . . cu scop preponderent terapeutic.asistenta telefonica de permanenta (hot line). . . .evaluare psihologica. medicamente pentru situatiile de urgenta. Asistent medical.popularizarea existentei centrului in cadrul comunitatii (strategie de imagine). . .protectie si ingrijire de urgenta. asistent social. . .evaluare.asigura primirea si primul ajutor medical si psihologic pentru copil. Medic. Evaluare: .orientarea membrilor familiei catre serviciile unui centru de consiliere si suport pentru parinti . Consiliere-orientare si elaborare propunere de masuri de protectie: . Asistent social Educator specializat Medic sofer Protectie si ingrijire de urgenta: . Psiholog. Jurist. .se organizeaza activitati educativ-distractive individual si in grup. Educator specializat. .consiliere-orientare si elaborare propunere de masuri de protectie. . Educator specializat.evaluare medicala.evaluare juridica. spital. pe baza evaluarii primare a cazului . Functia Categorii de activitati Profesionisti implicati Depistare si preluare cazuri: .evaluare sociala. Asistent social.depistare si preluare cazuri. imbracaminte. hrana. servicii de psihoterapie -in functie de caz.dezbaterea fiecarui caz in reuniune pluridisciplinara.inceperea unui program de activitati de consiliere si psihoterapie a copilulu .FUNCTII Principalele functii ale centrului de primire in regim de urgenta si de evaluare sunt: .solicitare colaborare din partea Politiei: .conceptie proiect personalizat de interventie de urgenta. . Asistent social.

Serviciul de asistenta si sprijin pentru copil in exprimarea libera a opiniei sale. centrul de primire apare in mod evident ca un serviciu scump. ci si cu un nivel de competente profesionale foarte bun. competente si o adevarata arta a relationarii umane. acest loc de munca este caracterizat printr-un nivel ridicat de stres. denumit in continuare SELO. 1/3 norma pe luna RESURSE DOCUMENTARE Serviciul de asistenta si sprijin pentru copil în exprimarea libera a opiniei sale.PERSONAL Dat fiind caracterul continuu al activitatii si interventia in regim de urgenta. Incepand cu consilierea si orientarea telefonica prin serviciul on-line si pana la interventia la locul unde s-a savarsit un abuz asupra copilului. In acelasi timp. caruia personalul trebuie sa-i faca fata (este necesar un program de pregatire in acest sens). Categorii de personal Sef centru 1 post Asistent social : 1 asistent social/tura -de permanenta la sediul centrului Asistent sau lucrator social : 1 post/tura in echipa mobila Educator specializat : 2 educatori/tura -de permanenta (componenta rezidentiala) 1 educator/tura -de permanenta hot-line sau echipa mobila Asistent medical 1 post/tura Medic 1/2 post : 1-2 ore pe zi pentru consultatii Psiholog/psihopedagog 1 post pe unitate Paznic 1 post/tura . in acest tip de serviciu este necesar sa lucreze un numar important de specialisti. asigura copilului capabil de discernamant asistenta si sprijinul necesare participarii la procesul decizional referitor la orice problema care il priveste sau ii poate afecta interesele.Sofer 1 post/tura Personal intretinere si bucatarie 1 Bucatareasa 1 spalatoreasa Secretar 1 post Administrator 1/2 post Contabil colaborator. carora numai o echipa pluridisciplinara bine pregatita le poate face fata cu succes. Personalul centrului trebuie sa fie nu numai suficient din punct de vedere numeric. dar a carui eficienta (inclusiv in termeni financiari) devine vizibila pe termen lung. cu un buget de functionare important. activitatea in centrul de primire implica cunostinte. Din aceste motive. ATRIBUTII 26 . care sa asigure permanenta atat in echipa mobila cat si la sediul centrului. Procesul decizional reprezinta orice procedura administrativa sau judiciara care se poate finaliza prin adoptarea unei decizii pentru solutionarea problemei respective. de criza. pentru ca acest serviciu se confrunta permanent cu situatii dificile.

a oferi oricarui copil posibilitatea de a solicita asistenta si sprijin pentru ascultarea si implicarea sa in procesul decizional referitor la orice problema care il priveste sau ii poate afecta interesele 3. a-l asculta si/sau a-l consulta pe copilul capabil de discernamant pentru a afla opinia sa cu privire la circumstantele si obiectul procesului decizional. SELO nu urmareste sa asigure copilului dreptul la autodeterminare. a-l informa pe copilul capabil de discernamant asupra consecintelor pe care le-ar avea adoptarea oricareia dintre solutii si a-l consilia pentru a putea alege solutia optima potrivit cu drepturile si interesele sale. precum si cu privire la posibilitatile de solutionare a problemei. municipiu. pe care factorii decizionali trebuie sa le considere in stabilirea oricarei decizii care il priveste sau ii poate afecta interesele. pentru: 1. inclusiv orice forma de abuz sau neglijenta suferite din partea familiei sau a tertelor persoane. ca propunere de lege ferenda. a asigura respectarea drepturilor copilului si apararea intereselor sale legitime prin considerarea opiniei copilului in adoptarea deciziei de catre instanta/ autoritatea/ institutia competenta. in mod corespunzator varstei si gradului de maturitate a copilului. 9. SELO are drept principal obiectiv promovarea calitatii copilului de subiect activ de drepturi si libertati. preluand rolul pe 27 . ci participarea corespunzatoare a acestuia la procesul decizional. 10. a autoritatii sau institutiei competente sa solutioneze problema. a oferi oricarui copil posibilitatea de a sesiza orice situatie ce reprezinta incalcari sau nerespectari ale drepturilor sale. a evalua circumstantele si obiectul procesului decizional pentru a determina daca si in ce mod copilul poate fi implicat in solutionarea problemei care il priveste 4. a evalua capacitatea de discernamant a copilului in raport cu circumstantele si obiectul procesului decizional care il priveste. 7. avand sentimente si opinii proprii. a prezenta opinia copilului sau a-l asista pe acesta in prezentarea opiniei sale in fata instantei. in vederea demararii unui proces decizional pentru rezolvarea problemei si apararea drepturilor si intereselor legitime ale copilului 2. a oferi copilului capabil de discernamant toate informatiile pertinente si utile referitoare la drepturile sale in raport cu problematica supusa procesului decizional. medical si al asistentei sociale. 5. SELO trebuie sa fie organizat si sa functioneze atat la nivel judetean. oras. a oferi copilului capabil de discernamant posibilitatea de a fi informat in mod obiectiv si corect asupra circumstantelor si obiectului procesului decizional. juridic. 6. precum si solutia preferata de copil. In opinia noastra. 8. la solutiile propuse pentru rezolvarea problemei.Serviciul actioneaza prin mijloace specifice domeniului psihologic. in raport cu varsta. in fiecare comuna. gradul de maturitate ale acestuia. cat si local.

Conventia nu poate fi invocata pentru a se stabili o asemenea limita de varsta Cu exceptia cazurilor in care este evidenta lipsa capacitatii copilului de a-si forma o opinie (de ex. Acesti specialisti trebuie sa aiba la dispozitie timpul si competentele necesare pentru a-l putea asculta. etc). ATRIBUTII | PREVEDERI LEGALE APLICABILE | BENEFICIARII SELO FUNCTIILE SELO | ORGANIZAREA SELO PERSONALUL DE SPECIALITATE AMENAJAREA SPATIILOR | RELATIIA CU CELELALTE COMPONENTE PREVEDERI LEGALE APLICABILE 1. fie direct. opiniile copilului fiind luate in considerare avandu-se in vedere varsta sa si gradul sau de mauritate. independent de capacitatea copilului de a comunica in mod direct opinia sa. in special. 12 din Conventie. cat si de posibilitatile acestuia de a comunica. In opinia noastra. atitudine in raport cu o anumita situatie. prevedere importanta. (1) Statele parti vor garanta copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa asupra oricarei probleme care il priveste. un viitor “Cod al copilului” trebuie sa prevada o limita de varsta inferioara (preferabil 10 ani sau mai putin). in conformitate cu regulile de procedura din legislatia nationala. Criteriul varstei si al maturitatii copilului este determinant in momentul adoptarii deciziei. Trebuie sa se acorde egala importanta atat cuvintelor copilului.1." Capacitatea de discernamant a copilului Este deosebit de important de subliniat faptul ca art. Consideram deosebit de importanta reproducerea textului integral al art. incepand de la care orice 28 . Pentru corecta evaluare a capacitatii de discernamant a copilului. consulta pe copil si a interpreta ceea ce acesta doreste sa comunice. trebuie avute in vedere atat modalitatile in care copilul a fost invatat sa comunice. ca si propunere de lege ferenda. copil sugar). de maturitatea sa sau de implicarea unei anumite varste determinate. specialistii SELO trebuie sa aiba in vedere caracteristicile circumstantelor si obiectului procesului decizional raportate la capacitatea copilului de a-si forma o opinie si de a opta pentru o anumita solutie a problemei. iar apoi explicitarea anumitor termeni. posibilitatea de a fi ascultat in orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste. nefiind determinant pentru evaluarea capacitatii de discernamant a acestuia. cat si pentru interpretarea conventiei. De asemenea. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului Dreptul copilului de a-si exprima liber opinia in orice problema care il priveste este prevazut de art. (2) In acest scop se va da copilului. cat si oricarui alt mesaj pe care acesta il transmite (comportament. 12 in acest context. manifestari biologice sau tulburari metabolice. dreptul copilului de a-si exprima in mod liber opinia trebuie garantat si respectat. pentru modul in care instanta/ autoritatea/ institutia competenta iau in considerare opinia copilului.care serviciul de autoritate tutelara il mai detine inca in prezent din punct de vedere teoretic si devenind in mod efectiv un reprezentant si / sau un asistent al copilului care sa asigure exercitarea efectiva si realizarea deplina a drepturilor acestuia. fie printr-un reprezentant sau o institutie corespunzatoare. 12 nu stabileste o limita inferioara de varsta de la care copilul este considerat capabil de discernamant si avand dreptul sa-si exprime in mod liber opiniile. fundamentala atat pentru aplicarea. Prevederi legale internationale 1.

. 12 se aplica in orice proces decizional care il priveste pe copil. Conventia de la Haga asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale Prevederile art. Informarea pertinenta si obiectiva a copilului cu privire la drepturile sale. referitor la adoptia copilului care trebuie incuviintata numai dupa ce toate persoanele interesate (inclusiv copilul capabil de discernamant) si-au exprimat consimta-mantul. Exprimarea libera a opiniei Copilul are dreptul de sa-si exprime in mod liber opinia. d).2. Din acest motiv. Incepand de la acea varsta. Art. s-au asigurat. 9. afectiva. 21. pentru varste inferioare capacitatea de discernamant urmand sa fie evaluata pentru fiecare caz in parte. intrucat respectarea sau promovarea fiecaruia dintre drepturile prevazute de aceasta se reflecta in modul in care prevederile art. 1. referitor la dreptul copilului acuzat de savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de a fi informat in cel mai scurt termen si in mod direct sau. ca: 29 . precum si la circumstantele si obiectul procesului decizional. cat si de gradul sau de maturitate intelectuala. consideram ca art. 4 lit. 12 reprezinta cheia de bolta pentru aplicarea conventiei. la consecintele posibile ale aplicarii uneia dintre solutiile propuse sau a celei pentru care copilul a optat este o conditie esentiala a respectarii dreptului de exprimare libera a opiniei. el nu trebuie sa sufere nici un fel de presiune.2 . referitor la dreptul copilului privat de libertate de a contesta legalitatea privarii sale de libertate. instanta/ autoritatea/ institutia cu componente decizionale ar trebui sa fie obligata sa ascute opinia copilului. referitor la dreptul copilului de a fi ascultat in orice procedura care implica o separare de parintii sai sau de unul dintre acestia. Singur criteriul varstei nu poate fi in nici un caz determinant. Este important de subliniat ca ponderea pe care opinia exprimata de copil o are in adoptarea deciziei trebuie sa fie in egala masura influentata atat de varsta copilului. d) al conventiei sunt relevante pentru aspectele legate de garantarea si respectarea dreptului la exprimarea libera a opiniei copilului pe care le-am prezentat mai sus: Adoptiile vizate prin convetie nu pot avea loc decat daca autoritatile competente ale statului de origine . relatiile familiale sau realizarea oricarui alt drept al sau.copil este prezumat a fi capabil de discernamant. a). 37. constrangere sau influenta care l-ar putea impiedica sa se exprime in orice mod sau care l-ar putea determina sa nu mai doreasca sa exprime. Orice problema care il priveste pe copil Dreptul de exprimare libera a opiniei trebuie garantat si respectat in orice proces decizional care urmareste rezolvarea unei probleme in care copilul are un interes personal sau care ii poate afecta modul de viata. sanatatea. tinand seama de varsta si de maturitatea copilului. in mod special in cadrul procedurilor administrative sau judiciare. educatia. Alte prevederi ale conventiei aplicabile in sfera dreptului de exprimare libera a opiniei sunt Art. dezvoltarea. In consecinta.2. de acuzatiile care i se aduc si sa beneficieze de o asistenta juridica sau de orice alta asistenta corespunzatoare pentru pregatirea si prezentarea apararii sale. Art. etc. evaluarea gradului de maturitate a copilului in raport cu problema supusa procesului decizional prezentand o importanta deosebita. daca este cazul prin intermediul parintilor sai sau reprezentantilor legali. in deplina cunostinta de cauza. ii) . 40.. Art. b).

pe care le reproducem integral. de care se poate prevala el insusi. 3. dar constituie unul dintre cele mai importante documente internationale referitoare la drepturile procesuale ale copilului. sa primeasca orice informatie pertinenta.Rolul reprezentantilor In toate procedurile care il intereseaza pe copil desfasurate in fata autoritatii judecatoresti. cu exceptia cazului in care acest fapt contravine in mod evident intereselor superioare ale copilului. sa fie consultat si sa-si exprime opinia. sa fie informat de eventualele consecinte ale punerii in practica a opiniei sale. 3 . Conventia europeana asupra exercitiului drepturilor copilului Aceasta conventie a fost adoptata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei la 25 ianuarie 1996. b. Art. Pentru sfera de aplicare a dreptului de exprimare libera a opiniei copilului. reprezentantul copilului trebuie: a. 2. Pentru indeplinirea acestui deziderat.10 . in formele legal cerute si ca acest consimtamant a fost dat sau constatat in scris. fiind una dintre conditiile impuse pentru aderarea la Uniunea Europeana intrucat face parte din aquis-us comunitar. daca acesta este cerut.Dreptul de a fi informat si de a-si exprima liber opinia in cadrul procedurilor Orice copil care este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta beneficiaza de urmatoarele drepturi. Dupa parerea nostra. s-a dat in mod liber. daca acesta este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta. 1. precum si de eventualele consecinte ale oricarei decizii luate Art. sa furnizeze copilului toate informatiile pertinente. in cadrul procedurilor care il intereseaza desfasurate in fata autoritatilor judecatoresti: a. c. daca acesta este considerat de legislatia nationala ca avand o capacitate de discernamant suficienta. Conventia urmeaza a fi ratificata si aplicata in mod corespunzator de Romania in cel mai scurt timp. cand este cerut.1. nu a fost ratificata de Romania. acesta s-a bucurat de sfaturi si a fost bine informat asupra consecintelor adoptiei si ale consimtamantului sau la adoptie. sa furnizeze explicatii copilului. o conditie esentiala este ca SELO sa fie organizate si sa functioneze efectiv cel putin la nivelul fiecarui consiliu judetean pana la ratificarea Conventiei. dorintele si opiniile copilului au fost luate in considerare. cu privire la eventualele consecinte ale punerii in practica a opiniei sale. consimtamantul copilului la adoptie. 30 . b. precum si la eventualele consecinte ale oricarei actiuni a reprezentantului. relevante sunt urmatoarele prevederi ale Conventiei. acest consimtamant nu a fost obtinut prin contraplata sau contraprestatie de orice fel.3. si 4.

impunand dezvoltarea acestui tip de servicii si in tara noastra 3. SELO reprezinta cheia de bolta a acestei infrastructuri. in favoarea caruia s-a instituit masura plasamentului sau incredintarii. c) consimtamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani.c. Art. (3) prevedere care confera dreptul copilului capabil de discernamant. Pentru succesul reformei insa. de a-si exprima liber opinia cu privire la modificarea educatiei sale scolare. Legislatia internationala ratificata de Romania si prezentata mai sus ofera deja un cadru generos pentru organizarea si functionarea SELO. Cazurile prevazute in mod expres de aceste acte normative.2.. 31 .1. 2. inclusiv cele referitoare la drepturile procesuale ale copilului in cadrul oricarei proceduri judiciare sau administrative. 18. 2. este esentiala pregatirea din timp a aplicarii noii legislatii. din doua motive: 2. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei si OUG nr. Art." Art. prin crearea si dezvoltarea infrastructurii de servicii necesare acesteia. Art. inclusiv prin adoptie. 7 Pentru incuviintarea adoptiei sunt necesare: . 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei. trebuie sa cuprinda si "opinia copilului cu privire la adoptia propusa". alin. (5) Raportul referitor la ancheta psiho-sociala asupra situatiei copilului. alin. Consideram ca reforma in domeniul protectiei copilului trebuie sa continuie prin adoptarea unui "Cod al copilului". OUG nr. Consideram ca aceste prevederi trebuiesc aplicate in sens larg. Prevederi legale interne Legislatia interna in materia protectiei copilului. si anume in sensul dezvoltarii rolului si implicarii SELO in protectia copilului. contine prevederi specifice anumitor situatii legate de protectia copilului aflat in dificultate si protectia copilului prin adoptie. 7.. (3) prin care se instituie obligatia Comisiei pentru Protectia Copilului sa asigure copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa cu privire la masura de protectie ce urmeaza a fi adoptata. care sa asigure implementarea efectiva a tuturor dispozitiilor cuprinse in actele internationale din acest domeniu. sa afle opinia copilului si sa o aduca la cunostinta autoritatii judecatoresti Subliniem inca o data faptul ca SELO trebuie sa indeplineasca rolul reprezentantului copilului si sa asigure respectarea drepturilor copilului prin mijloacele prezentate mai sus. care este prezentat de Comisia pentru Protectia Copilului instantei judecatoresti competente sa incuviinteze adoptia. OUG nr. Rolul acestor acte normative si materia reglementata au fost limitate de anumite constrangeri de ordin politic si procedural cu care Departamentul pentru Protectia Copilului s-a confruntat la vremea respectiva. care intra in sfera exercitarii dreptului de exprimare libera a opiniei copilului si in care SELO joaca un rol esential sunt: 2. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate nu au reprezentat decat inceputul reformei sistemului legal de protectie a copilului in Romania. alin. 10. OUG nr.

lit. alin. Copiii care sunt in ingrijirea familiei si care. alin. (5) care prevede ca raportul referitor la ancheta psiho-sociala asupra situatiei copilului. etc. alin. 17. 18. lit. 4. Copilul pentru care a fost stabilita o masura de protectie. 32. (5) rezulta obligatia comisiei de a asigura copilului capabil de discernamant dreptul de a exprima liber opinia sa si in momentul reevaluarii masurii de protectie stabilite. obligatoriu pentru solutionarea cauzelor de catre Comisia pentru Protectia Copilului. (1). (3).Art. serviciu de asistenta a copilului cu probeme psihosociale). cu cele ale art. alin. 7. sa se implice activ inca din faza de pregatire a unei noi masuri 5. al modificarii sau revocarii acesteia. centru de consiliere si sprijin pentru parinti. 32 . il consiliaza si il asista in prezentarea opiniei in fata profesionistilor care pregatesc adoptia si ulterior in fata instantei. cu ocazia reevaluarii. Copilul aflat in situatie de risc sau victima a oricarei forme de abuz sau neglijenta. In aceste cazuri SELO evalueaza opinia copilului in legatura cu viitorii parinti adoptivi. trebuie sa prezinte si pozitia (opinia) acestuia cu privire la masura de protectie propusa. inca de la depistarea situatiei lor.b) care instituie obligatia serviciului public specializat pentru protectia copilului sa determine (cu sensul de "sa afle") opinia copilului capabil de discernamant cu privire la familia sau la persoana propusa pentru a-l primi in plasament sau incredintare si sa o aduca la cunostinta comisiei. catre SELO 3. SELO ajuta copilul aflat in sistem sa devina “actor” al propriului proiect de (re)integrare. legate de aplicarea masurii de protectie. Copilul care urmeaza sa fie adoptat. pe toata durata acesteia. aflandu-se intr-o situatie de risc beneficiaza de masuri de prevenire stabilite de conducerea SPS (centru de zi. prin intermediul SELO. 32. a) si art. precum si copiii victima a oricarei forme de abuz sau neglijenta care sunt in evidenta SPS -vor fi orientati. alin. Copilul aflat in dificultate pentru care urmeaza sa se stabileasca o masura de protectie Este foarte important ca in perioada de evaluare a situatiei in vederea stabilirii unei masuri de protectie de catre CPC copilul sa poata beneficia de serviciile unui SELO -in primul rand pentru a completa evaluarea cu elemente care integreaza opiniile copilului. modificarii sau revocarii acesteia de catre comisie. Art. 2.(2). Orice copil aflat in sistemul de protectie este necesar sa aiba acces la SELO. care il privesc. Copilul aflat in sistem va percepe altfel momentele de reevaluare si va avea posibilitatea. Prin coroborarea prevederilor art. in vederea sesizarii oricaror incalcari ale drepturilor sale sau a solicitarii asistentei pentru a-si exprima opinia cu privire la problemele educationale. In al doile rand. Copilul pentru care a fost stabilita o masura de protectie. BENEFICIARII SELO 1. accesul la SELO este necesar pentru a-i oferi copilului posibilitatea de a se informa si de a intelege procesul decizional si pentru a-l asigura ca toate eforturile serviciului public specializat/CPC converg catre ameliorarea/rezolvarea situatiie sale.

care implica un bun nivel profesional (cunostinte aprofundate de psihologia copilului. competente de comunicare verbala si non-verbala . nu in ultimul rand. prin intermediul SELO copilul va putea sa-si exprime opinia in legatura cu parintele cu care doreste sa locuiasca dupa divort . SELO se adreseaza unui numar mare de copii care pot avea diferite neintelegeri cu parintii/reprezentantii legali si care pot fi informati si consiliati.ex. Aceasta functie implica si consultarea copilului pe parcursul informarii. etc. SELO se implica atat in consilierea si asistarea copilului. atunci cand acesta doreste sa sesizeze o situatie sau sa solicite sprijin sau cand este trimis de catre un alt serviciu din sistem pentru a beneficia de informare. in urma evaluarii situatiei FUNCTIILE SELO Pentru exercitarea atributiilor specificate SELO are urmatoarele categorii de functii : 1. un har personal deosebit. violenta familiala.ascultarea este importanta pentru ca : Este determinanta pentru construirea unei relatii de incredere intre copil si profesionist. consilierii si asistarii sale. a altor persoane care intra in relatii cu copilul in cadrul procesului decizional. Permite evaluarea primara a situatiei . sociale . prin serviciul hot-line. dar nu raspunde penal. divort. Consiliere 5. daca nu se dovedeste ca a savarsit fapta respectiva cu discernamant. Evaluare 3. nu raspunde penal copilul care nu a implinit varsta de 14 ani sau cel care are varsta intre 14 si 16 ani. Copiii pot sesiza SELO si telefonic. Evaluare SELO evalueaza : 33 . Este vorba despre copilul care a savarsit o fapta prevazuta d elegea penala.6. Copilul delincvent. De exemplu. Sta la baza tuturor celorlalte functii ale SELO Aflarea opiniei copilului poate insemna si interviuri/ evaluari ale familiei naturale/ subsitutive. Primirea . Asigura aflarea opiniei copilului . cat si in evaluarae capacitatii sale de discernamant. 7. in acelasi timp se pot identifica eventualele cazuri de abuz sau neglijare. favorabile unei bune comunicari in dublu sens pe parcursul tuturor serviciilor acordate de SELO . Copilul aflat temporar intr-o situatie de conflict de interese cu parintii/ reprezentantii sai legali. Asistare Primire-ascultare SELO asigura primirea copilului. Copilul ai carui parinti se afla in situatii deosebite . Este esential ca in asemenea situatii copilul sa fie consiliat si asistat pentru ca interesul sau sa fie protejat. consiliere Desi aparent este o functie simpla. Informare 4. 8. ? ascultarea ? este o activitate complexa. Primire-ascultare 2. juridice. parasirea domiciliului. multa experienta in relatia directa cu copilul si. spirit de observatie etc). si se pot sesiza alte servicii din cadrul sistemului.

centre de plasament. Accesibilitate . editate intr-un mod atractiv). brosuri. a autoritatii sau institutiei competente sa solutioneze problema copilului. Astfel SELO devine un adevarat ? avocat ? al intereselor copilului. acestea din urma putand fi gazduite nu numai de SELO ci si de scoli. despre circumstantele si obiectul procesului decizional. Evaluarile se realizeza in echipa pluridisciplinara si se formalizeza in rapoarte scrise. Informatia oferita copilului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : . Consiliere In functie de specificul cazului sau. Asistenta Aceasta functie este exercitata in special in situatiile in care copilul isi prezinta opinia in fata instantei. ci si consiliat pentru a alege solutia optima potrivit cu drepturile si interesele sale. psihologica. afise concepute intr-un stil accesibil copilului. medicala. pentru a aprecia posibilitatea implicarii copilului in solutionarea problemei . Informare SELO raspunde intrebarilor copilului si il informeaza despre drepturile sale. in raport cu varsta si gradul de maturitate al acestuia. despre solutiile posibile. Se pot organiza activitati de informare atat individuale. copilul cu capacitate de discernamant este nu doar informat asupra solutiilor posibile. sociala. Consilierea poate fi juridica. Evolutia procesului de consultare si asistenta a copilului pentru ca acesta sa-si exprime opinia in fata instantei. Periodic se pot organiza campanii de informare. ORGANIZAREA SELO SELO cuprinde: 34 .Situatia reclamata de copil si pornind de la aceasta circumstantele si obiectul procesului decizional referitor la situatia respectiva. a autoritatii sau a institutiei competente. care asigura respectarea drepturilor legitime si considerarea opiniei copilului ca esentiala in adoptarea deciziei de catre forul competent. eventual concepute diferit pe categorii de varsta. Obiectivitate Ca metode de informare se utilizeaza mai ales dicutiile directe si distribuirea de materiale de informare scrise (pliante. Pertinenta . Capacitatea de discernamant a copilului in raport cu circumstantele si cu obiectul procesului decizional care il priveste . cat si colective. precum si despre consecintele pe care le-ar putea avea fiecare dintre solutii. alte servicii din sistem. cluburi ale copiilor. Corectitudine . Utilitate . Se recomanda ca SELO sa colaboreze cu publicatii/emisiuni radio si TV pentru copii pentru informarea copiilor pe teme legate de exercitarea dreptului de exprimare libera a opiniei.

Un serviciu de permanenta la ? telefonul liber ? (hot line cu apeluri gratuite) . in functie de nevoi (de ex. O componenta mobila pentru verificare sau interventie rapida in cazul sesizarilor/ solicitarilor PERSONALUL DE SPECIALITATE In SELO lucreaza urmatoarele categorii de personal. care sa-i inspire copilului incredere si libertate de exprimare. traducator pentru copii imigrantilor. pentru a facilita comunicarea) Dotari absolut necesare "Telefonul liber" .O componenta fixa. cu mai multe posturi de lucru poate crea un sentiment de retinere copilului . interpret pentru copilul surdo-mut. informarea si consilierea copilului trebuie sa se faca intr-un climat placut. lipsit de rigiditate. in echipa fixa si/sau mobila: . camerele nu sunt supraaglomerate sau intunecate . oferirea de informatii acestora Autoturism pentru echipa mobila Primirea. fiind mai adecvata tinuta sport RELATIA CU CELELALTE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE PROTECTIE A COPILULUI Relatia cu celelalte componente ale sistemului consta in principal in informare reciproca . Medic Alte profesii . participarea la proiectul individual de protectie a copilului) 35 . decorul este vesel se recomanda un mobilier simplu in camera de primire si in camera de consiliere (exemplu fotolii cu masuta joasa) biroul de lucru al personalului este separat de camerele in care sunt primiti copiii (o camera cu rafturi pline de dosare.colaboratori pe perioade determinate. Psiholog . Jurist . Asistent social . etc) AMENAJAREA SPATIILOR SI DOTARILE NECESARE Spatiul cuprinde: Camera de primire Cabinete de evaluare Camere polifunctionale de joaca/ odihna pentru copil (mediu apropiat de cel in care locuieste sau mediu confortabil/ securizant pentru copil. cooperare pentru identificarea solutiei optime in problemele specifice activitatii fiecarui serviciu Principalele servicii cu care se relationeaza SELO sunt : Serviciul de ancheta psiho-sociala Centrul de consiliere pentru parinti (inclusiv relatia cu familia naturala/ substitutiva.linie telefonica cu apeluri gratuite pentru sesizari/ solicitari primite din partea copiilor. Cateva tehnici simple pentru micsorarea ? distantei ? dintre adult si copil ar fi : se evita discutiile de la birou sau de la ghiseu . care asigura la sediu primirea/ascultarea/evaluarea/informarea/consilierea . ascultarea. personalul nu poarta halate sau haine prea elegante.

Serviciul de pregatire reintegrare familiala (inclusiv relatia cu familia naturala/ substitutiva.. dar daca~ mentalul are si alte componente decât cele structurale. sintagma~ introdusa~ de Angela Botez[1] printr-o adaptare în limba româna~ a ceea ce în limba engleza~ se numeste "Philosophy of Mind". In fata atâtor probleme. nu este retinut ca esenta~ a mentalu lui. prezentate de Bolivia si Indonezia. desi autorul rezerva~ un paragraf special inteligentei artificiale. Intrebarea care s-a pus în ultimii ani este aceea daca~ mentalul si constiinta sunt obiecte nu numai ale filosofiei. care ar caracteriza cel mai bine esenta mentalului. cu intentia de a ga~si ceea ce este esen?ial pentru fenomenul mental: comportamentul cu scop (purposeful behaviour) . in special pentru copilul cu deficiente VI.) In concluzie. re cunoaste. O atentie deosebita~ este acordata~ analizei caracteristicilor mentalului. mentalul poate fi abordat fie ca un subdomeniu în sine al filosofiei. ci si ale stiintei[2]. DE LA FILOSOFIA LA STIINTA MENTALULUI Introducere Mentalul este o notiune care se refera~ la minte. în cele din urma~ autorul pare sa~ sustina~ teza 36 . Unele complicatii apar. procese si sta~ri mentale. pentru care. inclusiv a celor cuprinse in art. în special pentru partea structurala~ a acestuia. care desi real. fie în cadrul unei filosofii generale a stiintei pentru primul caz . experien?a subiectiva~ . Schaffer[3] în Enciclopedia Britanica~ (1994). intentionalitatea . Din punct de vedere filosofic. corp uman si sistem nervos central. en ergie. Fa~ra~ îndoiala~. datorita~ modului în care poate fi definita~ introspectia. crearea si dezvoltarea serviciilor de asistenta si sprijin pentru copil in exprimarea libera a opiniei sale trebuie sa devina una din prioritatile strategiilor judetene pentru protectia drepturilor copilului. o buna~ prezentare a acestui mod clasic de abordare o face Jerome A. In acest reusit studiu de sinteza~ se arata~ ca~ "Philosophy of Mind" studiaza~ conceptul de minte (mind) în relatie cu conceptele de materie. Totusi. Schaffer considera~ ca~ s-ar putea afirma: " A mental event is an inner event that can be introspected". concluzii asupra rapoartelor referitoare la stadiul implementarii conventiei. nu poate fi amanata sau impiedicata de insuficienta resurselor bugetare. participarea la proiectul individual de protectie a copilului) Centrul de plasament (inclusiv participarea la programul individual de protectie a copilului) Centrul de ingrijire de zi Scoala Serviciile de sanatate. (Comitetul ONU pentru drepturile copilului. îmbinând elemente filosofice si stiintifice se pot constitui teorii ale mentalului. care cu greu ar putea fi precizata~ ca notiune înainte de a defini mentalul. înaintarea stiintei într-un asemenea domeniu care ar depa~si structuralul se face extrem de greu. Cum însa~ experienta subiectiva~ este cunoscuta~ numai prin introspectie. 12. Concluzie Aplicarea principiilor fundamentale ale Conventiei ONU. asta~zi. De aceea se poate vorbi în mod îndrepta~tit de o filosofie a mentalului. o considera~ problematica~ pentru a fi esenta mentalului. fa~ra~ a-i nega importanta. Este curios faptul ca~ nu este mentionat si conceptul de informatie. pâna~ în prezent s-au acumulat multe elemente stiintifice în cunoasterea mentalului.

respectiv ele se încadreaza~ în clasa pe care Ted Honderich o numeste a functionalismului neural[11]. nu poate fi sustinut. Procesele mentale sunt procese vii.Nici una din cele treisprezece tra~sa~turi (din volumul The Re discovery of Mind[17] . se considera~ ca~ nu este posibila~ cunoasterea fenomenelor mentale. Teoriile recente ale mentalului si constiintei pot fi divizate în trei categorii[5]: a. Una din aceste teorii. ceea ce intervine nou este schitarea unei teorii care implica~ functionarea palierului cuantic fizic la nivelul citoscheletului neuronilor dintr-o organizare de neuroni.18] nu este declarat structurala~ sau functional neurala~.. în baza unui principiu fundamental[14.) si nici suma lor nu au reusit asa ceva. Roger Penrose[10] s.16]. în general. Nu se poate examina cu un ochi nou. atunci. In ultimul caz. trebuie sa~ cuprinda~ si o filosofie a mentalului .Este un lucru sa~ insisti asu pra faptului ca~ evenimentele constiente în sine nu sunt numai relatii neurale si altceva sa~ oferi o conceptie distincta~ asupra lor."mentalul exista~ pentru ca~ exista~". De altfel. teorii structural-fenomenologice.22]. partial filosofica~".[. deoarece este greu " to overthrow beliefs about one's present mental events. tot mai abandonat. Pentru o teorie a proceselor mentale este evident faptul ca~ un model al mintii nu este posibil fa~ra~ elaborarea simultana~ a unui model al existentei în totalitatea ei. Daca~ ar fi adeva~rat.D. a vietii si. a consiin?ei. Den. Honderich afirma~. G. Dintre teoriile structurale recente pot fi amintite cele elaborate de Crick si Koch[7]. la limita~. orice filosofie generala~ a stiintei. b. În primele trei cazuri sunt prezen tate teorii structurale neurobiologice. Acest punct de vedere. fa~ra~ o simultana~ reexaminare a întregii realita~ti. în mod îndrepta~tit: " functionalismul neural nu reprezinta~ o conceptie asupra naturii evenimentului constient în sine"[13] .M. mentalul. apartinând autorului acestui articol. mai trebuie spus si altceva. Astfel ca~ pozitia sa reala~ se dovedeste consistenta~ cu functionalismul neural"[19]. teorii structurale.nett[9].and perhaps this is all that one needs to give the criterion force"[4]. este cuprinsa~ în filosofia ortofizica~ a stiintei[20]. Modelele mintii merg mâna~ în mâna~ cu modelele existentei[23]. concep?ia "misteriana~ "[6] asupra mentalului si constiintei. Câteva consideratii generale I. Acest lucru este corect deoarece stiinta structurala~ este insuficienta~ pentru a explica natura completa~ a proceselor mentale. acestea fiind considerate a fi acoperite de un mister deplin. filosofica~ sau "partial stiintifica~. a mentalului nu este posibila~ fa~ra~ o teorie a naturii viului. O clasa~ noua~ de teorii ale mentalului o reprezinta~ ceea ce numim teoriile structuralfenomenologice [5].a. ca de altfel si toate teoriile actuale ale functionalismului neural. este limitata~.n. Daniel C. c. în privinta întelegerii naturii existentei în totalitatea ei Un caz oarecum aparte îl ofera~ John Searle a ca~rui pozi tie[17. Cer cetarea noastra~ arata~ ca~ Searle nu a reusit sa~ realizeze o astfel de viziune. orice automat ar avea si un proces mental. Teoria lui Penrose ra~mâne. Adesea se considera~ ca~ si inteligenta artificiala~ ar fi un proces mental. Acesta este si cazul filosofiei structural-fenomenologice ortofizice a stiintei. struc turala~.15. Ted Honderich clarifica~ lucrurile afirmând urma~toarele: Searle se declara~ împotriva reduc?ionismului si de aceea insista~ si asupra faptului ca~ evenimentele noastre constiente au si pro prieta~ti diferite de cele pe care le recunoaste functionalismul neu ral. In cazul lui Penrose. 37 . II.ns. dupa~ opinia mea[12].. In al doilea caz. Edelmann[8]. O teorie. cealalta~ apartine lui David Chalmers[21. filosofic si stiintific.]Dar.

culminând cu mintea omului. respectiv între procesele structurale si cele fenomenologice . si este. privind natura acestui cuplaj nu se pot face decât speculatii. de David Chalmers. în mod inde pendent.Din contra~. Revenind la lega~tura dintre viu si mental.27] pus în evidenta~ de autorul filosofiei ortofizice sau "fenomenul experential" constatat. Acest lucru este demonstrat si sustinut în filosofia ortofizica~. atunci unde începe sa~ se manifeste procesul mental? De la ce grad de complexitate al organismelor? De altfel. totusi el trebuie sa~ aiba~ un suport fizic . Important este faptul ca~ acest fenomen nu este structural. cum spune Harold Morowitz[26]. si aici in tervine marele merit al neurobiologiei structurale. în afara~ de cele pe care le aduce stiinta neo structurala~[16] contemporana~. atunci economia gândirii ne obliga~ sa~ ba~nuim ca~ aceasta~ depa~sire se face o singura~ data~. ea trebuie sa~ fie o realitate Daca~ procesele mentale au la baza~ structuri. Din momentul în care se vor ga~si puncte de reper stiintifice. Pentru a înainta spre o fizica~ noua~ nu este însa~ suficienta~ numai filosofia stiintei. In acest mod am introdus denumirea de informaterie pentru acest suport. Si alti autori se gândesc la o fizica~ noua~. Numai el poate explica specificitatea mentalului. si nu este structural. modele ale mentalu lui. mai intervine înca~ unul. atunci se va trece de la etapa filosofiei mentalului. daca~ exista~ o asemenea lega~tura~. si anume inferarea justifi cata~ a existen?ei unui substrat profund al întregii realita~ti [20. dar procesul mental elementar ar putea fi prezent de la cea mai simpla~ entitate vie. nu un psihic mental. nou pentru ca~ a fost neglijat. cuplajul structural-fenomenologic trebuie sa~ fie o realitate Mai mult nu se poate spune cu o anumita~ certitudine stiintifica~. Este adeva~rat.29. având o natura~ aparte. Recunoasterea sensului fenomenologic implica~ recunoasterea unui asemenea suport. Inevitabil. care are o natura~ struc tural-fenomenologica~. mintea este o complexitate de procese mentale cu proprietatea gândirii reflexive . Este necesar sa~ se ga~seasca~ unul sau câteva puncte de reper de ordin stiintific pe un asemenea drum nou. dar si sensuri fenomenologice. Daca~ structuralul va trebui depa~sit pentru a întelege viata si mintea. de ce nu. dar care sunt insuficiente. atunci trebuie recunoscuta~ si exis tenta unui mod de cuplaj între structuri si informaterie. Pentru elucidarea naturii mentalului este nevoie de o fizica~ noua~. precum si de David Chalmers. acestea fiind identice ( ca feno mene la nivelul mintii umane). pentru inteligenta artificiala~ si robotii cu inteli genta~ artificiala~ se poate sus?ine existenta unei forme de psihic. construindu-se astfel teorii stiin?ifico-filosofice IV.mentele autorilor amintiti mai înainte. se pune si întrebarea când anume o structura~ devine vie[25]? Adesea se afirma~ ca~ organismele inferioare nu au procese mentale. corelat cu acestea. De altfel Chalmers arata~ în lucrarea sa ca~ termenul experential este echivalent cu cel de fenomenologic[28 Daca~ sensul fenomenologic este o realitate . ci un psihic informatic[24]. pentru ambele fenomene III. dar fa~ra~ a aduce argu. experimentale Pe lânga~ cele trei puncte stiin?ifice de reper de mai înainte. Filosofia ortofizica~ a stiin?ei reprezinta~ o asemenea încercare 38 .30 Cu aceste patru puncte de sprijin se pot imagina modele re zonabile ale existen?ei si. Spre exemplu. iar acestea ar apa~rea numai la vertebrate. chiar daca~ restul va fi completat cu o plauzibila~ speculatie filosofica~. de asemenea de ca~tre Roger Penrose. La fel de inevitabil. dar care pot oferi modele pentru viitoare aborda~ri teoretice si. desi acesta propune o noua~ fizica~ structurala~. si anume "sensul fenomenologic"[20. la aceea a teoriilor stiintifico-filosofice ale mentalului Cred ca~ asemenea puncte de reper au si apa~rutPrimul dintre ele este acela al constata~rii existentei unui fenomen "nou" în natura~.

Trecerea de la o stiin?a~ strict structurala~. De aceea el nici nu a putut fi pus în evidenta~ de fizica structurala * Cuplajul structural-fenomenologic ar putea implica si nivelul cuantic al realita~t?ii . deoarece ansamblurile de particule elementare sau de atomi devin corpuri macroscopice evidente. dar numai îmbi narea acestora constituie un fenomen mental * Procesul mental este o caracteristica~ a viului. procesoarele mentale ale senzatiilor. structural-fenomenologic. Roger Penrose. ca un proces fizic si informational. iar corpul contine mintea totala~ . ale intelectului. numai în prezenta corpului omului care le reflecta~ prin mintea sa * In minte se poate petrece o îmbinare între macroscopic si microscopic cuantic. dar nici identic egale 39 . nu va putea ra~mâne în domeniul structuralului. ca doua~ entita~ti separate. are un caracter macro scopic.V. Natura fenomenologicului este fizica~ si informationala~ în acelasi timp. mintea omului. si se manifesta~ prin sensuri fenomenologice * Procesul mental este informa?ional în esenta lui * Cuplajul structural-fenomenologic nu se face prin fortele fizice structurale. Fiecare asemenea procesor mental este un procesor infor mational structural-fenomenologic. nivelul cuantic al realita~tii. acest lucru apa~rând ca necesar în modelul ontologic ortofizic[31]. la una structuralfenomenologica~ apare ca foarte plauzibila~. rezultate din filosofia ortofizica~ a stiintei. In alta~ parte[33] am prezentat o teorie abstracta~ structural-fenomenologica~ a unei celule bi ologice care pune în evidenta~ posibilitatea unor procese men tale de tip subconstient Daca~ fiecare celula~ a corpului uman are procese mentale. Orice proces mental are o parte structurala~ si o parte fenomenologica~. Nu se poate vorbi atunci de corp si minte. continuificarea realita~tii externe si interne. fenomenele de intuitie si creativitate s. fa~ra~ a avea o minte deplina~ care sa~ îmbine toate procesoarele si procesele mentale necesare. struc turalfenomenologica~. fie parte a unui organism multicelular. care sa~ asigure ac tivitatea integratoare a mintii. în primul rând cu realitatea macro scopica~. are o activitate de ordin mental. spre care se îndreapta~ mul?i cerceta~tori ai mintii si constiintei. Mintea este un complex de procesoare mentale si procese mentale[32 * Fiecare celula~ biologica~.a * Mintea este un complex de procese mentale . Aceasta~ trecere va depinde în mare ma~sura~ de posi bilitatea unei schimba~ri corespunza~toare în metodolo gia stiintei pentru a face fata~ proceselor fenome nologice Spre o teorie structural-fenomenologica~ ortofizica~ a mentalului O comparatie între cele doua~ teorii structural-fenomenolo gice a fost prezentata~ în alta~ parte[5 Principalele elemente privind teoria mentalului. probabil caracteristica lui esentiala * Procesul mental nu este posibil fa~ra~ fenomenologic. ca aceea de asta~zi. ale sentimentelor. foarte specific. fie izolata~. Aceasta~ ultima~ resursa~ pentru explicarea mentalului. mai înainte fiind amintit cel mai important dintre acestia. atunci mintea totala~ a omului este constituita~ din mintea creierului (a sistemului nervos central) plus procesele mentale ale corpului sa~u[34 Creierul contine mintea. o si construieste. ci într-un alt mod pe care stiinta urmeaza~ sa~-l elucideze. dar acestea se grupeaza~ în procesoare mentale precum procesorul mental al limbajului natural. sau creier si minte. Ea vine în contact. declarate. ale voin?ei. ale memoriei etc. Va fi necesara~ o noua~ fizica~ cuantica~. sunt urma~toarele * Orice interactiune structural-fenomenologica~ este un proces mental . ca o extindere a fizicii cuantice struc turale de asta~zi * In acelasi timp.

dar unul din obiectivele lui este si acela al realiza~rii unei teorii structuralfenomenologice ortofizice a proce selor mentale si a constiintei Un program s mai larg (denumit KATEDRAST.. Bucuresti. dar nu se poate împlini fa~ra~ analiza proceselor subiective . Pe de alta parte. Accesul ei într-o zona~ non-spa?iala~ a realita~tii profunde poate constitui o tema~ de studiu nu lipsita~ de impor tanta În studiul de fata~ s-au prezentat câteva elemente si conside ratii necesare desfa~sura~rii unui program de cercetare intitulat "Modelarea structural-fenomenologica~. 302 pag. în lumina orica~rei teorii structural. dar va remarca dependen?a primordiala~ a mintii de creier si va afirma ca~ mintea se ga~seste în spa?iul universului acolo unde se ga~seste si creierul. O parte din mental se ga~seste în structurile creierului. probabil. Unii filosofi ai mintii constata~ caracterul nespatial. The Puzzle of Conscious Experience. chiar daca~ nu pot fi observate di rect din exteriorul organismului Un alt aspect la care se refera~ filosofia clasica~ a mentalului este acela al spatialita~tii sau nespatialita~tii fenomenului mental . Volumele 20a si 20b au fost reedidate într-un singur volum: M. http://www. conceptuala~ si simbolica~" la Centrul pentru Cerceta~ri Avansate în Înva~tarea Automata~. trebuie remarcat cum. nelocalizat al mentalului. se ga~seste în informaterie. DIAGNOSTICUL: STARI DEPRESIVE Cand lucrezi cu pacienti de tot felul. dupa~ numele initiatorilor). care în interiorul ei este nonspatiala~.Deoarece analiza profunda~ a mentalului începe cu procesele mentale structurale obiective. Menas Kafatos. Editura stiin?ifica~ si Enciclopedica~. ceea ce S-neurobiologia (neurobiologia structurala~) demonstreaza~ cu succes. precum si de autorul acestui studiu. ultimele nu sunt subiective în mod absolut . prof. Sa mai adaug ca acest "segment" este definit nu atat prin grila profesionala 40 . NOTA~.racai. 39 pag. fara a-ti selecta clientela. ele sunt pulsul sau indicatorul unei limite: cea care traseaza dificultatile cu care se confrunta un anumit segment social. Informatia materiei. dar care se intersecteaza~ cu cel enuntat mai înainte. ai ocazia sa intalnesti cazurile cele mai neobisnuite. 21. ambii de la George Mason University-SUA. The Philosophical Tension and the Cosmic Feeling. 253 pag. în general. Bucuresti. Bucuresti. 1989. Dar acest fapt poate fi valabil numai pentru expresia fenomenologica~ a mentalului. Bucur esti.fenomenologice. d. O teorie SP-neurobiologica~ va constata.. de la aceiasi universitate si directorul Centrului Academiei Române men?ionat mai înainte. 1990. dublul caracter.Editura Academiei. 1993 L'Universalité ontologique de l'information.Chalmers. spatial si aspa?ial al mintii. Editura Academiei. December 1995. ca si întreaga realitate profunda~. în varianta ortofizica~ a teoriei structural-fenomenologice a mentalului. nu atat prin complexitate cat mai ales prin lipsa lor de substanta.. Daniele Struppa. Inelul lumii materiale. Prelucrarea Limbajului si Modelare Conceptuala~ al Academiei Române. ceea ce nu este chiar neîndrepta~tit. Prezentari de caz 1. Gheorghe Tecuci. prof.62-68. David J. Scopul programului este mai larg decât modelarea proceselor mentale. Partea fenomenologica~. p. e. Editura Academiei. Scientific American.ro/books/draganescu). cu intentia de a reexamina fundamentele stiintei. Ele con?in o obiectivitate fizica~ si infor mationala~. Editura Academiei. a fost formulat recent de prof. Bucuresti. 1991. fiind procese reale. nu însa~ si pentru partea lui structurala~. Eseuri . (on INTERNET. 1996.Dra~ga~nescu.

Bautura este un puternic excitant iar el nu dispune probabil de esapari.. nimic. Desigur ca Vasile nu se impaca cu ideea ca este un simplu muncitor si aspira sa fie un ins complicat. ii repet eu: uneori nu avem pur si simplu chef de prezente feminine. Dezolat. Nu poate bea alcool. apoi. pentru ca chestiile astea il excita. de unul singur. Admite formal dar se incapataneaza totusi in sensul "maladiei" sale.. ca duce o viata rutinata. Ma descoase care e opinia mea: sa mai bea sau nu ceaiuri? Eu insist insa asupra simptomelor sale. un complex de inferioritate pentru ca ii cade parul si alte nimicuri familiare oricarui ins care este viu si nu mort. De pilda. pentru ca ce este scris este indiscutabil real. S-a simtit bine o vreme.sau bugetara. Il asigur ca nu este nimic neobisnuit aici. In plus. fixeaza si granita intre pacientul analizabil si cel care nu are nimic in comun cu psihanaliza.. "Nu mai iau medicamente cat oi trai". una sau doua nopti de insomnie. LUCIAN. iar treba aceasta ar trebui sa ne intrige pentru ca fata arata grozav. ca ii este jena de slujba si ca si-ar fi dorit poate ceva mai elevat. cat mai ales prin nivelul cultural si de discernamant care. Vasile nu-si ascunde dezamagirea. in fine.. desi aveam reticente in privinta lui. Nimic paranormal. sa asculti muzica sau chiar sa dormi daca nu ai pofta de nimic in mod special... cafea. A baut ceaiuri cu gramada-fara nici un rezultat. Vasile este un barbat de circa 25 de ani care insista sa fie primit de mine si obtine o programare. Imi intinde doua bilete de internare in spital.. ca nu are probleme. ca se plictiseste. care sa-l puna intr-o lumina favorabila. dar care se ingramadesc in "societati" si secte "para". para-mai-stiu-eu-ce. venit din provincie si stabilit provizoriu in Bucuresti. Ca durerea. Apoi imi declara ca a consultat cateva somitati din medicina naturista. Imi cere sa-l vindec! Este sculer-matriter.. Balmajeste ceva despre "niste palpitatii". Probabil din cauza ceaiurilor de care a cam facut abuz. sa mergi la un spectacol. ">Il intreb ce il "doare". am senzatia ca nu este foarte incantat.. in limite normale. ca "vindecarea" lui prin telefon nu a durat decat cateva zile. Ii explic ca uneori mai si "doare". sa o recunoastem. Nu-mi ramane decat sa-l invit sa o faca si sa-i urez succes! Morala se impune de la sine: "cazul" lui Vasile este tipic pentru o larga categorie de oameni-umbre care nici nu traiesc. observand ca evita sa se refere explicit la ele. Cand pomeneste de meseria lui. parapsihologic. diagnosticul: stari depresive. caldicica. a sperat sa ma dea gata cu paleta sa de manifestari anormale si nu a primit in schimb decat asigurarea ca este sanatos. Ii explic ca este cu neputinta sa vindeci prin telefon. Mai aflu ca nu se simte atras de prietena sa.. numai cu gandurile tale. Vasile devine insolent. Comenteaza critia tratamentul psihiatric: imi spune ca s-a saturat de pilule.. Ma "ameninta" ca va consulta o duzina de radiestezisti si de alte asemenea figuri reputate pentru puterile lor vindecatoare. Nu pare convins de replica mea si aduce in sprijinul parerii sale reputatia terapeutului: cutare revista cu mare priza la public i-a dedicat un intreg serial! Nu pune la indoiala seriozitatea celor de la gazeta. sa citesti ceva captivant. nu trebuie sa ne sperie. insa. cu "probleme" si manifestari iesite din comun. A venit la mine in speranta unui diagnostic. si ca. nimic nu se petrece (si) cu el. poti sa iesi in parc la o plimbare. ba chiar crede ca-i fac rau. Nu-i mai putin adevarat.. exista multe alte lucruri interesante in viata. care le confera o importanta pe care nu au avut-o si nu o vor avea niciodata in viata reala! 2. si nu degeaba am scris cuvantul "pomeneste". Apoi s-a adresat unui terapeut care vindeca prin telefon (sic). Nu-i nimic anormal. 25 DE ANI 41 . nici nu mor. spune el cu un oftat.

Comentand visul. nu poate concepe relatia cu o femeie fara a avea copii. Trebuie sa marturisesc ca solicitarea lui Lucian m-a cam pus pe ganduri. Fara sa stiu din capul locului de unde sa incep ca sa inteleg cazul lui. Lucian mi-a declarat ca este foarte nelinistit de faptul ca. totul este de competenta medicinei. Ma~ refer. Alte multe detalii de temperament. iar aceasta i se pare nesatisfacatoare. ne lasam in voia superstitiilor care ne amplifica si mai tare sentimentul unei nenorociri apropiate. Cazul lui Lucian arata cum se modifica personalitatea unui om atunci cand increderea si pretuirea de sine se bazeaza pe constitutia sa sexuala. etc. cu o atmosfera sumbra. utilizand toate sugestiile pe care le implica el. a devenit un anxios. totodata. ca era noapte si. a devenit acum apatic si fara "apuc". M-am trezit cu frica in oase.. "Firul" imi este oferit chiar de Lucian. (Problma copiilor este extrem de accentuata si acest lucru are o semnificatie aparte. chiar daca nu intelesese mai nimic din ceec ce comentasem eu pe marginea unei lucrari de psihanaliza. Aflase ca. nu mai are aceeasi pofta de lucru. la un moment dat. psihanaliza nu se sinchiseste de diagnostic si ca nu apeleaza. automat. de mai multi ani. un cosmar. este foarte mandru de virilitatea lui. cu oameni care se bucura de o anumita pregatire a mintii care le permite sa acceada mai usor la ideile si conceptiile psihanalitice. l-au convins ca se intampla ceva cu el. care i-a starnit panicain noaptea respectiva. spune el. deoarece nu inteleg cum s-ar putea rezolva un caz de nevroza numai prin discutii. Ca de obicei. cand nu intelegeam un vis de asemenea factura. etc. de purtare. a constatat o modificare negativa a caracterului sau. diferit de psihiatrie. interventii chirurgicale. ambitios. si ca. Am visat. cu diete alimentare. Oamenii de conditie mai modesta nu apeleaza la psihanaliza pentru ca au sentimentul ca pierd vremea. munceste intr-o fabrica din Bucuresti si este prieten.Lucian are 25 de ani. aparent primejdioasa. ceva nesanatos. la ajutorului retetarului farmaceutic. sa faca copii. ca de obicei. Intelectual vorbind. In plus. ambitie de castig: el care facea o multime de invarteli ca sa-si rotunjeasca veniturile. trebuie sa fie cheia anxietatii de care sufera el. Este insa un ins temerar. psihanalistul are de a face cu intelectuali. sa prind un fir de care sa ma tin in analiza. cu o fata pe care ar vrea sa o ia in casatorie. si-l indemn sa mi-l povesteasca. pentru te miri ce. ajung sa inteleg ca L. injghebez o discutie banala din care astept. din proprie initiativa. a consulta un psihanalist nu pericliteaza cu nimic imaginea publica a pacientului: el nu va fi declarat. nebun. sa intemeieze un camin. Din cutezator cum era odata. Lucian nu are ambitii care sa-i depaseasca conditia. nevatamatoare.) Ii arat ca visul. la psihanaliza. in ultima vreme. Ma~ cunoscuse intamplator intr-un cerc de prieteni si. Apoi a mai constatat cu stupoare ca multe lucruri care ii placeau odinioara (nu vreau sa le insir aici) nu-i mai spun nimic. Lucian a cutezat sa se adreseze unui psihanalist in ciuda faptului ca impartasea si el aceleasi prejudecati.. desigur.. de catre anturajul sau. unul care se teme pana si de umbra lui. A venit la mine. desigur. Ma~ gandesc ca visul imi poate oferi cheia modificarilor de personalitate observate de L. In general. Pentru ei. realizase totusi ca psihanaliza se ocupa de cazuri de afectiuni nevrotice intr-o maniera mai speciala si. adica a acelei medicine care actioneaza cu medicamente. urmarind toate caile mai mult sau mai putin promitatoare pe care aluneca discutia noastra. s-a deschis fereastra prin care a tasnit un val de sange care m-a improscat din cap pana in picioare. care se ofera sa-mi povesteasca un vis scurt. care l-a trezit infricosat cu cateva nopti inainte de a veni la mine. pentru a-mi cere o consultatie. si de aceea s-a adresat psihanalizei. Si ca daca il 42 . pentru ca habar nu am ce vrea sa insemne visul asta". Apoi. si cu un inalt simt al respectului fata de tot ceea ce nu intelege.

adresandu-se unui sexolog. Daca sangele a cazut peste L. Dar mai exista un detaliu nu lipsit de importanta: sangele din visul lui a cazut pe el ("m-a improscat din cap pana-n picioare". desi isi doreste copii.. Ai luat totul asupra dumitale. nu mai are de facut altceva decat sa verifice ipoteza ne-virilitatii sale. pe care o contracareaza. se identifica cu virilitatea lui iar o atingere adusa acestei componente a personalitatii lui afecteaza intreaga personalitate. Conchid ca visul lui se refera tocmai la acest lucru. a zis L. intr-un cuplu de forte care explica conditia actuala a lui L. este o reactie la ideea ca nu este viril. ne lamurim cu cazul lui. a descoperit sursa psihologica. 43 . Cum a facut acest lucru? Interpretand un vis al pacientului cu ajutorul contextului de idei furnizat de problemele sale de viata. Ce a facut psihanaliza confruntata cu un asemenea caz? Mai intai. Inteleg ca subiectul il stinghereste si ca nu ar vrea sa insist asupra lui.. la un pas de fericitul eveniment? Adica. Nu are copii pentru ca. anxietate si ideea anxioasa. Este ceea ce a si facut. Este si momentul in care inteleg mesajul visului. Si aceasta idee a aparut odata cu constatarea ca prietena dumitale nu a ramas gravida. care se detensioneaza pentru ca intelege ce si cum in privinta cazului lui.nu are. Ideea in sine este refulata. inconstienta (refulata) a anxietatii lui L. in asa fel incat nu mai raman decat sentimentele de inferioritate care l-au starnit sa mi se adreseze.interpretam. recent. la dorinta lui de a deveni tata. Asta suna ca o acuza. Explicatia suna cam asa: dumneata suferi din cauza ideii care ti s-a infipt in cap ca nu esti viril. este pentru ca el se considera vinovat de faptul ca prietena lui nu ramane insarcinata. nu-i are pana acum? Imi raspunde ceva neclar si realizez ca am pus degetul pe rana. Lucian nu are nici o explicatie rationala la acest fapt. Apoi a legat cele doua elemente psihice. insotita de toate celelalte complicatii si deformari caracteriale. Aceasta explicatie ii este oferita si pacientului. dar eu nu intelegun lucru: cum se explica faptul ca. L. Aceasta este adevarata sursa a anxietatii lui. cat pe-aci sa devii tata? Imi confirma cu un gest scurt al capului dar fara nici o alta completare. deci.). L. nu a ramas insarcinata! Iata cheia anxietatii lui L. Pentru ca.Desigur ca indata ce lucrurile s-au lamurit in acest sens. O ezitare ma face sa indraznesc o intrebare in plus: ai fost cumva. Anxietatea lui. pentru ca este neplacuta pentru eul lui Lucian. Valul de sange este o aluzie cam fara perdea la faptul ca prietenei lui Lucian i-a venit ciclul si. ceva familiar urechilor noastre de crestini educati la scoala biblica a Vechiului si Noului Testament. asa cum am sugerat deja.