Locul și rolul mecanismului de cooperare intersectorială pentru prevenirea primară a riscurilor

în sistemul de servicii adresate copilului și familiei

Scop:
Asigurarea că toți profesioniștii care
interacționează cu copii și familiile acestora
conlucrează, aplicând cadrul de bunăstare a
copilului şi de consolidare a familiei, utilizând
un limbaj şi instrumente comune de prevenire,
evaluare, intervenţie primară și monitorizare,
pentru a asigura fiecărui copil un mediu sigur și
protector pentru creștere și dezvoltare.
Mecanismul de cooperare intersectorială pentru prevenirea primară a riscurilor pune accentul
pe cooperarea instrsectorială la nivel de prevenire și intervenție primară pentru asigurarea
bunăstării copilului, care se realizează în cadrul serviciilor universale – sănătate și educație.
Serviciile universale sunt reprezentate de instituţiile medico-sanitare publice, care acordă
asistență medicală primară şi instituțiile de învățământ (preșcolar, primar, secundar,
postsecundar și special). Aceste servicii sunt adresate și contactează direct cu toți copiii și
familiile acestora la anumite perioade de vârstă: serviciile de sănătate primară cu copiii 0-3/5 ani
și serviciile educaționale cu copiii 3/5-18 ani. Implementarea acestui mecanism este
reglementată de Instrucțiunea privind mecanismul de cooperare intersectorială pentru
prevenirea primară a riscurilor în asigurarea bunăstării fiecărui copil (în continuare Instrucțiune).
Practicile naționale și internaționale indică la avantajele pe care le oferă implementarea acestei
Instrucțiuni:
 reglementează aplicarea în practică a unui mecanism de conlucrare intersectorială care
este valabil pentru toți copiii și familiile lor;
 impulsionează un proces de cooperare dintre profesioniști, servicii, organizații, inclusiv
cu copilul și familia acestuia;
 oferă un limbaj și o înțelegere comună a domeniilor de bunăstare a copilului și
favorizează schimbul de informație între profesioniştii implicați;
 propune profesioniștilor cunoștințe și instrumente de lucru care eficientizează
activitatea lor;
 implică schimbare de atitudini a profesioniștilor față de familie și valorificarea rolului ei
în asigurarea unui mediu stabil și protector pentru fiecare copil;
 mobilizează resursele și suportul oferit familiilor pentru a preveni situațiile de dificultate.
Implementarea eficientă a Instrucțiunii este asigurată prin fundamentarea acesteia pe un șir de
principii, precum interesul superior al copilului ca factor determinant în luarea deciziilor,
utilizarea capacităţilor şi punctelor forte ale familiilor în promovarea bunăstării copiilor,
consolidarea serviciilor universale în satisfacerea necesităților copiilor și familiilor acestora,
abordare holistică în procesul examinării îngrijorărilor şi promovării domeniilor de bunăstare a
copilului, intervenția timpurie ca mijloc de prevenire sau reducere a necesităţii intervențiilor de
protecție.

1
Instrucțiunea urmărește un șir de obiective care vin să asigure consolidarea intervenţiei
angajaților serviciilor universale pentru satisfacerea necesităților copilului, abordarea holistică
în observarea şi înlăturarea semnelor de îngrijorare și îmbunătățirea bunăstării copilului,
reducerea necesităţii intervențiilor de protecție prin acţiuni de prevenire primară, valorificarea
potenţialului familiei în creşterea şi dezvoltarea copilului.
Prin aplicarea Instrucţiunii, copilul și familia beneficiază de suport din momentul apariției
primelor semne de îngrijorare pentru a nu pierde momentele potrivite de intervenție primară și
pentru a preveni înrăutățirea situației. Datorită implementării Instrucțiunii este asigurată
conectarea familiei la resursele din comunitate în vederea consolidării capacităților acesteia
pentru creșterea și educația copilului.
Implementarea Instrucțiunii conduce la prevenirea referirilor prea mature și inutile a cazurilor
spre serviciile de asistență socială, ordine publică. În așa mod, este valorificat la maxim
potențialul serviciilor universale (sănătate și educație) și este prevenită suprasolicitarea inutilă a
serviciilor de asistență socială și ordine publică. În rezultat, aceste servicii vor fi utilizate doar pe
cazurile de risc și vor avea posibilitatea să ofere o asistență specializată mai consistență și
calitativă. Totodată, abordarea centrată pe serviciile universale nu exclude necesitatea și
importanța realizării activităților de prevenire și intervenție primară și în cadrul sectoarelor
asistență socială și ordine publică care oferă suport și asistență copiilor și familiilor. În acest
context, asistența socială are rolul său în prevenirea situațiilor de risc pentru copii și familii la
nivel de comunitate în cadrul serviciului Sprijin social pentru familiile cu copii. La fel și sectorul
ordine publică realizează activități de prevenire primară a riscurilor legate de devianța
comportamentală, care sunt realizate la nivel de comunitate și în cadrul instituțiilor
educaționale.
Ca rezultatul al implementării Instrucțiunii crește eficiența utilizării resursele umane și
financiare din cadrul serviciilor universale (educație, sănătate), precum și din cele de asistență
socială și ordine publică), la fel crește eficiența tuturor serviciilor oferite copiilor și familiilor.

Actorii cheie în implementarea Instrucțiunii

Pentru asigurarea implementării Instrucțiunii, unui angajat al serviciului universal care este în
contact direct cu copilul şi familial lui i se atribuie calitatea de persoană desemnată, aceasta
fiind responsabilă pentru observarea (supravegherea) sistematică a unuia sau mai mulţi copii
din localitate, evaluarea, planificarea și realizarea intervenţiei primare pentru bunăstarea
copilului.
Persoană desemnată este profesionistul cu care copilul petrece cea mai mare parte a timpului și
care acumulează toată informația despre copil în anumite perioade de vârstă. Persoana
desemnată se schimbă în funcție de vârsta copilului, odată cu transferarea lui dintr-o instituție
de învățământ în alta, precum și atunci când familia copilului își schimbă locul de trai.

2
Persoana desemnată are următoarele atribuții:
a) efectuează observări sistematice asupra bunăstării copilului și determină
domeniile de bunăstare care prezintă îngrijorare;
b) oferă suport direct (ascultă, informează, consultă copilul și părintele);
c) încurajează copilul sau părintele să solicite ajutor pentru a evita probleme de
bunăstare;
d) evaluează domeniile de bunăstare la care au apărut îngrijorări;
e) planifică și realizează acțiunilor de intervenție primară pentru asigurarea
bunăstării copilului;
f) participă, la solicitarea specialistului coordonator, la realizarea acțiunilor de
intervenție primară specializată (servicii medicale specializate, serviciul de
asistență psiho-pedagogică);
g) asigură completarea, păstrarea și transmiterea (la referirea cazului spre asistență
socială sau ordine publică) fișelor de observare, evaluare și planificare a
bunăstării copilului;
h) generalizează anual datele privind implementarea Instrucțiunii și prezintă
raportul către specialistul coordonator.
Atribuțiile persoanei desemnate țin de promovarea, susținerea și protejarea bunăstării
copilului. Aceasta este unicul specialist la care se acumulează toată informaţia despre tabloul
general al vieții copilului. Ea reprezintă sursa primară de contact în cazul în care copilul,
părinţii/persoana în grija căreia se află copilul doresc să vorbească despre orice îngrijorare ce
ține de bunăstarea copilului și au nevoie de informații sau sfaturi, chiar dacă acestea nu ţin de
serviciul pe care îl reprezintă persoana desemnată. La necesitate, persoana desemnată acordă
ajutor familiei la contactarea serviciilor solicitate. La fel, ea împărtăşește informațiile şi
îngrijorările cu privire la bunăstarea copilului cu alți specialişti atunci când problema depășește
limitele de competență a serviciului universal. Și invers, la persoana desemnată pot apela
specialiștii serviciilor specializate pentru a împărtăși informațiile şi îngrijorările cu privire la
bunăstarea copilului care este beneficiar al serviciilor date.
În calitate de persoană desemnată profesionistul efectuează observări sistematice după
bunăstarea copilului, oferă suport direct (ascultă, consultă copilul şi părintele/persoana în grija

3
căreia se află copilul), îi încurajează şi ajută la accesarea ajutorului necesar la timpul potrivit
pentru a evita probleme de creștere și dezvoltare.
În cazul plecării familiei cu traiul în altă localitate, la locul nou de domiciliu copilului i se va numi
o altă persoană desemnată (în dependenţă de vârsta copilului va fi un angajat al instituţiei
medico-sanitare sau al instituţiei de învățământ general). Iar în cazul absenței temporare a
persoanei desemnate, atribuțiile acesteia sunt delegate unei alte persoane din cadrul aceeași
instituții.
Al doilea participant în implementarea Instrucțiunii este coordonatorul din cadrul serviciilor
universale, care conform prevederilor Instrucțiunii este:
a) medicul de familie - pentru asistentele medicale;
b) directorul sau metodistul în instituţia preşcolară - pentru educatori;
c) directorul adjunct pentru educaţie în şcoală sau coordonatorul pe acțiuni de
prevenire; identificare, raportare și referire a copiilor victime ale violenței, neglijării,
exploatării și traficului din școală - pentru diriginții de clasă.
Coordonatorul are următoarele atribuții:
a) oferă suport și consultanță persoanei desemnate în evaluarea, planificarea și
realizarea acțiunilor pentru bunăstarea copilului;
b) participă în planificare și coordonează realizarea acțiunilor pentru bunăstarea
copilului;
c) facilitează identificarea și implicarea specialiștilor din alte autorități, instituții, servicii
în procesul de evaluare, planificare și realizare a acțiunilor de intervenție primară
specializată;
d) decide și referă cazul copilului către autoritățile, instituțiile, serviciile de asistență
medicală specializată, asistență socială, ordine publică, serviciul de asistență
psihopedagogică.
Specialistul coordonator are rolul de a oferi suport și consultare persoanelor desemnate, se
implică în planificarea și realizarea acțiunilor pentru bunăstarea copilului care necesită
implicarea specialiștilor din alte servicii/structuri, precum și decide cu privire la necesitatea
referirii cazului copilului la asistență socială sau ordine publică. Prin urmare, specialistul
coordonator are sarcina de coordonare şi asigurare a realizării Planului de bunăstare a
copilului, în mod special, de consultare și monitorizare a cazurilor care implică participarea
profesioniștilor din alte sectoare. Mai mult, acesta reprezentară instituția în relațiile externe -
cu alți profesioniști, instituții, structuri.
Ca și în cazul persoanei desemnate, în cazul absenței temporare a coordonatorului, atribuțiile
acestuia sunt delegate unei alte persoane din instituția respectivă.
Responsabilitatea pentru asigurarea calității funcționării persoanei desemnate îi revine
serviciului universal respectiv, în persoana Asociaţiilor Medicale Teritoriale sau Centrelor
Medicilor de Familie şi, respectiv, instituţiilor de învățământ general şi Direcţiilor
raionale/municipale de învățământ.
Conducătorul serviciului universal (instituţia medico-sanitară publică, grădinița pentru copii,
instituţia de învățământ general) este responsabil să reflecte în reglementul intern al instituției
obligativitatea implementării prevederilor prezentei Instrucțiuni și să includă în fişa postului
angajaților vizați atribuţiile persoanei desemnate și a coordonatorului. În vederea asigurării

4
implementării Instrucțiunii, conducătorul serviciului universal trebuie să informeze toți angajaţii
despre prevederile Instrucțiunii pentru a îmbunătăți identificarea și transmiterea persoanelor
desemnate a informațiilor despre îngrijorările privind bunăstarea copiilor. Mai mult, acesta
trebuie să creeze condiţii adecvate pentru activitatea dată, inclusiv organizarea periodică a
instruirilor de formare continuă, asigurarea cu setul de instrumente pentru efectuarea
observării, evaluării, planificării activităților pentru bunăstarea copilului, precum şi pentru
monitorizarea lucrului efectuat de către persoanele desemnate.
La fel, conducătorul serviciului universal trebuie să aducă la cunoştinţă copilului, familiei
acestuia (în formă orală) și autorităţii tutelare locale (în formă scrisă) despre persoana
desemnată numită. În Anexele 9 și 10 sunt oferite modele de prezentări pentru copii și părinți,
care pot fi modificate, adaptate la necesitate. În caz de necesitate, reprezentanții structurilor,
organizațiilor, serviciilor de intervenție specializată pot obţine de la autoritatea tutelară locală
informaţia cu privire la numele şi datele de contact ale persoanei desemnate pentru un anumit
copil.