Machine Translated by Google

NOTĂ TEHNICĂ

LUCRĂTORII DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALA:

ROLUL LOR ÎN ABORDAREA VIOLENTEI ÎMPOTRIVA
COPII ȘI ALTE PREOCUPĂRI DE PROTECȚIA COPILULUI
Machine Translated by Google

CUPRINS

1 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ

Machine Translated by Google
CLARIFICAREA TERMENILOR UTILIZAȚI ÎN ACEST
NOTĂ TEHNICĂ, ÎN CONTEXTUL SCOLOR
Forța de muncă în serviciul social
Alianța Globală a Forței de Muncă a Serviciului Social
definește forța de muncă din serviciile sociale ca: „an
concept incluziv care se referă la o gamă largă de profesioniști
guvernamentali și neguvernamentali și paraprofesionali care
lucrează cu copiii, tinerii, adulții, persoanele în vârstă, familiile și
comunitățile pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă și bunăstare.
Forța de muncă din serviciile sociale se concentrează pe servicii
preventive, receptive și de promovare care sunt informate de științe
umaniste și sociale, cunoștințe indigene, cunoștințe și abilități specifice
disciplinei și interdisciplinare și principii etice. Lucrătorii din serviciile
sociale angajează oameni, structuri și organizații pentru a facilita
accesul la serviciile necesare, a atenua sărăcia, a provoca și a reduce
discriminarea, a promova justiția socială și drepturile omului și
pentru a preveni și a răspunde la violență, abuz, exploatare, neglijență
și separarea familiei. Având în vedere diversitățile din diferite contexte,
această definiție poate fi amplificată la nivel național și/sau regional.”1
În această notă tehnică, „forța de muncă din serviciul social”
este folosit ca termen generic pentru a se referi la indivizi, în
cadrul conceptului incluziv al forței de muncă prezentate mai
sus, care joacă un rol cheie în sprijinirea protecției copilului pentru
elevii din școli, lucrând atât direct în școli. și cu comunitatea mai largă
în care se află școala. Compoziția forței de muncă din serviciile sociale
și prezența acesteia în școli pot varia foarte mult de la o țară la
alta și între țările cu venituri mici și mari. Există, de asemenea, o
varietate considerabilă a titlurilor folosite pentru lucrătorii din
serviciile sociale care lucrează în școli sau direct cu acestea,
inclusiv, dar fără a se limita la: asistent social școlar, ofițer de protecție
educațională, lucrător de îngrijire a copilului sau ofițer de protecția
copilului. În zone
unde o astfel de forță de muncă discretă a serviciilor sociale joacă
sau legate de școli nu există, există o serie de roluri în echipele de
personal ale școlilor, precum consilieri școlari sau psihologi, sau asistente
școlare, precum și profesori și șefi de școli, care dețin adesea și
responsabilități de protecție a copilului.
2 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
Protecția copilului
UNICEF folosește termenul „protecția copilului” pentru a se
referi la prevenirea și răspunsul la violența, exploatarea și
abuzul asupra copiilor în toate contextele. Aceasta include
ajungând la copiii care sunt deosebit de vulnerabili la aceste
amenințări, cum ar fi cei care trăiesc fără îngrijirea familiei, pe străzi
sau în situații de conflict sau dezastre naturale.2
Violența împotriva copiilor
În această notă tehnică, „violența împotriva copiilor” este folosită
pentru a se referi la toate formele de violență
împotriva elevilor, care fie au loc în școală, fie au loc în familie sau în
comunitate și sunt apoi dezvăluite la școală, fie semnele, simptomele
sau efectele sunt observate la școală. Aceasta include
violența fizică, sexuală și psihologică, hărțuirea și exploatarea sexuală
și toate formele de agresiune, indiferent dacă sunt comise de colegi sau
adulți.
Sănătate mintală și sprijin psihosocial
În afară de violență și abuz, există o gamă largă de probleme de
sănătate mintală și bunăstare emoțională cu care elevii școlii ar
putea avea nevoie de sprijin. Acestea includ probleme legate de
relațiile între egali, sănătatea sexuală și reproductivă, sarcina la
adolescență și alte probleme legate de sănătatea copilului cu dimensiuni
sociale și comportamentale. Aceasta include, de asemenea
gânduri sau acte legate de autovătămare și sinucidere, probleme
de abuz de substanțe, anxietate și tulburări de conduită. Elevii
pot avea, de asemenea, nevoie de sprijin pentru a preveni și aborda
stigmatizarea și discriminarea legate de sănătatea lor mintală; handicap;
Statut economic; na ionalitate; origine rasială, etnică sau lingvistică;
statut de refugiat sau de imigrare; gen; sau sexualitate.
Machine Translated by Google
MULȚUMIRI
Această notă tehnică a fost scrisă de Stephen Hanmer
D'Elía, un consultant Global Social Service Workforce
Alliance, susținut de Emily Kaplan, stagiar al Global Social
Service Workforce Alliance, în parteneriat cu UNICEF.
Hugh Salmon, directorul Global Social
3 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
Service Workforce Alliance și Stephen Blight, consilier
principal pentru protecția copilului la UNICEF, au
oferit îndrumări tehnice. Multe mulțumiri pentru
contribuțiile altor colegi UNICEF: Zeinab Hijazi, Aniruddha
Kulkarni, Wongani Taulo și Anne Willhoite.
UN0384244/
UNICEF/
CAÑAS
©
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 1 INTRODUCERE

INTRODUCERE

„Ghid de Strategia de protecție a copilului din 2008, a existat o schimbare clară către consolidarea sistemelor, inclusiv un accent mai clar
pe consolidarea forței de muncă din serviciile sociale în ultimii ani...
Întărirea sistemelor de protecție a copilului în toate contextele necesită, de asemenea, îmbunătățirea coordonării și colaborării
între sectoare (în special bunăstarea socială, justiția, educația, sănătatea și protecția socială) pentru a consolida cadrele juridice
și de politici și pentru a pune la dispoziție servicii de calitate pentru prevenire și răspuns.”

- Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, Strategia de protecție a copilului 2021-20303

Școlile pot juca un rol esențial în abordarea violenței împotriva copiilor și a
altor preocupări legate de protecția copilului în școli și comunități. Acest
rol și
responsabilitatea poate fi îndeplinită cel mai bine cu ajutorul
personalului de asistență la fața locului, inclusiv a lucrătorilor din
serviciile sociale. Cadrele didactice joacă un rol esențial în
prevenirea și identificarea timpurie a preocupărilor legate de protecția
copilului, cu toate acestea, integrarea lucrătorilor din serviciile sociale în
structurile școlare asigură că problemele legate de protecția copilului
pot fi abordate mai eficient și cu urmărirea, trimiterea și
coordonarea corespunzătoare în comunitate. Acest tip de urmărire
și coordonare cu agențiile externe este mai dificil pentru profesori și
administratorii de școli de a face singuri, deoarece în multe țări le
lipsesc resursele, timpul și capacitatea pentru a face acest lucru.
Această notă tehnică definește în linii mari domeniul de
aplicare a serviciilor pe care forța de muncă din serviciile sociale,
dacă este suficient de resurse și sprijinită, le-ar putea oferi lucrând în
sau cu școli și pe care administratorii și liderii școlii ar trebui
să le sprijine.
De asemenea, evidențiază serviciile multi-agenții de protecție a
copilului în școli sau legate de acestea, pe care guvernele și ministerele
educației ar trebui să le sprijine pentru a susține dreptul copiilor la
învățare și la protecție împotriva tuturor formelor de violență.
Nota tehnică arată că integrarea protecției copilului în mediile școlare nu
este doar o obligație a statului conform Convenției cu privire la
drepturile copilului, ci poate, de asemenea, atenua riscurile de
protecție, poate îmbunătăți bunăstarea generală a copilului și poate
duce la rezultate educaționale mai bune.

Această notă tehnică se bazează pe dovezile disponibile

să exploreze rolul și funcțiile optime ale forței de muncă din serviciile
sociale pentru a aborda violența împotriva copiilor și alte preocupări legate
de protecția copilului în școli. Nota tehnică evidențiază elementele
cheie ale modului în care preocupările legate de protecția copilului
sunt abordate în școli într-o gamă largă de contexte, cu accent pe școlile
care funcționează în atribuțiile ministerelor educației din țările cu
venituri mici și medii.
Publicul țintă pentru această notă tehnică este reprezentat de factorii de
decizie și alte părți interesate din sectoarele de protecție a copilului și
educație, inclusiv guvernul, Națiunile Unite, donatorii și societatea civilă.
Deoarece aceasta este o notă tehnică globală, constatările și
recomandările sunt concepute ca recomandări generale și
generale aplicabile în majoritatea contextelor și nu au fost dezvoltate
pentru un context specific într-o regiune sau țară.

4 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ

Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 1 INTRODUCERE

Rolul central al forței de muncă din serviciile sociale în protecția copilului

Forța de muncă din serviciile sociale joacă un rol central în sprijinirea copiilor și familiilor din comunități prin atenuarea sărăciei,
identificarea și gestionarea riscurilor și facilitarea accesului și furnizarea de servicii sociale pentru a spori bunăstarea copiilor și a familiei.
O forță de muncă bine dezvoltată de servicii sociale este, de asemenea, cheia pentru promovarea justiției sociale, reducerea
discriminării, provocarea și schimbarea comportamentelor dăunătoare și a normelor sociale, precum și prevenirea și răspunsul la
violență, abuz, neglijență și exploatare și separarea familiei.

Investiția în forța de muncă din serviciile sociale va aduce profituri mari pentru protecția copilului. Resursele umane dedicate și calificate
în protecția copilului sunt esențiale pentru coordonarea eforturilor și resurselor și pentru furnizarea unui sistem de sprijin pentru copii și
familii în toate sectoarele, inclusiv protecția socială, justiția, sănătatea, educația, securitatea și gestionarea riscurilor de dezastre. Lipsa
investițiilor în forța de muncă din serviciile sociale va submina toate celelalte eforturi de a consolida sistemul de protecție a copilului într-
o manieră durabilă, inclusiv aplicarea și implementarea politicilor și legilor, operabilitatea și eficacitatea sistemelor de gestionare a cazurilor
și furnizarea de servicii.4

UN0185823/
TREMEAU
UNICEF/
©

5 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ

Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 2 REZUMAT CHEIE DE CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI
REZUMAT AL CONSTATĂRILOR CHEIE
& RECOMANDĂRI
Școlile sunt spații critice pentru a aborda
1 violența împotriva copiilor și alte preocupări
legate de protecția copilului
n Școlile oferă oportunitatea și spațiul pentru
să abordeze un set larg de provocări legate de
protecția copilului care apar în școli și comunități.
n Copiii petrec o cantitate semnificativă de timp în
fiecare zi la școală, făcându-l un spațiu în care
preocupările legate de protecția copilului
apar adesea și pot fi identificate și
2 Statele sunt obligate să protejeze copiii de toate formele
abordate și acordând personalului din școală un rol
vital de primă linie în identificare și răspuns.
n Preocupările legate de protecția copilului în școală nu
apar izolat de contextul lor social.
Mai degrabă, ele reflectă ceea ce se întâmplă în casă,
școală și comunitate.
n Abordarea protecției copilului printr-un „întreg
abordarea școlară”, care hrănește relații pozitive, de
încredere și non-violente între și între personal și
elevi, nu numai că ajută la prevenirea
3 copilului în școli ajută, de asemenea,
UN0389120/
PANJWANI
UNICEF/
©
6 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
violența în școli, dar este probabil să sporească
implicarea elevilor în activitățile școlare,
rezultatele școlare și bunăstarea generală.
Acest lucru poate fi deosebit de semnificativ în
atenuarea efectelor diferitelor forme de adversitate
pe care elevii le pot experimenta acasă și în comunitate.
n Pentru elevii cei mai marginalizați, școlile pot oferi sprijin
crucial și servicii sociale pe care altfel ar avea
dificultăți să le acceseze.
de violență care se aplică în cadrul școlii
n Școlile au responsabilitatea nu numai
educa elevii, dar și pentru a răspunde nevoilor de
protecție a copilului.
n Normele și standardele juridice internaționale
articulează clar indivizibilitatea drepturilor copiilor la
educație și protecția copilului. Dreptul copilului la
protecție este inalienabil și se aplică în toate
mediile, inclusiv în școli.
Prevenirea și abordarea protecției
la obținerea rezultatelor educaționale
n Principiile și abordările privind protecția copilului
sunt în concordanță cu mandatele academice,
în contextul Obiectivelor de dezvoltare durabilă
(ODD),5 prin promovarea unor medii
educaționale sigure, de susținere, echitabile și
receptive la nivelul social și emoțional, precum și
educațional al elevilor, are nevoie. Aceste
abordări de protecție a copilului contribuie, de
asemenea, la rezultate educaționale pozitive,
punând accent pe intervenția timpurie și abordări
pozitive, non-violente, pentru a face față comportamentelor provoc
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 2 REZUMAT CHEIE DE CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI
n Protecția copilului în școli ajută la consolidare
progresul academic al studenților și dezvoltarea socială și
emoțională generală prin eliminarea sau reducerea
barierelor în calea învățării și satisfacerea nevoilor
de bază ale studenților fizice, mintale și psihosociale.
Copiii sunt mai bine protejați în școli atunci când
4 școlile dezvoltă și aplică politici de protecție a
copilului și astfel de politici sunt integrate cu sisteme
mai largi de protecție a copilului
n Ministerele educației ar trebui să ia în considerare
nevoile elevilor de protecție a copilului și promovarea
participării copiilor la dezvoltarea strategiilor, politicilor și
bugetelor educaționale.
n Integrarea programelor de protecție a copilului în
programele educaționale pot ajuta la atenuarea riscurilor de
protecție, la îmbunătățirea bunăstării generale a copilului
și la rezultate educaționale mai bune.
n Abordările incluzive și colaborative bazate pe obiective comune
între profesori, administratorii școlilor, lucrătorii din
serviciile sociale și membrii comunității sunt esențiale
pentru a obține medii sigure și pozitive de învățare în școli.
n Este deosebit de important să se implementeze o abordare
bazată pe echipă care să includă forța de muncă din serviciile
sociale pentru a facilita coordonarea eficientă a acestora
servicii si interventii.
Dacă sunt instruiți și sprijiniți, profesorii și
5 administratorii școlilor pot aborda problemele de
protecție a copilului, dar de obicei vor avea timp limitat
si capacitate. Lucrătorii de servicii sociale din școli pot
aborda în mod eficient problemele de protecție a copilului
pe măsură ce apar și pot conecta intervențiile la școală cu
sistemul și serviciile mai largi de protecție a copilului.
n Autoritățile educaționale ar trebui să recruteze, să formeze, să
sprijine și să monitorizeze în mod eficient profesorii pentru a
asigura răspunsuri de succes în domeniul protecției copilului.
n Profesorii și administratorii școlii de obicei
au responsabilitatea principală pentru raportarea
preocupărilor legate de protecția copilului, dar în multe
țări nu au pregătirea și sprijinul, sau timpul și
competența pentru a recunoaște semnele
7 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
și simptome de abuz sau violență, pentru a înregistra
preocupările sau pentru a face trimiteri în mod adecvat,
în siguranță și prompt.6
n Lucrul împreună cu agențiile externe este
provocatoare pentru profesori și administratorii școlilor, mai
ales dacă le lipsesc resursele, timpul, mandatul și
capacitatea de a urmări în mod eficient preocupările legate
de protecția copilului atunci când fac trimiteri externe și
colaborează cu alte agenții (un rol pe care forța de muncă
din serviciile sociale este bine plasată pentru a-l
îndeplini ). Acest lucru devine și mai dificil atunci când
serviciile de protecție a copilului cărora cadrele didactice și
administratorii școlilor încearcă să raporteze și cu care
se coordonează au personal insuficient și
subresurse.
Forța de muncă din serviciile sociale ar trebui
6 să fie integrată în școli și sisteme de
învățământ
n Lucrătorii de servicii sociale atât situate în și
lucrul cu școlile – atunci când este capabil, dotat cu
resurse și sprijinit corespunzător – poate aborda în
mod eficient preocupările de protecție a copilului cu
care se confruntă elevii, inclusiv violența, sănătatea mintală,
bunăstarea psihosocială și dezvoltarea holistică.
n Rolul cheie al forței de muncă din serviciile sociale trebuie să
fie recunoscut de către ministerele educației.
Ministerele bunăstării sociale și ministerele educației
trebuie să colaboreze pentru a asigura integrarea forței de muncă
în structurile de învățământ.
n
Este important să fie clar domeniul de aplicare al
serviciilor pe care lucrătorii de servicii sociale din
școli le pot oferi, pe care directorii și administratorii
școlilor ar trebui să le sprijine și pe care elevii și familiile se
pot aștepta când forța de muncă din serviciile sociale este
desfășurată în școli.
n Fișe realiste de post, condiții de muncă,
dezvoltarea capacităților și sănătatea mintală și
sprijinul psihosocial sunt esențiale pentru practica
eficientă a forței de muncă în servicii sociale în școli. Sunt
necesare, de asemenea, revizuiri regulate ale scopurilor,
obiectivelor, realizărilor și procedurilor de
responsabilitate ale forței de muncă din serviciile
sociale din școli.7
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 2 REZUMAT CHEIE DE CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI
n Focalizarea forței de muncă din serviciile sociale va
depind de pregătirea profesională, nivelul de clasă al
elevilor serviți, dimensiunea numărului de cazuri, dimensiunea
districtului școlar și preocupările predominante privind
protecția copilului în cadrul comunității. Eficiența și eficacitatea
forței de muncă din serviciile sociale vor depinde, de
asemenea, de disponibilitatea și calitatea serviciilor de
protecție a copilului și de calitatea sistemului de trimitere în sine.
n În funcție de context și resurse, lucrătorii de servicii sociale
pot fi de la școală sau din comunitate și pot fi legați
fie de o școală, fie de un grup mic de școli, cu vizite regulate la
fiecare. Cu toate acestea, indiferent de abordarea sau
modelul adoptat, este important să nu se exagereze forța de
muncă din serviciile sociale până la punctul în care
intervențiile devin mai puțin eficiente.
Lucrătorii din serviciile sociale prestează servicii
7 de promovare, prevenire și răspuns, care sunt
componentele unui sistem de răspuns pe
mai multe niveluri pentru protecția copilului, care include școli.
n Asemenea abordări pe mai multe niveluri ale furnizării de
servicii pot aborda în mod eficient nevoile semnificative
ale populațiilor studențești.
n Un continuum complet de servicii, variind de la
sprijinul preventiv pentru toți elevii până la un
sprijin mai intensiv și specializat pentru elevii expuși
și direct afectați, este esențial pentru a aborda în mod
eficient siguranța școlară și sănătatea mintală a elevilor.
n Lucrătorii de servicii sociale din școli pot juca un rol
esențial în furnizarea de sprijin mai intens, precum
și în facilitarea unui mediu școlar general preventiv.
Protecția eficientă a copilului în școli este
8 susținută de implicarea mai multor
părți interesate și de o abordare holistică
n Protecția eficientă a copilului în școli se bazează
pe implicarea eficientă a mai multor părți interesate,
construită pe relații de încredere la toate nivelurile și
abordări holistice informate de o perspectivă ecologică,
care înțelege și se angajează cu elevul în contextul familiei,
școlii și comunității sale.
8 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
Lucrătorii din serviciile sociale pot sprijini trimiterea
9 către agenții externe și se pot implica cu familiile și
comunitățile, prin urmare este important să se
asigure că există mecanisme solide de trimitere și de informare.
n Este esențial ca școlile și sistemele de protecție a copilului
să se înțeleagă și să coopereze între ele.
n Mediile de învățare sigure și de succes sunt încurajate prin
colaborarea între personalul școlar și inițiativele și furnizorii
de servicii din comunitate.
n Asistența socială poate juca o slujbă esențială
facilitarea coordonării eficiente a serviciilor și intervențiilor,
inclusiv asigurarea de trimiteri și urmărire adecvate (și
jucarea unui rol de legătură sau de însoțire cu elevii, familiile
și personalul școlii).
n Școlile ar trebui să implice familiile și comunitățile ca parteneri
semnificativi. Familiile și comunitățile joacă un rol fundamental
în protecția copilului și sunt adesea cel mai bine plasate pentru
a-și proteja copiii.
Este nevoie de a susține dezvoltarea și
10 profesionalizarea efectivă a forței de muncă din
serviciile sociale din școli
n Majoritatea țărilor cu venituri mici și medii nu dispun în prezent
de programe de implicare a forței de muncă din serviciile
sociale în școli, dar abordările bazate pe comunitate,
holistice și bazate pe forță ale lucrătorilor din domeniul
serviciilor sociale îi fac să fie unic adecvat pentru a aborda
multele complexe și complexe. factori care contribuie la
bunăstarea elevilor, în școli și în afara acestora.
n Este nevoie de a pleda pentru ca forța de muncă din serviciile
sociale din școli să devină instituționalizată cu pregătire
adecvată, standarde profesionale, licențiere și certificare,
legislație care definește și mandatează rolul forței de
muncă din serviciile sociale în școli și sprijinul asociațiilor
profesionale.
n Consolidarea capacităților pentru profesori, administratorii
școlilor și lucrătorii din serviciile sociale ar trebui să
acopere rolul lor în protecția copilului, inclusiv identificarea,
trimiterea, coordonarea, monitorizarea și răspunsul.
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 3 CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI

CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI

Școlile sunt spații critice pentru a aborda n sănătatea sexuală și reproductivă, adolescent
1 violența împotriva copiilor și alte preocupări sarcina și alte probleme legate de sănătatea copilului cu
dimensiuni sociale și comportamentale;
legate de protecția copilului
n abandonul școlar, inclusiv în raport cu copilul
Copiii petrec de obicei șase până la opt ore la școală, cinci zile munca, exploatarea și căsătoria copiilor;
pe săptămână8, făcând din acesta un spațiu probabil pentru
n dezvoltarea întârziată sau afectată a copilului
apariția preocupărilor legate de protecția copilului9 și oferind
(intelectuale, psihologice, emoționale, fizice, sociale sau
personalului din școală un rol vital de primă linie în identificare și răspuns.
culturale), care pot rezulta din factori de stres
Prin urmare, școlile pot juca un rol esențial pentru a asigura
externi, inclusiv abuz și neglijență în familie;
siguranța și bunăstarea copiilor, având în vedere nivelul unic de
acces la copii pe care îl au personalul din școală.10

n frecventarea neregulată sau scăzută la școală, care este a

Devine din ce în ce mai obișnuit la nivel mondial ca școlile
să aibă obligația legală de a raporta preocupările legate de
protecția copilului în cadrul și în afara școlii către
autoritățile competente ale statului. Aceasta include
semne sau simptome de abuz asupra copiilor, inclusiv
orice vătămare fizică inexplicabilă. De asemenea, include indicii
că un copil a suferit sau este expus riscului de abuz sexual
sau emoțional, exploatare sexuală sau de neglijare de către
părinți sau îngrijitori ai bunăstării, sănătății, educației sau siguranței copilului.11
Pe lângă raportarea suspectelor de abuz sau neglijare a
copiilor, școlile oferă oportunitatea și spațiul de a aborda un set
mai larg de preocupări legate de protecția copilului în școli și
comunități, inclusiv:
n toate formele de violență – fizică, sexuală și psihologică;
preocupare în sine datorită impactului negativ asupra
învățării, dar poate fi și un indicator al abuzului sau al
neglijării în contextul familiei sau comunității.
Violența în școli este una dintre cele
mai vizibile daune pentru protecția copilului
„Violența în școli poate lua multe forme, de la violență fizică
la violență psihologică. Este adesea exprimată prin acte de
agresiune, intimidare și represiune. Violența în școli creează
insecuritate și teamă care dăunează climatului școlar general și
încalcă dreptul elevilor de a învăța într-un mediu sigur și
neamenințător. Școlile nu își pot îndeplini rolul de locuri de
învățare și socializare dacă copiii nu se află într-un mediu lipsit
de violență.”12

n violența sau intimidarea în relațiile cu semeni și violența

partenerului intim la adolescenți;
n hărțuirea sexuală;
n stigmatizarea și discriminarea legate de mintal
sănătate, dizabilitate, statut economic, naționalitate,
origine rasială, etnică sau lingvistică, statut de refugiat
sau de imigrare, sex și sexualitate;
n sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, inclusiv
autovătămarea și sinuciderea, abuzul de substanțe și
tulburările de conduită;
Preocupările legate de protecția copilului în școală nu apar izolat,
ci reflectă mai degrabă ceea ce se întâmplă în casă, școală și
comunitate.13 Școlile sunt profund afectate de atitudinile și
normele sociale predominante față de copii și sunt profund
implicate în
comunitate mai largă.14
Accesul lor regulat la elevi permite școlilor să identifice riscurile
de protecție a copilului în familie și comunitate. Școlile pot avea, de
asemenea, avantajul de a putea aborda mai mult preocupările
legate de protecția copilului

9 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ

Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 3 CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI
eficient decât alte agenții statutare, oferind un punct de
acces non-amenințător și nestigmatizator pentru
copii, familii și comunități.15
Școlile care adoptă o „abordare a întregii școli” și întrețin
relații pozitive, de încredere și non-violente între personal și elevi,
precum și între elevi, pot sprijini mai eficient toți elevii la
rezultate academice mai mari, o bunăstare sporită și o implicare
mai mare. Această abordare poate fi deosebit de
semnificativă în atenuarea efectelor diferitelor forme de adversitate
pe care elevii le pot experimenta acasă și în comunitate.16 În
plus, pentru copiii care au fost expuși la traume, oportunitatea
de a forma relații semnificative cu adulții grijulii este critică. 17
Pentru elevii din familii care se confruntă cu marginalizarea socială,
discriminarea și excluderea, școlile oferă adesea sprijin și servicii
esențiale pe care nu le pot accesa cu ușurință în altă parte, din
cauza barierelor societale cu care se confruntă.
Abordările cuprinzătoare și colaborative ale profesorilor,
administratorilor școlilor, lucrătorilor din serviciile
sociale și membrilor relevanți ai comunității sunt
esențiale pentru școli sigure și pozitive. Acțiunile și
inițiativele izolate unice nu sunt eficiente. La
abordează protecția copilului și sprijinirea învățării, școlile
au nevoie de abordări colaborative consistente, susținute și
eficiente, alături de timp și resurse adecvate pentru
implementare și evaluare.18
10 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
Responsabilitatea sectorului
educațional pentru furnizarea de rezultate
în domeniul protecției copilului19
Strategia UNICEF pentru Protecția Copilului 2021-2030 notează următoarele
responsabilități de bază ale sectorului educațional:
(i) școlile ca spațiu sigur și de protecție pentru copii, inclusiv în situații
de urgență;
(ii) sisteme educaționale care abordează intimidarea și violența în școli
(peer-to-peer și staff-to-peer),
(iii) copiii din școală învață despre amenințări și factori de
protecție, de exemplu, violența bazată pe gen, violența sexuală, educația
sexuală cuprinzătoare, mutilarea genitală feminină și căsătoria copiilor;
(iv) școli care acționează ca puncte de identificare și referire pentru serviciile
specializate de protecție a copilului;
(v) școli care asigură siguranța elevilor în timpul călătoriei către și dinspre
școli;
(vi) platforme digitale de învățare care încearcă în mod proactiv să
protejeze copiii de daunele online;
(vii) programele educaționale naționale care integrează
alfabetizarea digitală, inclusiv siguranța cibernetică.
UN0222337/
BROWN
UNICEF/
©
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 3 CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI

Statele sunt obligate să protejeze copiii de toate

Impactul închiderii școlilor din cauza COVID-19 2 formele de violență aplicate în cadrul școlii
asupra protecției copilului

Dreptul copilului la protecție este inalienabil și se aplică în toate

Închiderile școlilor din cauza COVID-19 au evidențiat nu numai impactul mediile, inclusiv în școli. Ca urmare, Ministerele Educației au
educațional negativ, ci și riscurile crescute de protecție cu care se confruntă
obligația de a se asigura că școlile nu sunt doar capabile să
copiii în diferite contexte atunci când nu mai frecventează în mod regulat
educe elevii, ci să răspundă și să răspundă nevoilor de protecție a
școala.
copilului.
Consecințele închiderii școlilor asupra educației și protecției copilului
au inclus: pierderea învățării și impedimentele în asigurarea unei educații
incluzive, echitabile și de calitate; impact negativ asupra bunăstării
copilului și dezvoltării sănătoase; și riscuri crescute de protecție a copilului și Normele și standardele juridice internaționale articulează clar și
daune suferite de copii din cauza cantității crescute de timp petrecut acasă puternic indivizibilitatea drepturilor copiilor la educație și
sau în comunitate în situații familiale stresante (din cauza stresului social
protecția copilului. Așa cum a subliniat UNICEF,
și economic al pandemiei) sau fără îngrijirea și supravegherea adecvată
„standardele și convențiile internaționale, în special așa cum sunt
a adulților.20 Acestea riscurile crescute au fost exacerbate de pierderea
definite în Convenția cu privire la drepturile copilului, sunt
rolului pe care școlile îl pot juca în prevenirea, identificarea și abordarea
preocupărilor legate de protecția copilului, inclusiv prin trimiterea către
fără echivoc în ceea ce privește drepturile copiilor la protecție,

agenții specializate.21 care nu ar trebui să fie compromise în niciun fel și nu pot fi

separate de realizarea altor drepturi. , precum dreptul la
educație.”24 În temeiul articolului 19 din Convenția cu privire la

Banca Mondială și UNESCO au documentat modul în care închiderea drepturile copilului, școlile au obligația de a proteja copiii aflați

școlilor a pus în pericol bunăstarea și dezvoltarea generală a copiilor în grija lor.

din cauza pierderii rolului critic pe care îl joacă școlile la nivel global în
furnizarea de servicii de sănătate esențiale, mese nutritive, protecție și
sprijin psihosocial.22

Coasta de Fildeș23
Adolescentele din Coasta de Fildeș se confruntă
cu rate crescute de abandon școlar în contextul școlii cu
COVID-19
închideri. Închiderile au accentuat factori care

au fete dezavantajate din punct de vedere istoric – sărăcia în

gospodărie, căsătoria timpurie și violența bazată pe gen.
Ca răspuns, Departamentele Educației și Departamentul Protecției
Sociale s-au asociat pentru a trimite asistenți sociali pentru a sprijini
fetele cu risc ridicat și familiile acestora. În timp ce leagă fetele care UNI330895//
DEJONGH
UNICEF/
FRANK
©

nu au școlarizat și familiile lor de serviciile sociale și de formare

profesională, asistenții sociali au lucrat îndeaproape cu personalul școlii
pentru a monitoriza și sprijini fetele aflate în situații de risc.

11 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ

Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 3 CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI
Prevenirea și abordarea protecției
3 copilului în școli ajută, de asemenea,
la obținerea rezultatelor educaționale
Indiferent de mandatele legale, abordarea protecției copilului
poate îmbunătăți rezultatele educației și poate ajuta la atingerea
Obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru educație.25 Școlile care
întrețin relații pozitive și de încredere între personal și elevi pot
sprijini mai eficient toți elevii să reușească, în special pe cei afectați
de adversitate.26 Protecția copilului în școli ajută la întărirea progresului
școlar al elevilor și a dezvoltării sociale și emoționale generale
prin eliminarea barierelor din calea învățării și satisfacerea
nevoilor fizice, mintale și psihosociale de bază ale elevilor.27
Principiile și abordările privind protecția copilului sunt în
concordanță cu mandatele academice, în contextul Obiectivelor de
dezvoltare durabilă, prin promovarea unor medii educaționale sigure;
să aibă politici de sprijin, echitabile și receptive; și subliniază intervenția
timpurie și intervențiile comportamentale pozitive.28
Copiii sunt mai bine protejați în școli atunci când
4 școlile dezvoltă și aplică politici de protecție a
copilului și astfel de politici sunt integrate cu sisteme
mai largi de protecție a copilului
Integrarea programelor de protecție a copilului în programele educaționale
poate ajuta la atenuarea riscurilor de protecție, la îmbunătățirea
bunăstării generale a copilului și la rezultate educaționale mai bune.29
Prin urmare, ministerele educației ar trebui să
ia în considerare nevoile elevilor de protecție a copilului și promovează
participarea copiilor atunci când elaborează strategii, politici
și bugete educaționale. Școlile cărora le lipsește îndrumări clare și specifice
despre cum să prevină și să răspundă la preocupările legate de protecția
copilului sunt probabil să răspundă la astfel de preocupări în moduri ad-
hoc sau să nu răspundă deloc30.
Programare comună și integrată pentru protecția
copilului și educație:
n sprijină și încurajează un centru centrat pe copil
abordare care poate împiedica studenții să treacă prin
decalajele dintre servicii;
12 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
n maximizează impactul intervențiilor în mai
multe sectoare; și
n reduce costurile și dublarea. 31
Școlile care acordă prioritate protecției copilului încep prin a
transmite elevilor, familiilor și comunităților că toți elevii sunt respectați
și apreciați.32 Integrarea programelor de protecție a copilului în
programele educaționale poate ajuta la atenuarea riscurilor de protecție,
la îmbunătățirea bunăstării generale a copilului și la rezultate
educaționale mai bune.33 Abordările incluzive și colaborative
bazate pe obiective comune între profesori, administratorii școlilor,
lucrătorii din serviciile sociale și membrii comunității sunt
esențiale pentru a obține medii de învățare sigure și pozitive în școli.
Este deosebit de important să se ofere un cadru de echipă care să
includă serviciul social
forța de muncă pentru a facilita coordonarea eficientă a
servicii si interventii. 34
Pregătirea sistemelor școlare de a se ajusta – precum și
nivelurile necesare de resurse și acceptare din partea ministerelor
– vor varia foarte mult. Recunoașterea faptului că schimbarea durabilă
necesită timp poate ajuta la stabilirea unor ținte realiste.35
O politică națională de educație privind protecția copilului în
mediile educaționale ar trebui să includă următoarele elemente
cheie:36
1. Rolurile și responsabilitățile ministerului educației și personalului
școlar: delimitarea obligațiilor pe care ministerul le are în
asigurarea sprijinului personalului departamentului
și al școlii în prevenirea și răspunsul la preocupările privind
protecția copilului.
2. Mecanisme de participare a copiilor în timp ce
proiectarea și ulterior monitorizarea acestor politici naționale
și locale.
3. Recrutarea for ei de muncă din serviciile sociale
să fie angajați în școli pe baza unui domeniu clar de servicii,
pe care departamentele de asistență socială și administratorii
școlilor ar trebui să fie de acord și să le susțină împreună, iar
elevii și familiile ar trebui să știe că se pot aștepta.
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 3 CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI

4. Recrutarea, formarea și sprijinul în îndeplinirea 8. Asigurarea structurilor de management și

responsabilităților de protecție a copilului pentru
profesori și alt personal școlar: inclusiv prin verificări
ale angajaților și referințelor personalului, formare
preliminară, formare, supraveghere și sprijin (a se
vedea secțiunea IV pentru mai multe informații despre
sprijinul pentru profesori) .
5. Identificarea și gestionarea riscurilor:
delimitarea îndrumărilor și instruirii cu privire la
modul de identificare, atenuare și gestionare a
riscurilor de protecție, inclusiv în cadrul sălii de
clasă, în timpul sportului, jocului, recreerii și activităților
după școală, precum și în excursii sau alte activități
conduse de școală în afara incintelor școlii. Este important
să se includă, de asemenea, linii directoare
generale privind protecția copilului în politica națională de educație.
6. Proceduri specifice pentru raportarea obligatorie și
răspunsul la preocupările legate de protecția copilului
raportate sau identificate de către o școală, inclusiv a)
proceduri interne de raportare și înregistrare a
comportamentului necorespunzător al personalului
față de elevi și a altor incidente de îngrijorare care apar
pe terenul școlii și b) proceduri de raportare , trimiteți și
urmăriți cu autoritățile locale relevante abuzul și
neglijarea copiilor și alte preocupări legate de protecția copilului.
monitorizare, inclusiv personalul desemnat și liniile
bugetare, pentru a asigura sprijinirea politicilor
naționale și locale în dezvoltarea și implementarea
acestora. Aceasta poate include integrarea sistemului
educațional cu sistemele de gestionare a cazurilor de
protecție a copilului pentru a facilita urmărirea și
gestionarea mai ușoară a cazurilor (dacă acest lucru
este implementat, este esențial să se asigure
confidențialitatea și sistemele eficiente de protecție a
datelor în managementul informațiilor).
9. Crearea și finanțarea proceselor de evaluare pentru a
urmări și a dezvolta pașii trepți pentru a consolida
forța de muncă din serviciile sociale și capacitatea mai
largă de protecție a copilului a școlilor.
Deși pot fi recomandate elemente comune ale politicii
integrate, este, de asemenea, important să se ia în
considerare variațiile unice și nenumărate de context care
ar afecta modul în care astfel de politici pot fi aplicate în
practică. Nu există o abordare unică pentru a asigura școli
sigure și de succes.
Pentru a fi cele mai eficiente, școlile – cu sprijinul
Ministerului Educației și lucrând împreună cu alte autorități și
servicii relevante – trebuie să evalueze
resursele și structurile existente pentru a determina ce sprijin

7. Oferirea de sprijin elevilor în care au fost identificate suplimentar este necesar. Școlile ar trebui să ofere intervenții

preocupări legate de protecția copilului: detalierea care sunt cele mai adecvate și sensibile din punct de vedere

îndrumărilor pentru personalul școlii, inclusiv cultural pentru populațiile lor unice de elevi.37 Este esențial
profesorii și lucrătorii din serviciile sociale ale școlii, cu să se elaboreze politici și intervenții în parteneriat cu copiii,

privire la modul în care aceștia pot, de exemplu, să familiile și comunitățile.38

sprijine elevii victime ale abuzului.

Georgia39
În iunie 2018, Parlamentul
Georgia a adoptat o nouă „Lege privind
Asistență socială” care a creat

oportunități de îmbunătățire a asistenței sociale și a numărului de asistenți

sociali din Georgia, inclusiv introducerea acestora în școli. „Concepția
și standardele de asistență socială în sistemul de învățământ” au fost aprobate
prin Ordin de ministru, iar rolurile și responsabilitățile asistenților
sociali în sistemul de învățământ au fost aprobate și adoptate. Asistența
socială este astfel instituționalizată progresiv în sistemul de învățământ. GURGENIDZE
UN040267/
UNICEF/
©

13 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALA

Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 3 CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI
Inițiativa UNICEF Școli prietenoase cu copiii40
Inițiativa UNICEF privind școlile prietenoase cu copiii (CFS) a
contribuit la creșterea gradului de conștientizare cu privire la
protecția copilului în mediile educaționale, inclusiv faptul că
acțiunea ar trebui să depășească abordarea mediului fizic la
îmbunătățirea siguranței și securității.
Cadrul CFS promovează medii educaționale care sunt caracterizate ca
„incluzive, sănătoase și protectoare pentru toți copiii” într-un mediu
„sigur din punct de vedere fizic, sigur din punct de vedere emoțional
și favorabil din punct de vedere psihologic”.
De asemenea, subliniază că școlile ar trebui să „apere și să protejeze
toți copiii de abuz și vătămări”. Cadrul CFS
ajută ministerele educației dintr-o varietate de contexte de țară
să facă progrese semnificative în a face școlile mai centrate pe
copil, sigure, prietenoase și receptive ale comunității. Cu toate acestea,
este adesea recunoscut de către UNICEF că
dimensiunea „protectoare” a cadrului
este adesea cel mai slab , multe școli concentrându-se pe domeniul
mai puțin sensibil al siguranței copiilor împotriva rănilor accidentale,
mai degrabă decât pe protecția împotriva formelor de maltratare a copiilor.
Dacă sunt instruiți și sprijiniți, profesorii și
5 administratorii școlilor pot aborda problemele de
protecție a copilului, dar de obicei vor avea timp limitat
si capacitate. Lucrătorii de servicii sociale din școli pot
aborda în mod eficient problemele de protecție a copilului
pe măsură ce apar și pot conecta intervențiile la școală cu
sistemul și serviciile mai largi de protecție a copilului.
Autoritățile educaționale ar trebui să recruteze, să formeze, să sprijine
și să monitorizeze în mod eficient profesorii pentru a asigura
răspunsuri de succes în domeniul protecției copilului41, inclusiv prin:
n Adoptarea screening-ului pentru protecția copilului
procedurile de recrutare a cadrelor didactice. Acestea ar
trebui să includă verificări ale poliției, verificări verbale și scrise
ale referințelor, întrebări la interviu, semnarea codului de
conduită al școlii pentru protecția copilului și evaluări ale
performanței care iau în considerare adecvarea personalului
și relațiile cu elevii.
n Formare preliminară obligatorie pentru profesori cu privire
la protecția copilului în general, inclusiv dezvoltarea
unei mai mari conștientizări și înțelegeri a abuzului și
neglijării copiilor, a factorilor contributivi comuni ai acestuia,
imediat și
14 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALA
efectele pe termen lung și mecanismele de trimitere pentru
protecția copilului.
n Formarea cadrelor didactice privind managementul clasei și
disciplina pozitivă, fără utilizarea violenței fizice sau verbale
(inclusiv pedepse corporale sau abuzuri verbale sau emoționale
de elevi).42 În țările în care pedeapsa corporală în școli nu este
încă pe deplin interzisă,43 autoritățile educaționale ar trebui să
lucreze cu serviciile de protecție a copilului să pună în aplicare
pașii necesari pentru pregătirea reformei legale care să o
interzică, în timp ce organizațiile internaționale și susținătorii
drepturilor copilului continuă să susțină astfel de reforme
legale.
n Un mandat de protecție a copilului ca parte a orientării
personalului și ca parte a supravegherii și mentoratului
în timpul perioadelor de probă ale profesorilor nou
recrutați.
n Formare specifică pentru a se asigura că profesorii pot
recunoaște semnele și simptomele de abuz, neglijare sau
exploatare a copiilor și face rapoarte și trimiteri adecvate
în conformitate cu procedurile stabilite de politica de
protecție a copilului.
n În setările cu resurse reduse, asigurați-vă cel puțin una
profesorul din fiecare școală este instruit și sprijinit și
are suficientă autoritate pentru a acționa ca punct
focal pentru protecția copilului. Aceasta ar include
identificarea preocupărilor legate de protecția copilului,
colaborarea cu lucrătorii din serviciile sociale desemnați și
efectuarea și urmărirea trimiterilor adecvate către agenții externe.
Formarea și sprijinul cadrelor didactice este, prin urmare, o
componentă centrală pentru implementarea protecției efective a
copilului în școli,44 și un astfel de sprijin și formare este, de
asemenea, necesare pentru alți membri ai personalului din mediile
educaționale.45 Profesorii și administratorii școlilor sunt adesea în
mare măsură responsabili pentru raportarea abuzurilor și
violenței, dar, fără studiile au arătat că profesorii din diferite
contexte au tendința de a subraporta abuzul asupra copiilor din
cauza lipsei de cunoștințe despre semnele și simptomele abuzului,
procedurile de raportare neclare și teama de a face inexacte
rapoarte.47 Lucrătorii din serviciile sociale au un rol important în
furnizarea acestei instruiri și sprijin pentru personalul din educație
pentru a le permite să recunoască și să răspundă în mod adecvat la
indicatorii comuni ai abuzului și neglijenței.
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 3 CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI

India48
Un program cuprinzător de sănătate
școlară a fost lansat în 2018 pentru a promova
sănătatea mintală, nutriția și prevenirea violenței
în școli pentru peste 220 de milioane.

copii din 2,6 milioane de școli secundare din India.

Aceasta a inclus proiectarea unui curriculum de formare a
profesorilor care integrează elemente de educație privind
siguranța personală pentru a preveni abuzul sexual, violența de la
egal la egal și pedepsele corporale în școli.
În cadrul programului, a fost dezvoltat un cadru de consilieri școlari
VISHWANATHAN
UN0281092/
UNICEF/
©

pentru a oferi sprijin psihosocial copiilor, facilitat de Institutul

Național de Sănătate Mintală și Neuroștiințe.

De asemenea, șefii de școli pot juca un rol esențial prin
construirea unui consens bazat pe o viziune care reflectă
valorile de bază ale comunității școlare pentru a sprijini
siguranța și bunăstarea elevilor; valorizarea și utilizarea
diversității pentru a îmbunătăți învățarea întregii
comunități școlare; lărgirea cadrului pentru
dezvoltarea copilului dincolo de mediul academic; și
dezvoltarea unei culturi de învățare care este
adaptativă, colaborativă, inovatoare și de
susținere, luând în considerare contribuțiile fiecărui
membru al personalului școlii.49
Cu toate acestea, este de asemenea esențial să recunoaștem
că, în timp ce profesorii și administratorii școlii au de
obicei responsabilitatea principală pentru raportarea
preocupărilor legate de protecția copilului, în multe țări ei nu
au pregătirea și sprijinul, sau timpul și competența pentru
a recunoaște semnele și simptomele abuzului sau violență,
să înregistreze preocupările și să facă trimiteri în mod
corespunzător, în siguranță și prompt.
Acesta este cazul în special în sesizarea și urmărirea
cazurilor de protecție a copilului (inclusiv coordonarea eficientă a
serviciilor și intervențiilor). Lucrul împreună cu agențiile
externe este o provocare pentru profesori și administratorii
școlii, mai ales dacă le lipsesc resursele, timpul, mandatul și
capacitatea, pentru a urmări în mod eficient preocupările
legate de protecția copilului atunci când fac trimiteri externe
și colaborează cu
alte agenții (un rol pe care forța de muncă din serviciile
sociale este bine plasată pentru a-l îndeplini). Acest lucru
devine și mai dificil atunci când serviciile de protecție a
copilului cărora cadrele didactice și administratorii școlilor
încearcă să le raporteze și cu care se coordonează, nu dispun
de personal și resurse insuficiente. Responsabilitatea de a
promova bunăstarea și protecția copilului ar trebui, prin urmare,
împărtășită personalului de sprijin la fața locului, cum ar fi
lucrătorii din serviciile sociale, acolo unde este disponibil.
Cambodgia50
Profesorilor și directorilor de școli
din Cambodgia li se oferă cursuri de
formare privind disciplina pozitivă
și managementul eficient al clasei, în timp ce un nou
curs de formare online combinat pe bază de
credite privind disciplina pozitivă și managementul
clasei este integrat în formarea continuă a profesorilor
și în curriculumul instituțiilor de formare a
profesorilor. . Ambele metode de consolidare a
capacităților includ materiale integrate privind
sănătatea mintală, egalitatea de gen și calea de
trimitere pentru protecția copilului, asigurându-se
că profesorii au abilitățile de a identifica copiii
care au nevoie de sprijin specializat, precum și
cunoștințele despre cum să-i îndrume pentru a
primi acest sprijin de la bine. -asistenți sociali pregătiți și calificați profesi

15 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ

Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 3 CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI

Forța de muncă din serviciile sociale ar
6 trebui să fie integrată în școli și sisteme de învățământ
Rolul cheie al forței de muncă din serviciile sociale trebuie să fie
recunoscut de către ministerele educației, iar acestea ar trebui să
colaboreze cu ministerele bunăstării sociale pentru a asigura integrarea
forței de muncă în structurile educaționale. În multe cazuri,
resurse care pot fi utilizate prin intermediul școlii în sine. În plus, ei
pot oferi informații despre elevii expuși riscului, inclusiv studenții care
pot fi expuși riscului de violență sau neglijare în casă sau comunitate,
sau de comportament riscant sau provocator, cum ar fi abuzul de
substanțe. Lucrătorii din serviciile sociale pot apoi să sfătuiască
profesori și alt personal școlar despre cum să se adreseze

personalul din educație subestimează sau nu este conștient de rolul și monitorizează aceste riscuri în timp.54

important al forței de muncă din serviciile sociale.51 Educație

actorii trebuie să recunoască rolul forței de muncă din serviciile sociale și Ecuador 55
îndeplinirea responsabilităților lor mai largi în domeniul protecției Create în 2016, „Departamentele de
copilului, ca fiind nu numai importante în sine, ci și un mijloc de a ajuta Consiliul Elevilor”, sau DECE, în
Ecuador lucrează în domeniul educațional
sistemele școlare să atingă rezultatele educaționale. Premisa de
institu iilor care să asigure protec ia i bunăstarea
bază a protecției copilului în școli este că nu numai că susține drepturile
studen ilor. DECE-urile sunt compuse din echipe
copiilor la protecție împotriva abuzului și violenței, dar sprijină
interdisciplinare care includ psihologi și asistenți sociali cu
progresul școlar al elevilor prin înlăturarea sau reducerea barierelor în
un raport mediu de o persoană din personal la fiecare 450
calea învățării, asigurând că nevoile de bază fizice, mintale și psihosociale
de studenți. Responsabilitățile personalului DECE includ
ale elevilor sunt respectate. întâlnit primul.52
trimiteri și urmărire pentru elevii afectați de violență în
școală și/sau comunitate.

Lucrătorii de servicii sociale, atât aflați în școli, cât și lucrând

îndeaproape cu acestea – atunci când sunt abilitati, au resurse și sprijiniți în
mod corespunzător – pot aborda în mod eficient preocupările privind
protecția copilului cu care se confruntă elevii – inclusiv toate formele de
violență – și pot sprijini sănătatea mintală generală a elevilor,
bunăstarea psihosocială și holistică. dezvoltare. În multe țări în care o
astfel de furnizare dispune de resurse adecvate, lucrătorii din serviciile
sociale lucrează în școli și cu acestea folosind o abordare
interdisciplinară în echipă și servesc ca legături între școală și
comunitate. Lucrătorii de servicii sociale din aceste setari oferă
îndrumări critice cu privire la politicile școlare, inclusiv acele politici
privind disciplina, răspunsul la criză, intervențiile pentru sănătatea
mintală și serviciile de sprijin mai mari. De asemenea, ei participă adesea
la evaluarea studenților care au fost îndrumați

pentru servicii de educație specială, pentru a răspunde nevoilor

educaționale speciale și pentru a ajuta la luarea în considerare a contextului
familial și social al elevului în acest sens.53

Lucrătorii de servicii sociale care lucrează în parteneriat strâns cu profesorii

și administratorii școlii pot, de asemenea

să identifice copiii și familiile care au nevoie de sprijin pe termen lung și UN0520217/

UNICEF/
ARCOS
©

să evalueze și să facă trimiteri către resursele care sunt disponibile

acestor elevi și familii

în afara școlii, precum și să identifice și să aloce

16 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ

Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 3 CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI

Rolul exact și focalizarea lucrătorilor din serviciile sociale care
munca în cadrul școlii depinde, totuși, de tipul și nivelul lor de
pregătire profesională, de nivelul clasei de elevi serviți, de numărul mediu
de cazuri de lucrători în servicii sociale, de dimensiunea districtului
școlar și de tipul, gama și prevalența preocupărilor legate de
protecția copilului în cadrul comunității. .56 Eficiența și eficacitatea
forței de muncă din serviciile sociale vor depinde, de asemenea,
de disponibilitatea și calitatea serviciilor de protecție a copilului
disponibile în comunitate cu care să se coordoneze și de calitatea
sistemului de trimitere pentru conectarea studenților și familiilor
acestora cu acele servicii atunci când este necesar.
școlile pot oferi, pe care directorii și administratorii școlilor ar
trebui să-l sprijine și pe care elevii și familiile se pot aștepta.57
Fișele de post realiste, monitorizarea condițiilor de muncă și a volumului
de cazuri, formarea continuă și dezvoltarea profesională,
supravegherea regulată și sprijinul pentru bunăstarea personalului
sunt esențiale pentru forță de muncă eficientă în serviciul social
practica în școli.58 Sunt necesare, de asemenea, revizuiri
regulate ale scopurilor, obiectivelor, realizărilor și procedurilor
de responsabilitate ale forței de muncă din serviciile sociale din școli.

Sprijinul adecvat pentru lucrătorii din serviciile sociale este

În funcție de context și resurse, modul în care lucrătorii din
serviciile sociale sunt desfășurați pentru a sprijini școlile poate
varia, unii fiind bazați pe școală, alții bazați pe comunitate, dar legați
fie de o școală, fie de un grup mic de școli, pe care le vizitează în mod
regulat.
Provocarea, indiferent de modelul adoptat, este de a nu suprasolicita
forța de muncă din serviciile sociale până la punctul în care încercările
de intervenție în sprijinul elevilor din școală sunt ineficiente, din cauza
lipsei de timp pentru evaluare, coordonare și urmărire.
De asemenea, este important să fie clar domeniul de aplicare și
limitele serviciilor în care lucrătorii din serviciile sociale
deosebit de important, deoarece aceștia riscă să devină izolați lucrând
în școli, într-un mediu axat în primul rând pe obiective
educaționale, dacă cultura, valorile și prioritățile școlii nu recunosc
nevoile de protecție a copilului ale elevilor sau oferă clar , comunicare
regulată și deschisă cu părinții, îngrijitorii și familiile și comunicarea
către comunități.59 Pentru
pentru a minimiza acest risc, poate fi util să se desemneze o
persoană cheie responsabilă de legătura și coordonarea cu forța de
muncă din serviciile sociale, în cadrul conducerii unei școli
sau districtului școlar. Acest lucru poate ajuta la promovarea
recunoașterii, sprijinului și răspunderii adecvate pentru acest rol.60

Mongolia61
În Mongolia, o prevedere specifică
pentru școală socială
munca a fost inclusă în „Lege
privind protecția copilului”, când a fost modificat în 2003.

Ministerul Educației a elaborat o fișă a postului pentru

asistenții sociali din școală, atribuindu-le o serie de sarcini care includ
dezvoltarea politicilor, furnizarea de educație parentală,
evaluare și trimiteri, consiliere, răspuns la acuzațiile de violență
domestică și sarcini mai generale de bunăstare a familiei. Asistenții sociali
școlari sunt numiți de directorii școlii, care sunt responsabili cu
gestionarea sarcinilor lor de zi cu zi.
UNI104471/
HOLMES
UNICEF/
©

17 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ

Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 3 CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI

Tipuri de asistenți sociali în școli

Asistența socială școlară62

Asistența socială școlară este o specialitate în creștere în întreaga lume. Există asistenți sociali școlari care practică în peste 50 de țări. Sunt utilizate o
varietate de modele de asistență socială școlară, fiecare având avantajele sale. De exemplu, în Statele Unite, Suedia și Finlanda, serviciile de asistență socială
sunt în general văzute ca o parte integrantă a personalului școlii, iar asistenții sociali fac de obicei parte dintr-o echipă școlară multidisciplinară. În unele
țări, precum Hong Kong, serviciul este furnizat prin organizații neguvernamentale, în timp ce în altele, precum Germania, asistența socială școlară este
asigurată printr-o colaborare între agențiile de asistență pentru tineret și sistemul școlar.

Acolo unde există programe de asistență socială în școli, cele mai comune cerințe educaționale sunt o diplomă de licență sau master în asistență socială sau în
pedagogie socială. Pedagogia socială este o disciplină academică și profesională care urmărește să aducă schimbări individuale și sociale mai ales prin mijloace
educaționale, folosind o abordare bazată pe puncte forte, centrată pe persoană. Prin urmare, se aliniază îndeaproape cu rolul de asistență socială școlară, dar
nu este o disciplină sau un model cunoscut în întreaga lume și este predat și practicat în mare parte în Europa continentală și în țările fostei Uniuni Sovietice.

Asigurarea că asistența socială școlară devine instituționalizată cu standarde adecvate necesită pregătire, standarde profesionale, o asociație profesională care să
reprezinte cu exactitate domeniul, certificare și, în mod ideal, legislație care validează rolul asistenței sociale în școli.

Consilieri în școală63 Consilierea în

școală este bine stabilită în 62 de țări și este obligatorie în 39. În timp ce rolul de consilier în școală a sprijinit inițial dezvoltarea academică și a carierei elevilor,
acum se pune accentul pe sprijinirea sănătății mintale și a bunăstării elevilor. . Consilierea este de obicei oferită de profesori cu experiență, cu o calificare
postuniversitară suplimentară și, uneori, de către asistenți sociali specialiști sau psihologi. Îndeplinirea întregului continuum al nevoilor elevilor necesită, de
asemenea, colaborarea între consilierii școlari și furnizorii comunitari de sănătate mintală și asistenții sociali.

Personal paraprofesional64 În
contextele în care există puține, dacă există, programe formale de dezvoltare profesională pentru forța de muncă din serviciile sociale (ca în cazul majorității țărilor
cu venituri mici și medii), formare profesională, pentru personalul sau voluntarii comunitari care nu sunt calificat profesional în asistență socială, pedagogie
socială, consiliere sau psihologie, este o opțiune de a construi capacitatea într-un anumit nivel de practică a asistenței sociale în școli. De exemplu, „modelul de
asistent social desculț” introdus în China în 2010, antrenează și sprijină membrii comunității locale cu un nivel de bază de educație și cunoștințe de asistență socială
și protecția copilului pentru a furniza servicii de protecție a copilului.

Iordania65
Rolul consilierului școlar din Iordania include
desfășurarea de programe de sănătate mintală
pentru copii și asigurarea de urmărire a
cazurilor de copii considerați a fi deosebit de expuși.
Programele de formare pentru consilierii școlari includ subiecte
legate de sprijinul psihosocial, îmbunătățirea bunăstării
școlare, violența școlară și alte subiecte de specialitate. În cazul
în care școala nu are consilier, se oferă suport tehnic de către
departamentul de consiliere educațională pentru a aborda UN043101/
UNICEF/
RICH
©

cazurile copiilor care au nevoie de programe de intervenție.

18 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ

Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 3 CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI
Lucrătorii din serviciile sociale prestează servicii
7 de promovare, prevenire și răspuns, care sunt
componentele unui sistem de răspuns pe
mai multe niveluri pentru protecția copilului, care include școli.
Asemenea abordări pe mai multe niveluri ale serviciilor de protecție a
copilului în școli pot aborda în mod eficient o gamă largă de
nevoi în rândul elevilor.66 Astfel de abordări includ un continuum
de servicii, de la promovarea conștientizării problemelor
cheie și modalități de a le aborda până la sprijin preventiv
pentru toți elevii. , care fac parte dintr-un mediu școlar general care
sprijină siguranța și sănătatea mintală a elevilor, la un sprijin mai
intensiv și specializat sub formă de servicii receptive pentru elevii
aflați în situații de risc și direct afectați.67 Lucrătorii de
servicii sociale din școli pot juca un rol esențial în toate aceste
roluri.68
SERVICII PROMOVIVE
Forța de muncă din serviciile sociale joacă un rol-cheie în
promovarea muncii pe care o desfășoară la un nivel mai larg,
creșterea gradului de conștientizare a problemelor pe care le
abordează în comunitate și la nivel național, construirea de parteneriate
cu copiii și familiile, școlile, grupurile comunitare și structurile
formale și pledând pentru o mai bună recunoaștere și resurse
pentru munca lor. Toate aceste activități sunt, de asemenea,
relevante și importante în activitatea forței de muncă din serviciile
sociale din școli.
SERVICII PREVENTIVE
Activitățile de prevenire primară ale forței de muncă din serviciile
sociale din școli includ diferiți pași pentru a ajuta la stabilirea unui
climat și a unei culturi generale de protecție în școli, care este sigur,
non-violent și incluziv și care permite identificarea riscurilor cât mai
devreme posibil și acces rapid la ajutor pentru cei care au nevoie.
Prevenirea include, de asemenea, creșterea gradului de
conștientizare și furnizarea de informații familiilor, școlilor și
comunității mai largi cu privire la preocupările cheie legate de
protecția copilului, resursele disponibile pentru prevenirea și
abordarea, precum și căile de trimitere pentru a accesa aceste resurse.
Acest lucru necesită dezvoltarea și implementarea politicilor la nivel
național și local privind protecția copilului în mediile educaționale, de
către ministerele educației, districtele școlare și personalul
școlar, care să pună accent pe planificarea prevenirii și atenuării
riscurilor.69 În aceste eforturi, atât profesorii, cât și administratorii
școlilor ( așa cum este descris în secțiunea IV) poate juca un rol
critic,
19 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
prin promovarea bunăstării psihosociale și psihice a tuturor
elevilor. Între timp, lucrătorii din serviciile sociale nu numai
că oferă servicii specializate receptive, dar sprijină abordarea
preventivă prin instruirea personalului școlii și ajutând școlile
să implementeze politici naționale de protecție a copilului.
Emiratele Arabe Unite70
În Emiratele Arabe Unite (EAU), toate școlile
publice au desemnați asistenți sociali, la
două niveluri: un asistent social se ocupă
de promovare.
și munca preventivă și gestionează problemele cu „risc scăzut”,
în timp ce problemele cu „risc ridicat” sunt adresate unui specialist
în protecția copilului care are autoritatea legală de a vizita
casele și de a interveni pentru a proteja copilul de un pericol iminent.
În 2020, Emiratele Arabe Unite au introdus proceduri de
gestionare a cazurilor pentru asistenții sociali afiliați școlilor și acum
armonizează aceste proceduri cu sectorul sănătății, care
are și o unitate de protecție a copilului și asistenți sociali. În
timpul pandemiei de COVID-19, UNICEF a lucrat îndeaproape cu
asistenții sociali din școală pentru a contacta și monitoriza
siguranța copiilor de la distanță.
SERVICII RESPONSIVE
n Sprijin nespecializat concentrat
Unii studenți, deși nu au nevoie de sprijin specializat,
vor avea totuși nevoie de mai multă atenție decât alții. În mod
similar, elevii cu nevoi sau vulnerabilități suplimentare, cum
ar fi copiii aflați în îngrijire alternativă (nu cresc în
grija familiei lor) sau copiii cu dizabilități, ar putea avea
nevoie să li se evalueze nevoile și să fie monitorizate în
mod regulat.71 Lucrătorii din serviciile sociale din școli sunt
bine plasat să facă asta. Aceasta poate include, de
asemenea, furnizarea de intervenții individuale sau de grup
mic axate pe reducerea riscurilor de protecție a copilului prin
îmbunătățirea prezenței și sprijinirea învățării și a
angajamentului social-emoțional general. Aceste intervenții
pot ajuta, de asemenea, studenții să dezvolte abilitățile sociale
și de rezolvare a conflictelor și să le susțină nevoile de
sănătate mintală. Ele pot aborda, de asemenea, situații de
criză pe termen scurt care nu necesită intervenții mai intense.72
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 3 CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI
Bhutan73
Ministerul Educației din
Bhutan își construiește capacitatea de
consilieri colari care sunt
prezente în școlile și liceele centrale prin dotarea
acestora cu cunoștințele și abilitățile de prevenire,
recunoaștere și răspuns la violența împotriva copiilor. De
asemenea, se depun eforturi pentru integrarea protecției
copilului în școlile rezidențiale, mănăstiri și mănăstiri unde
copiii trăiesc și învață, pentru a se asigura că copiii care
sunt deosebit de vulnerabili, deoarece trăiesc în
afara îngrijirii părintești, nu sunt trecuti cu vederea.
n Suport specializat
De asemenea, lucrătorii din serviciile sociale trebuie să fie
pregătiți și capabili să sprijine studenții care se confruntă
cu preocupări mai serioase de protecție a copilului. Astfel
de intervenții, pentru elevii cei mai vulnerabili și expuși
riscului, implică, în general, strategii individualizate
intensive care sunt implementate pentru perioade lungi
de timp și implică frecvent agenții comunitare.74 Profesorii
joacă, de asemenea, un rol cheie în abordarea nevoilor
acestor elevi prin învățarea cum să recunoască semne și
simptome ale diferitelor tipuri de abuz și neglijare la copii și
cum să le trimiteți la lucrătorii din serviciile sociale
pentru urmărire, răspuns inițial și trimitere și, dacă este
necesar, către servicii externe.75
Protecția eficientă a copilului în școli este
8 susținută de implicarea mai multor
părți interesate și de o abordare holistică
La fiecare nivel, protecția eficientă a copilului în școli se
bazează pe anumite elemente cheie subiacente, în special pe
implicarea eficientă a mai multor părți interesate și pe
abordări holistice bazate pe o abordare ecologică .
Strategiile eficiente de implicare a mai multor părți
interesate includ:
n intervenții personalizate pentru elevi diversi, familii
și populațiile comunitare;
20 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
n participarea activă a tuturor părților interesate, inclusiv
la formarea continuă;
n mesaje consecvente și clare despre ce
constituie protecția copilului și ce implică
responsabilitățile de protecție a copilului în diferite
roluri, fie că este cel de profesor, asistent social, părinte
sau student.76
În contextul social al creării de școli sigure pentru elevi,
lucrătorii din serviciile sociale joacă un rol crucial și leagă în
dezvoltarea și facilitarea intervențiilor de succes. Lucrătorii
din serviciile sociale pot colabora și facilita cooperarea între elevi,
părinți, membri ai comunității, administrație, profesori și alt
personal școlar pentru a dezvolta intervenții eficiente și durabile.
77
Lucrătorii din serviciile sociale ar trebui să implice toți
actorii cheie din viața studenților pentru a ajuta la „acoperirea
copiilor în protecție.”78 Actorii cheie includ personalul
educațional, alți studenți, familiile și comunitățile. Lucrătorii din
serviciile sociale pot servi drept legătură între
student, familia elevului, școala și comunitatea. Eficacitatea
acestei conexiuni depinde în mod semnificativ de relațiile
asistentului social cu elevul, familia elevului și alt personal școlar.
Lucrătorii din serviciile sociale nu pot sprijini cu succes
studenții în mod izolat și nici nu pot realiza pe deplin principiul
participării care este cheia pentru o abordare bazată pe drepturi.
Încrederea este un element esențial în construirea și
menținerea acestor relații cu mai multe părți interesate pentru
a proteja elevii.79 Acestea includ relațiile dintre lucrătorii din
serviciile sociale, profesori, liderii de școli, elevi, părinți și membrii
comunității.80 Relațiile de încredere dintre elevi și personal permit și
promovează elevii. implicarea, bunăstarea și identificarea cu
școala lor.81 Aceste relații de încredere le permit elevilor să se
simtă în siguranță atunci când își împărtășesc nevoile și temerile
cu personalul școlii.82 Acest lucru asigură că nevoile lor pot fi
identificate
timpuriu și sprijin și intervenții oferite atunci când și unde este
necesar.83 O astfel de încredere este baza unui climat școlar
general pozitiv, în care elevii se simt în siguranță, sprijiniți și
conectați la școală, ceea ce sprijină motivația și implicarea elevilor în
învățare și îmbunătățește implicarea personalului. în predare.
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 3 CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI
Sentimentul de a fi în siguranță și sprijinit este și mai important
pentru elevii care se confruntă cu traume.84
Acest tip de abordare colaborativă cu mai multe părți
interesate necesită și presupune, de asemenea, că
lucrătorii din serviciile sociale din școli pot adopta o
perspectivă holistică și ecologică pentru înțelegerea și
abordarea nevoilor elevilor. O perspectivă ecologică plasează
protecția copilului în școli în contextul unor sisteme mai
mari care interacționează la mai multe niveluri: elevii, familia
lor, școala, comunitatea și societatea în general.85 Această
abordare permite dezvoltarea unor relații pozitive, sigure și
de încredere și conexiuni de sprijin la toate acestea. niveluri,
care vor trebui adaptate la contextul specific. De exemplu,
în școlile primare accentul este pus pe elev, mai întâi în
contextul familiei și apoi în contextul comunității. Acest lucru
va trebui să se schimbe în mediile de școală secundară către
un accent mai mare pe interacțiunile elev-elev, ținând
totodată cont de influența și rolul familiei, comunității și
societății în general.86
Implicarea studenților87
O abordare de implicare a mai multor părți interesate începe cu
studenții și cu școlile care implică în mod activ elevii ca resurse,
mai degrabă decât ca obiecte pasive, de exemplu ca susținători de
la egal la egal în munca de prevenire și combatere a
agresiunii. Acest lucru are ca rezultat faptul că elevii se simt
conectați și angajați față de comunitatea școlară mai largă și simt
că au un interes atât în stabilirea, cât și în respectarea regulilor
școlii. Această abordare implică adesea lucrători de servicii
sociale care lucrează cu studenții individual și în grupuri pentru
a ajuta la dezvoltarea abilităților lor sociale și pentru a înțelege
impactul pe termen scurt și lung al comportamentelor, cum
ar fi hărțuirea. De asemenea, implică moduri de predare mai
interactive, centrate pe elev (folosind tehnici precum
modelarea, repetiția și întărirea), decât abordările didactice
tradiționale, deoarece acestea sunt considerate a fi mai
eficiente în sprijinirea atât a performanței academice, cât și a
abilităților sociale. La
în același timp, totuși, astfel de abordări trebuie să recunoască
limitele autonomiei unui elev și să evite plasarea așteptărilor
pentru care elevii nu ar trebui să fie responsabili singuri. De
exemplu, așteptarea studenților să aplice o regulă simplă
„spuneți doar nu” în legătură cu comportamentele riscante, cum
ar fi consumul de droguri, ar putea să nu reflecte nivelul lor real de
autonomie sau dependență și ar putea să nu fie suficientă pentru
a susține nevoile fiecărui elev.
21 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
Lucrătorii din serviciile sociale pot sprijini
9 trimiterea către agenții externe și se pot
implica cu familiile și comunitățile, prin
urmare este important să se asigure că există
mecanisme solide de trimitere și de informare.
Există mulți purtători de obligații în comunitate și în diferite
sectoare ale serviciilor locale, responsabili pentru prevenirea
și răspunsul la violența în și prin școli.88 Colaborarea între și
între personalul școlii și furnizorii de servicii comunitare
ajută la integrarea inițiativelor mai largi de protecție a
copilului în școală și să asigure un mediu general de
învățare școlar sigur. 89 Cooperarea necesară include
sisteme de management la nivel național și districtual,
precum și în cadrul școlilor.90 O astfel de colaborare se
bazează pe un mecanism de trimitere funcțional și bine
comunicat,91 care reunește serviciile și căile de trimitere
existente pentru a lega școlile de servicii, cu rolul colilor
fiind acela de identificare i trimitere pentru servicii
specializate de protec ie a copilului.92
Cu toate acestea, colaborarea cu sistemele și agențiile
externe de trimitere este o provocare deosebită pentru
profesori și administratorii școlilor atunci când, așa cum
este cazul în multe țări, le lipsesc resursele, timpul și
capacitatea de a urmări în mod eficient preocupările legate de
protecția copilului după trimiterea către agenții externe. .
Autoritățile de protecție a copilului ar trebui să se asigure
că forța de muncă din serviciile sociale înțelege și poate avea acces la referir
sisteme. Acest lucru le va permite să își joace rolul esențial
și crucial de a facilita coordonarea eficientă a serviciilor și
intervențiilor și de a se asigura că se fac trimiteri
adecvate de la școală și sunt urmărite cu personalul
relevant pentru protecția copilului din autoritatea locală
desemnată. Lucrătorii din serviciile sociale trebuie, de
asemenea, să joace un rol de legătură sau de însoțire cu elevii,
familiile și personalul școlii.
De asemenea, școlile ar trebui să implice familiile și comunitățile
ca parteneri semnificativi. Familiile și comunitățile joacă
un rol fundamental în protecția copilului și sunt
probabil cel mai bine echipate pentru a face acest lucru.93
Implicarea pozitivă a familiei în școlarizarea elevilor nu numai
că sprijină rezultatele școlare, ci este asociată și cu
niveluri mai scăzute de activități antisociale.94 Elevii se
simt, de asemenea, mai în siguranță atunci când ei văd
un parteneriat pozitiv între familia lor, școală și comunitate.95
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 3 CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI

Concentrați-vă pe elevii cu vulnerabilități
sau dizabilități speciale96 Elevii cu
vulnerabilități sau dizabilități sunt expuși
riscurilor mai mari pentru protecția copilului.
Aceasta include copiii cu dizabilități intelectuale
sau fizice; copii cu nevoi educaționale speciale; copiii
separați de familiile lor sau de îngrijitorii lor și copiii
care locuiesc în cămine și școli rezidențiale.
Necesitatea de a fi în acord cu nevoile și circumstanțele copiilor
vulnerabilitățile sau dizabilitățile ar trebui să se reflecte în
politici localizate și formarea personalului școlar.
Este nevoie de a susține dezvoltarea și
10 profesionalizarea efectivă a forței de muncă din
serviciile sociale din școli
abordările bazate, holistice și bazate pe forță ale lucrătorilor din
serviciile sociale îi fac să fie unic adecvat pentru a aborda mulți factori
complecși și compuși care contribuie la bunăstarea elevilor, în și în afara
școlii.
Prin urmare, este nevoie de a pleda pentru
forța decumuncă
astfeldinde serviciul social școlar să devină
instituționalizate cu pregătire adecvată, standarde
profesionale, licențiere și certificare, legislație care definește și
mandatează rolul forței de muncă din serviciile sociale în școli și sprijinul
asociațiilor profesionale.
Consolidarea capacităților pentru profesori, administratorii școlilor și
lucrătorii din serviciile sociale ar trebui să le acopere rolul

Majoritatea țărilor cu venituri mici și medii nu au în prezent în protecția copilului, inclusiv identificarea, trimiterea, coordonarea,
programe de implicare a forței de muncă din serviciile sociale în școli, monitorizarea și răspunsul la preocupările legate de protecția
dar comunitatea copilului.

UN0464829/
UNICEF/
HIMU
©

22 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ

Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 4 ANEXE

ANEXE
Violența împotriva copiilor Primul punct de contact cu copiii din afara familiilor lor, aceștia au,
1 în școli de asemenea, datoria profesională de a identifica semnele de
avertizare și de a răspunde acolo unde sunt evidente indicii

„Pentru copiii victime ale violenței, școala poate deveni mai degrabă un de violență sau abuz.

calvar decât o oportunitate. Promisiunea și potențialul educației și
entuziasmul descoperirii și învățării sunt subminate de durere, traume și
frică. În unele cazuri, performanța școlară a copiilor are de suferit,
sănătatea și bunăstarea lor sunt afectate, iar capacitatea lor de a funcționa
ca indivizi încrezători, capabili să dezvolte relații deschise și de încredere
cu ceilalți, este compromisă. Impactul negativ al violenței în școli
depășește copiii care sunt direct afectați de aceasta. Atinge viețile
celor care sunt martori, creând o atmosferă de anxietate și nesiguranță
incompatibilă cu învățarea. Și violența sau amenințarea cu violența poate
fi chiar de așa natură încât familiile
n Violența în comunitate care are impact asupra școlilor. Aceasta
include violența asociată
cu cultura bandelor și violența armată în medii non-
conflictuale.
n Atacurile asupra școlilor, înțelese ca oricare
amenințarea intenționată sau utilizarea forței efectuată din
motive politice, militare, ideologice, sectare, etnice, religioase
sau criminale împotriva studenților, educatorilor și instituțiilor
de învățământ.

se simt presați să-și țină copiii departe de școală și să încurajeze

abandonul școlii ca mijloc de prevenire a violenței și a vătămării
ulterioare. Ca urmare, oportunitatea educațională, cu toate beneficiile
sale pentru individ și societate, poate fi serios îngreunată.”97

Diverse forme de violență legate de

colile includ:98

n Violența comisă de profesori și de alt personal școlar, inclusiv

pedepse corporale, forme crude și umilitoare de pedeapsă
psihologică, exploatare și abuz sexual și agresiune.

n Violența care are loc între semeni în

și în jurul școlilor, cum ar fi hărțuirea, violența sexuală și de
gen și violența fizică și psihologică; aceste forme de violență
pot avea, de asemenea, o dimensiune online, care poate include
exploatarea și abuzul sexual, hărțuirea cibernetică și
hărțuirea digitală.
UNI351545/
UNICEF/
BECI
©

n Violența într-un cadru familial și familial; în măsura în care

așa cum sunt de obicei profesorii și alt personal școlar

23 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ

Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 4 ANEXE
2 Serviciu social cheie
valorile forței de muncă
Lucrătorii din serviciile sociale ar trebui să „demonstreze
valorile de bază ale serviciului, justiția socială, demnitatea
și valoarea persoanei, importanța relațiilor umane,
integritatea și competența.”99 Valorile cheie care trebuie
aplicate în școli includ:100
n recunoașterea valorii și demnității fiecărui elev;
n dreptul la autodeterminare sau la autorealizare;
n respectul pentru potențialul individual și sprijinul pentru
aspirațiile unui elev de a-l atinge; și
n dreptul fiecărui elev de a fi diferit de celălalt și de a
primi respect pentru aceste diferențe.
ABORDAREA BAZATĂ PE DREPTURI
O abordare bazată pe drepturi se bazează pe principiile
participării și împuternicirea indivizilor și comunităților
pentru a promova schimbarea și a le permite să își exercite
drepturile și să-și îndeplinească îndatoririle.101 Principii cheie
încapsulate în standarde și norme bazate pe drepturi, cum
ar fi Convenția privind Drepturile Copilului, includ
universalitatea, nediscriminarea și indivizibilitatea și
interdependența drepturilor omului.102 O abordare bazată
pe drepturi construiește și întărește capacitățile și
autonomia indivizilor și comunităților și promovează
responsabilitatea structurilor de conducere, agențiilor și
statelor. 103
24 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
UN0579501/
MULALA
UNICEF/
©
ABORDAREA BAZATĂ PE FORȚĂ
O abordare bazată pe forță recunoaște capacitatea,
abilitățile, cunoștințele, conexiunile și potențialul existente în
cadrul comunităților și al indivizilor. Concentrarea pe
punctele forte nu înseamnă ignorarea provocărilor sau
transformarea luptelor în puncte forte104, ci mai
degrabă alegerea de a face din punctele forte existente,
mai degrabă decât deficitele, centrul unei intervenții.
O abordare bazată pe forță identifică structurile și abordările
deja existente și se bazează pe acestea, extinzându-se în
moduri sensibile din punct de vedere cultural și colaborare.
O abordare bazată pe forță poate îmbunătăți rețelele
sociale și sporește bunăstarea pornind de la o poziție de
forță și recunoaștere a activelor și capacității existente
în cadrul comunităților și al indivizilor. O abordare bazată pe
punctele forte pune accent pe autodeterminarea și pe
punctele forte ale comunității și individuale. Este esențial
să se analizeze diferitele „realități cu care se confruntă
oamenii din cauza vârstei, sexului și diversității lor, care
se referă la etnie, religie, dizabilități și orientare sexuală, printre
alți factori.”105
PERSPECTIVĂ ECOLOGICĂ
O perspectivă ecologică care ia în considerare domeniile cheie
ale vieții unui elev (școală, familie și comunitate) este
crucială.106 Lucrătorii din serviciile sociale se întâlnesc cu
studenții în contextul unor sisteme mai mari, cum ar fi
familiile și comunitățile, și pot fi calificați în mod unic
pentru a facilita dezvoltarea a rela iilor dintre indivizi,
familii i comunită i.107
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 4 ANEXE
O imagine globală a
3 asistenței sociale școlare108
Asistența socială școlară este o specialitate în creștere în întreaga lume.
Există asistenți sociali școlari care practică în peste 50 de țări.109
Sunt utilizate o varietate de modele de asistență socială școlară, fiecare
având avantajele sale. De exemplu, în Statele Unite, Suedia și
Finlanda, serviciile de asistență socială sunt o parte integrantă a
personalului școlii, iar practicienii fac de obicei parte dintr-o echipă
școlară multidisciplinară. În unele țări, precum Hong Kong, serviciul
este furnizat prin intermediul organizațiilor neguvernamentale, în timp
ce în altele, precum Germania, asistența socială școlară este o
colaborare între agențiile de protecție a tinerilor și sistemul școlar.
Asistența socială școlară a fost introdusă la sfârșitul secolului al
XIX-lea și începutul secolului XX, ca parte a mișcării educației
universale din mai multe țări. Rolul inițial al prezenței
ofițer a evoluat într-un rol de asistență socială. De exemplu, în Regatul
Unit, ofițerii de prezență la școală au fost recrutați la sfârșitul
secolului al XIX-lea ca serviciu de aplicare a legii (Blyth & Cooper,
2002). Rolul sa dezvoltat în funcția actuală de ofițer de bunăstare
educațională în care munca de prezență este încă a
functie majora.
25 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
Serviciile de asistență socială școlară sunt furnizate într-o anumită
măsură în următoarele țări: Argentina, Australia, Austria, Bahamas,
Bulgaria, Canada, China, Croația, Curacao, Cipru, Danemarca, Estonia,
Finlanda, Franța, Germania, Ghana, Grecia, Guyana, Hong Kong
(Regiunea Administrativă Specială a Chinei), Ungaria, Islanda,
India, Jamaica, Japonia, Coreea, Letonia, Liechtenstein, Lituania,
Luxemburg, Macedonia, Malta, Mauritius, Mongolia, Țările
de Jos, Nigeria, Norvegia, Pakistan, Polonia, Rusia , Arabia Saudită,
Singapore, Slovacia, Africa de Sud, Sri Lanka, Suedia, Elveția, Taiwan,
Trinidad/Tobago, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit, Statele
Unite, Vietnam.
Există puține informații despre serviciile pentru copii
în școli din multe părți ale lumii, inclusiv din Africa, Asia, America
Centrală și de Sud și Marea Mediterană. Există interes pentru dezvoltarea
asistenței sociale școlare în unele dintre aceste domenii, așa cum se
vede în articolele publicate cu privire la nevoia din Sierra Leone
(Bulanda & Sulaiman, 2017), Turcia (Ye ilkayali & Meydan, 2017).
Jordan Alhajjaj (2017) și Uganda (Omona, 2018).
Un rol major pentru asistența socială școlară în țările în care sărăcia
răspândită și munca copiilor care o însoțește contribuie la subînscrierea la
școală este acela de a sprijini țintele Educației pentru Toți, ajungând la
familii pentru a înscrie copiii, asigurând nevoi de bază, cum ar fi
mesele școlare și menținerea prezență școlară.
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 5 SELECTAȚI BIBLIOGRAFIA ANOTAȚĂ
SELECTAȚI BIBLIOGRAFIA adnotată110
Mai jos sunt resursele cheie clasificate pe 1) țări și regiuni, 2) politici și linii directoare, 3) rețele și 4) resurse
organizaționale.
1 Țări și regiuni
Asio, John Mark R., Shallimar A. Bayucca și Edward C.
Jimenez. 2020. „Conștientizarea politicii de protecție a
copilului a profesorilor și sensibilitatea școlii: relația și
implicațiile lor”. Jurnalul Internațional de Educație 9(1):
1-10. https://doi.org/10.34293/education.v9i1.3384.
Sondaj a 46 de profesori din șapte școli diferite din Bulacan,
Filipine, care evaluează gradul de conștientizare a profesorilor
cu privire la politica țării de protecție a copilului (afirmativ,
parțial pentru a evita să fie mustrat în cazul unui incident) și
capacitatea de răspuns a școlilor (implementată moderat).
Studiul afirmă o relație moderată și directă între conștientizarea
profesorilor și receptivitatea școlii: conștientizarea profesorilor
conduce la conformitatea școlii. Cu toate acestea, cercetătorii
citează și literatură conflictuală, care indică o lipsă de acord între
directorul unei școli și profesorii acesteia în ceea ce privește
rolurile școlii și
responsabilități în implementarea politicii de protecție a copilului.
Beddoe, Liz, Irene de Haan și Eileen Joy. 2018.
„Dacă ai putea schimba două lucruri”: asistenții sociali din școli vorbesc
despre ceea ce ar putea îmbunătăți răspunsurile școlilor la abuzul și
neglijarea copiilor. Aotearoa New Zealand Social Work 30(1): 45-57.
https://doi. org/10.11157/anzswj-vol30iss1id420.
Studiu calitativ al percepțiilor asistenților sociali din școală asupra
modalităților în care școlile din Aotearoa Noua Zeelandă își pot
îmbunătăți răspunsurile la abuzul și neglijarea copiilor.
Categoriile primare de răspuns la interviu: (1) instruire îmbunătățită
în domeniul abuzului asupra copilului pentru a permite profesorilor
să se vadă pe ei înșiși ca o parte cheie a protecției copilului
26 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
proces; (2) un sprijin mai bun pentru profesori, inclusiv pentru
asistenții sociali, care au mai mult timp să lucreze cu
profesorii și să ofere consultanță; (3) o viziune mai holistică a
bunăstării copilului care susține o abordare centrată pe copil; și (4)
relații îmbunătățite între profesori/școli cu protecția legală a
copilului.
Cercetător include, de asemenea, o revizuire a relevante
literatura de specialitate, inclusiv contrastarea viziunii din Noua
Zeelandă a școlilor ca un site pentru intervenția în asistență socială,
spre deosebire de Statele Unite ale Americii, unde asistenții sociali
din școală sunt văzuți ca lucrând pentru școală, mai degrabă
decât să servească în mod independent elevii și familiile acestora.
Alte constatări din literatura de specialitate includ înțelegerea greșită
a muncii asistenților sociali școlari și lipsa unui acord cu privire la rol.
Burr, Rachel și Franziska Fay. 2019. „Protecția copilului în lume:
provocările tinerilor în cadrul și în afara programelor de
protecție a copilului în școlile din Marea Britanie și din Zanzibar”.
În Global Childhoods Beyond the North-South Divide, editat de Afua
Twum-Danso Imoh, Michael Bourdillon și Sylvia Meichsner, pp.
187-205. Elveția: Palgrave Macmillan. https://doi. org/10.1007/978-3-319-95543-8_10.
Comparație a studiilor de caz din Regatul Unit și Zanzibar care compară
programele de protecție a copilului conduse de școli, succesele și
provocările lor. Constatările arată lacune majore în ambele domenii
în capacitatea intervențiilor în școală de a îmbunătăți
experiențele acasă.
Ambele indică, de asemenea, un deficit în proiectarea intervenției:
în cea mai mare parte condusă de adulți, generice, care nu se referă
la nevoile holistice ale copiilor individuali. Studiul de caz din Regatul
Unit se concentrează pe un program de meditație condus de
studenți, care a demonstrat dovezi în furnizarea tinerilor
instrumente pentru exprimarea de sine și consolidarea rezistenței. Cazul Zanzibar
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 5 SELECTAȚI BIBLIOGRAFIA ANOTAȚĂ
Studiul analizează o alternativă la pedeapsa corporală (care rămâne
sancționată în Zanzibar fără a fi completă
interdicție legală) care s-a dovedit că a dus pur și simplu la noi riscuri,
complicații la domiciliu și neîncredere în elevi. Articolul oferă fundal
despre diferența dintre modelele școlare care funcționează în cele două
locații (inclusiv fluxurile de finanțare, nivelul de independență) și
istoria recentă a protecției copilului în școli în ambele pentru a oferi
context pentru concluziile studiului de caz.
Buckleya, Helen și Kathryn McGarry. 2011. „Protecția copilului în școlile
primare: o contradicție în termeni sau o potențială oportunitate?”
Studii educaționale irlandeze 30(1): 113-128. https://doi.org /
10.1080/03323315.2011.535979.
Chestionar efectuat cu 103 profesori din școli primare irlandeze
pentru a evalua gradul de conștientizare al acestora cu privire la rolurile
și responsabilitățile școlilor în domeniul protecției copilului
(lucrarea definește „protecția copilului” ca însemnând acțiunile
întreprinse ca răspuns la suspiciunile sau dezvăluirile privind abuzul
fizic, sexual sau emoțional sau neglijarea copiilor): conștientizarea de
către profesori a școlilor lor
politicile de protecție a copiilor, dacă în școala lor a existat o persoană
de legătură desemnată cu responsabilitatea pentru protecția copilului și
încrederea în identificarea suspectelor de abuz asupra copiilor s-au
dovedit foarte slabe.
Crooks, Claire V., et al. 2020. „Programul STRONG de reziliență
pentru tinerii nou-veniți: o explorare cu metode mixte a
experiențelor și a impactului tinerilor”. International Journal of School
Social Work 5(2): 24. https://doi.org/10.4148/2161- 4148.1059.
Descrierea (și constatările despre utilizarea) STRONG, o
intervenție de reziliență bazată pe punctele forte în zece sesiuni
care promovează abilitățile de relaxare, adaptarea sănătoasă,
comunicarea și rezolvarea problemelor, precum și facilitarea
tinerilor să-și împărtășească povestea călătoriei. Atât dovezile
calitative, cât și cantitative arată că programul STRONG a avut un
mare impact în îmbunătățirea rezilienței și a abilităților de
adaptare ale studenților nou-veniți și în furnizarea unui
sentiment pozitiv de sine și de apartenență în acest studiu.
Daftary, Ashley-Marie Hanna. 2020. „Prioritizarea rolurilor și
responsabilităților asistenților sociali din școală pentru a combate
opresiunea în școlile K-12: perspective
27 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
de la educatori cu orientări antiopresive.' International Journal of School Social Work 5(2): 16.
https://doi.org/10.4148/2161-4148.1072.
Studiu calitativ al educatorilor din SUA pentru a investiga practicile
antiopresive în învățământul K-12, cu o perspectivă asupra diferitelor
moduri în care asistenții sociali din școală pot combate opresiunea în
școlile K-12. „Descoperirile sugerează că asistenții sociali din școală
ar trebui să ia în considerare prioritizarea următoarelor activități
pentru a combate opresiunea în școli: 1) să ofere conducere în
activitatea de justiție socială și practica anti-opresivă; 2) creșterea
vizibilității și integrării în campus și în sala de clasă; și 3) să
completeze intervențiile elevilor cu educație psiho și suport socio-
emoțional pentru profesori.”
Goldman, Juliette DG și Peter Grimbeek. 2015.
Surse de informare privind „Profesorii de pregătire”.
Raportarea obligatorie a abuzului sexual asupra copiilor. Journal
of Child Sexual Abuse 24(3): 238–258. https://doi.org/
10.1080/10538712.2015.1009607.
Studiu care urmărește să auditeze cunoștințele studenților profesori
despre abuz și neglijență, rolul de reporteri obligatorii și, dacă
este relevant, sursele de informații pentru cunoștințele lor –
chestionar întreprins la o mare universitate urbană din Australia cu
profesori studenți de licență (primar) înainte de să fie înscriși pentru a
preda în școli primare de stat, catolice, alte confesiuni sau private.
Constatările au arătat o lipsă semnificativă de cunoștințe și de
învățare instructivă, iar pentru mulți principala sursă de informații a
fost media (web, tv, radio). Articolul include, de asemenea, o revizuire
literară a cercetărilor anterioare, protocoale australiene pentru
profesori și câteva module relevante de formare a profesorilor.
Harris, Belinda. 2013. International School-Based Counselling: A scoping
report. Lutterworth, Marea Britanie: Asociația Britanică pentru
Consiliere și Psihoterapie. https://www.bacp.co.uk/media/2050/
counselling-minded-international school-based-counselling-
harris.pdf.
Raport care prezintă concluziile unei definiri a serviciilor de
consiliere școlară finanțate de stat pentru copii și tineri din 90 de țări,
pentru a oferi o privire de ansamblu asupra stării și prevalenței consilierii
școlare în întreaga lume.
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 5 SELECTAȚI BIBLIOGRAFIA ANOTAȚĂ
Huxtable, Marion. 2021 (în presă). „O imagine globală a asistenței
sociale școlare în 2021”.
Jurnalul Internațional de Asistență Socială școlară.
Articolul descrie statutul asistenței sociale școlare
în 2021, folosind datele culese de Rețeaua Internațională pentru
Asistență Socială Școlară. Asistența socială școlară este o specialitate
în creștere în întreaga lume. Există asistenți sociali școlari care
practică în peste 50 de țări.
Asistenții sociali din școală sprijină succesul educațional al elevilor, în
special cei care sunt marginalizați de sărăcie, opresie, dizabilități și
alte probleme personale sau sociale. În mod ideal, asistenții sociali
din școală practică în cadrul unei echipe multidisciplinare pentru
a aborda barierele ample din calea educației și pentru a participa la
programe preventive pentru toți elevii. Articolul descrie creșterea
asistenței sociale școlare în întreaga lume, diverse modele de practică,
rolul asociațiilor profesionale de specialitate, formarea și standardele și
creșterea literaturii de asistență socială școlară. Sunt incluse schimbări în
rolul și practica asistenței sociale școlare de la pandemia de Covid-19
din 2020/2021.
Comunicarea internațională între asistenții sociali din școală a
crescut prin publicații, conferințe și Rețeaua internațională de asistență
socială școlară și continuă să sprijine extinderea specialității în întreaga
lume. Implicațiile pentru viitorul asistenței sociale în educație sunt
discutate, este oferită o listă a asociațiilor naționale de asistență socială
școlară, iar referințele includ literatură despre asistența socială școlară din
diferite țări.
Jones, Camilla. 2016. Schools That Care: O revizuire a legăturilor
dintre educația și îngrijirea copiilor. Sterling, VA: Familie pentru fiecare
copil. https://www.familyforeverychild.org/Handlers/ Download.ashx?
IDMF=0dfc2121-fcfc-4449-a816-
6e59ee6c0a44.
Raportul constatărilor unui studiu de definire a legăturilor dintre
educație și îngrijirea copiilor, cu recomandări pentru legături
mai eficiente și colaborare între sectoarele educației, protecției
copilului și îngrijirii copiilor.
Lacoe, Johanna. 2020. „Prea speriat să înveți? Consecințele academice ale
sentimentului de nesiguranță în sala de clasă. Urban Education 55(10):
1385–1418. https://doi/10.1177/0042085916674059.
28 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
Sondaj realizat de Departamentul de Educație al orașului New York
asupra elevilor de gimnaziu din 700 de școli publice. Pe baza ierarhiei
nevoilor lui Maslow, sondajul a urmărit să exploreze modul în care
sentimentul de nesiguranță în clasă afectează performanța academică
a elevilor.
Rezultatele au arătat că elevii care au raportat că se simt nesiguri în clasă
au avut absențe medii mai mari și scoruri mai mici la testele
standardizate de matematică și limba engleză. Senzația de nesiguranță
în sala de clasă a fost, de asemenea, corelată cu sentimentele
de siguranță raportate în alte zone ale școlii. O trecere în revistă a
literaturii relevante este inclusă în articol.
Namdaldagva, Oyuterdene, Sugarmaa Myagmarjav și
Denise Burnette. 2010.
„Educația profesională de asistență socială în Mongolia: realizări, lecții învățate și direcții
viitoare”. Educație de asistență socială 29(8): 882–895. https://doi.org/
10.1080/02615479.2010.517017.
Nordtveit, Bjorn Harald. 2010. „Școlile ca agenții de protecție
în Namibia și Swaziland: pot preveni abandonul școlar și munca copiilor în
contextul HIV/SIDA și al sărăciei?” Comparative Education Review 38(2):
223-242. https://doi. org/10.1086/651261.
Studii de caz care explorează provocările școlare și intervențiile
în Namibia și Swaziland pentru a preveni abandonul școlar. Studiile de
caz s-au bazat pe comunități alese pentru indicatori înalți ai HIV/
SIDA, sărăciei și munca copiilor – iar cercetarea generală este
încadrată în jurul modelului UNICEF de școli prietenoase cu copiii.
Au inclus intervenții pozitive în Namibia
abilități de viață și instruiri de abilitare pentru studenți, deși acestea
nu au fost neapărat o prioritate pentru toți directorii/profesorii.
Provocările includ preocupările legate de inginerie în școli,
ostracizarea bazată pe uniforme și utilizarea pedepselor corporale.
Intervențiile pozitive din Swaziland au inclus manuale gratuite pentru
toți elevii de școală primară, burse speciale pentru copiii orfani și
vulnerabili și un pilot de 40 de școli cu UNICEF care oferă sprijin psihosocial
alături de servicii de bază de sănătate, salubritate și alimentație;
Provocările continue includ incapacitatea școlilor de a oferi protecție în
timpul vacanțelor sau greve prelungite ale profesorilor.
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 5 SELECTAȚI BIBLIOGRAFIA ANOTAȚĂ
Orkodashvili, Mariam. 2013. „Educație de calitate prin școli prietenoase cu copiii: alocare
de resurse pentru protecția drepturilor copiilor”. Revista Română pentru Educație
Multidimensională 5 (1): 101-109. https://doi.org/10.18662/ rrem/2013.0501.07.
Articol care oferă informații despre cadrul UNICEF de „școli
prietenoase cu copiii” (CFS) cu recomandări pentru caracteristicile
necesare pentru a crea un mediu bazat pe drepturi, prietenos copiilor:
incluziv, eficient pentru învățare, sănătos și protector pentru copii,
sensibil la gen, implicat cu copii familii-comunități (pentru fiecare
aspect, articolul include mai multe puncte de elucidare). Articolul
include două exemple de rolul UNICEF în implementarea cadrului în țările
și regiunile din Africa subsahariană: 1) Inițiativa din Rwanda,
inclusiv construirea și echiparea de noi săli de clasă, formarea
profesorilor, rezervorul de apă și colaborarea cu Right to Play
(ONG internațional) pentru promovarea sport pentru dezvoltare;
și 2) Mozambic: sprijinul ministerului educației în crearea CFS prin
sublinierea importanței mai multor sectoare – educație, sănătate,
apă și canalizare, bunăstare socială și comunicare – cu accent pe
îmbunătățirea reținerii elevilor (în special pentru fete și copii orfani)
în cele mai sărace comunități.
Pretorius, Edmarie. 2020. „Un parteneriat de colaborare între
asistenții sociali școlari și educatori: un vehicul pentru abordarea
problemelor sociale
contextele elevilor și calitatea educației în Africa de Sud.' Asistență
socială 56(2): 139-156. https:// dx.doi.org/10.15270/52-2-817
Safe to Learn, Safe to Learn Exerciții de diagnosticare în Nepal, Pakistan,
Sudanul de Sud și Uganda.
Raport de sinteză, Safe to Learn: New York, 2020.
Raportul de sinteză prezintă o prezentare generală a rezultatelor a
patru exerciții de diagnosticare desfășurate în Nepal, Pakistan,
Sudanul de Sud și Uganda din noiembrie 2019 până în martie 2020.
Exercițiile de diagnosticare au constat într-o analiză a
documentelor
legi și politici relevante, precum și interviuri cu părțile interesate la nivel
național, districtual și școlar pentru a evalua măsura în care aceste legi
și politici
29 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
sunt implementate. Eșantioanele nu au fost reprezentative la
nivel național, dar au urmărit să ofere o acoperire geografică largă.
Safe to Learn, Studiu de diagnosticare a eforturilor naționale de
prevenire și răspuns la violența în școlile din Iordania, Safe to Learn:
New York, 2021.
Acest raport prezintă rezultatele unui exercițiu de diagnosticare
desfășurat în Iordania din iulie până în noiembrie 2020 pentru a evalua
conformitatea guvernelor, pentru a identifica cele mai bune practici,
lacune și priorități și pentru a stabili o linie de referință pentru
urmărirea progresului Iordaniei. Au fost realizate interviuri cu informatorii
cheie cu oficialii de la
la nivel național și districtual, precum și cu directori, profesori și
elevi din 24 de școli din toate cele 12 guvernorate ale Iordaniei: Irbid,
Mafraq, Jarash, Ajloun, Balqa, Zarqa, Madaba, Amman, Aqaba, Karak,
Tafileh și Maan. Trebuie remarcat faptul că, deși eșantionul urmărea să
ofere o acoperire geografică cuprinzătoare, nu este reprezentativ la nivel
național pentru Iordania.
Datorită pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor rezultate din
munca de teren impuse de Guvernul Iordaniei, informațiile au fost
colectate prin sesiuni virtuale și interviuri telefonice.
După încheierea activită ilor de colectare a datelor
și analiza datelor, acest raport a fost elaborat pentru a prezenta
cele mai bune practici care au fost găsite, provocările și lacunele care
rămân și recomandări pentru a sprijini guvernul și sectorul
educațional pentru a îndeplini criteriile de referință Safe to Learn
pentru a se asigura că școlile sunt sigure.
medii care îmbunătățesc învățarea pentru toți copiii.
Scholes, Laura și colab. 2012. „Rolul profesorilor în programele de
prevenire a abuzului sexual asupra copiilor: implicații pentru
formarea profesorilor”. Australian Journal of Teacher Education
37(11): 104-131. https://doi.org/10.14221/ajte.2012v37n11.5.
Revizuire sistematică (gamă de țări occidentale – Regatul Unit,
Statele Unite ale Americii, Irlanda, Noua Zeelandă, Australia) concepută
pentru a explora considerente cheie dovedite empiric pentru
programe eficiente de prevenire a abuzului sexual asupra
copiilor în școli. Analiza a găsit cinci considerente principale pentru
programe eficiente: 1) necesitatea de a adapta intervenția pentru o
populație diversă, inclusiv
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 5 SELECTAȚI BIBLIOGRAFIA ANOTAȚĂ
subgrupuri (nu se poate baza pe abordarea „unică pentru toate”); 2)
caracteristicile programelor eficiente includ: participare activă, instruire
explicită, integrată în programa școlară, instruiri repetate și
proiectare multisistemică, inclusiv implicarea părinților și a
profesorilor; 3) mesaje consecvente, clare despre ceea ce constituie
abuz/cum se intervine, care reflectă o înțelegere a ceea ce se află în
capacitatea de autonomie a unui copil (adică „spune doar nu” ar putea să
nu reflecte în mod adecvat nivelul de dependență, conștientizare sau
puterea unui copil); 4) decăderea cunoștințelor și câștigurile necesită
instruiri repetate și continue pentru profesioniști relevanți; și 5) evaluarea
programului lipsește în prezent și trebuie luată în considerare în
proiectarea intervenției.
Sosa, Leticia Villarreal și Nguyen Thu Ha. 2020.
„Asistență socială școlară în Vietnam: Dezvoltare și consolidare a
capacităților prin colaborare internațională”. International
Journal of School Social Work 5(2): 14. https://doi.org/10.4148/2161-
4148.1065.
Urmează un proiect/colaborare finanțat de un grant de specialitate
Fulbright pentru a sprijini dezvoltarea forței de muncă în servicii sociale
în Vietnam. Articolul include și a
scurtă prezentare generală a asistenței sociale în Vietnam, precum și
detalii despre asistența socială școlară așa cum a fost până acum - „nu
este încă pe deplin dezvoltată în Vietnam și nu este prezentă în mare
măsură în școli”.
Vergottini, Marelize și Mike Weyers. 2020.
„Fundațiile și natura Africii de Sud
Asistență socială școlară: o privire de ansamblu. Asistență socială/
Maatskaplike Werk 56(2): 124-138. https://doi. org/10.15270/56-2-816.
Articolul are scopul de a oferi fundalul pe baza căruia rolurile și
funcțiile actuale și viitoare ale asistenților sociali școlari din
Africa de Sud pot fi judecate. Acesta acoperă istoria și natura asistenței
sociale școlare din Africa de Sud, precum și politica care guvernează
practica locală, precum și provocările cu care se confruntă cursanții
și rolurile, sarcinile și funcțiile pe care practicienii le-ar putea și ar
trebui să le îndeplinească pentru a le rezolva. Mai mult, articolul
reprezintă un demers de a oferi baza dezvoltării ulterioare a acestei
specialități în cadrul profesiei locale, precum și cercetării în acest domeniu.
30 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
Wicki, Werner și colab. 2020. „Sarcinile și impactul asistenței sociale
școlare în Elveția, așa cum sunt percepute
de către profesori, directori și asistenți sociali școlari – O analiză pe mai multe
niveluri. Jurnalul Internațional de Asistență Socială școlară 5(2). https://doi. org/
10.4148/2161-4148.1052.
Studiu elvețian pentru a explora percepțiile profesioniștilor din școală
cu privire la sarcinile și impactul asistenței sociale școlare și pentru a vedea
dacă și cum aceste percepții converg sau diverg.
Fondul Națiunilor Unite pentru Copii. 2012. Copil
Protecția în medii educaționale: constatări din șase țări din Asia de Est și
Pacific, UNICEF EAPRO, Bangkok. https://www.unicef.org/eap/reports/
child-protection-educational-settings .
Zamora, Karen L. și Dennis V. Madrigal. 2018.
„Respectarea politicii de protecție a copilului într-o instituție de
învățământ catolică”. ASEAN Journal of Education 4(2): 22-34.
Studiu cu metode mixte (chestionar și interviuri
semistructurate) pentru a examina nivelul de conformitate cu
Politica de protecție a copilului a Departamentului Educației din cadrul
instituției de învățământ catolică din Filipine. Respondenții includ
administrația școlii, profesorii, personalul nedidactic (universitar și
de altă natură) și părinții. Studiul constată conformitatea
deplină în general, cu o defalcare a conformității în anumite domenii
– siguranța și securitatea copilului reflectă cea mai mare prioritate,
în timp ce pregătirea/dezvoltarea personalului reflectă cea mai
mică medie. Interviurile aprofundează constatările, personalul
academic neprofesional raportând că, deși există o conformitate
deplină, există lacune cheie în implementare (inclusiv recrutarea de
personal, sistemul de diseminare a informațiilor și eforturile de
colaborare).
Recomandările includ: 1) mentorat și supraveghere consolidată între
admin; 2) formarea cadrelor didactice și a personalului academic
nedidactic; 3) conștientizarea elevilor asupra procesului; și 4)
conștientizarea părinților și încurajarea de a fi parteneri activi.
Articolul include, de asemenea, o privire de ansamblu asupra protecției
copilului în Filipine și în regiunile Asia și Pacific, mai larg, reglementările
relevante din Filipine și hotărârile ONU privind drepturile omului.
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 5 SELECTAȚI BIBLIOGRAFIA ANOTAȚĂ
2 Politici și linii directoare
Brooks, Jean E. 2006. „Consolidarea rezilienței la copii și tineri:
maximizarea oportunităților prin școli”. Copii și școli 28(2): 69-76.
https://doi.org/10.1093/cs/28.2.69.
Motivul pentru încorporarea dezvoltării rezilienței în
școli și modalități recomandate de a face acest lucru.
Acestea includ: utilizarea programelor de învățământ pentru
a dezvolta competența socială, creșterea relațiilor de îngrijire
în școli, comunicarea așteptărilor ridicate pentru toți elevii
(și afirmarea și sprijinirea muncii lor pentru a le realiza),
maximizarea oportunităților de participare semnificativă prin
strategii de învățare cooperantă, consolidarea capacității școlare
(sprijinul educatorului). sisteme, etc.) și parteneriat cu
familiile și comunitățile (vizite la domiciliu, sesiuni de
educație pentru părinți, servicii la domiciliu). O descriere este, de
asemenea, oferită pentru „școlile cu servicii complete”, care
încorporează o varietate de agenții comunitare pentru a
maximiza disponibilitatea serviciilor (îngrijirea copiilor, angajare
și formare de competențe sociale, servicii de sănătate și sănătate
mintală etc.).
Sunt prezentate recomandări de politici și de advocacy
pentru asistenții sociali (cu luarea în considerare a unei lentile
mai ample de justiție socială).
Cowan, Katherine C., Kelly Vaillancourt, Eric Rossen și Kelly
Pollitt. 2013. Un cadru pentru școli sigure și de succes.
Bethesda, MD: Asociația Națională a Psihologilor Școlii.
www.nasponline.org/schoolsafetyframework.
Cadru creat în comun de Asociația Americană a Consilierilor
Școlilor, Asociația Națională a Psihologilor Școlii, Asociația de
Asistență Socială a Școlilor din America, Asociația Națională
a Ofițerilor de Resursă a Școlilor, Asociația Națională a
Directorilor de Școli Primare și Asociația Națională a Directorilor
de Școli Secundare. Include recomandări de politici pentru
a sprijini siguranța școlii și cele mai bune practici pentru crearea de
școli sigure.
Turnul Crosson, Cynthia. 2012. „Rolul educatorilor în
prevenirea și răspunsul la abuzul și neglijarea copiilor”.
Seria de manuale de utilizare pentru abuz și neglijare a
copiilor. Washington DC:
31 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
Departamentul de Sănătate și Servicii Umane din SUA, Biroul Copiilor. https://
www.childwelfare.gov/pubPDFs/educator.pdf .
Manualul care oferă o bază pentru implicarea
educatorilor în combaterea abuzului și neglijării copiilor –
poate fi folosit și de o serie de alți profesioniști, inclusiv de
servicii de protecție a copilului, sănătate mintală, forțele de
ordine, îngrijirea sănătății și profesioniștii din prima
copilărie. După o privire de ansamblu asupra statutelor
federale relevante, preocupărilor legale și responsabilităților
profesionale ale educatorilor, manualul oferă informații
despre recunoașterea abuzului și neglijenței (inclusiv indicii
academice, familiale și emoționale/psihologice) și despre cum să
discutați atât cu copiii, cât și cu părinții despre această problemă. .
Este oferită o schiță despre cine, ce și unde să raportați, precum
și o prezentare generală a serviciilor de protecție a copilului și
lucruri cheie de luat în considerare atunci când
proiectați un protocol școlar. Manualul conține informații
despre diferite programe de prevenire în școală (concentrate
pe viață, socializare, rezolvarea problemelor și formarea
abilităților de coping, precum și pregătirea pentru parentalitate și
autoprotecție). Prezentare generală a cercetării privind
eficacitatea programului. Studii de caz furnizate pe tot parcursul
manualului.
Opriți violența pentru toți. 2020. Safe to Learn: cadru programatic
global și instrument de evaluare comparativă. https://www.end-
violence.org/sites/default/ files/paragraphs/download/
STL%20Global%20 Programmatic%20Framework_.pdf.
Instrument creat pentru a oferi îndrumări pentru transpunerea
în practică a „Apelului la acțiune” Safe the Learn, inclusiv
evidențierea resurselor tehnice și oferă un cadru sugerat
pentru monitorizare.
Opriți violența împotriva copiilor. „Sigur de învățat: apel la
acțiune”. Accesat la 21 iulie 2021. https://www.end-violence.org/
safetolearn/call .
Declarație de apel la acțiune cu recomandări
specifice pentru național și subnațional
guvernele, inclusiv: implementarea politicilor și legislației;
consolidarea prevenirii și a răspunsului la nivelul școlii;
schimbarea normelor sociale și schimbarea comportamentului;
să investească resursele în mod eficient; și să genereze și să
utilizeze dovezi.
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 5 SELECTAȚI BIBLIOGRAFIA ANOTAȚĂ
Henderson, Cynthia. 2019. Violența și intimidarea în școli: sfaturi pentru
asistenții sociali. Washington, DC: Asociația Națională de Asistență
Socială.
https://www.socialworkers.org/LinkClick.aspx?fil
eticket=5PBcpmVjdYk%3d&portalid=0.
Resursă de la Asociația Națională de Asistență Socială din Statele Unite
ale Americii, care prezintă sfaturi pentru asistenții sociali și studenții
deopotrivă pentru a răspunde și a ajuta la prevenirea violenței și a
agresiunii în cadrul școlii.
Rețeaua inter-agenții pentru educația în situații de
urgență. 2018 Sprijin psihosocial: Facilitarea bunăstării
psihosociale și a învățării socio-emoționale. Notă de orientare.
INEE: New York
Asociația Internațională a Școlilor de Asistență Socială. 2018.
Declarația globală de asistență socială a principiilor etice. New
York: IASSW. https://www.iassw-aiets.org/wp-content/
uploads/2018/04/Global-Social-Work-Statement of-Ethical-
Principles-IASSW-27-April-2018-1.pdf
Principiile Asociației Internaționale a Școlilor de Asistență Socială
pentru practica etică, care subprincipii au fost împărțite pentru
fiecare standard general.
Asociația Națională a Directorilor de Școli Primare. 2008.
Leading Learning Communities: Standards for What Directors Should
Know and Be able to Do, Ediția a doua. Alexandria, VA: NAESP. https://
www.naesp.org/sites/default/ files/resources/1/Pdfs/LLC2-ES.pdf.
Asociația Națională a Asistenților Sociali. 2012.
Standardele NASW pentru asistență socială școlară
Servicii. Washington, DC: NASW. https://www. socialworkers.org/
LinkClick.aspx?fileticket=1Ze4- 9-Os7E%3D&portalid=0.
Standardele Asociației Naționale a Asistenților Sociali pentru Asistența
Socială Școlară începând cu 2021. Principiile directoare din spatele
standardelor sunt reforma educației/școlii; Justiție socială; și
intervenții pe mai multe niveluri. Standardele sunt menite să ofere o
definiție largă a domeniului de aplicare a serviciilor pe care asistenții
sociali din școală trebuie să le ofere, pe care administratorii școlii ar
trebui să le sprijine și pe care elevii și familiile ar trebui să le aștepte.
32 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
Departamentul pentru Copii, Școli și Familii din Marea Britanie.
2010. Protejarea copiilor și recrutare mai sigură în școli. Londra: DCSF.
https:// dera.ioe.ac.uk/11296/2/Safeguarding_Children_ Guidance.pdf
Resurse de învățare pentru personalul școlii.
Asociația Națională a Asistenților Sociali. '8 Etica
Sfaturi pentru asistenții sociali care practică în școli.' Washington DC.
Resursa Asociației Naționale a Asistenților Sociali cu sfaturi
pentru a ghida rezultate etice solide în mediile școlare. Sfaturile
includ: 1) obținerea consimțământului informat; 2) menținerea
confidențialității și a confidențialității; 3) să abordeze raportarea
obligatorie și obligația de a avertiza responsabilitățile; 4) negocierea
conflictelor între politica școlară și etica asistenței sociale; 5)
colaborați cu administratorul școlii pentru a crea o politică privind
rețelele sociale; 6) să asigure gestionarea adecvată a citațiilor
cu considerente etice, juridice și procedurale; 7) evitarea conflictelor de
interese; 8) asigurați-vă că documentația este exactă, la timp și
protejează confidențialitatea clientului.
Asociația Națională a Asistenților Sociali. 2013.
Perspective de practică. „Asistentul social școlar în situații de criză:
abilitățile de drepturi, profesionistul potrivit”. Washington DC. https://
www. socialworkers.org/assets/secured/documents/practice/
schoolsocialworkerincrisis.pdf _
Resursa Asociației Naționale a Asistenților Sociali care evidențiază
rolul și nevoia asistenților sociali din școală, precum și unele dintre
barierele în calea practică (deficite financiare și constrângeri), precum
și subliniază rapoarte adecvate. Resursa subliniază rolul SSW în
răspunsul la situațiile de criză, inclusiv ajutând administratorii și
profesorii, instruirea personalului școlii cu privire la modul de
identificare a elevilor expuși riscului, furnizarea de servicii directe
copiilor și familiilor și recunoașterea semnelor de criză.
Asociația Națională a Asistenților Sociali.
„Actualizarea asistenței sociale în școli: abordarea agresiunii
în școli”. Washington DC.
Resursa Asociației Naționale a Asistenților Sociali cu informații despre
modul în care are loc bullying-ul
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 5 SELECTAȚI BIBLIOGRAFIA ANOTAȚĂ
din ce în ce mai multe online – și abordări tipice pentru gestionarea
agresiunii, inclusiv perspective mai specifice despre ceea ce pot face
asistenții sociali din școală (refuzați
utilizarea etichetelor; abordarea individuală a elevilor; asigura instruire
privind semnele de avertizare; pledează pentru conexiunea elevilor
personalului școlii).
Asociația Națională a Asistenților Sociali.
„Confidențialitate și asistență socială școlară”. Washington
DC.
Resursa Asociației Naționale a Asistenților Sociali care analizează
confidențialitatea și SSW dintr-o perspectivă practică. Explorează
limitele confidențialității, preocupările legale și etice și implicațiile
practicii.
Asociația Națională a Asistenților Sociali. 'The
Contextul social al creării de școli sigure pentru elevi.'
Washington DC.
Resursa Asociației Naționale a Asistenților Sociali care evidențiază
caracteristicile școlilor sigure și apoi evidențiază rolul elevilor,
părinților, familiilor, școlilor și comunităților în realizarea acestor
caracteristici, precum și rolul industriei mass-media și divertismentului
și al industriei locale/de stat. / Guvernul federal.
Fondul Națiunilor Unite pentru Copii. 2019. Linii directoare pentru
consolidarea forței de muncă din serviciile sociale pentru protecția
copilului. New York.
Ghidul oferă îndrumări strategice și practice cu privire la modul
de consolidare a forței de muncă din serviciile sociale pentru
conducerea superioară a UNICEF, echipele de program,
precum și pentru partenerii regionali și naționali care lucrează în acest
domeniu. La nivelul biroului de țară, aceste orientări sunt
relevante pentru cei implicați în consolidarea forței de muncă din
serviciile sociale din toate sectoarele, în special pentru programarea
de protecție a copilului.
Fondul Națiunilor Unite pentru Copii. iulie 2021.
Strategia pentru Protecția Copilului 2021-2030. New York.
Scopul Strategiei de protecție a copilului este de a oferi o viziune
clară și un cadru strategic pentru
Activitatea UNICEF în domeniul protecției copilului pentru deceniul până la
33 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
2030, permițând în același timp flexibilitate pentru ca această activitate
să fie condusă de contexte naționale și regionale și de nevoile locale.
Strategia face referire în mod explicit la rolul critic al forței de muncă
din serviciile sociale pentru a asigura o lume în care
toți copiii sunt liberi de violență, exploatare, abuz, neglijare și
practici dăunătoare. În special, a doua strategie generală de
programare afirmă importanța forței de muncă din serviciile
sociale pentru a sprijini sistemele de protecție a copilului inclusive și
eficiente în prevenirea și răspunsul la încălcările protecției
copilului.
3 Rețele
REȚELE INTERNAȚIONALE
n Federația Internațională a Asistenților Sociali:
https://www.ifsw.org/
n Jurnalul Internațional pentru Asistență Socială: https://
newprairiepress.org/ijssw/
n Un jurnal online gratuit și acum îl publică
Volumul 5, oferă cercetări calitative și cantitative pentru a
sprijini practica bazată pe dovezi.
n Rețeaua internațională de asistență socială școlară: http://
internationalnetwork-schoolsocialwork. htmlplanet.com/
International%20Network/ Index.html Buletinul informativ
lunar electronic al Rețelei Internaționale de Asistență Socială
în Școală a oferit, din 2006, scurte articole de practică
și știri despre asistența socială școlară din întreaga lume
pentru a fi distribuite.
pe plan interna ional prin asocia iile na ionale de
asisten ă socială colară.
REȚELE NAȚIONALE111
n Consiliul american pentru asistență socială școlară:
https://www.acssw.org/
n Asociația americană a consilierilor școlare:
https://www.schoolcounselor.org/
n Asociația pentru asistență socială școlară din Elveția:
http://www.ssav.ch/
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 5 SELECTAȚI BIBLIOGRAFIA ANOTAȚĂ

n Asociația Asistenților Sociali din Școala Maghiară: n Asociația de asistență socială școlară din America:

http://www.miszme.hu/ https://www.sswaa.org/

n Asociația coreeană a asistenților sociali școli: n Asociația de asistență socială școlară din America:

https://www.kassw.or.kr http://www.sswaa.org/

n Societatea coreeană de asistență socială n Asociația de asistență socială școlară din Finlanda:
școlară: http://www.schoolsocialwork.org http://www.talentia.fi/koulukuraattorit/index.php

n Asociația Națională a Directorilor de Școli Primare: https:// n Rețeaua de asistență socială școlară Germania:
www.naesp.org/ http://www.schulsozialarbeit.net
n Asociația Națională a Directorilor de Școli Liceale: n Asociația de asistență socială școlară din Japonia:
https://www.nassp.org/ http://sswaj.org/index2.html

n Asociația Națională a Psihologilor Școlii: https:// n Asistență socială școlară în Liechtenstein:

www.nasponline.org/ http://www.schulsozialarbeit.li/
n Asociația Națională a Ofițerilor de Resurse Școlii: https://
n Asistenți sociali în școli din Noua Zeelandă:
www.nasro.org/
https://www.orangatamariki.govt.nz/working
n Asociația Națională a Lucrătorilor de Sprijin din withchildren/school-programmes/social
Educație: http://www.naswe.org.uk/ workers-in-schools/

n Uniunea Norvegiană a Educatorilor Sociali și Social n Asociația asistenților sociali școli din Suedia: http://
Muncitori, FO: https://www.fo.no www.skolkurator.nu/

UN0579231/
UNICEF/
HTET
©

34 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALA

Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 5 SELECTAȚI BIBLIOGRAFIA ANOTAȚĂ
3 Resurse organizaționale
Opriți violența împotriva copiilor. „Sigur de învățat”. Accesat la 14 iunie 2021.
https://www.end violence.org/safe-to-learn.
Asociatia Nationala a Psihologilor Scolari.
2020. „Model de practică NASP: Îmbunătățirea rezultatelor pentru elevi și școli”.
Accesat la 21 iulie 2021. https://www.nasponline.org/standards-and certification/nasp-
practice-model.
Model de implementare consecventă a serviciilor
psihologice școlare. Site-ul web include politica oficială
NASP, domeniile de practică și principiile organizaționale,
precum și un ghid de implementare.
Nickerson A., Amanda B., Jennifer A. Livingston și Kimberly
Kamper-DeMarco. 2018. „Evaluarea videoclipurilor cu protecția
copilului al doilea pas: un studiu controlat randomizat”. Abuz și
neglijență asupra copiilor 76: 10-22. https://doi.org/10.1016/
j.chiabu.2017.10.001.
Studiu de control randomizat care evaluează efectele
videoclipurilor Unității de protecție a copilului al doilea
pas asupra cunoștințelor părinților, motivației și Unitatea de protecție a copilului – ambele programe de
comunicării auto-raportate cu copilul lor despre sexualitatea copiilor. prevenire și intervenție bazate pe cercetare, care pot fi
abuz. Participanții au fost părinți ai copiilor între 3 și 11
ani din 47 de state (SUA), desemnați aleatoriu fie să
vizioneze videoclipurile al doilea pas, fie videoclipuri
(grupul de control) despre obezitatea copiilor. Grupul
de intervenție a avut creșteri semnificative în cunoștințe
și motivație – nu un efect direct, ci unul mediat:
videoclipurile au crescut cunoștințele care au prezis apoi
motivația, care, la rândul lor, au prezis conversațiile.
Articolul include și informații despre componentele Unității
pentru Protecția Copilului, inclusiv Teoria Motivației Protecției
care stă la baza acesteia.
Al doilea pas. 2014-a. Protecția copilului în școli: o soluție în
patru părți. https://assets.ctfassets.net/ 98bcvzcrxclo/
4AOr3zSfZeuea88CsmiS64/4187e89 47ec39944bfb5e6092a334883/
child-protection-in school.pdf
Resursă al doilea pas care prezintă abordarea lor bazată pe
cercetare, cu patru componente, a copilului din școală
35 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
protec ie. 1) Politici și proceduri: inclusiv o pregătire
solidă pentru administratorii școlii, codul de conduită al
personalului, procedurile de verificare și angajare a
personalului/voluntarilor și politici de raportare a
încălcărilor. 2) Formarea personalului: includerea
profesorilor alături de alți personal. 3) Lecții pentru elevi:
despre abilitățile de siguranță personală, folosind moduri
mai active de predare (modelare, repetiție și întărire) peste
abordări didactice. 4) Educația în familie: să fie realizată de
școli. Include, de asemenea, o prezentare generală a
Unității de protecție a copilului al doilea pas. Articolul
conține numeroase citate de cercetare, precum și date
despre prevalență despre abuzul și neglijarea copiilor, în
și în afara școlii (SUA)
Al doilea pas. 2014-b. Sigur, acceptat și gata de învățat. https://
assets.ctfassets.net/98bcvzcrxc lo/3a6U1e3tPqok4EoAmUIKaK/
5e909b6335f4fb18 e57d680d02530349/safe-supported-and-
ready-to learn-wp.pdf.
Articolul descrie modul de a crea un mediu de învățare sigur
și de susținere, inclusiv centrarea învățării socio-
emoționale prin programul al doilea pas, care include
Unitatea de prevenire a agresiunii în al doilea pas și
utilizate separat. sau în combinație. Articolul oferă, de
asemenea, o prezentare generală a
relația dintre traume complexe, conexiunea școlară și
climatul școlar; oferă o privire de ansamblu asupra
Experiențelor adverse din copilărie și a efectelor acestora,
precum și a stresului traumatic și a răspunsului la stres
toxic.
Al doilea pas. „Unitatea de protecție a copilului: lucrăm
împreună pentru a proteja copiii de abuz”. Accesat la 9 iunie
2021. https://www.secondstep.org/child protection.
Site-ul de prezentare al Unității pentru Protecția Copilului
Second Step – Unitatea pentru Protecția Copilului include
instruire, îndrumare și resurse pentru administratori,
profesori, consilieri și familii. Lecțiile elevilor sunt adecvate
vârstei și sunt concepute pentru învățarea timpurie până la clasa a 5-a.
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 6 NOTE FINALE
NOTE FINALE
1 Global Social Service Workforce Alliance, „Defining the Social Service
Workforce”,<www.socialserviceworkforce. org/defining-social-service-
workforce>, accesat 23 februarie 23 2022.
2 Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, „Protecția copilului
overview', <https://data.unicef.org/topic/child-protection/ overview/>,
accesat la 23 februarie 2022.
3 Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, „Child Protection Strategy 2021-2030”,
New York, iulie 2021.
4 Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, „Guidelines to Strengthen the Social
Service Workforce for Child Protection”, New York, 2019.
5 În special, ODD 4, Ținta 4.a: construirea și modernizarea
facilități educaționale care țin cont de copii, dizabilități și gen și
care oferă medii de învățare sigure, non-violente, incluzive și
eficiente pentru toți. A se vedea: https:// sdg4education2030.org/
the-goal
6 De asemenea, este important să recunoaștem că uneori profesorii
raportează cazuri, dar serviciile de protecție a copilului sunt
depășite deoarece sistemele de protecție a copilului pot avea un
personal insuficient și nu au resurse eficiente pentru a răspunde.
7 De asemenea, este important să sprijinim lucrătorii din serviciile sociale.
Asistenții din serviciile sociale pot fi și se simt izolați lucrând
în școli. Aceștia nu sunt profesori, dar se așteaptă să lucreze
într-un mediu cu obiective educaționale în centrul atenției, care
uneori nu țin cont pe deplin de nevoile de protecție a copilului ale
elevilor și de nevoia de comunicare cu părinții și comunitățile și de
comunicarea acestora.
8 Copiii care cresc în îngrijirea instituțională își pot petrece cea mai mare
parte a copilăriei într-un cadru instituțional, ceea ce creează riscuri
suplimentare pentru dezvoltarea lor și bunăstarea lor socială și
emoțională. Cu toate acestea, aceste setări nu sunt discutate aici,
deoarece ele depășesc domeniul de aplicare al acestei lucrări, care se
concentrează pe școlile de zi obișnuite.
9 La Voyce B. Reid, „Contextul social al creării de școli sigure pentru
studenți”, Actualizare practică pentru copii, familii și școli, Asociația
Națională a Asistenților Sociali, vol. 2, nr. 3, 2002.
10 al doilea pas, Protecția copilului în școli: în patru părți
Soluție, 2014. https://www.cfchildren.org/wp-content/ uploads/
programs/docs/Second-Step_White-Paper_Child Protection-in-
Schools_FA18.pdf
36 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
Al doilea pas, „Sigur, susținut și gata de învățat”, 2014.
Second-Step_White-Paper_Safe-Supported-Ready-to
Learn_FA18.pdf (cfchildren.org)
Vezi și: Safe to Learn, Global Programmatic Framework and
Benchmarking Tool, 2020: „… în măsura în care profesorii și alți membri
ai personalului școlii sunt de obicei primul punct de contact cu copiii
din afara familiilor lor, aceștia au, de asemenea, datoria profesională
de a identifica semnele de avertizare și Răspundeți acolo unde sunt
evidente indicii de violență sau abuz.” Cadrul programatic global
STL_.pdf (end-violence.org)
11 Inter-agency Network for Education in Emergency and The Alliance for
Child Protection in Humanitarian Action, Document de poziție:
Collaboration Across Child Protection in Humanitarian Action and
Education in Emergency, INEE și The Alliance, New York, 2020.
12 Consiliul Europei, „Violence in Schools”, <www.coe.int/en/web/children/
violence-in-schools >, accesat 29 iunie 2021. Vezi Anexă pentru mai
multe informații.
13 Reid, „Contextul social al creării de școli sigure pentru elevi”.
14 Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, „Protecția copilului în
Educational Settings: Findings from Six Countries in East Asia and the
Pacific”, UNICEF EAPRO, Bangkok, 2012.
15 Beddoe, Liz, Irene De Haan și Eileen Joy, „Dacă ați putea schimba două
lucruri: asistenții sociali din școli vorbesc despre ceea ce ar putea
îmbunătăți răspunsurile școlilor la abuzul și neglijarea copiilor”, Aotearoa
New Zealand Social Work, vol. 30, nr. 1, 3 aprilie 2018, p. 45–57.
16 Pentru a promova sănătatea mintală în mod eficient, există dovezi
puternice că școlile trebuie să folosească o „întreaga școală”.
abordare'. Aceasta modelează contextele sociale care promovează
sănătatea mintală și care oferă un fundal al măsurilor de prevenire a
tulburărilor de sănătate mintală. În acest context, țintirea celor cu nevoi
speciale și munca serviciilor de specialitate poate fi mult mai eficientă.
Școlile trebuie să utilizeze modele pozitive de sănătate mintală,
care pun accent pe bunăstare și competență, nu doar pe boală.
Acest lucru va ajuta la depășirea problemelor de stigmatizare și
negare și va promova ideea sănătății mintale ca „trebarea tuturor”.
Cele mai eficiente programe din școli care abordează sănătatea
mintală au următoarele caracteristici:
• Ele oferă un fundal de furnizare universală pentru a promova sănătatea
mintală a tuturor și apoi îi vizează în mod eficient pe cei cu nevoi
speciale.
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 6 NOTE FINALE
• Sunt multidimensionale și coerente.
• Ei creează climaturi de susținere care promovează căldura, empatia,
așteptările pozitive și limitele clare.
• Ei abordează problemele de sănătate mintală devreme când se
manifestă pentru prima dată și apoi adoptă o abordare de
dezvoltare pe termen lung, care nu așteaptă răspunsuri
imediate.
• Ele identifică și vizează grupurile vulnerabile și expuse riscului și ajută
oamenii să dobândească abilitățile și competențele care stau la
baza sănătății mintale.
• Implica utilizatorii finali și familiile acestora în moduri care
încurajează sentimentul de proprietate și participare și oferă
instruire eficientă pentru cei care conduc programele, inclusiv
ajutându-i să-și promoveze propria sănătate mintală.
Extras din Weare, Katherine și Wolfgang Markham. „Ce știm
despre promovarea sănătății mintale prin școli?” Promovare &
Educație 12, nr.
3–4 (septembrie 2005): 118–22. https://doi.org/10.1177/10
253823050120030104.
17 Al doilea pas, „Sigur, susținut și gata de învățat”.
18 Cowan, Katherine C., et al., A Framework for Safe and Successful
Schools, National Association of School Psychologists, Bethesda,
2013.
19 Strategia UNICEF pentru Protecția Copilului 2021-2030, p.29,
extras din Tabelul 2, „Responsabilitățile altor sectoare pentru obținerea
rezultatelor privind protecția copilului”.
20 Sursa: Rețeaua inter-agenții pentru educație în
Situații de urgență și Alianța pentru Protecția Copilului în
Acțiuni Umanitare, Fără Educație, Fără Protecție (document de
probă), INEE și The Alliance, New York, 2021.
Vezi, de asemenea, Huxtable, Marion, „A Global Picture of School
Social Work in 2021”, International Journal of School Social Work, care
urmează să apară în 2021.
A se vedea, de asemenea, Baron, E. James, Ezra G. Goldstein și Cullen
T. Wallace, „Suffering in Silence: How COVID-19 school closures
inhibit the reporting of child maltreatment”, Journal of Public
Economics, vol. 190, octombrie 2020.
21 Ibid
22 Sursa: Banca Mondială, „Mission: Recovering education in 2021”, Brief, 30
martie 2021, <www.worldbank.org/en/topic/education/brief/
mission-recovering-education in-2021>, accesat la 21 iulie 2021.
23 Studiu de caz ob inut de la biroul de ară UNICEF din Coasta
de Filde
37 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
24 UNICEF, „Protecția copilului în medii educaționale: constatări din șase țări din Asia
de Est și Pacific”, 2012. https://www.unicef.org/eap/reports/child-
protection educational-settings
25 A se vedea, de exemplu, ODD 4.a: Construirea și modernizarea facilităților
educaționale care să țină cont de copii, dizabilități și gen și să ofere medii de
învățare sigure, non-violente, incluzive și eficiente pentru toți. <https://
sdgs.un.org/goals/goal4>
26 Al doilea pas, „Sigur, susținut și gata de învățat”.
27 National Association of Social Workers, NASW Standards for School Social
Work Services, Washington, DC, 2012.
A se vedea, de asemenea, Issurdatt, Sharon, „The School Social
Worker in Crisis Situations: The Right Skills, The Right Professional”,
Practice Perspectives, National Association of Social Workers,
Washington DC, aprilie 2013.
28 Ibid.
29 Inter-agency Network for Education in Emergency and The Alliance for
Child Protection in Humanitarian Action, Document de poziție:
Collaboration Across Child Protection in Humanitarian Action and
Education in Emergency, INEE și The Alliance, New York, 2020.
30 Adaptat și extras din UNICEF, „Protecția copilului în contexte educaționale:
constatări din șase țări din Asia de Est și Pacific”.
31 Ibid.
32 Reid, „Contextul social al creării de școli sigure”.
33 Școli prietenoase copiilor oferă o abordare similară (vezi caseta de text Școli
prietenoase copiilor din această secțiune). A se vedea, de exemplu,
Orkodashvili, Mariam, „Educație de calitate prin școli prietenoase
cu copiii: alocare de resurse pentru protecția drepturilor copiilor”,
Jurnalul Român pentru Educație Multidimensională, vol. 5, nr. 1, iunie
2013, p. 101-109. Alte inițiative care promovează protecția integrată
a copilului și programarea educațională includ Abordarea comună
Salvați copiii în siguranță pentru școli; Spațiile de învățare și vindecare
sigure ale Comitetului Internațional de Salvare și Programul de
învățare mai bună al Consiliului Norvegian pentru Refugiați.
Provocarea cu cele mai multe dintre aceste inițiative este că nu
includ un rol distinct al forței de muncă în serviciul social, care este
esențial în special pentru a asigura căi eficiente de trimitere și
urmărire. O platformă regională de învățare a Consiliului Norvegian
pentru Refugiați (NRC) din iunie 2021 a evidențiat că în multe
ministere ale educației „există o lipsă generală de înțelegere a
importanței bunăstării și a conexiunii acesteia cu învățare. În multe
cazuri, sănătatea mintală și bunăstarea psihosocială este considerată
un lux și este considerată o parte neesențială a educației unui copil.”
„Bariere și oportunități pentru integrarea PSS în
educație.” (PowerPoint împărtășit de Camilla Lodi, consilier regional
de asistență psihosocială la Biroul regional din Orientul Mijlociu
al NRC.
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 6 NOTE FINALE
34 Cowan și colab., Cadrul pentru școli sigure și de succes.
35 Ibid.
36 Adaptat și extras din UNICEF, „Protecția copilului în
Setări educaționale: constatări din șase țări din est
Asia și Pacific'
37 Cowan și colab., Cadrul pentru școli sigure și de succes
38 Consultați secțiunea 7 pentru mai multe informații despre implicarea
copiilor, familiilor și comunităților.
39 Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, Acțiune pentru a pune capăt violenței împotriva
copiilor în școli. „Review of Program Interventions Illustrating Actions to
Address Violence against Children in and around Schools”, 2021, pagina 22. <
https://www.unicef.org/documents/action-end-violence against-children-schools>
40 Extras și adaptat din Națiunile Unite pentru copii
Fond, „Protecția copilului în medii educaționale: constatări din șase țări
din Asia de Est și Pacific”, UNICEF EAPRO, Bangkok, 2012.
41 Adaptat și extras din UNICEF, „Protecția Copilului în
Setări educaționale: constatări din șase țări din est
Asia și Pacific'
42 Notă despre pedepsele corporale în școli: În timp ce mult
s-au înregistrat progrese, legea în multe țări autorizează încă pedepsele
violente asupra copiilor în școli, de multe ori chiar precizând cum trebuie
aplicată, iar eforturile de a o interzice sunt uneori întâmpinate cu o
opoziție puternică din partea profesorilor și părinților. În prezent, există
64 de țări în care pedeapsa corporală este în prezent legală în școli.
Vedeți https://endcorporalpunishment.org/schools/
43 64 de țări nu au interzis încă pedepsele corporale în școli, din datele extrase
la 8 septembrie 2021: https://endcorporalpunishment.org/
countdown/
44 Pasul al doilea, Protecția copilului în școli.
45 Zamora, Karen L. și Dennis V. Madrigal, „Child
Respectarea politicii de protecție într-o instituție de învățământ
catolică”, ASEAN Journal of Education, vol. 4, nr. 2, ianuarie 2018, p.
22–34.
46 Pasul al doilea, Protecția copilului în școli
47 Ibid. A se vedea, de asemenea, Buckleya, Helen și Kathryn McGarry, „Protecția
copilului în școlile primare: O contradicție în termeni sau o oportunitate
potențială?”, Irish Educational Studies, voi. 30, nr. 1, 23 martie 2011, p.
113-128. De asemenea, este important să recunoaștem că uneori
profesorii raportează cazuri, dar serviciile de protecție a copilului sunt
depășite, deoarece sistemul de protecție a copilului este de obicei
insuficient de personal și nu are suficiente resurse necesare pentru a
răspunde.
48 UNICEF, „Review of Program Interventions to Address Violence against
Children in Schools”, pagina 32.
38 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
49 Cowan et al., Cadrul pentru școli sigure și de succes
50 Raportul biroului de țară al UNICEF în Cambodgia.
51 Vezi de exemplu Wicki, Werner, Roland Kunzle și
Marianne Mueller, „Sarcinile și impactul asistenței sociale școlare în
Elveția, așa cum sunt percepute de profesori, directori și asistenți sociali
școlari – O analiză pe mai multe niveluri”, Jurnalul Internațional
de Asistență Socială școlară, vol. 5, nr. 2, 2020, articolul 3: „În general,
profesorii și directorii au avut tendința să subestimeze efectele asistenței
sociale școlare, implicând un anumit potențial de a destabiliza
colaborarea lor cu asistenții sociali din școală.” A se vedea, de asemenea,
Daftary, Ashley-Marie Hanna, „Prioritizing School Social Workers’ Roles
and Responsibilities to Combat Oppression in K-12 Schools:
Perspectives from educators with anti-opressive orients”, International
Journal of School Social Work, vol. 5, nr. 2, 2020, articolul 7.
52 National Association of Social Workers, NASW Standards for School Social
Work Services. Vezi și Issurdatt, „Asistentul social școlar în situații de
criză.
53 Issurdatt, „Asistent social școlar în situații de criză”
54 Ibid.
55 Extras și adaptat din Ministerul Educației din Ecuador. Protocoale și căi
de acțiune împotriva situațiilor de violență depistate sau comise
în sistemul educațional. A treia editie. 2020. https://
educacion.gob.ec/wp-content/uploads/downloads/2020/04/
Protocolos-situaciones-de-violencia . pdf
56 Daftary, „Prioritizarea rolurilor asistenților sociali din școală”
57 Ibid.
58 Huxtable, Marion, „O imagine globală a asistenței sociale școlare în 2021”,
Jurnalul internațional de asistență socială școlară, care va apărea
în 2021: „Este necesar să susținem o fișă cuprinzătoare și precisă a
postului și să ne asigurăm că aceasta este implementată. De
asemenea, trebuie să se lucreze la personal adecvat, condiții de
muncă și salariu, altfel programul poate fi nereușit sau chiar
dăunător.”
59 Beddoe, De Haan și Joy, „Dacă te-ai putea schimba
Doua lucruri'
60 Daftary, „Prioritizarea rolurilor asistenților sociali din școală”
61 Huxtable, Marion, Cynthia A. Sottie
Ulzitungalag, „Asistență socială și educație”, cap. 14 în The Sage
Handbook of International Social Work, editat de Karen Lyons et al.,
eds., Sage Publications, Londra, 2012, pp. 232-248. Genesis-AOM http://
genesis-aom.org.mn/ school-social-worker-professional-development
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 6 NOTE FINALE
62 Huxtable, Marion, „O imagine globală a asistenței sociale școlare în 2021. A
se vedea anexa pentru o prezentare generală a asistenței sociale școlare.
programe la nivel global.
63 Harris, Belinda, International School-Based Counselling: A scoping report,
Asociația Britanică pentru Consiliere și Psihoterapie, Lutterworth, Marea
Britanie, 2013.
64 Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, „Barefoot Social
Lucrători”, Fișă informativă, <www.unicef.cn/media/10066/file/Factsheet:
%20Barefoot%20Social%20Workers . pdf>, accesat 20 iulie 2021;
Alianța Globală a Forței de Muncă a Serviciului Social, „Para
Professionals in the Social Service Workforce: Guiding Principles,
Functions and Competencies - Ediția a 2-a”.
65 Safe to Learn, Studiu de diagnosticare a eforturilor naționale de
prevenire și răspuns la violența în școlile din Iordania, Safe to Learn:
New York, 2021.
66 Issurdatt, „Asistent social școlar în situații de criză”.
67 Cowan et al., Cadrul pentru școli sigure și de succes. A se vedea, de
asemenea, NASW, Standarde pentru serviciile de asistență
socială școlară.
68 Fondul Națiunilor Unite pentru Copii. Orientări pentru
Consolidarea forței de muncă din cadrul Serviciului Social pentru
Protecția Copilului. New York, 2019
69 UNICEF, „Protecția copilului în medii educaționale: constatări din șase țări din
Asia de Est și Pacific”
70 UNICEF, „Review of Program Interventions to Address Violence against
Children in Schools”, pagina 59.
71 Rețeaua inter-agenții pentru educația în situații de urgență,
Sprijin psihosocial: Facilitarea bunăstării psihosociale și a învățării socio-
emoționale, Notă de orientare, INEE, New York, 2018.
72 NASW, Standarde pentru serviciile de asistență socială școlară
73 UNICEF, „Review of Program Interventions to Address Violence against
Children in Schools”, pagina 31.
74 NASW, Standarde pentru serviciile de asistență socială școlară
75 INEE, Suport psihosocial
76 Laura Scholes et al., „Rolul profesorilor în programele de prevenire a
abuzului sexual asupra copiilor: implicații pentru educația
profesorilor”, Australian Journal of Teacher Education, vol. 37, nr. 11, 1
noiembrie 2012.
77 NASW, Standarde pentru serviciile de asistență socială școlară. Vezi și
Huxtable, „Imaginea globală a asistenței sociale școlare”.
78 Pasul al doilea, Protecția copilului în școli
39 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
79 Bryk, Anthony S. și Barbara Schneider, „Încrederea în școli: o resursă de bază
pentru reforma școlară”, Educational Leadership, voi. 60, nr. 6, martie 2003,
p. 40–45.
80 Van Maele, Dimitri, Patrick B. Forsyth și Mieke Van
Houtte, eds., Trust and School Life, Dordrecht, Springer Olanda, 2014.
81 Ryan, Gray, „4 Ways Trust Enhasses Performance
în coli,' Growth Coaching International, <www.
growcoaching.com.au/articles-new/4-ways-trust enhances-
performance-in-schools?country=au>, accesat 29 iunie 2021.
82 Reid, „Contextul social al creării de școli sigure”
83 Ibid.
84 Al doilea pas, sigur, susținut, gata de învățat.
85 NASW, Standarde pentru serviciile de asistență socială școlară.
86 Reid, „Contextul social al creării de școli sigure”.
87 Brooks, Jean E., „Consolidarea rezistenței la copii și tineri: maximizarea
oportunităților prin școli”,
Copii și școli, vol. 28, nr. 2, 1 aprilie 2006, p.
69–76.; La Voyce B. Reid, „Contextul social al creării de școli sigure pentru
elevi”, Actualizare practică pentru copii, familii și școli, Asociația Națională
a Asistenților Sociali, vol. 2, nr. 3, 2002.; Al doilea pas, „Protecția copilului
în școli: o soluție în patru părți”, 2014.; Scholes, Laura și colab.,
„Rolul profesorilor în programele de prevenire a abuzului sexual asupra
copiilor: implicații pentru educația profesorilor”, Australian Journal of
Teacher Education, vol. 37, nr. 11, noiembrie 2012, p. 104-131.
88 Safe to Learn, Global Programmatic Framework.
89 Cowan și colab., Cadrul pentru școli sigure și de succes.
90 UNICEF, „Protecția copilului în medii educaționale: constatări
din șase țări din Asia de Est și Pacific”.
91 INEE, Suport psihosocial.
92 UNICEF, „Strategia de protecție a copilului 2021-2030”.
93 Pasul al doilea, Protecția copilului în școli.
94 Reid, „Contextul social al creării de școli sigure”.
95 Ibid.
96 UNICEF, „Protecția copilului în medii educaționale: constatări din șase țări din
Asia de Est și Pacific”.
97 Ministerul Regal Norvegian al Copiilor, Egalității și Incluziunii Sociale, Consiliul
Europei și Reprezentantul Special al Națiunilor Unite al Secretarului
General pentru violența împotriva copiilor, Tackling Violence in
Schools: High level expert meeting, Meeting report, Oslo, 2011.
Machine Translated by Google
SECȚIUNEA 6 NOTE FINALE
98 Safe to Learn, Global Programmatic Framework.
99 Asociația Internațională a Școlilor de Asistență Socială, Global
Declarația de asistență socială a principiilor etice, 2018.
100 NASW, Standarde pentru serviciile de asistență socială școlară.
101 Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, O
abordare bazată pe comunitate în operațiunile UNHCR, UNHRC,
Geneva, 2008.
102 Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, „Basat pe drepturile omului
Approach to Programming”, 31 octombrie 2011, <https://sites. unicef.org/
policyanalysis/rights/>, accesat la 20 iulie 2021.
103 UNHRC, Abordare bazată pe comunitate.
104 Lisa Pattoni, „Strengths-Based Approaches for Working with
Individuals”, Iriss, 1 mai 2012, <www.iriss.org.uk/resources/insights/
strengths-based-approaches-working individuals>, accesat la 20 iulie
2021.
40 LUCRĂTORI DE SERVICII SOCIALE ÎN SCOALĂ
105 UNHRC, Abordare bazată pe comunitate.
106 NASW, Standarde pentru serviciile de asistență socială școlară.
107 Reid, „Contextul social al creării de școli sigure”.
108 Extras și adaptat din Huxtable, „Global Picture of School Social Work”.
109 Ibid.
110 Bibliografia adnotată conține o selecție de
surse relevante, mai degrabă decât o privire de ansamblu completă.
De asemenea, nu toate sursele citate în document sunt incluse în
bibliografia adnotată.
111 Cele mai multe dintre aceste rețele au fost găsite prin intermediul
Huxtable, Marion, „O imagine globală a asistenței sociale școlare
în 2021”, Jurnalul internațional de asistență socială școlară, care
va apărea în 2021.
VISHWANATHAN
UN0280984/
UNICEF/
©
Machine Translated by Google

Credite foto de copertă: © UNICEF/UNI170331/Mawa

Publicat de UNICEF
3 United Nations Plaza
New York, NY 10017

E-mail: childprotection@unicef.org Site:

www.unicef.org

© Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)

martie 2022