Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
şi educaţia familiei
1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE
2. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ÎN
INTERVENŢIA
SOCIOEDUCAŢIONALĂ
3. TIPURI DE TERAPIILE ÎN
SITUAŢII DE CRIZĂ
1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE
Şcoala are un rol foarte important în formarea copilului
şi, de ce nu, şi a părinţilor, printr-o comunicare
permanentă între profesori şi părinţi.
Cele două autorităţi prezente în viaţa copilului îşi pun
avem în vedere
asumarea
misiunii de a
la nivelul de stimula
informare şi atitudinea
abilitare cu proactivă a
privire la părinţilor, de
responsabilităţil continuă
Nu ne referim e care le revin. informare şi
la nivelul de perfecţionare în
studii al această dificilă
acestora, “meserie”.
• Pentru îndeplinirea funcţiei fundamentale
a familiei, cea de securizare a copilului, şi
a rolului său socializator, finalitatea părinţilor
definitorie a educaţiei părinţilor constă în
formarea conştiinţei educative a acestora,
Educaţia
conştiinţa necesităţii unui efort continuu
pe măsura evoluţiei nevoilor, inclusiv a
nevoilor de educaţie ale copilului.
• contribuie la emanciparea socială Educaţia părinţilor
şi spirituală a acestora.
• are în vedere acele acţiuni îndreptate spre
părinţilor
exersarea funcţiei educative şi spre dezvoltarea familiei şi a
unor practici eficiente de comunicare şi de
interacţionare în familie.
Educaţia
Educaţia părintilor este o problemă care
ar trebui să preocupe mai mult autorităţile
şi şcolile să se preocupe de organizarea şi
sprijinirea unor activităţi, de tipul
cursurilor, seminariilor oferite gratuit
pentru formarea părinţilor.
Sprijiul pe care
şcoala îl poate problemelor de zi cu zi).
acorda familiei, în • instrumental (de rezolvare a
cadrul
parteneriatului
situaţii);
dintre ele, se şi interpretare a propriei
manifestă în • informaţional (de înţelegere
creşterea şi criticaţi sau condamnaţi);
educarea copilului.
Hermans, 1997: liberă a emoţiilor, fără a fi
identifică trei • emoţional (de exprimare
forme de sprijin
pentru familie:
Conceptul de parteneriat educaţional are semnificaţii
teoretice şi practice tot mai vaste.
informative;
formative (educative şi de
consiliere);
de orientare;
terapiile;
sprijin material.
• spre autoritatea tutelară, cabinete psihologice, familiale
dispensare, policlinici, cabinete logopedice, relaţiilor
consilierea cuplului, decizii şi acţiuni în părinţilor şi
momente cheie ale formării şi dezvoltării Orientarea
copiilor etc.
• sunt de două tipuri: educaţia părinţilor (pentru autocunoaştere şi
autoanaliză, dezvoltarea atitudinilor şi practicilor parentale,
responsabilizare, comunicare eficientă, uşurarea procesului decizional,
formative
rezolvarea conflictelor dintre generaţii etc.) şi consilierea
psihopedagogică a părinţilor (pentru schimbarea percepţiilor, ideilor,
Activităţile
atitudinilor, formarea de abilităţi şi deprinderi utile în rezolvarea
situaţiilor dificile).
• constau în transmiterea de informaţii despre: educaţie,
sănătate, activităţi şi rezultate şcolare, managementul informative
timpului, resurse pentru petrecerea timpului liber, Activităţile
abilitare practică generală, finanţe, piaţa muncii,
profesii, tradiţii, obiceiuri, religie, juridic etc.
3. TIPURI DE TERAPIILE ÎN SITUAŢII
DE CRIZĂ
Sprijinul social
În funcţie de modul de relaţionare, grupare
şi antrenare a beneficiarilor:
Activităţi de
Activităţi cu un
intervenţie
părinte şi copilul
personalizată sau
acestuia;
faţă în faţă;
Activităţi în grupuri
Activităţi în grupuri
mari de părinţi
mici de părinţi, uniţi
pentru dezbaterea
de interese, probleme
unor teme, probleme
comune;
etc.
După timpul acordat intervenţiilor, s-a
făcut următoarea distincţie:
Activităţi periodice;
Activităţi individuale de
consiliere sau informare;
Programe socioeducaţionale
de durată mai lungă sau mai
scurtă.
Ecaterina Vrăsmaş în opera citată, enumeră
următoarele argumente în favoarea acţiunilor de
educaţie a părinţilor: