LACUL NATRON

Pești Maria-Cristina
Clasa- a XI-a F
 Lacul Natron este un lac sărat situat în nordul Tanzaniei,
aproape de granița cu Kenya, în ramura de est a Riftului African.
Numele lacului nu este întâmplător, natronul este un mix natural între
carbonat de sodiu și bicarbonat, împreună cu mici cantități de sulfat de
sodiu și sare. Această substanță a ajuns aici din cauza erupțiilor
vulcanice din apropiere. Fiind bogat în carbonat de sodiu decahidrat,
orice ființă care atinge apa lacului se transformă în stană de piatră. De-
a lungul timpului, lacul Natron a dat naștere unor creaturi statuare
calcificate. Concentrația mare de sare, mono carbonat și bicarbonat de
natriu, provenite din cenușa vulcanului Kilimanjaro, a transformat
lacul într-o pată roșie inospitalieră.

Specialiștii de la Apalachian State University, din Carolina de

Nord, au explicat că, odată intrate în apă, substanțele se lipesc de corp
și provoacă o stare de disconfort, o arsură de care animalele încearcă
să scape scăldându-se din nou în apele lacului. Substanțele adunate se
usucă și transformă animalele în statui prăfuite, dar mobile. De fapt,
procesul prin care trec este fenomenul natural cel mai apropiat de
mumificarea egipteană, pentru care erau utilizate aceleași substanțe.
În ciuda efectelor sale letale, lacul continuă să exercite o atracție
irezistibilă pentru păsări. Se presupune că suprafața deosebit de
strălucitoare a lacului, le induce în eroare, „deturnându-le” de la ruta
de zbor inițială.
 Temperatura lacului poate ajunge la 60° C, și în funcție de
precipitații, alcalinitatea poate ajunge la un pH de 9 - 10.5 (aproape la
fel de alcalin ca amoniacul).
Tanzania este singurul loc din lume în care poate fi regăsit un astfel
de lac, cu o concentrație de substanțe provenite din erupțiile vulcanice
acumulate în vecinătatea sa, care ucide și transformă în „stane de
piatră”, păsările ce ating suprafața apelor sale, conservându-le într-o
formă aproape perfectă, asemenea unor exponate dintr-un muzeu
lugubru.
Culoarea lacului este caracteristică celor în care apar rate foarte
ridicate de evaporare. Apa se evaporă în timpul sezonului uscat iar
nivelul de salinitate crește până la punctul în care microorganismele
iubitoare de sare încep să prospere. Astfel de organisme
halofile includ unele cianobacterii (alge albastre-verzi), care își
procură propria lor hrană prin fotosinteză precum plantele. Culoarea
roșiatică a lacului este rezultatul fotosintezei, cianobacteriile
producând un pigment roșu. Crusta de sare alcalină de pe suprafața
lacului este, de asemenea, de multe ori de culoare roșie sau roz,
produsă de microorganismele care trăiesc acolo.
Temperatura ridicată (până la 60° C) și conținutul ridicat și foarte
variabil de sare a nu permit un trai normal al animalelor sălbatice. Cu
toate acestea, este un habitat important pentru păsările flamingo și este
casa unor alge endemice, nevertebrate iar în jurul marginilor trăiesc
chiar pești care pot supraviețui în salinitatea apei de la marginea
lacului.
Referințe
Lacul Natron - Wikipedia

Lacul morţii: Apa care transformă orice vietate în stană de piatră (omofon.com)