Analiza unui corp de apa

Lacul Sfânta Ana

Creat de Marcu Marcela Catalina

An I , GT,id
INTRODUCERE
Lacul Sfânta Ana este una dintre cele mai importante atracţii naturale ale
Ţinutului Secuiesc, totodată fiind unicul lac din Europa Central-Estică format pe
fundul craterului unui vulcan stins,unul dintre cele două aflate în masivul
Ciomatu, situat în partea sudică al masivului vulcanic Harghita, în timp ce în
celălalt crater se află Tânovul Mohoş.
Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 949-950 m şi este situat pe teritoriul
Rezervaţiei Naturale Mohoş.
 DESCRIERE
Masivul Ciomatu aparţine arcului vulcanic al Carpaţilor Orientali, care s-a format pe
extremitatea nordică respectiv estică a depresiunii colinare a Transilvaniei ca rezultatul
unei activităţi vulcanice intense din perioada terţiarului. Masivul Ciomatu dispune de o
construcţie vulcanică în centrul căreia se identifică două cratere-gemene. Perioada
erupţiei celei mai recente a fost identificată cu 10.700 ani în urmă.
Albia Lacului Sfânta Ana comparată cu formele conice regulate ale lacurilor
vulcanice, formată pe o etapă rapidă de încărcare este caracterizată de o înclinaţie relativ
mică pe suprafeţe mari. Totodată ca o consecinţă a formării rapide a lacului s-a redus
adâncimea medie şi maximă a apei, respectiv suprafaţa şi perimetrul lacului.
Localizarea Lacului Sf. Ana
 Lacul are o formă aproximativ circulară, având lungimea de 620 m şi
lăţimea de 464 m. Suprafaţa lacului este de 19,5 ha, adâncimea maximă de
6,1 m (Pál Zoltán, 1999)
• Vulcanismul este de origine neogenă, dar se constată o scădere a vârstei acestuia pe direcţia
nord-sud astfel încât masivul Harghita are vârsta cea mai mica, motiv pentru care aparatul
vulcanic din acest masiv este cel mai bine conservat.
• Unele urme ale activităţii vulcanice din acest masiv se regăsesc şi pe malul drept al Oltului,
prin Murgul Mare şi Murgul Mic. În partea centrală a munţilor Harghita se găseşte masivul
Ciomad, în vârful căruia există două caldere: una complet colmatată şi transformată în
Tinovul Mohoş şi celălaltă, parţial colmatată ce adăposteşte Lacul Sfânta Ana.
• Structura masivului Ciomad este destul de simplă, topiturile magmatice din focarele de
adâncime au străpuns stratul de fliş terţiar carpatic ajungând la suprafaţă şi dând naştere
unor formaţiuni conice, dintre care numai cele centrale au evoluat până la faza de erupţie,
generând atât un imens volum de material piroclastic cât si formaţiuni alcătuite din magmă
amfibol-biotit-dacitică.
 Vârsta lacului Sfânta Ana nu a fost încă determinată cu exactitate. diverşii cercetători
situând ultimele erupţii 32 ka şi 10.5 ka sau chiar 9.8 ka .
Studiile palinologice au permis reconstituirea evoluţiei acestui lac, începând cu stadiul de
turbărie şi lac puţin adânc acum circa 9,8 – 8,8 ka, urmat de o perioadă de acumulare continuă de
apă pluvială şi de creştere a nivelului apei până la valoarea maximă de 12 metri datată 2,7 – 0,7 ka,
atunci când lacul Sf. Ana a avut un caracter puternic oligotroph.
Lacul Sf. Ana este alimentat exclusiv din precipitaţii, gradul de mineralizare al apei fiind din
acest motiv extrem de scăzut. Iarna, lacul este acoperit cu un strat de gheaţa de până la 1 m.
Alternanţa ingheţ-dezgheţ ca şi eutofizarea sa sunt condiţii favorabile formării varvelor, fapt încă
neevidenţiat de alţi cercetători, dar care merită să fie studiat cu atenţie.
 De pe marginea craterului, 13 pâraie cu caracter temporar, formate în urma averselor, aduc apa şi
pietrişul în lac. Lacul este alimentat din apă de ploaie şi din apa rezultată în urma topirii zăpezilor.
Pe marginea nordică şi pe cea vestică a început procesul de sedimentare a lacului, fundul lacului fiind
acoperit de un strat de nămol din ce în ce mai gros. Adâncimea lacului măsoară în prezent 6,5 m în
punctul cel mai adânc.
Pe timp frumos, mai ales fără vânt, se pot observa bule de gaz, care se ridică de pe fundul lacului
și care sunt de fapt manifestări ale activității post-vulcanice. În partea de nord, nord-est a lacului se
poate observa un strat de turbă plutitoare care are o grosime de aproximativ un metru.
 Precipitaţiile atmosferice se acumulează în partea inferioară a pâlniei, apa se scurge
în pământ, iar mai târziu apare în formă de izvoare în partea exterioară a vulcanului.
Cantitatea de precipitaţii pe lac este de 600–700 mm/an, apa care curge de pe pante
este de 1000–1500 mm, iar evaporarea apei este de aproximativ 500 mm. În consecinţă,
nivelul apei ar trebui să crească cu 0,5 milimetri pe an, dar scade datorită scurgerilor
subterane .
Peste câteva decenii, probabil va ajunge să aibă soarta fostului Lac Mohoş, în locul său
nu va rămâne altceva, decât o mlaştină. În partea de nord, nord-vest a malului lacului a
început umplutura, fundul aici este acoperit cu nămol gros, întunecat, astfel încât
scăldatul a devenit interzis!
 Flora si fauna

Habitatul lacului este destul de sărăcăcios, datorită

conţinutului redus de minerale. În părţile malului cu
nămol şi trestie trăiesc şerpi de iarbă, tritoni cu creastă,
ploşniţe şi raci inferiori. Somnul pitic a fost introdus
artificial.
Zona este cunoscută astăzi pentru urşi, care se pot
vedea aproape în fiecare seară. Sunt atât de obişnuiţi cu
prezenţa oamenilor încât se aproprie foarte tare de
coşurile de gunoi din staţiune, ba chiar şi de oameni. De
aceea, plimbările de seară nu prea sunt recomandate în
zonă, dacă există o modalitate, trebuie să evităm
plimbările în întuneric, iar dacă este necesar, atunci s-o
facem cu o atenţie sporită.
 Pe malul lacului trăieşte o specie
de raţă (Anas acuta) care preferă
stratul de turbă de suprafaţă
acoperit cu arbuşti. Conform
descrierilor în anii 1908 şi 1940 a fost
colonizat o nouă specie: somnul
pitic din America.
Între timp această colonie s-a
micşorat dar a reuşit să
supravieţuiască, astfel încât din ce în
ce mai multe studii actuale fac
referire la existenţa lor.
 În interiorul craterului se
evidenţiază cu o claritate .
deosebită fenomenul inversiunii
vegetaţiei: împrejurimea malului
este populată îndeosebi de
asociaţii de moli, iar pe crestele cu
expunere estică şi sudică găsim
asociaţii mixte – fag şi carpen.
Acest fenomen se datorează
îndeosebi microclimei mai reci şi
umezi din interiorul craterului.
Despre acest lac exista si unele legende si “ciudatenii”
• Doi tineri trebuiau să se căsătorească. Fata,
pe nume Ana, care urma să devină soție, nu
dorea acest lucru deoarece părinții o
obligau să se căsătorească numai pentru a
pune mâna pe averea tânărului, care era
destul de necioplit în ale măritișului.În
seara nunții, mireasa a fugit și s-a aruncat
în acest lac, trupul ei neînsuflețit nefiind
găsit nici în ziua de astăzi.
• Din această cauză lacul poartă numele
acelei fete. În fiecare an, de hramul Sf. Ana,
lacul este sfințit de către mitropolie.
• Localnicii de aici nu au nevoie de
prognoze meteo. În muntele de lângă lac s-au
format, de-a lungul timpului, două fisuri.
Localnicii spun că dacă aerul emanat de
acestea pişcă la nas atunci este semn de
furtună.
• Dacă nu se întâmplă acest lucru, este semn
de vreme frumoasă. Fenomenul are şi o
explicaţie ştiinţifică. În munte mai există încă
o activitate post-vulcanică care este extrem de
sensibilă la schimbările din atmosferă.
Când presiunea atmosferică scade,
gazele, precum bioxidul de carbon şi sulful,
urcă spre suprafaţă şi inundă fisurile cu un
miros înţepător, semn că vine ploaia.
 Concluzii

Lacul Sfânta Ana este singurul lac de crater vulcanic existent în prezent în Europa
Centrală și de Est; totodată, este un loc unde natura și bunul-simț uman par să existe…
împreună. Un crater vulcanic acoperit de păduri de amestec fag/ molid/ brad, având un
lac în care se oglindește peisajul.

Se poate afirma că calitatea apei lacului Sfânta Ana s-a deteriorat vizibil în ultimul
deceniu din cauza înmulţirii în masă a algelor verzi, favorizată mai ales de creşterea în apă
a cantităţii fosforului şi azotului în urma turismului şi din cauza apariţiei şi înmulţirii
carasului argintiu, care mănâncă animalele mici (zooplanctonul), consumatoare de alge.
Soluţia propusă ar fi eliminarea cât mai repede a peştilor, cu metode de pescuit
tradiţionale, folosind diferite tipuri de plasă de pescuit.
 Bibliografie

https://7minuni-transilvania.ro/minune/lacul-sfanta-ana
https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Lacul_Sf%C3%A2nta_Ana
http://www.mohos.ro/ro
Sfârșit!

Multumesc pentru atentie!