ETNOGRAFIA SI PATRIMONIUL CULTURAL

IN COMUNA VALEA
DOFTANEI,JUD.PRAHOVA
 2010

1. LOCALIZARE

Comuna Valea Doftanei este situata la intersectia D.J. 102 I Campina-Brasov cu D.J.
102 A, care prin cele doua componente :
- D.J.101 S Comarnic-Secaria-Valea Doftanei
- D.J. 101T Valea Doftanei-Bertea-Slanic
face legatura intre Valea Doftanei si Valea Teleajenului .
Transportul in comun se realizeaza de la statiile de domiciliu spre Campina cu
autobuze, taxiuri, la Autogara si Gara Campina si la Gara Comarnic.

Comuna Valea Doftanei se intinde pe o suprafata de 28637 ha reprezentand 6% din

suprafata totala a judetului Prahova, din care 1742 ha este intravilan. Comuna Valea Doftanei
se afla la 12 km fata de Barajul de acumulare Paltinu de la care este alimentat cu apa tot
orasul Campina.

2
Pensiuni si institutii in Valea Doftanei

Vecinii Comunei Valea Doftanei

3
2. DATE STATISTICE

4
POPULATIA
- 7100 locuitori
- apta de munca - 3156 persoane
- someri in plata - 400 persoane
- populatie neocupata -1183 persoane
- elevi si prescolari - 1120 persoane

DOTARI TEHNICO-EDILIT ARE SI INFRASCTRUCTURA

- alimentarea cu apa se face in sistem "cadere libera" , captarile fiind la cota 900 -1000 m
-Iungimea retelei de apa 45 km;
- comuna este complet electrificata, cu resurse de continuare a electrificarii pe masura ce ritmul
constructiilor o impune;
- incalzirea se face cu lemne si partial, prin sistemul BUTAN GAS. Este elaborat studiul de
fezabilitate privind introducerea gazelor in comuna; - Iungimea drumurilor comunale - 105km;
- drumuri modernizate - 15 km;
- canalizare 650 m cu statie de epurare cu treapta chimica

POSTA SI TELEVIZIUNE
. un oficiu postal
. o agentie postala;
. telefonie digitala, in toata comuna;
. televiziune prin cablu;

INVATAMANT
- 1 liceu
- 2 scoli generale
- 4 gradinite

SANATATE
- 2 dispensare umane, 3 medici de medicina generala si 4 cadre medii
- o farmacie
CULTURA

5
- 2 camine culturale
- 2 biblioteci
SPORT
- 1 baza sportiva unde isi desfasoara activitatea A.S."Montana" Valea Doftanei cu sectii de
fotbal si ski
SOCIETATI COMERCIALE
In comuna Valea Doftanei isi desfasoara activitatea un numar de 145 de firme in urmatoarele
domenii de activitate:
- exploatarea si prelucrarea lemnului : 27 societati comerciale
- constructii civile si industriale si comert cu materiale de constructii : 39 societati comerciale
- turism : 10 societati comerciale si intreprinderi familiale sau individuale
- comert si servicii : 58 societati comerciale
- transporturi : 5 societati comerciale
- finante banci : Cooperativa de Credit Floreiul Cooperativa de Credit Vital
- comert cu produse petroliere : SC Noil Prod Pan SRL SC Rompetrol Downstream SA
- televiziune prin cablu si internet : SC Montana Comimpex SRL
- comert cu produse farmaceutice : Farmacia Hygeea SRL

6
 Teritoriul comunei Valea Doftanei este foarte bogat in ierburi si paduri. Vegetatia imbraca
intreaga suprafata, dandu-i un aspect variat.

Din perioada infloritului pana in toiul verii, pe pajistile de la Craite, Poduri, Carabanu, prin
gradini se leagana in adierea vantului, o mare de flori multicolore, emanand un parfum discret, care
atrage roiurile de albine spre a vizita activ plantele melifere. fluturi policromi si alte mici insecte
zburatoare completeaza acest decor sezonier nuantat.
Valoarea terapeutica a unor plante este unanim recunoscuta si apreciata. Principiile active
dainuiesc uneori in intreg corpul plantei, iar alteori sunt localizate in radacina, in frunze sau flori.

3. CADRUL
Recoltarea plantelor medicinale NATURAL
si sortarea lor reclama anumite cunostinte, pentru evitarea
confuziilor si erorilor. Lucrarea aceasta se face la anumite termene calendaristice. Recolta se usuca
Comuna Valeaapoi
lent, conservandu-se Doftanei estesau
in pungi amplasata intr-un
cutii, la loc cadru natural pitoresc, cu multe
uscat.

valenteLocuitorii dinlipsit
turistice si Valeade Doftanei cunosc in
surse de poluare si genere, proprietatile
degradare a mediului.curative ale multora din
numeroasele plante medicinale, pe plan local, utilizandu-se denumirea populara pentru identificare.
Astfel de plante sunt: afinul, catina, chimenul(secarica), cicoarea, ciresul, visinul(coditele
fructelor), ciubotica cucului, coada manzului, coada soricelului, fasolea(tecile uscate), fragul,
frasinul(frunza), macesul(fructele lui), mesteacanul, murul, musetelul, nucul, patlagina, pelinul,
5. FAUNA
pinul(mugurii), plopul, porumbul(matasea acestuia), salcia(coaja), salcamul(florile), socul(florile),
Aici traiesc trei
trandafirul(petalele), vietuitoarele intalnite de de
frati patati(panseluta regula in Carpati,
camp), urzica siexemplare
zmeurul. apreciate in expozitii
internationale de specialitate.
Padurile de fag, brad siisi
alteduc
esente
traiulajuta
cerbifoarte mult la echilibrarea regimului
In padurea de munte si caprioare, adevarate podoabe ale ploilor.
plaiuri lor
Acestea ajuta la dezvoltarea
Dominand si maturizarea semanaturilor, ierburilor de peaici
pasuni
ursulsibrun
asigurarea
norddoftanene. padurile prin marimea si puterea sa, traieste care se
Ea se afla situata in partea nordica a judetului Prahova, intre vaile Prahova si Teleajen.
nutretului pentru iarna.
hraneste cu fructe,
Relieful muntosmiere, dar este
al acestei localitati este mai accentuat catre nord, unde este limitrofa cu
judetul Brasov. Acolo, spre obarsia
si carnivor, producand pagube in randul Doftanei se inalta
vitelor masive
mari si mici de muntoase ca: Orjogoaia,
pe pasunile comunei. In Radela,
desisurile
Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mica. Privit
Padurea contribuie de asemenea, la temeinica fixare a solului, impiedicandu-se astfeldin departare,
padurilor,
muntele la departare
Unghia Mare, cu deliniile
asezarile umane traiesc
lui geometrice, lupul, mistretul,
seamana cu o piramidajderul, vulpea, veverita,
egipteana, impantatacastorul si
degradarea terenurilor, prin ferestruirea lor de catre suvoaie repezi,vant si altele.
parca dinadins
vidra. aici in framantatul peisaj carpatin. Tot aici se insiruie muntii Patru, Steiasa,
Fundurile si o serie de "clabucete" ramificandu.se spre sud.
Pasarile salbatice ce traiesc pe teritoriul comunei sunt de o mare varietate. Ciocanitoarea este
des intalnita "in actiune" de-a lungul tulpinilor arborilor.
Dintre cantatoarele apreciate aici traieste ciocarlia usor de recunoscut prin trilurile ei
avantate, in zorii zilelor luminoase de vara. Cocosul de munte prefera padurile de molid din zona.
Dintre reptile sunt de mentionat vipera si soparla de munte si broasca bruna de munte.
Din categoria pasarilor rapitoare este de
7 mentionat bufnita. In golurile alpine se intalneste

vulturul, mierla de piatra, cinteza. Prepelita, vrabia, pitigoiul populeaza de asemenea livezile si
padurile comunei.
 Pe stanga raului si ceva mai catre miazazi sunt masivele Negrasul (cu urme de izvoare
minerale la poalele sale), Cioparceni, Varfu Mare, Secara, Carabanu, Craitele, iar pe dreapta
Prislopul, Lacurile, Rusul si Floreiul. Altitudinea lor medie este de 1.600 m. In continuare, la
limita sudica a comunei strajuiesc niste maguri, local denumite "galme". Impadurite fiind catre
partea lor superioara
Comuna Valea Galma Secariei
Doftanei este (1137 m), Galma
amplasata intr-unCraitei si Galmeia
cadru natural (1043cummulte
pitoresc, ) fac nota
aparte in ansamblul perimetrului montan al localitatii. Astfel, varfullor, partial inierbat, este usor
valente
boltit, deturistice si lipsit
forma unei de surse
cupole in stildebizantin.
poluare Le
si degradare a mediului.
lipseste stridenta pantelor ametitoare de pe alte
meleaguri,
Campina luiinGrigorescu
timp ce elesiinspira
Hasdeu privitorului totodata maretie,
se afla la rascruce calm
de drumuri. si echilibru.
Din Prin
ea pleaca in nota aceasta
directia
caracteristica, ele se armonizeaza cu insasi baza larga, accesibila a teraselor prin care. si poarta
nord
undeleo sosea ce serpuieste pe valea apei Doftana. Dupa ce Iasi in urma colinele domoale,
raul Doftana.
muzeul Doftana de la Telega si cheile Brebului, valea se ingusteaza, capatand frumuseti
1. FLORA
montane desavarsite.
Inainte de intrarea in localitatea Valea Doftanei, apele raului au fost zagazuite prin
constructia barajului de la Paltinu, formand un lac de acumulare ce poate fi asemuit cu " o
mica mare montana" - zona turistica de mare atractie.
Comuna Valea Doftanei este situata in nordul judetului Prahova, in zona Carpatilor de
Curbura, pe cursul mijlociu al raului cu acelasi nume.
Ea se afla situata in partea nordica a judetului Prahova, intre vaile Prahova si
Teleajen.
Relieful muntos al acestei localitati este mai accentuat catre nord, unde este limitrofa
cu judetul Brasov. Acolo, spre obarsia Doftanei se inalta masive muntoase ca: Orjogoaia,
Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mica. Privit
din departare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamana cu o piramida
egipteana, impantata parca dinadins aici in framantatul peisaj carpatin. Tot aici se insiruie
muntii Patru, Steiasa, Fundurile si o serie de "clabucete" ramificandu.se spre sud.

Cele peste 2.800 de gospodarii ale localitatii ( cca.

7.000 locuitori) sunt insirate ca o salba pe terasele
in trepte de o parte si de alta a raului si afluentilor
sai, pe directia de curgere nord-sud.
Este atestata documentar in prima jumatate a
secolului al XVI-lea in timpul domniei lui Radu
Paise ( 1535 -1545 ) cu satele Tesila si Traisteni.
Prin hrisoave domnesti, acele localitati devin
dependente de manastirile Margineni si Sinaia.

Cu siguranta, vechimea acestor colectivitati umane este cu mult mai mare, fapt dovedit
de existenta unor urme de viata materiala si spirituala ce pot fi incadrate in societatea
medievala timpurie.

8
 Istoria confirma ca in secolele XVII- XVIII,
romanii din Tara Barsei si din zona Sibiului,
nemaiputand suporta persecutiile autoritatilor
austro-ungare au luat drumul bejeniei, trecand la
sud de Carpati in Tara Romaneasca, prin pasul
Predelus, stabilindu-se pe Valea Doftanei in satele
Tesila si Traisteni.
Factorii de mediu au fost hotaratori in
constituirea primelor asezari umane in acest spatiu.
La adapostul padurilor si in apropierea apelor,
oamenii si-au inaltat locuinte grupate in catune. Se
ocupau cu pastoritul si munca la padure, activitati
ce s-au transmis urmasilor.

7. PORTUL POPULAR

9
 Portul popular, care a corespuns o indelungata
vreme cerintelor uzuale, a fost folosit uneori si drept
uniforma pentru elevii scolilor rurale.
Portul ce era cunoscut in Valea Doftanei cuprinde
elemente esentiale ale costumului nostru national,
caracteristic in unitatea lui, cu toate particularitatile
firesti de ordin local. Pe cap, barbatul poarta caciula
(tuguiata, sau "retezata"), sau palarie, in functie de
anotimp. Bustul era imbracat cu o camasa alba, inchisa
la gat si uneori impodobita cu broderii la guler si
mansete - dar mai ales poalele cutate ce se purtau pe
din afara. Pe camasa, in vreme racoroasa se imbraca o
vesta: cand era tesuta de lana, se numea laibairica -
iar cojocului fara maneci si incheiat pe o latura i se
punea un pieptar. Peste acesta se purta un fel de sacou
gros, numit zabun.
Iarna, drept palton se imbraca o haina lunga si groasa,
cu gaitan si inchisa la culoare, numita gheba.

In locul pantalonilor, satenii au imbracat o vreme indelungata cioarecii, de culoare alba, peste care
incingeau braul, iar pe deasupra o cingatoare lata din piele, nuMita chimir. In buzunarele chimirului se purtau
obiecte de uz curent, intre care amnarul, cremenea si iasca de aprins focul. De regula, satenii nu posedau
intreaga gama a obiectelor de imbracaminte mentionate, ci numai strictul necesar. Opincile purtate in picioare
se lucrau din piele.

Portul popular al femeilor este si el plin de

originalitate ca model, croiala. Se avea in vedere utilitatea
lui, dar totodata si aspectul estetic.
Pe cand fetele nemaritate obisnuiau sa umble vara cu capul
descoperit, sau legate numai cu basma ("carpa"), cele
casatorite isi impun restrictii. Acestea din urma isi
acopereau parul cu baris, peste care se aseza basmaua.
Ele poarta iia cu maneci lungi, sau nimai pana la
cot, ale carei mansete si ciupagele de la umeri sunt
impodobite cu "rauri" cusuti in matase neagra ( pentru cele
varstnice), sau rosie (la cele tinere).

Ele se incing cu un brau rosu din lana. Iarna femeile imbracau o bunda sau cojoc, impodobite la
maneci, pe piept si la gat cu pielicele colorate. Mult timp, in imbracamintea femeiasca din Tesila si
imprejurimi intra fota - plisata sau nu - cu alesaturi in fora dungata orizontal la poale, sau vertical. La
10 si cu o singura banda rosie la marginea de jos. In
Traisteni, fota era larga incutata de jur imprejur
picioare, femeile purtau obiele - ciorapi - si opinci.
 8. MUZEE

Zona Valea Doftanei a prezentat de timpuriu un

anume interes etnografic si popular-artistic.Muzeele
de aici tezaurizeaza valori inestimabile ale
spiritualitatii oamenilor din zona.
Astfel Muzeul de Etnografie si Folclor, deschis in
cadrul Caminului Cultural Traisteni, infatiseaza
aspecte ale locuintei taranesti traditionale de pe Valea
Doftanei pastrand obiecte de marturie a
mestesugurilor si traditiilor populare din zona:vase de pamant, stergare brodate, ornamente
gravate in lemn, traforate, lucrate in relief, fote, ii cu broderii alese elemente autentice ale
portului popular romanesc.

Muzeul de Arte Plastice deschis in cadrul Caminului

Cultural Tesila uneste peste 300 de opere de arta, multe
dintre ele ale unor artisti consacrati, rodul celor XVIII
editii ale Taberei Internationale de creatie Plastica
Valea Neagra, tabara recunoscuta prin participarea
artistilor atat din tara cat si din strainatate.

11
 9. LACASE DE CULT

BISERICA " ADORMIREA MAICII DOMNULUI "

-Tesila
Sfantul lacas cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului"a fost ridicat pe acesta pitoreasca vale,Valea
Doftaneiintre anii 1871-1875 de catre harnicii si
credinciosii acestei parohii.

Acest sfant lacas s-a construit intr-un intr-un asa scrt timp datorita unitatii si dragostei credinciosilor
pentru cele sfinte precum si necesitatii unei noi biserici.In anul 1930 s-a adaugat un frumos pridvor .
Intre 1954-1955 s-a pictat interiorul bisericii de catre pictorul Constantin Calinescu in timpul pastoririi
preotului Dinu Georgescu.In anul 1988 prin osteneala preotilor Miron Florin si Lamba Teodor , precum
si a enoriasilor se restaureaza pictura bisericii de catre pictor Elena Vasilescu.

12
 BISERICA " SFIINTII VOIEVOZI " -Traisteni
Construita in anul 1926-1942. Sfantul lacas a fost
sfintit la 8 noiembrie 1942.Biserica a fost pictata
de Dimitrie D. Stoica din Bucuresti , in ulei in
stil bizantin.Mobilierul este de stejar masiv.In
pronaosul bisericii se afla pictat fostul suveran al
Romaniei Regele Mihai I . Referitor la portretul
regelui Mihai in anul 1987 a fost tencuit iar cu
ocazia refacerii picturi a fost decopertat si repus in valoare. Biserica Sfintii Voievozi este una
dintre cele mai mari lacase de cult din zona.

10. BIBLIOTECI

In cadrul activitatii culturale din Valea

Doftanei , functioneaza doua biblioteci
publice , cu peste 12000 volume in total.

13
 11. OBIECTIVE TURISTICE

Lacul Paltinoasa

Lacul de acumulare pentru apa potabila, intins pe o lugime de 3 km, ofera o priveliste
incantatoare.

Ambele maluri ofera conditii prielnice pentn asezarea unor campinguri pitoresti si case de
vacanta. Barajul terminat in a 1971, are o inaltime maxima de 108 m si o lungime a
coronamentului de 465.

Cheile Doftanei
Sapate intr-un strat de conglomerate dure, puternic incretite de miscarile tectonice,
sunt situate pe drumul dinspre Campina, la cativa kilometri de lacul Paltinoasa.

14
Varful Secariei

Peisajul isi desfasoara privelistea la aproximativ 6km de Tesila urmand traseul

marcat spre vest.

Tabara de creatie plastica

Tabara internationala de creatie plastica Valea Neagra, deschisa tuturor artistilor

profesionisti din domeniul sculpturii, graficii, picturii.
Tabara se desfasoara vara la inceputul lunii august, iar numarul mediu de
participanti este de 15 artisti plastici.

15
Gospodarii turistice taranesti
Din totalul gospodariilor taranesti din comuna apreciem ca un numar de 53 ar putea fi
omologate ca pensiuni turistice, numarul de locuri de cazare puse la dispozitie ar fi de 400.

16
Bibliografie

1. http://www.valeadoftanei.ro/

17