BAILE HERCULANE

I. LOCALIZARE GEOGRAFICA

Staţiunea este situată la altitudinea de 160m, în sud-vestul ţării, pe valea râului

Cerna, între Munţii Mehedinţi la est şi Munţii Cernei la vest, la 19 km de Orsova, 41km
faţă de Drobeta – Turnu Severin şi la 71 km faţă de Caransebeş.

Fig.1.Baile Herculane Harta

1
 II. CAI DE ACCES

Staţiunea este accesibilă pentru toate mijloacele de transport, fiind situată pe una din
principalele artere de circulaţie rutieră şi feroviară ale României. Se poate ajunge la Băile
Herculane pe drumul european E70 (DN6), din direcţiile Bucureşti sau Timişoara, precum şi pe
DN67, din direcţia Târgu-Jiu - Baia de Aramă.
Faţă de Bucureşti, staţiunea se găseşte la o distanţă de aproximativ 380 km, iar faţă de
Timişoara la 178 km. Distanţele până la cele mai importante centre urbane din apropiere sunt: 60
km până la Baia de Aramă, 19 km până la Orşova, 50 km până la Drobeta-Turnu Severin şi 71
km până la Caransebeş.
La Băile Herculane se poate ajunge pe calea ferată Bucureşti-Timişoara. Gara Băile
Herculane, se găseşte la 6 km de staţiune, legătura gară-staţiune fiind asigurată prin curse
regulate de autobuz.
Cele mai apropiate aeroporturi sunt cele de la Caransebeş, Timişoara şi Craiova. Cu vaporul
se poate ajunge pe Dunăre până la Orşova, de unde drumul poate fi continuat cu trenul, cu
autobuzul sau cu autoturismul, durata acestei ultime etape a călătoriei fiind de cca. 15 minute.
Turiştii pot ajunge la Băile Herculane şi pe jos, existând poteci marcate care traversează
culmile Munţilor Cernei şi Mehedinţi.

III. SCURT ISTORIC

Statiunea Baile Herculane este una dintre cele mai vechi statiuni balneare ale
lumii, cu o vechime atestata documentar de peste 1848 de ani. Situata pe Valea Cernei, la 5 km
de principala artera rutiera ce leaga vestul tarii de Bucuresti – D.N. 6 (E70) si calea ferata
internationala Bucuresti – Timisoara – Moravita, statiunea este accesibila si pe calea fluviala a
Dunarii, fie dinspre est : Sulina – Galati – Drobeta Turnu Severin – Orsova, fie dinspre vest :
Viena – Budapesta – Belgrad – Orsova. Aeroporturile cele mai apropiate se afla la Caransebes si
Timisoara (aeroport international).
Statiunea Baile Herculane este integrata în Parcul National Valea Cernei-Domogled, si are o
pozitie deosebit de pitoreasca. Asezarea ei atractiva pe fascinanta pe valea Cernei, la o altidudine
de 160 m, pe aceiasi paralela cu Nisa si Venetia, îi confera un climat agreabil, cu influente
mediteraneene.
Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea
documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votiva din bai : «
Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus,
Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor
coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta… ». În
2
perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de
atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de exceptionala putere tamaduitoare a
apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear
sub semnul tutelar al lui Hercules.

Centrul Vechi

Statiunea Baile Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1848 de ani de
existenta (153 – 2001) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii
: apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru
vindecare. Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a Bailor
Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstructia si modernizarea « bailor
», a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care
poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de
mari personalitati, între care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si împarateasa
Charlotte, împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul Austriei considera
Baile-Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar împarateasa
Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în care Baile
Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale
carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922.
Existenta neântrerupta de doua milenii a statiuni Baile-Herculane a fost favorizata de
eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, dar si de pitoreasca asezare a statiunii într-o vale
adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico-edilitara de prim rang la un confort
de înalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la
diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un
înalt grad de atractivitate.

3
Mituri si legende

Legenda lui Iovan Iorgovan

O prima legenda relateaza despre un tanar foarte puternic si curajos pe nume Iovan
Iorgovan in care si-au pus încrederea oamenii din asezarile care inconjurau muntii din această
zona.
Iovan Iorgovan a dus o lupta crancena cu un balaur infiorator cu sapte capete pentru a-si recapata
iubita si pentru a-i salva pe oameni de grozaviile acestuia.
În rezervatia Cheile Corcoaiei a avut loc ultima batalie dintre eroul mitic Iovan Iorgovan
si balaur, aici fiind retezat ultimul cap al acestuia. Cheile, conform legendei, s-au format prin
spintecarea acestora cu sabia lui Iovan Iorgovan pentru a ucide balaurul care s-a ascuns intre ele.

Legenda Crucii Albe

Aparitia Crucii Albe este invaluita in mister iar existenta ei a fost

explicata prin legendele care au cucerit inima oamenilor din zona.
Una dintre acestea spune ca un tanar pentru a-si arata dragostea fata de iubita lui a hotarat
sa cucereasca muntele Domogled, ce se inalta impunator asupra statiunii Baile-Herculane, vrajit
de grandoarea si spectaculozitatea peisajelor, a pasit in gol si a imbratisat astfel pentru totdeauna
viata eterna.
In unele scrieri putem afla ca aceasta cruce a fost inaltata in memoria unui ofiter care a
luptat sub comanda generalului Ion Dragalina, in primul razboi mondial. Moartea nefericita a
acestui ofiter a survenit în urma miseliei dusmanilor, care au retezat picioarele podului pe care il
traversa in drumul lui de la Podeni spre Herculane.

4
Traditii si obiceiuri

Locuitorii din aceste zone cultivă legume , porumb şi pomi fructiferi , cresc vite şi până
în prezent şi-au construit gospodării permanente şi mori de apă (şi azi mai funcţionează moara de
apă de la Prisăcina ).
Principala ocupaţie tradiţională a ţăranilor din aceste zone este creşterea oilor şi vitelor,
fapt reflectat deopotrivă în arhitectura populară, etnografie şi folclor.
Arhitectura populară prezintă aspecte particulare de mare atracţie pentru drumeţii care
iubesc muntele.Peste tot unde sunt păşuni şi fâneţe , apar numeroase adăposturi numite sălaşe
odăi , sau conace, locuite numai în timpul cositului.
Sălaşele sunt construite din lemn, au o singură încăpere şi o tindă, iar alăturat pot avea un
grajd, un ţarc pentru vite şi o grădină cu pomi fructiferi şi cu straturi cu legume.
Referindu-ne la creaţia artistică populară putem spune că nu există, ca în alte părţi centre
vestite de meşteri populari, dar nu lipsesc totuşi piesele remarcabile din piele şi nici obiectele de
lemn, sculptate măiestrit (leagăne de lemn in care se poarta pruncii pe potecile dintre asezari).

Portul popular traditional este pastrat cu grija de femei care il etaleaza duminica la
biserica si la hora sau in zilele de sarbatoare.
Obiceiurile populare din ciclul vietii nu au un repertoriu foarte variat, dar au un farmec
deosebit.Din acest ciclu putem aminti obiceiurile legate de nunta si inmormantare. La alaiurile de
nunta,la horele in aer liber si la ospetele de prin casa cu diferite ocazii familiale,nu participa
numai localnicii,ci si rudele,sau cunoscutii de prin satele vecine,iar drumetii sunt intampinati ca
niste vechi cunostinte. Drumetul mai poate asista,ca pretutindeni in tara,la obiceiurile de Anul
Nou (plugusorul) si la cele de peste an,majoritatea legate deopotriva de primavara-vara si de
ocupatii (strigaturile peste sat ,iesirea cu vitele la munte,masuratul oilor).
Vorbirea populara este reprezentata prin graiurile subdialectului banatean.Astfel,se zice
frace (frate),cinara (tanara),jinere (ginere),sinje (sange),dulse (dulce),unge (unde),pra (pe).Exista
multe cuvinte mostenite din limba latina,comune cu dialectele romanesti sud-dunarene ; golamb
(porumbel),a custa (a trai),dar si cuvinte care tradeaza o influenta germana ; crumpi
(cartofi),gosti (musafiri),zacon (obicei).Din aceste influente a rezultat un fond de cuvinte specific
banatene ca: ogas (parau),canta (galeata),uica(unchi),piparca(ardei).

5
 Muzica populara, ca pretutindeni in Banat, este transmisa
prin intermediul cantaretilor.Reprezentativ este cantecul de joc si mai ales doina,a carei linie
melodica presupune multa maiestrie in interpretare.Folclorul muzical este vehiculat prin
instrumente ca fluierul,taragotul si vioara.
Dansul popular este exprimat in principal prin hora,doiul si braul.Se joaca de maini,cu
bratele pe umeri,in perechi,in cerc si in semicerc.Cel mai obisnuit dans este hora care se dezvolta
in serpuiri,in spirala,in cercuri simple sau concentrice,cu sau fara perechi la mijloc.
Referitor la obiceiurile populare putem mentiona in aceste comunitati nedeea (ruga
banateana), obicei ce se respecta in fiecare an, la o data stabilita exact de locuitorii fiecarei
zone.La acest obicei participa in general rudele sau cunoscutii de prin satele vecine,obicei cu un
farmec deosebit. Aceasta sarbatoare este o impresionanta parada in aer liber, care se desfasoara
timp de trei zile, seara la Caminul Cultural din localitatea respectiva. Totul se desfasoara intr-o
atmosfera de sarbatoare, locuitorii fiind imbracati in haine festive; sunt gazde primitoare pentru
cei care vin la aceasta sarbatoare.Fiecare locuitor organizeaza masa pentru cei care vin in vizita,
iar seara se merge la Caminul Cultural unde reprezentativ este cantecul de joc si dansurile
populare (hora, doiul si braul).
Aceasta sarbatoare se tine pana spre dimineata, cand fiecare gazda isi conduce musafirii
spre casa, unde de obicei se continua petrecerea. Ruga banateana este o sarbatoare ce are un
caracter complex, un minunat prilej pentru drumeti de a lua contact nemijlocit cu obiceiurile
locului.

6
 IV. SPATIUL GEOGRAFIC

1. CLIMA: climatul statiunii este de depresiune intramontana, cu influente

submediteraneene. Din aceasta cauza, precum si datorita protejarii de vanturi de catre
muntii impaduriti ce o inconjura, statiunea se bucura de un climat de adapost.
Temperature medie anuala este de 10ºC, cu o medie in luna iulie de cca22ºC si de <-1ºC
in ianuarie. Precipitatiile anuale, 700-750mm. Aerul are o ionizare puternica cu efecte
sedative asupra organismului.

2. APE:

Izvoare termominerale de la Baile Herculane(din amonte spre aval):

• Izvorul Crucea Ghizelei - a fost forat in anul 1970 pana la o adancime de 1210 m si este situat
la 6 km nord de statiune. Acest izvor alimenteaza strandul termal de la 7 Izvoare.
• 7 Izvoare Calde - este alcatuit din trei izvoare calde si patru izvoare termo-minerale.Prima
grupare de izvoare nu sunt utilizate in prezent, iar cea de-a doua grupare de izvoare estesituata in
aval la cateva sute de metri fata de primele trei izvoare, fiind captate intr-un bazin incare se fac
bai in aer liber.
• Izvorul Scorillo - a fost forat in anul 1970. Curiozitatea acestui izvor o reprezinta faptul ca apa
iese din granit. In prezent acest izvor nu este utilizat.
• Izvorul Hercules I - se afla in spatele hotelului Roman, iese la suprafata dintr-opestera de
calcare avand debitul cel mai mare dintre toate izvoarele. El alimenteaza BaileRomane din
hotelul Roman, Baile Neptun si Strandul Termal din centrul statiunii.
• Izvorul Hygeea (48°C) - se afla mai jos de hotelul Roman intr-o incinta zidita,impreuna cu
izvorul Hercules II. Este utilizat in cura interna pentru afectiuni digestive siurinare, apa acestui
izvor este asemanatoare cu apa de la Olanesti, Slanic Moldova, KarlovyVary, etc.
•Izvorul Hercules II - partial secat are totusi o captare artificiala care provine din izvorul
Despicatura.
• Izvorul Despicatura - se afla la aproximativ 100 m de hotelul Roman, ivindu-se dindoua puncte
diferite in pestera de la Despicatura, care au fost captate intr-un baraj de beton ininteriorul
pesterei, de unde apa era pompata in conducte.
• Izvorul Apollo I - este captat din incinta bailor Apollo printr-un put de 7 m adancime care pana
la deschiderea izvorului Apollo II era ca o fantana arteziana.

7
• Izvorul Apollo II - a aparut cu ocazia sapaturilor la fundatia restaurantului Grota Haiducilor in
anul 1972. Acest izvor alimenteaza baia Apollo.
• Izvorul Diana I si II - au fost captate intr-un put colector si conduse pe conducte pana la baile
Diana pe care le si alimenteaza.
• Izvorul Diana III - a fost forat in anul 1958, are un debit scazut. Se foloseste pentrutratarea
gastritelor hipoacide, colecistite, hepatite, diabet, intoxicatii, constipatii, urticarie,bronsite,
sinuzite, etc.
• Izvorul Neptun II - i se mai spune si izvorul de stomac fiind utilizat in vindecareagastritelor,
constipatiilor, diabetului, etc. dar este contraindicat in vindecarea ulcerului gastricsi duodenal,
stomacul operat, tuberculoze si neoplasm.
• Izvorul Neptun III (54°C) - i se mai spune si izvorul de ochi se afla situat langahotelul
Hercules, este folosit pentru tratarea blefaritei alergice, mancarime ale pleoapelor sidiferite
afectiuni ale ochiilor.
• Izvorul Neptun IV - a fost forat in 1968 si se afla situat langa izvorul Neptun I, iar apa lui este
folosita in cure interne la baile Neptun.
• Izvorul Traian - se afla situat in zona Podu Rosu si alimenteaza cu apa termala hotelurile Diana,
Dacia, Afrodita si Domogled.
• Izvorul Decebal - este forat in anul 1969 apa acestui izvor nu se utilizeaza in prezent,
constituiind o rezerva pentru viitor la fel ca si izvoarele forate la fabrica de var.
• Izvorul Hebe - 41 oC
• Izvorul Iosif - 54 oC
sunt prezente noua izvoare termale: Izvoarele Horia; Closca1; Closca2; 7Noiembrie; izvorul
Hercule; izvorul Hygeea; “Sapte izvoare”.

V. FACTORII NATURALI DE CURA:

Ape minerale termale sulfuroase, clorurate, sodice, hipotone, ape minerale termale
clorurate sodice, calcice, ape minerale termale sulfuroase oligominerale, ape termale
oligominerale(table nr.7). Temperatura apelor variaza intre 38-60ºC. Apele minerale termale de
la Baile Herculane sunt slab radioactive; bioclimat de curatare.

Principalii factori terapeutici sunt cele noua izvoare termale(cu temperaturi intre 45 ºC si
55ºC) folosite in cura balneara. Izvoarele Horia si Closca 1 au apa mineral sulfuroasa, cloruro-
sodica, calcica, hipotona; izvoarele Closca 2, 7Noiembrie si “ izvorul de ochi” cu apa sulfuroasa,
sulfhidrica, cloruro-sodica, calcica, hipotona; izvorul Hercule cu apa bicarbonatata, cloruro-
sulfatata, calcica, sodica, magneziana, oligometalica; izvorul Hygeea, apa cloruro-sodica, calcite,

8
hipotona. Pe langa acestea, la cca 4 km de statiune, la punctul denumit “ Sapte izvoare” tasnesc
la suprafata de sapte izvoare cu debit mic. Apele minerale de la “Sapte izvoare” sunt inzestrate
cu cea mai ridicata radioactivitate cunoscuta in apele minerale din intreaga tara.

VI. INDICATII TERAPEUTICE

Afectiuni si boli tratate la baile herculane:

Considerata un important centru de sanatate, statiunea balneara Baile Herculaneofera
turistilor o moderna si deosebita baza de tratament, principalul factor terapeutic fiindbogatia
izvoarelor sulfuroase, termo-minerale si cloruro-sodice, indicate atat pentrutratamentele de cura
externa cat si pentru cele de cura interna si tratamentul afectiunilorreumatismale.

Cateva dn bolile ce pot fi tratate in statiunea Baile Herculane:

In cura externa:
• boli de piele;
• boli ale sistemului nervos periferic;
• boli ale aparatului locomotor (afectiuni ale articulatiilor, muschilor, tendoanelor);
• intoxicatii cu plumb si alte metale grele;
• boli ale aparatului respirator;
• afectiuni ginecologice cronice;
• afectiuni ale ochilor;
• diabet zaharat incipient;

In cura interna:
• boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe;
• boli de nutritie;
• unele boli ale rinichilor si cailor urinare;
• afectiuni ale aparatului respirator;
• reumatism cronic inflamator si degenerativ.

Compozitia resurselor balneare:

9
 Ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, usor sulfuroase cu o mineralizareintre
0.5-2.6 g/l si o temperatura între 38.5-53.5oC; ape minerale termale clorurosodice,bicarbonatate,
calcice cu o mineralizare între 0.6-3.5 g/l si o temperatura între 46-56oC; apeminerale termale
clorurosodice, bromurate, iodate si sulfuroase cu o temperatura ce atinge62oC si o mineralizare
între 3,87-7,93 g/l;
O caracteristica a apelor minerale este ca ele contin hidrogen sulfurat în mare
concentratie (pâna la 60 mg/l);
In prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa
termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km.
Izvoarele de la Baile Herculane sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si
Mont Dore.

Aeroionizare naturala: 2000-2500 ioni negativi/cm3/s

Statiunea este intens scaldata de aeroioni, predominant negativi, care induc o stare debine
tuturor care viziteaza Baile Herculane. Aeroionizarea negativa este una dintre cele maiimportante
surse de incarcare electrica a corpului uman, indiferent de varsta, actionand asuprasistemului
nervos fiind un eficient tratament impotriva stresului. S-au descoperit de-a lungulVaii Cernei
pana in prezent 18 izvoare cu apa minerala termala, pe o distanta de circa 4 km.Apele termo-
minerale de la Baile Herculane contin cloruri de Sodiu, Potasiu, Magneziu,Carbonati si Sulfati de
Calciu si Magneziu, Brom, Iod, Hidrogen Sulfurat, Ioni de Calciu,Sodiu, Clor, Litiu, Strontiu,
Titan, etc.
Aeroionii pot actiona asupra organismului in doua moduri:
- patrunzand in plamani odata cu aerul inspirat
- prin actiunea directa asupra pielii
In toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a stariigenerale a
organismului. Se regleaza hipertensiunea, tulburarile endocrine iar durerile de capsi insomniile
sunt pozitiv influentate de aeroionizarea statiunii.

Tipuri de proceduri:hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare functionala,

cultura fizica medicala, acupunctura.Contr aindicatii: Boli acute, tumori, T.B.C., sarcina,
epilepsie, tulburari psihice, sindrom hemoragic

Sporturi practicabile pe Valea Cernei(Baile Herculane):

10
- Raf ting pe Cerna, pe trasee diferite, în functie de nivelul apei
- Concurs de caiac pe lacul de acumulare de la Herculane
- Canyoning usor în Cheile łăsnei, Prisăcinei
- Tiroliană, rapel în Valea Cernei,
- Tir cu arcul, etc.

VII. PUNCTE TURISTICE

Descrierea statiunii
Statiunea dispune de locuri de cazare în marile si modernele hoteluri sanatorial-
balneare, moteluri, pensiuni turistice, camere la localnici într-un cadru agreabil, de asemenea
camping în interiorul sau exteriorul orasului. Multiplele mijloace de recreere si divertisment –
restaurant, baruri, terase de vara, bazine de înot cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. –
precum si posibilitatile de drumetie si excursii în statiune si pe valea Cernei, constituie o atractie
în plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile-Herculane.
Grota Haiducilor - Fragmentele ceramice, uneletele si armele din piatra gasite cu prilejul
sapaturilor arheologice din „Grota Haiducilor“ releva ca civilizatia primitiva din aceasta zona
atinsese un stadiu ridicat de dezvoltare.
Tabula votiva - ridicata de cei cinci cetateni romani fruntasi din Dacia, trimisi la Roma
pentru alegerea lui Severianus in anul 153 d.Ch., atesta 1848 de ani de existenta a Bailor
Herculane.

Altar Votiva

11
Ape termale – sulf

Termele Romane - Termele romane si alte constructii utilitare(apeducte, bazine)

valorifica izvoarele numite „ape sacre ale lui Hercules“.
Din 1736 incepe reconstructia si modernizarea bailor, cailor de acces si a edificiilor. In
1772 zona este vizitata de imparatul Iosif al II-lea. 1847 este anul in care se monteaza renumita
statuie din bronz a lui Hercules, opera a maestrilor Romel Mayer si Glantz din Viena.

Imagine Din Secolul XVIII.

Grota Haiducilor Baile Herculane

În anul 1852 imparatul Austriei considera Baile

Herculane ca fiind „cea mai frumoasa statiune de pe
continent”, iar împarateasa Elisabeta - pasionata, îndragita,
distincta si armonioasa - Sissi - scrie un jurnal intim în care
Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încântatoare. În
statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au
început sa fie constituite începând cu anul 1922.
Existenta de doua milenii a statiunii Baile-Herculane a
fost favorizata de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor
termale, fiind socotite un „dar al zeilor” dar si de pitoreasca
asezare a statiunii într-o vale adapostita de munti, de o
frumusete aparte. Dotarea tehnico edilitara de prim rang la un
confort de înalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de
tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de
fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un înalt grad de
atractivitate. Multiplele mijloace de recreare si divertisment, restaurante, baruri, terase de vara,
cluburi si discoteci, cazinouri, bazine de înot cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. -
precum si posibilitle de drumetie si excursii în statiune si pe Valea Cernei, constituie o atractie în
plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile Herculane.

12
TRASEE TURISTICE IN MUNTII CERNEI
1. Gara CFR Baile-Herculane → Aleea-Simnicea → Culmea-Seseminului → Poiana-cu-
Peri → Culmea-Mohornicului → Culmea-mare.Marcaj: banda rosie (partial). Timp: 4ore.
Caracteristica traseului : drum pe creasta, acoprit de paduri pe ultima prtiune. Lipsesteapa dar
exista adaposturi.
2. Cartierul-Zavoi → Platoul-Coronini → Valea-Mare → Cracul-Lui-Arendasu →Poiana-
Cu-Peri.Marcaj: punct galben si punct rosu (scurtatura). Caracteristica traseului estein continua
ascensiune, recomandat drumetilor antrenati. Timp: 4 ore. Exista surse de apa(Platoul Coronini)
si adaposturi (Poiana Cu Peri).
3. Cartierul-Zavoi → Platoul-Coronini → Foisorul-Schneler → Izvorul-Munk →Grota-
Cu-Aburi → Piscul-Ciorici ( Belvedere).Marcaj: punct albastru, traseul este relativusor, exista
apa. Timp: 4 ore.
4. Izvorul-Diana → Izvorul-Munk → Piscul-Jubiliar → Culmea-Schneler → Cracul-Lui-
Arendasu. Marcaj: punct galben si banda galbena. Exista apa dar nu exista adaposturi.Timp : 2
ore.
5. Izvorul-Diana → Izvorul-Munk → Piscul-Jubiliar → Piscul-Munk → Piscul
Rosu.Marcaj: punct galben , banda galbena si triunghi rosu. Traseul este dificil si nu
existaadaposturi. Timp : 2 ore.
6. Capela Catolica → Grota Cu Aburi → Varful Ciorici → Izvorul Elisabeta →Poiana Cu
Peri. Marcaj: triunghi albastru. Traseu dificil cu sursa de apa la final. Timp: 3 orejumatate.
7. Strandul termal 7 Izvoare → Cantonul Rosu → Culmea Vaii Slatina → PiatraBanitei →
Poiana Culmea Mare.Marcaj: triunghi galben. Trasul relativ dificil si fara apa.Timp: 3 ore si
jumatate.
TRASEE TURISTICE IN MUNTII MEHEDINTI
1. Strandul Termal 7 Izvoare → Poiana Lui Roseti → Izvorul Mosului → Balta
Cerbului.Marcaj: triunghi albastru. Traseul este relativ usor si se parcurge in 3 ore.
2. Poiana Lui Roseti → Cascada Cociu.Marcaj : punct rosu. 2 ore.
3. Uzina Electrica → Cheile Saua Padina → Valea Saua Padina → La Marginea.
Marcaj: banda galbena si punct albastru (prin Chei).
4. Izvorul De Apa Plata → Aleea Domogled → Soseaua DN 67 → Crucea Alba →Izvorul
Jelarau → La Ciucioare.Marcaj: cruce albastra. Traseul este ascendent si de parcurgein circa 4
ore. Exista apa si adaposturi.
5. Crucea Alba → Grota Lui Serban → Cararea Pisicii → Varful Domogledul Mare.
Marcaj: banda galbena. Traseu dificil; timp de parcurgere 2-3 ore

13
6. Izvorul Jelarau → Varful Suscu.Marcaj : triunghi albastru. Traseul este relativ
dificil, cu surse de apa si adapost si se parcurge in circa 2 ore.
7. Valea Jelarau → Cabana Silvica Musuroane.Marcaj : banda albastra. Traseul este
relativ usor cu adapost si sursa de apa si se parcurge in circa 2 ore.
8. La Ciucioare → Varful Sulita → Ogasul Poiana Saua Padina → Valea Saua Padina→
Cantonul Silvic.Marcaj: traseul nu contine marcaj turistic. Traseu usor cu sursa de apa sise
parcurge in circa 2 ore.
9. Cabana Silvica Musuroane → Culme Obarsia Vaii Rucar → Saua Comoristei.Marcaj:
traseul nu contine marcaj turistic si se face pe un drum forestier. Exista sursa de apasi este relativ
usor de parcurs acest traseu.
10. Cabana Silvica Musuroane → Varful Domogledul Mare (1105 m). Marcaj:
triunghi rosu. Traseul este usor in ascensiune prin padure de foioase.
11. Cabana Silvica Musuroane → Cracul Radacinii Mari → Obarsia Vaii Rucar.Marcaj:
banda albastra si punct rosu . Traseul este relativ usor. Sunt surse de apa si adapost inValea
Rucar (adapostul Brozba). Se parcurge in circa 1 ora.
12. Liceul Hercules → Cheile Prolazului → Valea Feregari → Valea Rucar.Marcaj:punct
rosu. Traseul este dur pe prima prtiune prin Chei. Exista sursa de apa si adapost laBrozba (Valea
Rucar ). Se parcurge in circa 3 ore
13. Valea Feregari → Varful Cracul Radacinii Mici → Varful Domogledul MareMarcaj:
banda galbena. Traseu se efectueaza in continua ascensiune, cu sursa de apa in ValeaRucar si
dureaza circa 4 ore.
14. Cartierul Pecinisca → Valea Satului → Pestera Ungurului → Valea Selistei →Creasta
Cocosului.Marcaj : cruce galbena. Traseul este relativ usor, cu surse de apa si seefecueza in circa
4 ore BAILE HERCULANE
REFER
13. Valea Feregari → Varful Cracul Radacinii Mici → Varful Domogledul MareMarcaj:
banda galbena. Traseu se efectueaza in continua ascensiune, cu sursa de apa in ValeaRucar si
dureaza circa 4 ore.
14. Cartierul Pecinisca → Valea Satului → Pestera Ungurului → Valea Selistei →Creasta
Cocosului.Marcaj : cruce galbena. Traseul este relativ usor, cu surse de apa si seefecueza in circa
4 ore .

REFERAT
14
Obiective turistice din Baile Herculane:

– Muzeul Nicolae Cena. Sint expuse relicve din perioada romana descoperite intimplator sau
prin sapaturi in zona Podul Rosu unde se gasea o parte a castrului roman. Obiecte sau
podoabe arheologice descoperite in Pestera Hotilor sau Valea Cernei.
– Parcul Szelecs - cel mai frumos parc natural in perioada austro-ungara.
– Statuile din centrul istoric al statiunii
– Strandul termalH er cules din Parcul Vicol
– Strada Zavoiului pentru plimbari .
– Arborele Seqoia din Parcul Central
– Zona Roman - Cascada
– Pestera Hotilor
– Gradina botanica din Parcul Central unde de remarcat sint arborele Seqoia adus din Canada
1825, dudul pletos originar din China, magnoliile, arborele de Tisa.
– Izvorul de apa plata - pentru aductiune si captare izvorului , austriecii au sapat un tunel pina
in peretele Crucea Alba din Domogled.
– Biserica Catolica
– Biserica Ortodoxa
– Chioscul Apolo de linga podul din centru facut pentru regina Maria.
Satul Pecinisca aflat pe partea dreapta a riului Cerna chiar la intrarea in statiune.
Monumente arheologice din Baile Herculane
Baile romane, cu basorileful lui Hercules, pe malul Cernei la cca 400 m mai sus de Biserica
romano-catolica. Pe stinga drumului se vad resturile unui apeduct roman, iar mai sus
bazineleromane; ruinele statiunii termale romane; tabule votive; podul de piatra de pe raul Cerna
dincentrul istoric al statiunii; pestera Hotilor, cu urme de cultura materiala din Paleolitic,Neolitic,
Epoca Bromzului si a Fierului.

Monumente arhitectonice din Baile Herculane

1.Gara CFR Baile Herculane (cladirea) construita de austrieci in stil baroc (1866)
2.Complexul balnear din Sec. XVIII - XIX cuprinzind : Baia Horia, Pavilionul cu baile
Crisan.
3.Podul cel mare peste Cerna
.Biserica Catolica 1838
5.Biserica Ortodoxa din secolul al XIX-lea
6.Statuia lui Hercules.

15
7.Bustul Generalului Dr. Vicol, opera sculptorului Dumitriu Birlad din fata parcului.
8.Basorelieful lui Hercules de pe malul Cernei.
9.Statuia lui hercules turnata in bronz, datand din 1847
10. Cladirea Cazinoului 1862, azi muzeu al statiunii
Intreaga portiune de cladiri cuprinsa intre Biserica romana-catolica din capatul de susal
Pietii Hercules pina la Biserica Ortodoxa din capatul de jos al Parcului Central ( ParculSzelecs )
pe ambele maluri ale Cernei si podurile din aceasta zona sint declarate Rezervatie deArhitectura
UNESCO . Aceasta zona face parte din patrimoniul istoric al statiunii si nu numai.

Pentru agrement sint localizate in Baile Herculane :

• 30 de restaurante
• 40 de baruri
• 2 discoteci
• 18 terase de vara
• 7 Nightclub
• 4 stranduri termale in aer liber
• Pensiuni turistice
• Hoteluri
• Case de vacanta
• Campinguri
• Magazine
Manifestari anuale:
Pe parcursul unui an calendaristic, in statiunea Baile Herculane au loc mai
multeevenimente cultural-artistice, avand semnificatie nationala, regionala sau locala. Vara
sintorganizate evenimente culturale la care participa artisti din Serbia, Ungaria, Bulgaria,
Polonia,etc. In functie de data desfasurarii lor amintim:
-Ziua "Eminescu" (15 ianuarie)
-Unirea Principatelor Romane (24 ianuarie),
-Sarbatoarea Martisorului (1 martie),
-Ziua Internationala a Femeii (8 martie),
-Festivalul "Pinul Negru de Banat" (1 iunie),
-Colocviile Nationale "Reflex" (7-9 iulie),
-Festivalul International de Folclor "Hercules" (11-15 iulie),
-Zilele orasului Baile Herculane (8-10 septembrie).

16
-Congresul Spiritualitatii romanesti
-Festivalul Rachiei din Banat
-Nigeea la Bani.

Ierarhizarea statiunilor balneare din Romania, conform indicelui de atrctivitate turistica

este prezentata in tabelul de mai jos.

Precum se observa din aceasta ierarhizare, statiunea balneara Baile Herculane prezinta cel
mai mare indice de atractivitate turistica.

17
 VIII. CAZARE.DISTRACTII.SPORT.EXCURSII

Capacitatea de cazare a statiunii este de peste 4.000 de locuri in moderne hoteluri

sanatorial-balneare precum: Roman, Cerna, Afrodita, Diana, Minerva, Domogled, Dacia,
Hercules; 800 locuri in pavilioanele din centrul istoric, recent renovate: Apollo, Decebal. In
majoritatea locatiilor de cazare se gasesc baze proprii de tratament si dotari la cele mai inalte
standarde.
Atat in statiune cat si pe valea Cernei exista numeroase pensiuni agroturistice si locuri de
camping in interiorul sau exteriorul orasului.
O atractie in plus pentru vizitatorii statiunii o constituie numarul mare de mijloace de recreere si
divertisment - restaurante, baruri, terase, bazine de inot, biliard dar si drumetiile si excursiile in
statiune si pe Valea Cernei.

Din punctul de vedere al gradului de calitate locurile se impart astfel:

- calitate gradul I – 3.999

- calitate grad II – 2.374
- calitate grad III – 200
- calitate grad IV – 1.845
-
Sursa: - Evidenţă Autoritatea Naţională pentru Turism Ministerul Turismului

Hoteluri de cura Roman si Diana cu baze proprii de tratament ( categ. I - 300 locuri si
respective 400locuri), hotelul Hercules( categ. I – 500 locuri) si hotelul Cerna( categ. I – 130
locuri). Toate au camera cu 1 - 2 locuri, cu telefon si grup sanitary la fiecare camera. Pavilioane ;
vile ; complexul sanatorial U.G.S.R. cu baza proprie de tratament (360 locuri); locinte
particulare; popasuri turistice (245 locuri). Masa este asigurata la pensiuni, unde se servesc si
meniuri dietetic, la indicatiile medicului si la restaurant. In statiune mai exista cofetarii, bufete,
magazine alimentare etc. Noi hoteluri de cura si un complex sanatorial U.G.S.R. cu baze proprii
de tratament se afla in constructie.

Din punct de vedere al distractiei gasim o Casa de Cultura cu sala de

spectacole( teatru,cinema,folclor, concerte, conferinte), biblioteca, televizor; sala cu diverse
jocuri; jocuri mecanice; billiard; orchestra la restaurant; concerte de fanfare in parc(in sezon);
plimbaricu trasura; piscine descoperita(langa hotelul Cerna); piscine acoperita(la hotelul de cura
Roman); sauna(la Pavilionul nr.2); plimbari in imprejurimi( Platoul Coronini, Grota cu aburi,
Izvor Munch, Piscul Ciorici, 7Izvoare, Stanca Ghizelei, Grota Haiducilor, Crucea alba etc.).

Se organizeaza excursii cu autocarul la: Portile de Fier(vizitarea hidrocentralei de pe

Dunare), Orsova( Dierna daco-romana), Drobeta-Turnu Severin(vizitarea ruinelor centrului
18
roman drobeta, ale bailor romane, ale podului lui Traian, ale cetatii Severinului, Muzeul Portile
de Fier etc.), Sarmizegetusa(ruinele cetatii dacice) Timisoara etc.

Demn de vizitat in statiune este muzeul din parc care pastreaza vestigii de pe vremea
romanilor(resturi de instalatii balneare, fragmente de ziduri,statui, basoreliefuri,altare,monede
etc.). In fata muzeului se afla un copac, conifer exotic, se pare milenar( Welingtonia gigantean),
monument al naturii. In zona exista multe plante rare , peste 80 de specii si peste 1300 de specii
de fluturi.

In anul 2007, structura locurilor de cazare in Romania arata precum este prezentat in
imaginile de mai jos.

Sursa: Anuarul statistic 2007, Institutul national de statistica

Evaluarea calitativă a ofertei staţiunilor balneare este sintetizată de indicele de

atractivitate turistică ce poate fi calculat pe baza comensurării factorilor ce o definesc, fiecare
având o anumită pondere în atractivitatea totală a staţiunii, considerată 100%:

- substanţe minerale terapeutice 30%

19
- mediu ambiant şi antropic 20%

- posibilităţi de valorificare dezvoltare 10%

- tradiţia valorificării 3%

- accesibilitatea 6%

- acces 5%

- infrastructură 5%

- structuri turistice 10%

- dotări de interes general 4%

- impactul la sfârsitul de săptămână 3%

- alte forme de turism 4%

Analiza SWOT – Baile Herculane

Pucte forte Puncte slabe

-izvoarele cu apa fierbinte, cu -oferta de cazare insuficienta

numeroase proprietati curative pentru numarul mare de turisti

-cea mai veche statiune balneo- -posibilitati de agrement si

climaterica din Romania distractie reduse

-parte integranta a Parcului -infrastructura

National Valea Cernei –
Domogled, intre Muntii -preturi destul de mari in
Mehedinti la est si Muntii comparatie cu calitatea
Cernei la vest serviciilor oferite

-flora si fauna impresionante -lipsesc resursele umane

-Rezervatia Naturala Coronini-
Bedina din Muntii Cernei;
Valea Mare – rezervatie
20
specializate
-lipsa organizaţiilor de
promovare a turismului la nivel
botanica la nord-est de Moldova local si nu numai
Noua, ce adaposteste specii
mediteraneene-atlantice; Pestera -
Popovat pe versantul drept al
Cheilor Carasului, monument al
naturii; Cheile Carsului-
rezervatie complexa (floristica,
geologica si speologica); Cheile
Corcoaia - rezervatie geologica
(la 40 km amonte de Baile
Herculane), pe cursul superior
al Cernei; Cheile Nerei-
rezervatie complexa; Schitu –
rezervatie botanica pe Valea
Ciclovei; Zervesti – cu narcise
salbatice (langa Caransebes)

-monumente de arta si
arhitectura: statuia lui Hercules
din bronz (montata in anul
1847); muzeul statiunii (unde se
gaseste piatra de altar datand
din anul 153 d.Hr.); baile
imperiale romane (aflate la
parterul Hotelului Roman);
baile imperiale austriece
(construite intre anii 1883-1886,
dupa planul arhitectului
Doderer); cabinele in care au
fost tratati imparatul Franz Iosif
si imparateasa Elisabeta;
Basorelieful lui Hercules
(sculptat in stanca, aflat la
parterul Hotelului Roman);
Centrul istoric al statiunii
(construit in secolul al XIX-lea
in stil baroc austriac); Gara
Baile Herculane (ridicata in anul
1879 in stil baroc austriac);
fosta casa de vanatoare a
imparatului Franz Iosif;
21
Cladirea Cazinoului (construita
în 1913).
-traditii si obiceiuri
-acces facil
Oportunitati
-dezvoltarea infrastructurii
-interesul turistilor romani si
straini pentru statiunile balneare
-fondurile acordate de UE
pentru dezvoltare
-implementarea unor trasee de
drumeţie
-protecţia mediului prin
utilizarea drumurilor de pădure
şi a spaţiului natural şi nu prin
izolarea acestuia
22
Amenintari
-administraţia publică nu
înţelege importanţa dezvoltării
turismului şi o blochează
-ofertele de produse turistice ale
regiunii nu sunt competitive
internaţional
-strategia de dezvoltare turistică
nu se implementează în timp util
şi apare o concurenţă puternică
din alte zone
-investitii masive il alte zone
-deschiderea de numeroase
centre SPA moderne
-deile preconcepute şi lipsa de
înţelegere a cererilor actuale ale
turismului intern si international
-investitiile masive realizate in
statiunea Baile Felix situata in
apropiere
 BIBLIOGRAFIE

1. Dr.Lavinia Munteanu, Dr. Constantin Stoicescu, Ludovic grigore,

“Ghidul statiunilor balneoclimatice din Romania”, editura Sport-
Turism, Bucuresti 1978

2. Costin Stefanescu, “Statiuni balneare si climaterice din Romania *

Ghid” editura Meridiane Bucuresti 1967

3. Internet

23
 INTRODUCERE

Pentru numeroase persoane vacantele in statiunile de recreere constituie o placuta si

luxoasa relaxare.Pentru altii curele de ape minerale, mofetele (surse naturale de dioxid de
carbon) precum si baile de noroi constituie componentele unui tratament complex al diverselor
afectiuni. Pentru bele tipuri de vizitatori Romania poate fi un adevarat miracol. Preturile sunt
foarte rezonabile. Exista nu mai putin de 3000 de izvoare termale aflate aici. Tara noastra are 70
statiuni balneoclimaterice intre care unele au fost fondate de catre vechii romani. Astazi pacientii
vin de pe tot cuprinsul Europei pentru a primi ingrijirile unor specialisti foarte competenti in
clinicile bine dotate din statiunile cele mai bune. In paralel cu aceste ingrijiri ei se pot bucura de
minunatele privelisti oferite de aceste locuri de vacanta.
Cele mai importante statiuni asigura tratarea afectiunilor reumatice, cardio-vasculare,
respiratorii, precum si a numeroase tulburari ale sistemelor digestiv si nervos. Mai trebuie sa
mentionam aici si tratarea unor probleme dermatologice si ginecologice.
Toate tratamentele se desfasoara sub stricta supraveghere a Institutului Oficial de Medicina
Generala, Balneologie si Recuperare. Durata normala a unui sejur este de doua sau 3 saptamani.
24
La sfarsitul acestei perioade se poate primi un buletin medical complet incluzand diagnosticul
dumneavoastra, rezultatele testelor, precum si recomandari.

25