Sunteți pe pagina 1din 28

1

CURS 1
Primal mom in care s-au creat interesele pentru restaurare.
AUGUSTUS
Primul moment il putem consemna in perioada Imperiului Roman , acum 2010 ani , cand constatam pentru prima data ca exista un
interes pentru ceea ce facuserea inaintea lor , grecii . Primul dintre cei care e interest de acest lucru este Augustus , apoi Adrianus care gasesc
in arta greceasca modelul , exemplul , tinta pentru ceea ce ar trebui sa fie arta timpului lor . De aceea , exista si o sintagma exemplaria greca
folsita de Adrianus in sensul in care ceea ce creasera grecii (Imperiul Roman a inghitit din punct de vedere politic si militar Grecia) , a preluat si
o serie de bunuri artistice , considerate nu ca o prada de razboi (lucru comun in perioada aceea ) ci ca niste obiecte care aveau o cu totul alta
semnificatie erau ceva exemplar , spunea despre tintele care trebuie atise. De altfel , Adrian , in vila sa de la Tripoli foloseste statui luate din
Grecia pt acest motiv in opinia lui fusese si opinia lui Augustus - grecii erau cei care asezasera niste standarde artistice la un moment dat.
Istoric , Imperiul Roman decade , este atacat din exterior de barbari , se divide in Imeriul Roman de Rasarit cu capital la
Constantinopol si in Imperiul Roman de Apus cu capital inta la Roma si apoi la Ravenna , iar in acest proces istoric avem de a face cu 2
momente :
1. Consemnat in secolul IV cand se constata un apetit pt colectia obiectelor de arta si acest apetit , considerat prima epoca a
colectionarilor ni-l explicam nu pe ratiuni de ordin cultural (cum era cazul la Adrian produse exemplare ale artei ) ci e vb de o
tezaurizare . In aceasta perioada economia Imperiul Roman decazuse , nu mai era economia unui schimb monetar , era o
economie anclatizata , oamenii descopera pentru prima data ca arta poate sa fie si un mijloc de a tezauriza de a tine niste
valori . Intr-o perioada in care banii nu mai aveau forta lor de dinainte , cand atacurile erau din ce in ce mai dese avem de a face
cu o moda a colectionarii.
TEODORIC
2. La incep secolului al VII lea , in mod paradoxal este legat de figura unui barbar (daca prima daca era vorba de 2 imparati
normali) . Acum e vb de un conducator militar si politic de extractie barbara , Teodoric ,care la inceputul secolului al VI lea
conduce prin cucerire Roma, Imperiul Roman de Apus . Gasim intr-o serie de documente emise de Teodoric,lucruri foarte
interesante . Spune intr-una din scrisorile trimise : ai grija ca toate ruinele din Roma sa fie reparate , Roma cea binecuvantata
dintre orasele lumii , in Roma nu trebuie sa se gaseasca nimic sordid si mediocru . Dupa ce tocmai a intrat ca si cuceritor ,
repara constructiile,palatele si fortificatiile Romei . Mai spune ca este important atat sa pastrezi cat si sa creezi si comanda tigle
pentru repararea acestor situri si spune ca vezi ca acest lucru sa se indeplineasaca , astfel incat sa meritam multumurile
trecutilor regi a caror opera noi am dat o nemuritoare tinerete .
In genere , cand cineva facea cuceriri , atunci continua operatiunea militara prin distrugerea a ce se gasea la fata locului ;
Teodoric impunea repararea a ceea ce el gasise in Roma , nicidecum sa distruga , spune ca face acest lucru pentru a bine merita
multumirile trecutilor regi , a celor impotriva carora el luptase si castigase . Teodoric si-a dat seama ca daca a putut castiga
militar , era mai greu sa guverneze un teritoriu asupra caruia nu avea nici legitimitatea dinsatica , nu era descendentul unuia
dintre fostii regi sau imparati , nu avea nici legimititatea a cetateanului roman , el venea din afara imperiului si nici nu avea nici
legimitatea unei caste princiale .
Vedem in aceasta atitudinea a lui Teodoric pentru prim data un interes foarte concret pe care unii l-au avut pentru a se
raporta intr-un anumit fel fata de operele trecutului . Adrianus si Augusut care se raportau fata de staiunile grecilor aveau o
perspectiva culturala , Teodiric nu avea o astfel de perspectiva ,era eminamente politica pentru a-si gasi o legitimitate ,
mimand , facand lucruri pe care in civilizatia romana nu le faceau decat mostenitorii .
Termenul de partimoniu este un termen latin care defineste relatie juridica intre mostenitor si parintele sau , tatal sau ,
forta barbatilor , iar partimoniul era in esenta aceasta relatie de primire a bunurilor pe care le-a primit de la parinte , dar si a
grijii lor . In legislatia romana , atunci cand preluai mostenirea , o preluai cu toate cele bune si cele rele luai si datoriile ,
obligatiile ; partimoniul , mostenirea este o chestie care nu poate fi refuzata , se poate vinde dar aceasta instrainare inseamna
ca am intrat in posesie . Grija pt lucruri facute de altii era intotdeauna de aceasta relatie .Teodoric considera ca : aratand ca
ingrijesc palatele , oamenii se vor uita ca la un mostenitor , ceea ce ii dadea o legitimitate utila .
Pt prima data cand putem constata ca cineva se intereseaza de ceea ce au facut alte generaii in sesnsul protejarii acestor
artefacte interes politic , interesant de remarcat . Incat sa meritam .. , termenul de nemuritoare tinerete. Daca privim cu
mintea si ochii de astazi , vedem ca ceea ce noi astazi gandim si anume ca protejarea partimoniului , monumentelor istorice ,
capodoperelor artei este o chestie fara decadere. Noi nu ne-am propus sa pastram Venus din Milo doar pana in 2010 , sau pana
la o anumita data , atunci cand clasam si protejam ca monument istoric ceva nu o facem pt 50 de ani , este pt totdeauna.
Teoretic ne asteptam ca un monument istoric protejat sa se duca in timp atat cat lumea va exista .
Aceasta idee o vedem pt prma data in aceasta expresie . nemuritoare ,,
2

Ceea ce a cerut Teodoric constituie o exceptie (reconstruire). Regula evului mediu timpuriu era aceea ca lucrurile erau pastrate atat
timp cat foloseau la ceva ; a folosi la ceva incadra o paleta larga : ca material de constructie - lua zidaria de piatra , la a-ti folosi ca fundatie si
desigur pana la a-ti fol ca atare in scopurile, utilizarile sale proprii .
*Aici imaginea Pantheonoui din Roma este una sugestiva pentru ca spre deosebire de alte temple ale Romei , ne-a parvenit relative
intact , pt ca la un moment dat la inceputul secolului al VII lea a fost transformat intr-o biserica crestina . Spatiul interior a fost considerat a fi
potrivit ; daca intrati acum se poate citit la intrare ca intrati in Biserica Santa Maria Martira . Asa au scapat in Roma si o serie de statui , pentru
ca au fost confundate cu edificiile unor sfinti sau cu statuia imparatului Constantin care fusese sacrificat pentru ca daduse libertate bisericii si
cultului crestin . In rest , constructiile pe percursul evului mediu nu erau protejate ci erau folosite material , locul lor pe care il ocupau in
cetate, in oras .
CAROL CEL MARE
Pe acest fondul al acestui tip de relatie foarte pragmatic , lipsita de scrupule avem din cand in cand niste repetari ale momentului
Teodoric cu aproape aceleasi motivatii . Avem momentul Carol cel Mare care politic dorea o reconstituire a Imperiului Roman .Proiectul sau
politic era sa readuca sub sceptul sau Imperiul Roman si atunci in Capela Palatina de la Athena reia un model spatial care in opinia sa il leaga
cel mai bine de Imperiul Roman , reia modelul spatial de la San Vitale de la Ravenna , aduce chiar de la Ravenna o serie de piese de decoratie ,
sculpturi , capitele, pe care le inglobeaza in constructiile sale de la A??? . Vrea sa spuna ca eu sunt descendentul acestui imperiu care este
arhitectural reprezentat la Ravenna pe care il simbolizez aici acest lucru da legitimizare proiectelor mele .
Lafel ca si Teodoric,Carol cel Mare , numeste pe Decinhat , supraintendent al constructiilor publice ,este primul ministru al
constructiilor publice de care avem cunoastere in Europa . Spuneam , regula este folosim ce ne poate folosi , nu avem nici o obligatie fata de
trecut sau fata de obiectele trecutului .
*2 exemple unde 2 amfiteatre romane sunt folosite pe intreaga perioada a Evului Mediu , poate chiar si dupa , pana spre sfarsitul
secolului al VIII lea , cand se demonteaza aceste constructii . Intr-unul din cazuri , prin sec olul X , intreaga localitate era stransa in acest
amfiteatru , foarte avantajos pentru protectia care o oferea , incinta fiind inconjurata .
COLUMNA LUI TRAIAN
In 1162 la Roma , senatul Romei (senatul azi consiliul local al cetatii Roma) decide ca sa protejeze Columna lui Traian de orice
posibila distrugere , degradare si sa pedepseasca cu o pedepsa aspra , cu moartea si confiscarea averii orice atac la adresa acestui edificiu .
Explicatia : in conflictul intre imparat si papa in care imparatul la vremea respective era Frederic al II-lea de Barbarosa , Roma , oras
romanic a obtinut partea imparatului pentru ca doreau sa obtina lafel ca si comunele din Flandra statutul de oras liber , supus numai
autoritatii imparatului . Roma tine parte imparatului , care castiga . In 1143 , urmare a acestui deznodamant , Roma devine cetate libera , nu
mai depindea de ierarhia nobiliara si politic era doar supusa imparatului , era o comuna libera . Aceasta noua realitate ii face pe cei din senatul
Romei , sa gaseasca si o modalitate de a o si reprezenta . Au inceput sa se gandeasca cum pot arata concetatenilor ca sunt un oras liber . In
opinia lor , aceasta situatie politica era foarte asemanatoare cu ceea ce pt ei parea sa fi fost perioada Impriului Roman , in care Roma era
cetatea princeps a lumii . Se indreapta catre ceva ce poate sa le lege existenta din 1143 si ceea ce se intamplase cu 1000 de ani inainte ;
dintre toate constructiile care ramasesera in picioare la acel moment, una din cele 2 columne din Roma lui Marc Aurelius si Traian ( foarte
mult folosite de pelerine care urcau si priveau Roma si locurile de pelerinaj ) . Gasesc ca aceasta columna asezata in cel mai important
ansamblu civic al antichitatii romane-Forul lui Traian , cel mai amplu ansamblu de piete civice , ei considera ca spre deosebire de Columna lui
Marc Aurelius , Columna lui Traian este mai bine folosita ca simbol al realitatii politice de libertate , de autonomie pe care o cucerisera ,
vorbeste despre aceleasi libertati pe care romanii de acum 1000 de ani le aveau . In decretul pe care il aproba in 1162: astfel incat sa nu fie
nicicand distrusa sau mutilita si pastrata pt onoarea poporului roman , atat timp cat lumea va exsita . Se preia ideea de protectie , idea care
ramane valabila pana astazi . (aminteste de Teodoric nemuritoare tinerete) .
!!!!!!!!!!!!
Aceasta nu consemneaza o schimbare generala de atitudini . Este un interes foarte precis pe un element constructiv . In rest Forul lui
Augustus, are logia Cavalerilor de Malta ridicata peste constructia antica , in Rimini Arcul lui Traian e folosit pt intarirea unei porti , Orasul Luca
pe intreg amfiteatrul a fost construita , generata , o piata ovala pt simplul motiv ca toate locuintele erau construite pe gradenele amfiteatrului
. Colloseumul a folosit pentrut materialul de constructie , travertinul starea este datorata imprumutarii materialului de constructie din acest
edificiu pentru toate constructiile Romei.
Pe acest fond ajungem in perioada renasterii unde lucrurile incep sa se schimbe intr-un mod semnificativ . Spre deosebire de evul
mediu se observa o generalizare a interesului fata de constructiile si operele de arta ale trecultului , nu mai era doar interesul unei personae
3

sau numai interesul exprimarii unui statut politic. Artistii renasterii impartasesc idea lui Adrian ca in operele de arta ale antichitatii (grecesti si
romane) se gaseste secretul unor opera , cercetand ceea ce se gaseste pastrat in ceea ce facusera inaintasii pot scurta drumul spre gasirea
retetelor de atingere a perfectiunii obiectelor de arta . Odata obiectele masurate , desenate , descrise , intelese , ele nu mai prezentau vreun
interes. Avem aceasta scizofrenie intre un interes foarte intens pentru a descoperi , pt a gasi noi inscriptii , noi obiecte , pt a cerceta si masura
constructiile , pentru a intelege rapoartele partilor si o lipsa totala de interes pt protejarea a ceea ce s-a cercetat , masurat cu o clipa inainte .
Asa incat in renastere constatam o imporanta pierdere de patrimoniu antic prin folosirea intensiva a locului , materialelor din care
erau facute acestea . Poate ca cel mai bun exemplu este felul in care a fost tratata Basilica Paleocrestina Sfantul Petru care a fost demolata
pentru ca pe locul ei sa fie ridicata Catedrala Sfantul Petru . Nici chiar elemente care tin de cultul relicvelor nu impiedicau o distrugere ,
inlocuire a constructiilor vechi cu altele noi .
In aceasta perioada unul din artistii renasterii , Rafael Sanchez este insarcinat de papalitate sa se ocupe de bunul mers al lucrarilor la
catedrala Sfantu Petru , in acelas timp , sa aibe grija de statuile antice existente in Roma . Intr-un raport pe care Rafael il scrie in 1525 Papei
Leon al X lea descrie activitatea sa si insista papei sa ia masurile cuvenite pentru a impiedica distrugerile la care era supus patrimoniul
antichitatii Romei . Materialul de constructie era foarte la indemana , era o perioada de boom al constrictiilor , structurile , marmura din care
erau facute erau un bun material pt a fi ars si de a obtine varul si pe acest fond, distrugerile erau foarte importante . Prin aceasta scrisoare ,
Rafael Santzio aduce o serie de argumente care apar pentru prima data in aceasta incercare de a vedea cum a evoluat relatia dintre civilizatia
europeana si lucrurile facute de inaintasi . El vine si arata ca respectful pt operele de arhitectura ale inaintasilor are ceva din spiritual crestin si
respectul pe care crestinul trebuie sa il aibe pt parinti , pt relicvele sfintilor , pt tara si locul in care traiesc . Este pentru prima data cand nu mai
exista un interes pragmatic , de legitimizare politica , de interes de simbolizare ci apare ceva cu adevarat cultural . Este pentru prima data
cand cineva incearca ca motiveze de ce era important sa pastram ceea ce au facut altii nu prin prisma unor interese meschine , ci din
perspectiva unor valori culturale ingemanate de aceste obiecte . In acest text vedem cumva , din nou, aceasta idee a protejarii pentru
todeauna , Rafael subliniind ca ceea ce natura si timpul nu a fost in stare sa distruga , o fac cu mare succes oamenii in cazul Romei si spune ca
reusesc sa distruga o cetate ce in contra legilor naturii parea a fi extrasa mortii si promisa eternitatii . In aceasta epistola , dincolo de aceste
aspecte morale de etica crestina , ce se bazau pe un cult al relicvelor ce fusese bine dezv In timp , Rafael mai aduce niste argumente . El spune
ca nu a putut invata mai mult si mai bine despre lucruri care pare imposibile astazi de facut decat din cercetarea lucrurilor facute de inaintasi .
Spune ca ceea ce lor le parea foarte simplu , noua , astazi ne pare imposibil . Lafel , adduce acest spirit al renastesii care cauta secretul
proceselor , frumusetii . mai spune ceva f important pt ca a ramas in filozofia europeana . Astazi spunem legat de un monument in stare
precare de conservare : asa ceva nu mai poate fi facut (decoratii , tehnici , oamenii cababili sa le reia) . Aceasta idee a unor lucruri stapanite
de trecut , dar care astazi noi nu mai stim cum sa le facem apare in acest moment si este marturisit de Rafael in scrisoarea sa catre Leon al X
lea: si cand examinez ratiunea. lor le erau facile , noua ni se par imposibile . Deci vine cu o serie de argumente bazate pe etica crestina ,
argumente care pleaca de la rolul educativ si formativ al studierii monentelor pentru ca la un moment dat sa evoce si aceasta apropiere pe
care el o vede intre grija si dragostea pentru ceea ce au facut inaintasii si pentru grija si dragostea pe care biserica o propavaduia pentru
familia si pentru patria crestinatatii.
Aceasta interventie a lui Rafael face ca Papa Leon al Xlea si apoi si altii sa emita o serie de decrete papale prin care pedepseau
distrugerea monumentelor si a statuilor antichitatii . Sunt vreo 40 de decrete papale care pedepsesc .
Perioada renasterii este cea care incearca lafel ca si perioada anterioara sa foloseasca locurile monumentelor antice sau
monumentele in masura in care acestea permiteau . Exemple : Templul Athenei si Faustinei , sunt constr care sunt fol in fel si chip : Teatrul lui
Marcelius - resedinta nobiliara ; transformari ale unor constructii in spatii de productie : Coloseumul- tesatorie , alte spatii ale forurilor
imperial abatoare , macelarii .
Relatia cu constructiile trecutului este si teoretizata . Alberti in Zece carti despre arhitectura observa ca exista 2 tipuri de greseli
care pot fi observate la constructiile vechi , aceste greseli justificand interventia arhitectului contemporan ; corectarea greselilor era un lucru
firesc de acceptat . Sunt greseli manuale sau sunt greseli mentale , de conceptie care justifica o interventie mai aplecata a arhitectului . In
randul acestor greseli mintale este si compozitia specific medievala care nu corespundea principiilor renasterii .
Ex de interventii pe strucruri medievaleale lui Alberti :
*Templul din Rimini , in care el vine cu o intreaga camasa de arhitectura in spiritual renasterii cu arcade , iar in spetele ei se vede
structura veche , medievala de caramida a unei biserici medievale
*Santa Maria Novella , Florentza , structura medievala pe care Alberti o placheaza cu aceasta fatada de piatra , realizata in principiile
renasterii
4

Alte interventii la Pantheon , Templul Agripa ; Palladio Basilica din Vicetza , imbraca cu un vesmand pe care poate practica
principiile stilistice ale renasterii ; Santa Maria de Angeli , Roma , Michelangelo , nu intervine asupra interiorului decat cu cateva decoratii ;
Teatrul lui Marcelius suprainaetajare ; cea mai clara inlocuirea basilicii a Sfantului Petru cu catedrala de astazi .
CURS 2
Privinta generala asupra lucrului facut de altii in trecut . Totusi , exista si limite intyre ce renasterea nu considera important decat
antichitatea clasica romana si greceasca , iar pe de alta parte nu considera importanta cunoasterea ca si protejarea lucrurilor produse in
epoca antichitatii , ba, mai degraba , dupa cunoastere , protejarea nu intervine niciodata. Rolul apropierii de monumentele antice este de a
cunoaste secretele dupa care artistii , arhitectii , sculptorii ar putea sa atinga perfectiunea
Dar in fond, este pt prima data cand la o scara vasta exista o const a unei leg intre prez si creatiile trecultului aspect din scrisoarea
lui Rafal pt prima data dim interesului nu mai este una de interes pol si un interes etic , moral (se ref la imp bunurilor relicvele par, ingrijirii
relicvelor ).
Momentul din jumatatea sec 16 cand in Franta avem pentru prima data apare idea pe care azi am numi-o zona de protecti e aunui
mom . Francis 1 mergand sa viz .. ajunge in orasul sic ere guvernatorului orasului . sa faca astfel incat templul roman Maison Caree sa fie
protejat ai constructiile sa nu se alipeasca , sa nu ii stirbeasca perceperea realizeaza zonele de prot ale mon . Acesta in memoriu vb despre
acest mom si consecintele sale .
Ceea ce incepuse renasterea sa faca , sa trimita in interesul pub o preocupare pt lucrurile trecutului , incepe pe masura mai curand a
extinderii lumii cunoscute prin marile descoperiri geografice , sa avem de a face in sec 17 , cu precadere sec 18 , cu ceea ce am putea sa spune
o noua moda a colectiei de arta si o spargere a monopolului pe care il exercita anta antichitatii in interesul pub. Lumea devine mai mare prin
desc geo , nu mai consta doar in lumea si in arta europeana . In sec 17 avem de-a face cu constituirea unui muzeu in sensul in care noi astazi
consideram muzeu ca institutie - .. Museum in Oxford , o institutie care aduna , conserva si cerceteaza bunurile artistice . Pe fondul acestui
interes pentru lucruri exotice din locuri indepartate , din locuri in care exploratorii ajungeau din ce in ce mai departe , avem de-a face si cu un
eveniment foarte important descoperirea in Peninsula Italica in 1738, apoi 1748 a doua orase atunci acoperite de lava Veziuvului in eputia
din 79 , era noastra , Este vorba de orasele Herculanum si Pompei .
Ele sunt descoperite si soarta face ca sa poata fi studiate de un important om de stiinta al perioadei , angajat , secretar al unui
puternic cardinal , mai apoi devenit papa , Johan care in baza descoperirilor , cercetarilor pe care le face ,a noilor descoperiri de opera de
arta , realizeaza o serie de lucrari punand bazele unei discipline stint , el fiind cons de at , parintele ist artei antice . aceste desc vin intr-un
mom in care artefactele ant fusesera epuizate ca cercetare , unele chiar pierdute din lipsa interesului de cercetare si momentul 1738/1748
aduce o noua energie in aceasta aplecare a interesului europeanului pentru arta trecutului . Ramanem in continuare intr-o sfera a cercetarii ,
nu neaparat si a protejarii .
Interesul stiintific , academic creste si prin aportul enciclopedistilor . Sec 18,sec luminilor este si sec enciclopedistilor , un grup de
oameni care considerau ca lumea poate sa fie cunoscuta si explicata stiintific in toate domeniile sale . Opera enciclopedistilor urmareste sa
defineasca fiecare obiect , fiecare fenomen al lumii cunoscute . Avem in acest spectru al activitatii enciclopedistilor si definirea termenului cu
care noi incepem sa lucam monument .. considera ca un monumentul este o constructive care are o scara ampla , este ceva maiestuos ,
mon este legat in definirea data de deimensiune , de prestanta si etimologie ei cons ca termenul provine de un cuvant latim momen ,
cuvant care inseamna a aminti ,a avertiza. De altfel , avem chiar o placa pe Colloseum in care este folosit acest termen pt a a aminti jertfa
martirilor crestini in spatial interior al Colloseumului . Deci , in per sec 18 , termenul era asociat unei constructii de dimensiuni importante , cu
multa enfaza , si unui gest de amintire , de rememorare , de avertizare .
Sec 18 se termina cu cateva lucruri importante pe care le aduce Revolutia Franceza.Din perspectiva a ce studiem noi trebuie sa
amintim ca Revolutia Franceza a insemnat pt part art al Fra un atac si o distrugere cum nici o alta per nu a consemnat.Avem in perioada 1789-
1794 , perioada principala a revolutie o serie de distrugeri ale palatelor , constructiilor ,distugeri care erau generate de asimilarea constr
regalitatii , nobilimii sau a clerului cu nobilimea , regale si cu clerul . Revolutia incepe ca o miscare a celei de-a 3 a stari (oameni care nu erau
nici cleri , nici nobilime- burghezia in ascensiune) pt detronareaprivilegiilor nobilimii si a clerului . La scurt tp dupa izbucnirea rev , unul dintre
revolutionari , Camil spune intr-un discurs pol ca 40 000 de castele au constituit prada bogata revolutiei . Cu alte cuvinte , 40 000 de const
de mari dim (resedinte nobiliare , abatii , manastiri , bis) au intrat in patrimonial statului , rev , urmare a nationalizarii , bunurilor impotriva
careia starea a 3a , revolutia se aruncase. In aceasta prima parte a rev fr , constr nobilimii , clerului sufera o imp distr pt ca sunt cons ca
simboluri ale starilor respective
*o machete a abatiei de la .. pe care am invatat-o ca un model al abatiilor romanicului burgun francez din care au ramas un singur
turn ; la Notre Dame imaginea frontului de vest cu galeria regilor , in care statuile au fost mutilate deoarece s-a considerat ca acestea
5

reprezentau figurile regilor Frantei si l-au decapitate (regii erau din vechiul testament defapt), tot aici , la Notre Dame au dat jos plesa pe care
mai apoi Viollet le Duc a reconstruit-o , deoarece aceasta avea in varf era un care in opinia rev era simbolul regalitatii prin floarea de crin ;
lafel la Saint Denis (necropola regilor Frantei ) au scos acoperisul , au distrus plesa catedralei din aceleai motive si au lasat constructia sa se
distruga prin expunerea la intemperii .
Acesta a fost primul impuls , primele efecte asupra part pe care le-a generat Revolutia Franceza dupa principiul ca aceste
monumente, dupa si sensul pe care il dadea enciclopedia , aduceau aminte de aristocratie , de starile care le apartinusera , aduceau aminte de
epoca despotismului .
Cu toate acestea , presiunile generate de evoutia evenimentelor , revolutia se afla la un momnet dat in fata unui atac venit de afara ,
trebuie sa apere armat teritoriul fr , criza ec face ca totusi , relative repede , chiar si revolutionarii sa realiz ca nu pot sa inlocuiasca
constructiile trecutului cu noi constructii ale libertatii , ale rev asa cum isi doreau sic a vor trebui totusi sa foloseasca din pct de vedere
economic era nevoie de prefecturi , primarii , spitale , puscarii .
In a a doua parte avem o sch de capcare pleaca de la concretizarea aceste valori ec a part . De altfel , cineva spunea ca nici cea mai
bogata din societate nu este capabila sa inlocuiasca pe parcursul unei generatii in mod semnificativ constructiile pe care le-a mostenit sic a
desi noua ni se pare ca ritmul sch eate rapid , totusi numar mare de constructiilor existente face ca raportul dintre ceea ce putem construi ,
demoland sa fie totusi mic in raport cu ceea ce mostenim din trecut . In fata acestei realitati schimba putin deciziile si actiunile si pe fondul
existentei unor voci care spuneau totusi , dand la o parte simbolurile , sunt niste piese de arta impotante care ne pot arata evolutia istoriei de
astazi , ritmul distrugerilor scade .
Una dintre aceste voci care constientizeaza spectrul politic pentru ca se adreseaza in fata adunarii constituante cerand o decizie
favorabila pt inventarierea monumentelor este care pledeaza in fata adunarii pt ca piesele ramase dupa distrugerea abatiilor , constr in ca
in picioare , biserici , abatii , resedinte sa fie, de vreme ce erau nationalizare intrasera in part public , inventariate . El vine in fata politicienilor
cu un astfel de catalog pe care el il intitulase Antichi National , adica Antichitatile Nationale sau Culegere de Mon , El fiind anticar , a
considerat ca termenul de antichitati este cel potrivit.
Este pt prima data cand intr-un doc public este fol termenul de mon si de mon ist pt a define aceasta categ a unor bunuri de sorginte
ist , consistenta artistica , fie ele constructii sau bucati de constructie . Ce este important este ca pana la urma adunarea constituanta decide in
favoarea acestui inventor si acesta este primul inventor cunoscutr al mon ist . Acest an 1790 cu aceasta initiatica de inventariere este defapt
mom de nastere a unei idei , categorii , concept care se cheama patrimoniu national . Astfel , cu ajutorul Revolutiei Franceze se identifica
bogatia culturala ce piate fi vazuta prin opera de arta cu conceptul de natiuni .
Intr-un fel se petrece ceea ce am vazut la Teudoric at cand e vb de o fractura intre ceea ce era un system si ceea ce rev considera cat
b sa fie un nou system de guvernare . de at pana astazi , fr considera ca part nat si natiunea sunt 2 concepte in stransa legatura . natiunea-
impartaseste , se bucura , este mostenitoare si garantul unui part cultural nat => dorinta de a fi in primul plan al culturii .
Dupa Franta , toate tarile europene , printer care si Romania , cand s-au cosituit ca natiuni (Germania , italia , Romania ) au adoptat
acelas concept al natiunii care este definit prin partimoniu cultural national .
Tot perioada Revolutiei Franceze este si cea in care se consemneaza primele mari muzee publice dupa modelul .. de la Oxford avem
insituirea Muzeul Luvru constructia acestui palat a fost muzeul revolutiei prima data . Aceasta constientizare a dimensiunei economice , a
patrimoniului ,a importantei monumentelor ca locuri in care se pot intampla activitati umane , face ca o serie de biserici sa scape distrugerilor
care erau caracteristice primei etape , Un ex este Saint V care erse astazi Pantheonul Frantei pt ca acolo sunt depusi marii oamnei ai politicii
si culturii Frantei , ridicata de Ludovic al 16lea , pt a multumi ca a scapat de o boala grava . Constructia este salvata pt ca foloseste unor utilizari
de care avea nevoie rev . Un alt exemplu este de la Stralzburg unde Palatul Episcopal este transformat in prefectura . Un at ex , Versailles
unde palatal a scapat pentru ca intre timp ideea ca arta este calea pe care poporul poate ajunge la libertate , cucerise destui adepti .
Aceste idei pe care le-a generat Revolutia Franceza incep sa se gaseasca si in evolutia altor tari din Europa Prusia , nucleul viitoarei
Germanii unde avem de-a face cu opera si gandurile unui arh Frederick S , lucrari cuplate astazi in centrul Berlinului , Insula Muzeelor
.Arhitectul este insarcinat de regale Prusiei sa se ocupe de mon publice . S se apleaca aspupra aceste pb , si emite cateva principia inca
valabile : idea ca a pastra monumentele nu este treaba unui singur om ci trebuie sa se bazeze pe existent unei institutii ; si asa cum facuze
in Fra Mi existent unui inventor al mon sip e de alta parte Sh .. este primul care de vremece aceasta ingrijire este de interes general , aceasta
trebuie finantata de , print axe si impozite . Nu in ultimul rand vorbeste de felul in care tb sa se intervina asupra monumentelor , are o opinie
oarecum inedita in contextual epocii : pledeaza pentru interventia minima , nu pt interventii ample .
Plecand de la aceasta idea a lui Sh , ex a 2 arh angajati de statul papal si care asupra catorva mon ale antichitatii la incep sec al 19
lea au niste interventii pe care astazi constatam ca sunt exemplare, corecte din persp pe care noi o avem
6

*arh Rafal Stern arcul lui Constantin consolideaza si restaureaza , apoi la Colloseum
*arh Giusepe Vladie Colloseumul ,Arcul lui Titus
Incepand cu Stern si interventia la Arcul lui Constantin avem pentru prima data situatia in care cineva intervine aducand terenul la
starea din momentul in care a fost ridicat monumentul , constructia, Stern eliminand constructiile si degajand terenul pana la pavimentul
roman in jurul mon , sip t prima data realizand cu elemente de metal o consolidare a constr si mai ales o ancorare a elemenelor ornamentale .
La Colloseum , problema pe care o are e a consolidarii si stabilizarii acestei constr ce din cauza secolelor in care a fost fol ca si cariera isi
pierduse integralitatea . E o constructie care rezista foarte bine atat timp cat inelele sale structural sunt intregi . Numai ca , asa cum vedem ,
din cauza carierei de travertine ,arcele care erau echibrate unele de altele , din cauza ruperii incepusera sa se descarce , crea un pericol de
prabusire . Rafael vine si aplica un sistem care era oarecum cun , cel al contrafortului . Interesant este ca stern allege sa faca acest contrafort
dintrun mat contemporan caramida pe care il arata ca atare ,a I vedem unde este mat antic si unde este interventia .
In partea opus ape circumverinta exterioara , Giusepe Valadier . Ca principiu fol tot contrafortul , doar ca el nu face unul plin ci face
un nr descrescator de arcade de pa parter la ultimul nivel astfel incat acest contrafort sa fie aratata de o serie de deschideri . La randul sau si
Valadier face acest lucru folosind caramida , cu exceptia locurilor unde se realiza ornamentatia , profilatura .
Interventia lui Stern si Valadier este surprinzator de corecta din perspectiva noastra de astazi cand si noi consideram ca daca intervii
asupra unui mon este normal sa fie usor de observant ce este mat ist , si ce este intervenia noastra
A doua lucrare a lui Valadier , cea mai interesanta , fina , este restaurarea Arcului lui Titus , care in perioada evului mediu fusese
inglobat intr-o incinta de fortificatii. Valadier recoinstituie geometria generala a arcului , dar se abtine acolo unde a reconsituit arcul sa
reconstituie si decoratia sau elementele de modelatura si oprindu-se la forme stilizate , elemente care nu merg pana in ultimul detaliu . De la
departare citim coinstr asa cum trebuie , cand ne apropiem desc care sunt locurile care au fost pastrate in timp prin decoratie , parina ,
degrader , si zone cu coloane fara caneluri , profile mult simplificate pe care Valadier le-a marcat ca si interventie .
In Franta 1830 - scrisoare pe care min de interne , Francoi Guizot , istoric , pe care acesta o adreseaza regelui pt a-I cere sa fie de
accord cu instituirea unei inalte demnitati publice pe care el o den ca fiind Inspector gen al mon istorice . In scrioasere se sugereaza ca
monumentele istorice pe care Franta le are provoaca invidia Europei ; spre deosebire de orice alta tara din Europa , Franta poate fi prin
monumentele sale sa fie un adevarat manual al istoriei , ca aceste monumente istorice sunt perla coroanei Frantei . Cere ca pentru aceasta
perla a coroanei monumentele istorice sa fie pastrate si sa se instituie la mininsterul de interne aceasta functie de inspector general al
monumentelor istorice . Ce ar face acest inspector inspectorul va trebui inainte de toate sa stabileasca o lista a monumentelor care vor
trebui sa fie restaurate , sa faca obiectul unei atentii serioase din pargea guvernului si ca aceasta lista va trebui sa fie transmisa mininsterului
de interne unde ea sa faca obiectul unei alocari de fonduri . De altfel , inca din 1820 , ministerul de interne fusese insarcinat sa aloce niste bani
pt reparatii la o serie de resedinte regale . Monarhia doreste ca prin ingrijirea resedintelor regale sa obtina ceea ce am vazut ca de la Teodoric
dorea sa obtina in astfel de situatii o legitimitate pe care publicul sa o faca intre trecut , intre dinastiile si monarhia din perioadele respective
.
Regele nu rezista la aceste argumente si este de accord cu infiintarea postului de inspector general al monumentelor , asa ca din
1830 in Franta se creaza aceasta pozitie care va genera prin diverse etape desprinderea acestei activitati de ingrijire a monumentelor de la
ministerul interne si constituirea ministerului responsabil de cultura in Franta . la 1830 nu exista un ministru al culturii , ministerul de interne
se ocupa de constructii si de aceea acest functionar a fost infiintat la min de interne .
in 1837 , alaturi de inspector general al monumentelor se creaza o comisie superioara a monumentelor care ajuta ispectorul prin
redactarea acestei liste de mon ist si in stabilirea prioritatilor in conservarea si interventia la constr respective . Practic , din 1837 aceasta
institutie devine germenul a ceea ce mai tarziu va fi ministerul culturii . Astazi , tarile care au un sistem de protectie a monumente istorice au o
astfel de comisie , un for stiinfific care ajuta min culturii.

a fost primul inspector general .
Prospere Merime.. ? a fost al doile insp general al mon a facut ceea ce se cerea ,cel care scoate la iveala frumusetea , bogatia si
valoarea romanicului . Pana la el se accepta ca este valoroasa creatia antichitatii , se accepta ca goticul are o oarecare valoare pt ca este un
spirit national in franta , dar romanicul era cons a fo o per in care mesterii nu reuseau sa construiasca constructii perfecte baza
premergatoare goticului . P.M aduce in vizor valoarea , bogatia arhitecturii romanice .
7

Este cel care incearca sa normeze relatia pe care o aveau arhitectii cu monumentele si nu era o perioada bogata in specialisti ,
constata acest lucru si considera ca principalul principiu este acela de a nu face rau , a nu inova . El constata ca e nevoie de specializare atunci
cand un arhitect se apleaca asupra unui monument istoric si in nici un caz a nu considera ca stii mai bine cum se restaureaza o constructie .
Al treile inspector general este Eugene Emanuel Viollet le Duc theoretician al arh . Este un apropiat al lui Vitet (primul inspector
general ) si este fiul unui asa zis arhitectului viocezean , care se ocupa de constructia unei vioceze , lucru care il face sa cunoasca mai bine , de
tanar , constructiile medievale. Are curajul ca la 26 de ani , atunci cand nici unul dintre arhitecti nu si-a luat raspunderea sa intervina asupra
bazilicii Madelaine de la Vezelay (Vezlei) , toti considerand ca aceasta nu mai putea fi salvata , in 1840 Viollet le Duc spune ca el crede ca poate
sa consolideze sis a intervina asupra acesteia si in contra tuturor parerilor , el chiar reuseste sa faca acest lucru .
Este cel care pt prima data def termenul de restaurare si da o def restaurarii intr-un articol la restauration=asupra restaurarii , intr-
o lucrare pt care a devenit cunoscut dictionaire . Aici da o serie de definitii diferitelor categorii cu care opera in arhitectura . In aceasta
definire a restaurarrii el spune ca atat termenul cat si activitatea pe care termenul o defineste sunt amandoua moderne , aratand ca pana in
sec 19 practic nu exista o activitate care sa poata fi denumita ca restaurare ( pe parcursul evului mediu , a renasterii se reparau , se consolidau
sau chiar se demolau constructii) si da aceasta definitie : a restaura o cladire nu inseana a o conserva , a o repara sau a o reconstrui . Este a
o restabili intr-o integralitatei in care poatesa nu fi existat niciodata . Socanta pt noi ,a stazi nu acest lucru este cel pe care il luam in calcul
cand vb despre restaurare , dart b sa constientizam ca in mom in care restaurarea este teoretizata . O spune nu dintr-o perspectiva teoretica ,
ci dupa ani de preactica in care a plecat de la ideea ca orice interv a arh asupra unei const ist trebuie sa ii dea acesteia o noua speranta de
viata , mai mare , interv sale pleaca de la ideea ca mai ales in const gotica medieval orice element ar exista are o ratiune de a fi nimic nu
este in plus in arh medieval . defineste stilul ca fiind acea ratiune care guverneaza existenta partiolor . Viollet le Duc spune at cand
intyervenim , tb sa ne punem in sit acestei logici pe care mesterul , arh constr a stapanit-o sau a stapanit-o partial . tb sa ducem aceasta
perfectiune a stilului ca logica a lucrurilor sis a ducem constr la o perfectiune , perfomanta ai sa ii dam aceasta s[eranta de viata .
Arata ca pt prima data sec 19 prin acumularile in stiinta istorica , este primul moment al evolutiei europeanului in care se poate face
restaurare . Spune doar acum cand stim atatea despre trecut putem intradevar sa gasim logica si sa urmarim logica trecutului at cand
intervenim pe un mon . da ex printer stiintele natural care aj la diverse concluzii , puteau spune cum arata animalul resp .
Constientizam pe de-o parte ca Viollet le Duc era nu un paseist ci unul din arh poate cel mai puternic orientat catre viitor din
rationalismul pe care il propavaduia , sis a connst ca la mom la care si-a inceput act nu existau repere care s ail contrazica f mult . O buna parte
din constr care au trecut prin santierele sale pb nu ar mai fi existat azi daca el nu ar fi intervenit . Interv lui si a scolii pe care o genereaza in Fr
si exterior , urmaresc atingerea acestei perf a stilului si de aceea sc si doctrina se cheama doctrina unitatii de stil . 2 lucrari : . Care arata
aceasta idee ca nu se urmareste aducerea constructiei la o stare care a avut-o candva ci aducerea la o perfectiune a stilului care in opinia arh
constr ii apartine .
*.. si .. aratau poate aftfe pt ca at cand au fost luate erau degradate total .
Viollet le Duc este in multe din scrierile sale suprinzator pentru ca deseori una spune si alta face. Cand se refera la rest Notre Dame ,
el spune ca cel care se apropie de Notre Dame trebuie sa isi suspende orice urma de subiectivism , orice gand si sa se supuna monumentului .
Sensul supunerii la care el se refera nu este supunerea fata de isoria edificiului ci fata de ratiunile interne ale edificiului , e altfel , linia lui
directoare . Exista un citat in care vedem ca defapt restaurarea este o expresie a gandurilor despre calea pe care arhitectura trebuie sa o
urmeze ca pe un demers intellectual : daca europeanul a atins aceasta faza , a cun , si e interest de mon , el o face pt ca deplasandu-se din ce
in ce mai repede spre viitor , europeanul are nevoie din ce in ce mai multa nevoie de repere ale trecutului .
El impreuna cu alt arh este implicat in rest de la notre dame , in tp rev cat a supferit o serie de distrugeri (decapitarea regilor ) , la
3 dintre statui este portretul lui v l d , e vb de o interventie spectaculoasa de a reconstrui o piesa remarcabila din plesa gotica , unul din cei 12
apostoli in loc sa fie orientat in jos , este orientat catre plesa (autoportret a lui v l d ) , adduce os erie de sculpture pe care le astzeaza in
locurile in care cons ca art b sa fie , modifica o serie de goluri de ferestre val stilistica superioara celei pe care o avea , o himera proiectata de
v l d sau piese de decoratie , unuri dintre portaluri erte marcat cu culoare inchisa acolo unde a fost restaurat
O alta restaurare este unul dintre arh scolii lui v l d constantin .. la sf laurentziu extrage fatada renascentista si face o presupunere de
fatada gotica .
la cat din Angouleme care realizeaza o rest in maniera scolii lui v l d punand in partea de sus o compozitie al lui paul abadie care
considera ca asa stilul cat este implinit
La noi in tara andre lencompte , pus la dispozitia principelui pt a restura cateva din bis , mon principatelor . Serie de interventii f
libere , subiective .
8

Aceeasi trasatura a int care urmaresc o unitate a stilului indifferent de imperfectiunile pe care etapele ist : George din Anglia :
chichester , wesminster abbey.
CURS 3
Critici ale timpului , ramanem in sec 19 , jum sec 20 , pt a vedea ce se int in parallel cu dez acestora din pct de vdr institutional , de la
1830 in fr avem un insp gen al mon , la 1837 acesta este ajutat de o comisie superioara a mon ist care exista si astazi in toate tarile europene ,
vom vedea cum se dezv opiniile despre ingrijirea part .
Este o perioada in care exista o preocupare pentru patrimoniu in Franta . Aratam data trecuta ca grija pt aspectul institutional la care
se facea referire in scrisoarea trimisa de catre Guizot , provenea din faptul ca in acel an , in Franta , se revine la monarhie care incearca sa se
lege de istoria monarhiei fr prin recuperarea rel pe care monarhia a avut-o intotdeauna cu resedintele regale si nobiliare.mon are iteres in a
ingriji si a arata ca se ingrijeste de mon si incepund cu anii 20 ai secolului 19 incep santiere de restaurare . de la aceste operatiuni in care lucr
erau cuprinse in dosare si dosarele clasate , ne vine termenul de clasare a mon .
lucrurile sunt intr-un process . nimeni nu era posesorul unei practice sau unei teorii care sa spuna lucr correct asa se fac . Acest lucru
stimuleaza o debatere despre patrimoniu si despre felul in cum trebuie acesta tratat , si vedem 2 opinii ale unor personalitati ale tipului : ..
si Victor Hugo , pers care nu sunt arh , nu au fost restauratori , sunt oameni de cultura , implicate politic si care isi expun niste pareri legate de
tratamentul ln care era supus patrimoniul fr in per resp . La jum sec al 19 avem o puternica , native transf a parisului , planul prefectului de
sena Osman , care traseaza bulevardele , traversari ale tesutului istoric , dar distruguri ale part . Impotriva miscarilor de stardaa, revolutionare
(1830 , 1848-rev care se petrec in sp urban al parisului ) prefectul de sena Osman considera ca degajarea pietelor , degajarea prin trasarea
bulevardelor are si un astfel de benefiuciu o mai buna stapanire a miscarilor populare din paris . exista si o serie de considerente legate de
conceptiile urb ale perioadei in felul in care a fost trasat parisul acelei per .
Sunt oameni care remarca ca o data cu aceasta modernizare a Parisului se petrec lucruri care sunt mai importante in perceptia part ,
spune ca de ce tb sa facem goluri in jurul catedralelor de vreme ce ele au fost construite pentru a fi vazute de la mica apropiere , sa te
domine prin supriza pe care ti-o da perceperea lor din apropierea lor . * Notre Dame astazi vedem trasate cu un marcaj din piatra alba limitele
constr si a strazilor care avansau pana in apropiata proximitate a catedralei . *la strazburg relatia dintre tesutul urban si biserica , ti se
deschide catedrala de la o distanta f mica , efectul este cy totul altul .* abatia Saint Denis e foarte sugestiva pt efectul diferit de percepere a
catedralei .
Vocea care probabil a generat cel mai puternic efect a fost cea a lui Victor Hugo . el era poet , un om implicat polititc , un revolutionar , ca
urmare a actiunilor sale si a opiniilor sale , el a fost exilat . Victor Hugo scrie in jurul anilor 30 o serie de articole publicate sub suptaritulul
Razboi Demolatorilor . Se ridica in aceste articole pub in ziare , adresate publicului mare , se ridica importiva atacului impotriva
patrimoniului Frantei , atac exercitat de dezv indistriala si urbanistica a fr sub aceasta perioada a monahriei . El spune la moment dat ca este
timp pentru tot felul de legi si de reglementari care mai de care mai caudate pt a adduce o hartie de la un minister la altul este nevoie de o
lege , nu este timp , spune el , pt ca o lege necesare pt salvarea patrimoniu , o lege a mon sa fie elaborate si promulgate . Este pentru prima
data cand cineva ( ne gandim ca suntem la ultima treime a sec 19 ) , nimeni pana in acel mom nu se pronuntase pt o lege a ptr , pt o lege care
sa protejeze mon ist . Unul din arg pe care le adduce in fac acestei idei : sunt 2 lucruri intr-un edificiu :folosinta si frumusetea. Folosinta
apartine prorietarului , frumusetea apartine tuturor. Arata ca dreptul de prorietate in virtutea caruia un proprietar poate sa dispuna si de
desftiintarea imobilului , nu trebuie sa se exercite atunci cand este vorba de monumente ., de constr care sunt puternic evocatoare pt ist fr .
Intrucat aceste monumente nu apartin decat prin folosinta proprietarului ci si prin frumusete (val culturale) ele tb sa fie protejate printr-o
lege care sa interzica in virturtutea acestui interes public .
aceasta idee este defapt fundamentul din pct de veder juridic al legilor de protectie a mon ist in Europa . si in legea romaneasca de astazi este
invocate interesul public general care face ca asupra proprietatilor particulare care sunt mon ist sa se exercite prin lege un anumit control
referitor la exercitiul dreptului de roprietate , fara sa se nege dreptul de proprietate pe care orice proprietar il are . Constitutia romana spune
ca dreptul de proprietate se exercita conform legii . Legea romaneasca priveste valoarea culturala a unui imobil ca o valoare de interes general
. In virtutea interesului general se stabileste o forma de servitute , o anumita limitare a exercitiului dr de propr.
Aceasta idee este adusa pt prima data in despatere publica intr-unul dintre articole Razboiul de Victor Hugo : a distruge inseamna o
depasire a drepturilor .
De la mom in care incepe sa lucreze asupra mon ist , practicand o restaurare in consens cu teoria sa referitoare la ce inseamna restaurarea , V l
Duc devin tinta unor critici f acide . Cea mai imp si cea mai productive vine de peste Canalul Manecii , din Anglia si apatine lui John Ruskin
alaturi de Viollet le Duc este considerat unul dintre teoreticienii arhitecturii . Se naste in 1819 , moare in 1900 si este o figura emblematica a
9

perioadei victoriene . Influenta sa asupra publicului britanic in chiar per vietii sale se dat si apropierii de regina Victoria si intr-un fel faptului ca
ideila sale filozofice sunt caracteristice per marcate de regina victoria .
El nu este un arh , nu este un constructor , el este un filozof , estetician. Pornim de la perisajul perioadei respective , marcat de pe de-o parte
de victoria Angliei asupra lui Napoleon ,lucru care deschide publicului dupa mai mult de 30 de ani din nou continentul (de la incep rev fr 1789
pana in 1915 fr si Anglia au fost intr-o cintinua disputa care a agenerat o blocada a fr de catre Anglia) . Acest lucru genereaza un iteres
deosebit , e si perioada in care apare pt prima data cumva organizata activitatea turistica . Aceste interes pentru valorile culturale ale
continentului se combina cu un ineters dintr-o persp pol care este Acela de a da , de genera o preocupare si o ocupare tuturor celor care au
fost sub arme , in armata import lui napoleon care dupa 1815 se intorc acasa . Ideea care apare este aceea a unui program de constr a
bisericilor . Se aloca o suma important apt mom resp 2 mil de lire pt constr a peste 200 de bis in localitatile mai mici , in loc mai degraba
rurale . Desigur , apare pb in ce timp , care pb sa fie forma pe care sa o ia aceste bis ele tb sa fie proiectate , in maniera gotica ; goticul era
cons stilul nat britanic . Era evident ca nus e putea aplica un stil care sa se apropiete de ceea ce se putea considera specific fr(classicism ,
renascentist) . dupa infrangerea fr , in nici un caz nici un stil apropiat fr nu trebuia acceptat .
Acest lucru face ca sa apara un inetes deosebit pt a cerceta felul in care intercut constuiau britanicii bis in stilul gotic , ceea ce genereaza o
apropiere de conbstr trecutului , o cercetare a acestora si o practica in consecinta . in 1840 , parlamentul britanic , a lui , este un foarte bun
exemplu de perfectiunea la care a a juns cercetarea modalitatii de const gotica pt a fi fol in aceasta per .
aceasta apropiere de trecut , cercetarea constr trecutului ii va servi alaturi de curiozitatea britanicilor pt ceea ce era redescoperirea
continentului pt exemplificarea teoriilor sale .
despre Ruskin trebuie sa vorbim de 2 princ lucrari : cele 7 lampi ale arhitecturii din 1848 , The severn lamps of architecture si o luctare din
1849 pietrele venetiei , The stone of Venice , scrisa ca urmare a unui turneu in Europa , in care a gasit venetia ca un symbol , exemplu al
cresterii de decadentei unei civilizatii , dand exemplu venetiei pt a vb de fenomenele din soc si arta brit .
Aceasta prima lucrare din 1848 ,cele 7 lampi ale arhitecturii care il face pe Ruskin sa fie considerat ca theoretician al arhitecturii , are 7
capitole , principii si in aceste principia avem principiul al 6lea , lampa memoriei , in acest capito avem princ opinii despre monument si
restaurare .
Incepe orin o afirmatie foarte puternica , clara , care se retine usor : putem trai fara arhitectura , putem sa adoram pe Dumnezeu fara ea ,
dar fara arhitectura nu ne putem adduce aminte una din trasaturile pe care el o vede arhitecturii , este ca una din functiile arhitecturii este
aceea de a ne aduce aminte . Vorbim despre rolul arhitectului in societate , el arata ca sunt 2 lucruri pe care o societate tb sa le ia in
considerare referitor la arh :
1. Sa ingrijeasca constructiile trecutului pentru ca ele ne aduc aminte
2. Rolul arhitectului este sa construiasca avand constiinta faptului ca ceea ce el proiecteaza , rizica astazi vor fi monumentele
epocilor viitoare sic a in ceea ce constr noi astazi trebuie sa existe acele nuclee de valori de rememorare pe care urmasii nostril
vor tb sa le descopere si pretuiasca .
Spune ca nu cladirea care este puternic decorate cu cine stie ce pretiozitati , ci cladirea care contine cea mai puternica evocare reprezinta
constructiilr valoroase . Ruskin este cu mult in inaintea perioadei , pt ca pt prima data cineva defineste valoarea unor constructii care la prima
vedere par modeste , defineste importanta partimoniului urban minor pt ca acest partimoniu vorbeste despre felul in care au trait niste
oameni la un moment dat . Rupe acea def a mon care lega termenul de scarea impozanta , de marimea , de enfaza conteaza ceea ce este
dincole de aceste lucruri . Gloria sa sta in varsta si puterea evocatoare, in contrastul lor tacut cu caracterul tranzitoriu al celorlalte lucruri .
Arata ca exista case care in care noi vedem diferenta dintre present si obiecte care sunt facute sa se piarda la un mom dat si ca simtitm in
raport cu anumite constr ale trecutului , nevoie ca acele constr sa ramana .
Plecand de la aceasta idee el analizeaza arh si spune in subtext ca vb de o opera de creatie , opera de creatia oarecum pusa in comparative cu
op creatiei divine . Ceaa ce ne-au lasta cei din trecut este o opera de creatie duce la concluzie ca asa cum nu ne propunem niciodata sa
modificam creatia unui pictor , a carui opera o cons definitive incheiata , nu avem nici un dret ca sa intervenim asupra creatiilor trecutului pt
care noi suntem doar un mijlocitor intre trecut si generatiile viitoare . In aceasta consecinta sta defapt critica majora pe care Ruskin o face
restaurarii asa cum era ea vazuta de Viollet le Duc pt ca el spunea ca are dreptul sa intervina asupra unei constructii si la capatul lucrarii sa fie
lasata intr-o forma in care ea sa nu fii existat niciodata .
El spune ca defapt ceea ce poate sa fac generatia din care facem parte e sa ingrijeasca mon , sa faca astfel incat distrugerea , caderea ,
dregadarea sa sa fie incetinita , dar pe undeva spune ca tb sa acceptam ca asa cum in restul lumii lucrurile au un inceput si un sfarsit , tb sa
acceptam si acest fenomen in cazul part construit pt ca restaurarea este o minciuna absoluta . felul in care se restaura scoala lui Viollet le
10

Duc, ceea ce se obtinea, este calificat ca o minciuna absoluta , pt ca spune se ia ceva ce este adevarat si se inlocuieste cu altceva care nici
macar nu este afisat ca fiind altceva ca opera a trecutului .
Restaurarea este distrugerea totala pe care o constructie o poate suporta , o distrugere in urmare a careia nu pot fi gasite nici un fel de urma ,
o distrugere acompaniata cu o falsa descriere a monumentului . E o pozitie polemica , foarte transanta care duce lucrurile la cealalta limita :
cel mult putem intretine monumentele , cel mult putem sa ingrijim daca avem nevoie de spatii mai mari decat cele din cladirea primita din
partea trecutului , nu avem decat sa facem o alta casa , nu avem voie din punct de vedere moral sa ne apropiem de cladirile trecutului . Ce
este de subliniat in textul lui Ruskin ca ori de cate ori in text se vb de restaurare este vb de restaurarea conceputa in maniera scolii lui v l d si
nu putem sa contrapunem textul lui Ruskin termenului de restaurare pe care il avem astazi .
Opiniile lui Ruskin au avut o mare forta de patrundere . el nu numai ca a scris , a tinut numeroase conferinte prin care a propovaduit ideile sale
. Si nu in ult rand gaseste in activitatea unuia din prietenii sai , William Morris , o sustinere , lucru care se vede in manifestul unei societati din
acele societati britanice traditionale , este vorba de Societatea pt protectia constr ist , constituita in 1877 si in care se spune ca pledam pt
conservare in contra restaurarii edificiilor , orice edificiu apartinand trecutului este demna de a fi intretinuta si ingrijita , facandu-se apel la
aceste mijloace mai putin spectaculoase dar care pastreaza mai mult din autenticitatea materialelor , conceptiei originala . William Morris
spune sa ingrijim zilnic , sa proptim zidul ce se inclina , sa se repare acoperisul , sa se curate burlanele astfel incat defapt lucrurile care conduc
la degradari sa fie evitate . [] sa trateze constructiile ca monumente ale unei arte trecute , create de mesteri disparuti pe care arta moderna
nu poate intervene far a distuge.
Definire aceea ce noi astazi spunem ca este dezvoltare durabila , lumea in genere plaseaza aceasta definitie in 1984 , cand el este folosit intr-
un raport care spune dezvoltarea durabila priveste nevoile prezentului , fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisfice
nevoile lor. In lucrarea sa din 1848 , Ruskin are un pasaj spunand ca Dumnezeu ne-a imprumutat Pamantul pe durata vietii noastre , este o
mare oportunitate care apartine noua si celor care vor veni dupa noi a caror nume sunt deja scrise in cartea creatiei [] nu avem nici un drept
prin ceea ce face sau neglijam sa- I penalizam sau privam de un drept pe care ei l-ar fi putut avea din partea noastra mostenire.
Ruskin face o comparative intre aceasta relatie dintr-o generatie si cele care urmeaza si recolta activitatilor noastre : cu cat vom plasa mai
departe rezultatul muncii noastre , cu atat va fi mai durabil.
In Italia , sf sec 19 , unde pe de-o parte avem de-a face cu un fenomen care tb remarcat-inbterventii asupra mon ist , generate de constituirea
statului national si de nevoia de a arata natiunii prin interventiile de restaurare a mon istoria , forta poprului it. In per dec 7-8-8 a sec 19 , o
serie de interventii la mari mon in orase semnificative . Toate interv se caract intr-o grija de a recupera integralitatea constr , de a o arata in
splendoarea ei , de obt un mon perfect . Acest lucru se face in Florenta , prin concursuri nationale si internationale pt incheierea fatadei
catedrelei Santa Maria del Fiore , a fatadei de vest , fatada este realizata in 1870 in tp ce machetaria de piatra de jur imprejur apartine per
medieval . Inchiderea este datorata acestei lucrari din 1870.
Alte interventii la Milano , Castelul S .. in partile care isi pierdusera o serie de elemente arhitecturale , avem de a face cu reintregiri , in genere
interventiile urmaresc aceste reintregire pt a le arata ca simboluri ale trecutului in fata unei natiuni proaspat constituite
Pe findul aceste activitati oarecum intense , intalnim opera teoretica si fascica a lui Camilo Boito care este arh , are si cateva lucrari de
rastaurare in regiunea venetiei . In acest context , Boito este preocupat de felul in care se intervenea asupra mon , e o per in care se intervine
destul de mult
In Conservare sau restaurare pe o maniera destul de usor de parcurs , e vb de un dialog dintre 2 persoane , el exploreaza teoriile despre
resturare ale epocii v l d si Ruskin, in incercarea de a desprinde ce este obiectiv , ce este fundamental intre aceste pozitii . Camilo Boito
gaseste o cale de mijloc si este prin acest demers care urmareste stabilirea unor piloni obiectivi considerat ca fiind fondatorul restauarii ca
intervenite , ca o disciplina stiintifica printr-o abordare obiectiva si nu polemica .Pleaca de la ideea ca desi restaurarea asa cum fusese definite
de Viollet le Duc nu este ceea ce trebuie , nici respingerea interventiei asupra monumentului istoric cum o vedea Ruskin , nu este de acceptat
si vine cu acest argument ca atunci cand vedem ca ceva piere in ochii nostrii totusi avem si datoria , respinsabilitatea sa intervenim . In
argumentatia sa pt dreptul interventiei el adduce arg din trecut intotdeauna fiecare generatie a intervenit , a fost o legitimitate a interventiei
.
Il consideram ca cel care fundamenteaza restaurarea ca stiinta , aceasta din cauza ca el planteaza ca factor obiectiv al rest un lucru pe care noi
il numim azi autenticitate si in jurul acestui concept de autenticitate el analizeaza atat rest cum fusese def de v l d cat si opinia contrara a lui
r . e primul care def niste principia ale rest care defapt , pornesc de la evaluarea interventiei in raport cu acest element central , autenticitatea
. La Camilo Boito , un mom este vazut compus din diverse straturi . O constructie istorica ne ajunge in prezentul generatiei de azi ca un nucleu
realizat la momoentul initial dar care este inglobat in straturi adaugate in timp . In mod paradoxal ,si C B este cel care descopera acest lucru ,
chiar in cazul unor monumente la care noi credem ca nu s-a intervenit , avem acest invelis al unui strat care s-a adaugat in timp . Camilo Boito
11

este cel care descopera si valorizeaza astest strat si anume , patina , adica uzura semnificativa , uzura care o da trecerea tp , si e primul care
spune ca acest invelis este parte a ist edificiului si este unur dintre aceste component ale autenticitatii pe care rest tb sa o pastreze . El
dezvolta un principiu de actiune de o maniera catren , mon istorice trebuie sa iti pastreze aspectul lor venerabil si pitoresc , daca completari
ori reconstruiri se dovedesc a fi indispensabile , le-as face astfel incat sa se vada ca aceste lucrari sunt opera contemporaneitatii .este de
preferat sa consolideze decat sa repar si este de preferat sa repair decat sa restaurezi . el realizeaza ca interventia de rest este ceva ce ataca
pana la urma materialul authentic al monumentului , pt ca tb sa ajunga trecand de acele straturi vb in nucleul mon si atunci spune cu cat
interventia va fi mai putin profunda , este de preferat sa te opresti acolo unde ai obtinut strictul necesar . Este de preferat sa consolidezi decat
sa faci mai mult sis a repair . este de preferat sa repair decat sa restaurezi adica sa intervii cu ceva mai amplu .
El este cel care instituie pentru prima data in discrusul theoretic despre restaurare principii care art b sa fie urmarite : pastrarea patinei ,
pastrerea tuturor interventiilor , refuzul unei restaurari pe tipologie stilistica care in opinia lui Camilo Boito nu are nici o baza pt ca nu se duce
catre ceva care a existrat vreodata ci doar pe ceva ce exista doar pur teortic , dezvolta ideea a legitimitatii prezentului care tb sa aiba dreptul
de a intervene asupra mon chiar si pt a le folosi si mai remarca ca intr-o interventie asupra monumentelor istorice vor exista locuri in care
vom intervene conservand , restaurand , consolidand sau intretinuand ; nu exista o singura cale sau o sg forma de int.
Pentru interventiile contemporane , Camilo Boito insista si dezvolta un intreg aparat pt marcarea interventiei . El pleaca de la ideea ca int
contempt b sa fie distinct marcata , aratata in int de restaurare. O caracteristica a unui lucru care poate fi definit ca o abordare stiintifica
exprima importanta descrierii int si a cercetarii mon in vederea int .
C B este cel acre incearca si da o prima reteta asupra ce tip de int si cum art b int in fc de vechimea mon . Realizeaza o clasificare a
restaurarilor dupa vechimea mon carora interv de rest tb sa fie adresate . Pt mon antichitatii este potrivit o int de conservare in care cea mai
spectaculoasa forma de interventie nu poate fi decat anastiloza (=asezarea in pozitie vertical a unor elemente care au compus un
zid.coloana,elem care sunt gasite la fata locului , asa cum la faza locului vedem tamburii , capitelurile prabusite ) .
Pt mon evului mediu el cere o rest discrete cu un min de completari si asemanarea pe care o face acestui tip de rest o face raportand-o cu int
pe o picture . Asa cum dupa cum nu vom dori sa fie evidenta si majora int de rest a unui tablou , lafel tb sa procedam si in rest mon evului
mediu .
Pt renastere , baroc si per contemp restauro architectonico in care interventiiloe vor fi mai ample , dar marcate .
Da si 8 sugestii despre cum pot fi aceste int marcate la un edificiu mon ist :
1.poate fi o diferentiere a stilului , in raport cu cel al constr ist
2. poate fi fol o dif de mat
3. pot fi anumite stilizari ale ornamenticii sau eliminari de figure orn
4.piesele care pot fi eliminate , expuse in aporpierea mon Venetia , capitele vechi ale col Palatului Dogilor
5.marcata prin incriptionarea elem inlocuit
6.poate fi realiz printr-o epigrafie , explicatie
7.descrieri
8. marcarea prin notorietatea cazului ,*fatada Santa Maria del Fiore , unde concursul a facut notoriu faptul ca fatada a fost o internenvit
contemporana la per resp
ALDOIS RIEGEL
Odata cu C B intram intr-o zina in care discutiiile despre rest ajung sa fie niste dezbateri cu instrumente si metode stiintifice , progresul este
adus de un domn Alois Riegel in Viena anului 1903 care realizeaza o lucrare C.. modern al mon , lucrare care sintetizeaza studiile sale
personale facute ca urmare a insarcinarii primate de elabora o lege pt protejarea part din imperiul austoungar. Riegel era la momentul la care
a primit aceasta insarcinare curatorul unei sectii a muzeului de arta decorativa din viena si de aceea gaseste util ca inainte de a face o
propunere cu privire la mecanismul de protejare a monumentelor istorice sa studieze din punct de vedere theoretic pb ce este un monument ,
ce semnificatii are un monument istoric si in fond din ceval este monument compus . Sarcina de a alcatui un mecanism care sa protejeze part
arh era cu atat mai dificila cu cat imperiul cuprindea jumatate din Europa , cu o multutudine de civilizatii si traditii constructive , nu era deloc
simplu de raspuns la ce e de facut cand tb sa protejezi un mon fie ca el se afla in Transilvania , Croatia , Galitia etc .
12

Rigel scrie aceasta carte . ??? care este astazi cons una din lucrarile de capatai pt definirea monumentului istoric , astzi o consideram foarte
valabila . In primul rand descopera faptul ca exista o diferenta nu numia de cuvinte ci si semnatica intre monument si monument istoric . El
arata ca in timp ce monumentul se refera la ceva ce este din start incarcat cu o valoare de rememorare , e vorba de acea valoare pe are o
descoperise si Ruskin Columna lui Traian care a fost ridicata cu ocazia victoriei lui Traian , in cazul monumentului istoric suntem in situatia
unei structuri arhitecturale care a fost ridicata pentru a folosi drept resedinta/locuinta/biserica/fortificatie s.a. si care printr-un proces ce s-a
desfasurat in timp s-a incarcat cu valori de rememorare , lucru care o diferentiaza de monumentul pur . Deci exista monumentul care a fost
cladit pentru a spune un anumit lucru , pt a se referi la un animit mom , personalitate si mon ist care este o str arhitecturala care nu are
aceasta ambitie la mom creeri sale , nu proiectam monumete istorice , dar care in timp au ajuns la noi cu niste val de rememorare care nu au
stat in intentia proiectantului , beneficiarului , finantatorului . Asadar , existe monumente intentionale si monumente neintentionale .
El descopera insa ca in familia mare a mon ist sunt incluse si mon intentionale pt ca dincolo de ceea ce a dorit de la bun inceput sa fie spus prin
ridicarea de exemplu , Columnei lui Traian , in tp s-a incarcat si cu alte senificatii decat cea dorita initiala prima str care este protejata ca un
mom ist .
Daca trebuie sa ne preocupam cu ingrijirea mon , at putem observa ca atat tp cat vor exista cei carora semnificatia din monument li se
adreseaza , ei se vor ocupa de ingrijirea acestor structure * mon funerare , ne ingrijim de monumentele funere ale familiei , la momentul la
care nu mai exista descendenti , at incep sa se vada faptul ca aceste monumente nu mai sunt ingrijite . Spre deosebire de aceasta situatie
particulara a monumentelor , monumentul istoric nu creeaza o particulara relatie cu un anumit grup astfel incat sa se poata vb despre
responsabilitatea lui pt conservarea si starea mon ist . R spune ca , de aceea legea pe care tb sa o propunem , sist pe care tb sa il imaginam
trebuie sa se adreseze mon ist si nu mon . Pt cam on ist sunt prin natura semnificatiilor lor , comnuica cu intreaga populatie , colectivitate si
rolul unei legi este sa reglementeze relatia dintre aceaste comunitate si mon ist .
R este cel care descopera aceasta diferenta monument incarcat cu semnificatie aprioric, mon ist o str a carei semnificare se realizeaza a
posterioric .
Mai apoi , el pleaca de le ideea ca intr-o disputa cu privire la ce si cum tb intervenit asupra unui mon ist , essential este de a privi mon ist nu
numai ca o entitate tehnica , nu e doar o constructive , un partiu cu o existent fizica , el arata ca societatea isi defineste mon ist . Depinde de
momentul , de generatie , de val pe care noi le impartasim daca vedem intr-o casa doar o constr frumoasa sau daca vedem in ea un mon ist .
Rigel descopera ca defapt exista o corespondenta intre ceea ce noi consideram valoros si valorile care sunt existe cuprinse in str fizica a mon
ist . Sunt perioade in care, lucruri care noua astazi ni se par valoroase , au fost considerate respingatoare ; barocul la un moment dat fost
considerat ceva oribil . Aceasta situatie arata ca exista o relativitate in sensul relatiei care trebuie sa existe intre ceea ce consideram valoris si
ceea ce vedem in jurul nostrum.
Pentru ca sa stim cum trebuie sa restauram , trebuie sa analizam aceste valori pt ca a restaura inseamna , defapt , a intervene , a salva , a
conserva , sau a reface intr-oforma valori ascunse sau pierdute . Esenta pb este valoarea . El incepe sa analizeze si sa defineasca valorile
monumentale din ce familii , ce tipuri de valori sunt constituite mon . *zidul berlinului = monument astazi , in 1961 era un zid pe care
trebuia sa il aseze intre socialismul victorios si capitalismul decadent , iar pt cei l-au sarit a fost un bluestem , pt noi astazi si ramasitele sale
este un monument .
R incearca sa descopera care sunt aceste valori . El descopera ca elemental central , fundamental pt a vb de mon il constituie o val oarecare de
rememorare fara ea nu se poate vb de un monument . Constr tb sa ne spuna ceva despre trecut , daca nu , nu pot spune ca este monument
. O constr a lui Frank Ghery nu poate fi considerate monument istoric numai pentru ca este o realizare , pt c nu contine aceasta val de
rememorare
Al doile lucru pe care il constata este ca aceasta categorie a val de rememorare poate fi compusa din cateva tipuri de valori . Prima pe care o
descopera , cel dintai care ii arata impotanta , este valoarea de vechime , se constituie la un mon ist prin acele semen material care vb in fata
privitorului despre existent in timp a constr . sunt semnele care il disting de constr modern sau contemporane . ne asteptam at cand ne
apropiem fata de un mon ist sa sesizam prin anumite trasaturi ca este o constr nemoderna , const care a fost realizata cu ceva tp inaine-
imperfectiuni , uz\ura , patina.
O a doua val de rememorare este cea pe care R pe care o numeste val ist , cea care repr rememorarea catre privitor a unor fapte , a unor date
, informatii legate de ist edificiului .
A treie val de rememorare este cea pe care o def ca fiind val de rememorare intentionala , acea incarcatura de mesaj care a fost pusa de la
inceput , care vb despre un lucru prcis si care este intotdeauna de gasit in monument (nu mon ist )
Fata de aceste 3 val , exista insa si anumite val pe care le def ca val de contemporaneitate , cele prin care mon ist exista pt noi si care defapt au
fost garantul in timp a existentei si pastrarii mon . fara val de contempraneitate pe care generatiile sa le fi perceput , mon trecutului ar fi fost
13

demolate . aceste val sunt cele de utilizare si val de arta . Val de arta care in opinia lui R se imparte in val de noutate si val arta relative , cele 2
aspecte prin care desi nu neaparat repr ceea ce noi preferam din pt de vdr artictic . avem intelegere si placer sa admriram si creatii arh ale
trecutului pe care nu neaparat le-m gasi de refacut, acceptam ca val artistica si ceea ce a creat goticul , barocul etc .
Daca ar fi numia descoperirea acestor val , lucr lui R ar fi fost doar teoretica , numai ca R arata ca pt a interveni correct asupra unui mon ist tb
sa faci acele operatiuni care se adreseaza in mod correct fiecareia dintre aceste valori (rememorane / contemporaneitate) pt ca valorile sunte
cele care fac diferenta dintre o lucrare de restaurare si una de reparare . Spune ca nu putem spune de la inceput cum tb sa intervenim asupra
unui mon fara a-l analiza si a vedea de exemplu ca zidul de incinta este imp pt valoarea de vechime (arata uzura timpului , semnul obuzelor de
atac etc ) , nu putem spune cum intervenim inainte de a vedea in galleria oglinzilor de la Versailles ca acolo este esenta valoarii de arta . El
remarca ca dificultatea in restaurare este in faptul ca deseori interventiile cele mai corecte asupra uneia dintre valorile monumentale pot sa
nu fie neaparat interventia care tb sa fie facuta in raport cu alta valoare monumentala . Din pct de vedere al val de vechime tb sa lasam sa se
vada patina , e cea care comunica cu noi vechimea edificiului , din ptc de vedere al valorii de arta nu ne-ar placea sa vedem in galleria oglinzilor
fumul lumanarilor asezat pe picturile plafoanelor . Tb sa evaluam ce este mai important intr-un anumit edificiu . La Versailles , este mai
importanta val de arta .
CURS 4
Dupa Riegel , Europa trece prin primul Razboi Mondial , lucru care este important din perspectiva faptului ca este pt prima data
cand avem o importanta distrugere a part arh a continentului europ .a mai existat razb de 20 de ani , jum sec 17 care a cuprins Europa , dar at
nu exista constiinta faptului ca exista patrimoniu cultural . de data aceasta avem un razb care se poarta in inima construita a europei si efectul
distrugerilor mai ales cele de pe frontal de vest ( s-a concretizat in 4 ani de lupte pe teritoriul N Frantei , Belgiei si Ger ) , a produs f mari
distrugeri . distrugeri f imp pt orasele flandrei incat dupa terminarea razb , decizia a fost una fara precedent pana in acel moment : de a
reconstrui . multe orase au trait distrugerile unor razboaie , dar in genere dupa trecerea razb , constructiile noi inlocuiau constr distruse . de
data aceasta avem o sit cu totul nou , avem orase ca .. in belgia sau ca in franta sau.. in flandra care sunt distruse in marea majoritate a
constr , centrelor lor istorice . asazi daca mergem la Insbruc vom vedea o imensa constr palat de tesaturi a orasului , primaria orasului , constr
care la prima vedere credem ca dateaza inca din evul mediu , ei bine ele sunt reconstruite . distrugerea oraselor aflata pe linia acestui front a
fost atat de mare incat oamenii dupa mom pacii au cons ca viata lor nu mai poate sa se deruleze fara reperele care le erau cunoscute si care le
dadeau identitate , mai ales in zona flandrei , cea a primei zone cu orase libere din Europa .
Aceasta experienta la o scara atat de vasta , combinata cu faptul ca razboiul a generat si structuri politice care avea ca scop sa faca
imposibilia reizbucnirea unui nou razboi . O astfel de structura a fost Liga Natiunilor , precursoarea ONU , org care si-a creat o ramura care se
chema Organizatia de Cooperare Intelectuala , mai apoi Institutul de Cooperare Intelectuala , cu sediul la Paris , precursorul a UNESCO de
astazi (pt educatie , stiinta si cultura) .
Aceasta org organizeaza in 1931 la Athena , la invitatia guvernului , o mare conferinta pe tema protejarii mon ist . Aceasta
conferinta e realizata la mom si locul acela pt ca era mom la care aproape ca se incheiase lucrarile de consolidare si restaurare de pe acropola
Athenei . Ansamblul de pe acropola Athenei a fost distrus in mare masura datorita unei explozii a prafului de pusca ce fusese depozitat in
interiorul Parthenonului de catre turci si un tir a aprins aceasta materie explozibila . Existau si o serie de distrugeri generate de timp , existau
problem legate de stabilitatea stancilor . Guv grec dupa primul razb mond prganizeaza o campanie de consolidare si restaurare condusa de
Nicholaus . acesta realizeaza consolidariile si restaurarile de pe Acropola Athenei folosind metalul si noul material , care parea a fi
rezolvarea tuturor problemelor , anume betonul armat si cimentul Portland . in 1931 guv grec invita aceasta organizatie sa sustina aceasta
conferinta pt a le si arata ce au reusit sa faca .
Produsul acestei conf este o declarative ramasa de atunci in parohia ideilor despre restaurare drept Carta de la Athena a rest din
1931. La 2 ani dupa acest moment , in 1933 , Congresul International de Arhitectura Moderna , miscarea care a fost condusa de Le Corbusier ,
tine tot la Athena o Conferinta , care se lasa si acesta cu o Carta , dar care nu are nimic de a face cu doc despre care bvb noi , ba dimpotriva ,
din perspectiva urbanismului ai arh modern , Carta de la Athena din 1933 este chiar opusul a ceea ce spunea Carta restaurarilor din 1931 .
Este de remarcat cap pt prima data , in mod coherent , avem opinii despre mon si despre interventia asupra lor , nu ca idei a unei
pers , nu ca mesaj al unei scoli de restaurari , ci un mesaj tehnc , profesional care are aspectul unui consens in lumea specialistilor in restaurare
. Este prima incercare de a da un instrument stiintific valabil peste tot in ceea ce priveste restaurarea monumentelor istorice .
Principalele puncte : o serie de lucruri care le recunoastrem a proven din gandirea celor care s-au aplecat peste aceste aspect (
Camilo Boito , Alois Riegel ) . Vedem insa si impactul pe care in acel moment nu era departe de razb care a traumatizat spirirul European si
vedem o serie de aplecari catre sensul social al mon si scopul social al protearii acestora . Carta de la Athena este un document care
propavaduieste , asa cum Camilo Boito arata , o continuitate , o situati in care protejarea monumentelor este vazuta ca o combinatie intre
conservare , consolidare si restaurare . Pt prima data vb despre nevoia ingrijirii permanente a part cultural , idee preluata de la Ruskin , dar
14

care de data asta este exprimata si din pct de vdr operational aratat ca statele sunt datoare sa prevada mijloacele administrative si financiare
pt ca aceasta intretinere sa se poata realiza . Este doc in care pt prima data se accepta la niv mondial iodeea ca etapele din existent unui
edificiu au drept de existent si dupa restaurare , ca este un lucru f important pt ca la acel moment reflexele gandirii lui Viollet le Duc si a scolii
sale erau puternice . Etapele trebuie sa fie pastrate at cand e vb despre o interventie . Se vb pt prima data e rolul social al monumentelor , de
utilizarea lor , de posibilitatea impunerii unor restrictii proprietarului de monument istoric in virtutea faptului cam on este imp nu numia pt
proprietar dar sip t colectivitate . este un doc in care se face o mare propaganda folosirii tehnicilor modern de consolidare (mai ales ca
oamenilor li se aratase la Athena de catre Nicholaus capacitatile , virtutile consolidarilor cu metal si beton armat ) sip area ca pb de aceasta
factura au fost indepartate odata cu folosirea celor 2 materiale . Este pt prima data cand se vorbeste de cooperarea internationala in
protejarea monumentelor .
*Efetul trecerii tp asupra restaurarii de la Athena dezasrtuos , ceea cela 1931 s-a dovedit a fi un cosmar , metalul folosit a produs
fisuri si crapaturi ale pietrei prin ruginirea sa si maririi volumului . betonul a fact ca din cauza diferentei de temperature si de umiditate , piatra
sa aiba f mult de suferit . Astazi se lucreaza cu alte metale , de tip titan
Optimismul din 1931 cu privire la succesul pe care o putea avea tehnica moderna in consolidare nu a fost pana la urma confirmat de
realitate . Nu pt ca tehincile moderne nu ar fi capabile sa rezolve anumite problem ci pt faptul ca at cand fol o metoda moderna tb sa o fac dup
ace am testat tehnica , nu testam pe oameni medicamente , o facem intai pe animale . In 1931 nimeni nu stia cum se va comporta in tp
betonul armat sau cimentul portland .
E o confuzie frecventa intre 1931, 1933 . Un exemplu in ceea ce proveste part , misc mod privea orasul dintr-o persp sociala si
igienista . avem ideile lui Le Corbusier materializate in planul B pt paris din 1926 in care orasul era vazuta ca o vasta campie pe care se
ridicau constructii de 30 de etaje , asezate spatial pe un fel de campie cu gazon , intre care mergeau sosele , autostrazi si ici-colo cateva din
mon parisului pastrate doar in virtutea caracterului de capodopera si de exemplu exceptional .
Miscarea moderna nu recunostea in patrimonial construit decat , cel mult , proba de maiestriei a constr . Acest part tb pastrat , luate
si tinute doar acele capete de serie , cel mai bun rezultat al unui anumit program , al unei anumite tehnici de constr :trebuie alese cu grija
ceea ce trebuie pastrat .
Promotorul acestei idei , Le Corbusier , indragostit de perspectiva pe care o dadea urbanismu , existent automibilului , in 1943 in
Parisul ocupat isi schimba total aceasta perspectiva , urmare a faptului ca in 1943 , in plin razboi , nu exista benzina in Paris . Toata benzina era
fol de armata germana si foarte putine masini existau care mergeau cu un fel de gaz . Atunci , intr-una din zile le Corbusier face o plimbare pe
care o descrie intr-unul din ziarele epocii , si remarca bucuria pe care i-o da o astfel de plimbare in admiratia constructiilor .
*forul imperial al lui TRaian din Roma
Anii 30 in Italia sunt marcati in pct de vdr pol de figura lui Musolini . Incepe o campanie de cercetare arheologica a centrului Romei si
de de.. a constructiilor imperial ale antichitatii pt ca visul lui pol se scala pe aceasta idee a recuperarii maretiei imperiului roman . Profitand de
aceasta ocazie , apare si un interes professional pt zona asta patrimoniala sip t prob legate de restaurare si de punere in valoare a mon . apar
Gustavo Gi .. fauritorul faculatii de arh din Roma si Cezare Brandi , primul director al unei structure - institutul central de restaurare , exista si
astazi cu aceeasi denumire .
Cezare Brandi a generat o serie de norme , medote , aportari asupra restaurarii pe care le-a sintetoizat intr-o lurare Theoria
restaurarii . Se gaseste tradusa in limba romana . Este cumva ultimul par pe care un specialist il face si care ramane inaintea unui moment in
care normele , deontologia restaurarii se vor concretiza intr-o carte numita Carta de la Venetia . Per linia celor care au gandit ce este , c ear
trebui sa fie restaurarea , Brandi este ultumul din aceasta linie care adduce o contributie importanta teoriei rest .
Viollet le Duc spunea ca termenul , ca si continutul, sunt amandoua moderne , este o modalitate care poate sa conduca la realizarea
unui obiect care poate sa fi fi existat niciodata . Brandi spune ca a vorbi despre restaurare inseamna a ne referi la o modalitate de intevrentie
umana specifica actiunii noastre asupra operelor de arta . El arata distinctia care exista intre reabilitare , reparare si restaurare . Asa dupa
cum Riegel incepea prin a arata care este distinctia dintre monument si monument istoric , Brandi spune in jurul nostru sunt o sumedenie de
obiecte care au diverse utilizari , cu diverse scopuri ; atunci cand unele sau altele dintre ele nu mai pot servi scopului pt care au fost create , le
reparam , le reabilitam , dar restauram exclusiv ceea ce pt noi nu este doar un obiect , ci doar ce face parte din lumea artei .
El arata ca sunt constructii sau obiecte pe care desi le folosim in mod curent in buna masura datorita calitatilor lor , pe care noi le
plasma in zona artei printr-un mechanism constient , subiectiv . El spuen ca atunci cand vorbim depsre restaurare inseamna
1. Recunoastem ca interventia noastra se face asupra unui obiect aflat in lumea artei ; in clipa in care restauram o casa , ii
dam o calitate si alta de a fi resedinta cuiva , o privim dintr-o persp artistica
15

2. Daca ne referim la interventia de restaurare inseamna ca sesizm ca exista un menaj intre materiale (zidarie , decoratie ,
mortar ) din perspectiva substantei ; actionam pe de-o pasrte asupra materialului , dar o facem pt ca suntem
constienti de faptul ca obiectul nu este doar material , el are o dimensiune estetica , are niste mesaje si semnificatii
3. Aceasta actiune asupra acestui obiect pe care il consideram de arta e deoarece pt ca aceste mesaje si semnificatii de
care suntem constienti sa le putem transmite mai departe . De aceea el intr-o formula mai academica spune ca este
momentul metodologic al recunoasterii operei de arta , recunoastem ca nu avem o casa ci din pct de vrd esthetic
exista niste valori ; dubla sa polaritate estetica si istorica el spune ca e un ob de arat dar care nu este produs acum ,
nu vom restaura o opera de arta proaspat produsa ; o facem pt ca aceste val sa se poata transmite catre viitor
Din aceasta definitie academica , el extrage cateva principii:
1.In restaurare noi ne adresam exclusiv materiei , substantei . ne adresam partii material , intervenim asupra zidariei , nu intervenim
asupra ideii , nu restauram mesajul cu care a fost inzestrata constructia sau monumental
2. rest vizeaza obtinerea la finalul rest a unei unitati potentiale a operei de arta de arh . at cand ne propunem sa rest un edificiu vom
proiecta o interventia care va realiza o reunificare a partilor acestor edificii . In ceea ce inseamna unitatea potentiala a operei de arta , Brandi
pleaca de la ideea ca at cand avem de-a face cu o opera de arta , constructii , biserici , noi percepem fiecare din bucatile care alcatuies fizic
constructia ca bucati ale unui intreg .
Fiecare dintre partile operei de arata contine in ea si samburele intregului observatia pe care o face Brandi => nu putem sa
restauram decat ceea ce are consistenta unei opera de arta pt ca in esenta a restaura inseamna a avea mai putine piese decat in trecut ,
inseamna ca din 60% putem ajunge la 100% . Acest lucru este posibil doar daca acei 60 % comunica cum arata constructia atunci cand era
intreaga . Daca cei 60 % nu ar putea vb despre cei 40 % , daca nu am sti sa vedem , nu am putea face niciodata nici o restaurare .
Atrage atentia asupra faptului artistic si istoric in aceasta operatiune pt ca avand 60 % este f usor ca ceea ce noi spunem despre
diferenta de 40 % fie sa nu fie din punct de vedere artistic ceea ce era , fie din pct de vdr istoric sa nu arate cum a evoluat in tp constructia . el
pastreaza aceasta idee pe care o arata pt prima data Camilo Bonito , si anume ca trecere in timp , patina este parte de ist a edificului , chiar
daca pare ca mananca din material edificiului .
*o coloana din templul lui zeus care a cazut, mosaic idendificare a operei de arta . daca astazi am gasi doar baza si capitelul am
putea sa restauram coloana in intregime pt ca baza si capitelul contin toata informatia de care am nevoie . exista o logica a frumusetii coloanei
, dezvoltata in ordinal grecesc de arhitectura
Ceea ce remarca brandi este ca in restaurare trebuie definitiv respinsa analogia pt ca ,spune el, atata tp cat acceptam ca ceea ce rest
este o opera de arta , acceptam ca genereaza ob unice , nu putem sa tragem concluzii dintr-o piesa oarecare pt a o muta la rest . putem sa
avem rept a lui venus cu maini , dar nu putem trage nici o concluzie pt venus din milo ; numeni nu isi va propune vreodata sa restaureze venus
din milo . sunt sit in care putem sa restauram un edificiu pornind de la date luate de la un alt edificiu , dar in genere , analogia , ca daca o bis
din sec 15 are o turla de anumita dimensiune , nu la toate se intampla asa => fals estetic .
I .Brandi ,si dupa Brandi toti cei care restaureaza ,folosesc termenul de integrare pt a vb despre ceva ce noi arh spunem reintregire .
E vb de sit in care avem o parte din opera de arta pierduta , nu mai eista . B spune ca rest urmareste restabilirea unei unitati potentiale ,
formale , o reintregire a formei , nu e vb de unitatea stilistica de care vb V l D ci de inchiderea formei . Brandi spune tb ca interventia de
integrare sa foloseasca sugestiile gasite in fragmentele existente . Ceea ce Cb spunea marcarea interventiilor prin o simplificare a modelaturii ,
decoratiei , C B aratand ca aceasta marcare a interventiei in integrare , reintregirilor , tb sa fie f greu sesizabila de la departare in tp ce din
apropiere sa poata fi obs .
*arcul lui titus , restaurarea lui valadie , in care f correct , v asta face . de la departare , piesa este vazuta ca o piesa arh completa :
are cele 2 baze , arcul si arhitrava . cand ne aporpiem constatam lucrarea de reintregire a lui Vladier materialul nou , modelatura .
II . B sesizeaza ca exista 2 straturi : stratul vizibil si substratul aflat dedesupt , cel care ofera consistenta obiectului . Daca exercita un
principiu f clar in ceea ce poriveste reintegrarea acestui strat , exista o mai mare libertate in a propune diverse rezolvari la substrat , atunci
cand reintregim o constructive putem sa avem o mai mare libertate in a stabili ceea ce este invizibil , deasupra careia va sta o forma oarecare
de decoratie .
III. Prudenta , gandirea in perspectiva at cand faci o rest . Orice interventie de rest nu trebuie sa impiedice ci dimpotriva , sa
inlesneasca viitoare interventii . o rest reversibila ca tehnica este preferabila iunei rest care nu erste reversibila . E posibil ca informatia care a
stat la baza restaurarii , in timp , sa fie completata de alte inf , sau sa se dovedeasca falsa . Brandi spune in conceperea modalitatii de
16

interventie tb sa intotdeauna ca daca tu esti in situatia in care trebuie sa restaurezi , cu siguranta nu vei fi ultimul . Ceva ce a avut un process
de degradare , in tp va fi preluat . Tb gandit ca ceea ce faci sa poata fi la un mom dat desfacut .
Pb restaurarii ruinelor avem de-a face in anii 30 cu mari santiere arheologice si desigur ca din pct de vdr politic , Musolini si cei care
il sustineau din persp actiunii administrative in domeniul part , erau tentati sa mearga pe calea unei reconstituiri plecand de la ruinele
descoperite ,sa ajunga la reconstituirea constructiilor pt ca politic era f avantajoc . In acest climat , Brandi arata ca rest ruinelor tb sa se
limiteze la actiuni de conservare sau de anastiloza . Ruinele contin foarte putine informatii , material al operei de arata a.i. sa outem ajunge la
o unitate formala a obiectului prin restaurare . acea zona nedocumentata , necunoscuta , dintre ruina si ceea ce a fost candva constr , ne duce
in zona falsului istoric sau esthetic . Opera de arta ne spune cu fiecare particica despre intreg , dar exista si o limita de la care daca am mult
prea putin din opera , nu mai pot sa reconstitui un intreg .
Adaugirile daca pastrarea adaugirilor este un lucru mai degraba firesc intr-o rest , eliminarea adaugirilor pe care constr le-a capatat
tb intotdeauna foarte fundamentata . exista etape care au produs adaugiri , at cand spun ca o parte din ele tb sa le demolez pt a lasa nucleul ,
acest lucru tb ff bine fundamentat pt ca in fond adaugirile sunt parti ale existentei istorice a edificiului . A pastra adaugirile este preferabil ,
daca nu am motiv f intemeiate sa nu .
CURS 5 bis de la dealul frumos ?????-tema de atelier , explicatii
Biserica , incinta turnuri si bastioane si ziduri de incinte si un camin cultural. In afara de cetate , sunt 2 alte cladiri in dir rel cu
cetatea - casa parohiala (mon ist , constr a barocului rural) si sc saseasca . loc a fost fondata de colonistii sasi . la mij sec 12 regii ungariei apar
colonistii . doc ne spune ca in 1374 despre existent acestei localitati care a purtat mai multe denumiri , mai mult sau mai putin apropiate de
denimirea existent az - si maghiara . constr bis fortificate , cercetatorii ist spun ca prima constr a uni lacas de cult sa fii datat dinainte de
prima invazie din 1241 , ceea ce vedem azi fiind dezvoltari ale unei structure care a fost realizata dupa 1241 . aceasta invazie tatara din 1241
care a reusit sa distruga cam tot ceea ce au ridicat colinistii a aratat nevoia unei fortificari a localitatilor , incepand prima data cu prncipalele
constr bisericile . astfel incat vazand ca o aparare cu palisade de lemn , nuiele nu este deloc buna avem de a face nu numia in dealul frumos ,
cu bis ridicate , fortificate , intai prin realizarea unei fortificatii de jur imprejur , apoi chiar prin fortificarea in sine a bisericii . sunt peste 500
localitati de colonizare din care sunt peste cca 250 de catati , bis , inca ramase in buna masura si astazi .
Bis de la dealul frumos are cateva particularitati : biserica ce isi arata inca o faza bazilicala , o str cu nava principla si colaterala , in
care prima are o inaltime mai mare decat ce-a de-a doua , o bis ce dincolo de aceasta str baziliocala are 2 turnuri (unul pe E , altul pe V) a.i. dn
multitudnea de loc , putem spunem cad oar 59 au bis realizate dupa sist bazilicat , vreo 10-11 au bis care au o inchiiere in partea de e intr-o
forma rectangulara , si numai 4 bis care au aceasta trasatura a unei bis ce incepe si se incheie u un turn de aparare .
Din interior se observa ca initial a fost o str romanica de tip balizical ceea ce se vede pe intradosul bazulicii are rol decorative , se obs
nervurile stilului gotic , dar este o expresie a modei si no o expresie structural , vedem legatura dintre nava principal si colaterala prin arcade si
inca si astazi , chiar daca a existat o transformare ce a ridicat navele laterale pt a ajunge la inaltimea celei principale , se poate sesiza aceasta
formula initiala bazilicala .
Altarul este un spatiu in plan patrat ,se observa galriile ce au fost asezate la un mom dat in mom ridicarii colateralelor biserica hala
. localitate aapare pe hartile europene la 1567 .la un mom dat , in sec 15 , populatia ajunsese spre 1000 de locuitori , ceea ca a fortat marirea
bisericii ; au contat si factori externi precum nevoia de aparare si aparitia unor noi sisteme de constructive .
Turnul de vest este un turn clopotnita si apare ca o formula de inbunatatire a defensive . in genere , in aceste localitati , procesula
fost Acela de fortificare a acestui pct important nu numai de natura simbolica , dar era si locul in care oamenii isi aduceau averile in caz de
razboi . procesul incepe cu edificarea unei incinte si cont cu fortificarea bisericii . clopotnita de pe latura de v este realizata prin zidirea din
interior a zonei navei principale . ?????????????????????
CURS 6
Principiile contemporane de restaurare , carta de la venetia
Setul de princ contempornae sunt cuprinse in Carta de la Venetia , sau in Carta International a conservarii si restaurarii mon ist . in
sec 20 , incepand cu imediat terminarea primului razb mon s-a incercaat sa se stabileasca uns et de principii care sa guverneze restaurarea ,
care sa fie unanim acceptate . In 1931 un astfel de set de principia a fost compus si a realizat declaratia de la Athena din 1931 , cunoscut si
drept Carta de la Athena a rest .
impactul acestui don nu a fost f mare pt ca imediat , Europa a intrat in cel de-al doile rm , exista inca de la jumatatea deceniului 4 o
stare conflictuala care facea putin probabila raspandirea unor principii de actiune culturala .
17

A venit al Doilea Razboi Mondial si odata cu acesta s-au repetat distrugerile , ba chiar mai mult , din Primul Razboi Mondial . Lafel ca
si dupa primul razboi , at cand in 1945 europa a cunoscut din nou pacea , o serie intreaga a unei largi parti a patrimoniului cultural al
europenilor s-a vazut a fi fost distruse . intr-o serie de locuri , orase ale europei (cracovia ) oamenii au hotarat cat tb sa reconstruiasca ,asa
dupa cum a existat un program de reconstruire a europei finanat in buna masura prin acel program Marchall finantare americana , in cadrul
acesti act de reconstr s-a pus in e cat si in v pb reconstructii , reconsituirii unor simboluri identitare , unor constr , a unor spatii urbane de cea
mai mare important a pt specificul cultural al colectivitatilor si al popoarelor europene .
Dupa al 2lea rm avem aceasta particularitate de ordin olitic : Europa este impartita in doua din pct de vdr pol si ideologic , Europa de
vest unde se implementeaza acest plan Marchall , si statele estice sunt sub comanta Moscovei , in care reconstr postbelica si reconstr
economica a fost de inspiratia sovietica . atat in tarile de e siVarsovia , racovia , orasele din Polonia , da si in V avem de-a face cu un santier
deosebit de reconstr si reconstit a mon ist sau a spatiilor urbane ist . aceasta vasta experienta a suscitat niste pb metodolocice . inainte de al
2lea rm , specialist precum brandi spuneau ca nu este justificata o recostituire in integralitate atunci cand toata materia istorica s-a pierdut .
pe de alta parte , la sc anilor 50 apar o serie de noi experiente legate de o campanie internationala de salvare a a mon nubiene ( pe valea
nilului in egipt ) .
Egipt , dupa nationalizarea canalului desuez decide sa realizeze o serie de lucrari de amenajare hidrotehnica , sa constr un baraj care
sa regleze ciclul transitional al indundatiilor sis a dea energie barajul de la aslan . era o lucrare de inspiratie sovietica , cu o finantare
puternica din partea soieticilor , dar a ridicat problema monumentelor aflate in teritoriul care urma sa fie inundat . se cere spirijin comunitatii
internationale pt salvarea acelor monumente . un vast program de colectare de conturi si apoi de asistenta tehnica s santier , cu sprijin
international este realizata de UNESCO la sf anilor 50 , inceputul anilor 60 . Urmare a acestui program , o sumedenie de temple , cel al lui
Ramses al 2lea , sun reconstruite si reamplasate pe cote mai inale , despura niv apelor barajului .
Acest vast program international aduce in discutie problema- exista oare posibilitatea de a conveni pe plan mondial asupra unor
principii care sa fie unanim acceptate in ceea ce priveste restaurarea mon ist ? exista u=in mod real un fundament al rest oriunde unde s-ar
intampla ele ?
Pb este pus ape tapet la Venetia , mai 1964 , cea de-a doua reuniure a tehnicienilor si arhitectilor de restaurare . Este remarcat ca
este un congres international intradevar deschis pe plan mondial pt ca participa atat din estul europei , vestul europei , sua(v in sesn politic) .
este poate unul dintr primele mom in care dupa declansarea razboiului , estul si vestul se intalnesc sa puna bazele unei lucrari commune . in
1963 , a fost o astfel de intalnire cand rusii si americanii au decis sa nu mai faca experienta cu arma nucleara in atmosfera pt ca au constatat ca
creeaza o oroaore internatinala . este probabil ca reuniunea din 1964 se reia un dialog intre 2 parti ale lumii .
La aceasta reuniune , din partea romaine a fost grigore ionescu , gheorghe cunischii , au fost comunicari , prezentari , un grup de
lucru a fost insarcinat sa prezinte un cadru normativ al restarailor . acestia prezinta un set de 16 articole care este adoptat in cvasiunanimitate
pt ca au existat 2 abtineri din partea americanilor si rept din acel moment singurul document unanim acceptat care guverneaza principiile
restaurarii .
Din 1965 pana astazi in cateva randuri s-a pus pb daca aceste 16 art sunt inca valabile in totalitatea lor , daca mai poate fi adaugat /
scos ceva . de fiecare data concl a fost ca fata de consensul care l-au intrunit cele 16 art , toate propunerile nu au intocmit un astfel de consesn
. avem o carta a restaurarilor cu aceste 16 art pt ca este vb de un document care a fost acceptat in unanimitate de specialist din intreaga lume
.
Acest set de propozitii este inca valabil nu pt ca este o dogma sau o biblie care nu poate fi pusa in calcul . Rezultatul dezbaterilor a
fost acela ca prin ceea ce carta proclama in preambul cele 16 art sunt intoteauna de aplicat in functie , in relatie , adaptate contextului
cultural al locului in care se gaseste monumental , aceasta adaptabilitatea a principiului la sensului pe care in fiecare loc il capata mon ist
(riegel spune aca noi suntem cei care vedem valori in mon ist , mon ist nu sunt create de la inceput inzestrate ) ; aceasta rezistenta in tp este
datorata acestei adaptari normei la sensul pe care rest si mon ist il capata in fiecare cultura si civilizatiei . este esential ca princ ce ghideaza
protejarea si restaurarea sa fie stabilite si agreate pe plan international , dar , fiecare tara fiind responsabila de aplicarea acestora in
contextual proriei culturi si traditii .
*in Romania au fpst reconstituite o serie de turle , de la bis de sat , la mari cladiri episcopale mitropolii . at cand arh
restaurator a realizat reconst turlei ,a avut la indemana o inf relative saraca . a avut la disp picture care infatisa ctitorul cu modelul
bis din care se vedea existent turlei si inf care i-o dadea sectiune abazei turlei , aflate in pod care in urma cutremului . inaltimea turlei
, cat era raportul bazei cu inaltimea nu era o inf care putea fi extrasa din pictura care nu era un relevei si care mai degraba arata
topologic rel dintre ob arhitecturale .
18

restauratorii din romania au mers pe calea reconstituirii turlelor ,d esi inaltime pe car eo propuneau era in sensul cartei de
la venetia doar o ipoteza , nu era ceva documentat , obiectiv ; Carta de la Venetia spune ca restaurarea trebuie sa se opreasca acolo
und incepe ipoteza tb sa ramanem in spectrul obiectivului , documentatului .
Oare ce au facut Stefan Bals este de condamnat ? daca analizam care este rolul turlei in raport cu biserica , turla de pe naos , sub
aceasta se desef ritualul religios de cea mai mare importanta . se observa ca in peisajul rural ca accentul vertical al turlei da sens simbolisticii
si identitatii satului romanesc .
O biserica ca are dificultati in a-si duce la bun sf misiunea va fi o bis ce de indata ce oamenii vor avea mijloacele sa inalte alta o vor face si vor
neglija vechea constr . in aceasta balanta nu au gresit atat t cat au avut grija sa arate care este mat authentic si unde este interventia lor.
ART 1 DEFINITII
Def mon ist , cea care ramane cea pe care o acceptam si astazi si daca o parcurgem conceptul de mon ist acopera nu numai opera
arhitecturala izolata , dar si ansamblul rural sau urban in care se gaseste marturia unei civilizatii constatam ca defapt definitia valorifica
ceeace spunea Riegel este essential pt un obiect e ca el sa contina o valoare de rememorare , marturia inseamna rememorare . Def are
aceasta principal caracteristica de obiect architectural care poate fi mai mare , mai mic , intr-un sit rural , urban , singur dar care vb despre
ceva . Dincolo de functiunea pe care o indeplineste , uneori in totala lipsa de leg cu ceea ce face pt noi astazi , este marturia a ceea ce a fost .
Def nu poate decat sa ne dea exemple , ce poate sa fie aceasta marturie : a ceva ce a durat f mult si s-a asezat pe un teritoriu f mare
* Egipt , platoul Gizez cu Piramidele = repr civ egipteana , chiar daca Sfinxul au fpst ridicate intr-o anumita perioada a acestei
civilizatii ; * in Nordul Moldovei , at bisericile cum este Voronetul rememoreaza pt noi despre o anumita etapa , domnia lui Stefan cel Mare ,
despre arh din per resp , a urmasilor sai imediat dupa ei Petru Rares
marturia unui precis eveniment , a unui lucru care s-a intamplat intr-un anumit loc , la o anumita data
*Coloana fara de sfarsit a lui Brancusi , Ansambul Eroilor care a fost ridicat pentru a comemora Batalia de pe Jiu din Primul Razboi
Mondial . Sotia primului min de at i-a comandat si a platit cu fondurile unei asociatii de caritate a femeilor liberale acest ansamblul , nu statul
roman . Brancusi prin ansamblul care porneste de la masa tacerii poarta sarutului coloana vb despre sacrificul ostasilor romani
*vizita Papei , a Reginei Victoria
Aceasta def are un nucleu fundamental -MARTURIA si o serie de calificative care tin de ce este rememorat , dar in partea a doua se
subliniaza ca sunt mai multe constructii mai degraba modeste decat capodopera ce formeaza stocul actual a partimoniului .
*Moara din Bruges , un oras cu palate , lucrari care pot fi catalogate capodopera . constructia acestei mori nu ar spune nimic din pct
de vdr artistic , dar este una din putinele care faceau in secolele 15 si incep 16 , defapt bogatia orasului Bruges . el si-a creat palatele at cand
canalul care lega orasul de Marea Nordului aducea la Bruges nave incarcate cu cereal care erau procesate in aceste mori . la un mom dat acest
canal a colmatat , a devenit nisipos , navele nu au mai venit , morile au incetat sa mai macine , au fost demolate , din acel moment si-a pierdut
suprematia in favoarea Amsterdamului . intr-un fel aceasta saracie brusca dupa o perioada de inflorire economica a carei marturie este moara
, face ca noi astazi sa-I putem vedea frumusetile pt ca dup ace au ridicat aceste palate nu au mai avut bani sa le inlocuiasca cu noi
constr.Moara b depsre atapa in care s-a acumulat bogatia
ART 2 CONSERVARE SI RESTAURARE
Art 2 incearca cumva sa plaseze act de conservare si rest in spectrul act umane ale sec 20 insistand asupra faptului ca a conserva si
restaura nu reprezinta un apel neaparat la tehnicile trecutului , ca defapt in aceste activitati este de dorit sa fie aplicate cele mai importante si
noi cuceriri ale stiintei si tehnicii daca ele servesc la protejarea patr .
Practica a aratat ca in afara constr special (inalte si poduri ) , locul unde the cele mai avansate sun fol in constr este conservarea si
rest mon ist . * stabilizarea Turnului din Pisa,c*uratarea cu laser a obiectelor de patrimoniu cultural a sculpturilor de pe fadate , *scanarea 3d ,
Ideea restauratorului ca fiin profesorului in varsta care stie f bine ce a facut alt arh este departe de adevar . Restauratorii cei mai
import sunt cei care stiu sa fol stiinta si tehnica contemporana
*curatarea unui portal la Notre Dame cu laser , cataplasme
*fatada din Bruxelle sustinuta de o structura metalica spectaculoasa pt ca in interior sa se poata lucre
19

Art 2 spune nu numai ca avem de-a face cu o activitate care face apel la stiinta si tehnica contemporana , dar , cumva , arata ca
apelul la acestea sa fie facut in scopul protejarii patr arh . Vedem din ce in ce mai des , mai mult ca aceasta the contem etse fol nu pt a proteja
patr (Bruxelles , sprijiinirea fatadei , dar in fine , operatiunea nu este una de protejare ). Val culturale ale unui obiect de arhitectura nu stau
doar in fatada , a folosi the contemp pt a maximize profitul imobiliar nu este ceva in sensul articolului .
ART 3-scopul restaurarii si conservarii
Spune intr-o singura fraza scopul cns si rest este de a proteja atat ca opera de arta , cat si ca marturie ist . Dincolo de aceasta
banalitate , art 3 este unul dintre cele mai importante deoarece ne vorbeste despre scopul restaurarii . Se intervine pt a proteja niste valori ,
art 3 artrage atentia asupra faptului cam on ist este o stranie , particulare combinatie intre val istorica (de document , de rememorare , depsre
ce s-a intamplat ) si val estetice , artistice . Mon in buna masura ni se adreseaza celor mai educati , celor care intelegem carei per apartine
constr dar si celor care sunt sensibili la val art. Cand intervenim asupra unui mon sa nu uitam ca este compus din aceste 2 valori topite ,
amestecate, nu pot fi usor despartite . Asa cum spunea Riegel , tb sa ne adresam fiecareia dintre aceste 2 val cu o actiune tehnica specifica
*Galeria Oglinzilor de la Versailles, are o rezistenta exprimare a val esteticii . val de estetica face ca interventia restauratorului sa fie
centrata pe reintregirea formelor care sa faca posibila admirarea de catre vizitatori a acestora . la mom la care au inceput lucrarile , oglinzile isi
pierduera stratul de argint , de oglindire , tavanele era afumat de la candelabra , pardoseala era cu lipsa de parchet ar fii existat discutia ca
daca aceste semne ale trecerii tp nu ar fii tb respectate , daca nu ar fi fost justificat ca in locul in care lipsea o parte a parchetului sa nu fie
inlocuita deoarece introduceam un lemn nous pre deosebire care avea mai mult de 300 de ani , daca nu cumva plafonul afumat nu era o
forma a patinei timpului . In acest loc valoarea artistica este mai importanta . Prin urmare , interventia tb sa favorizeze val de arta a locului ,
intr-o forma oarecare intr-o forma de defavorizare a val de ist
*Termele de la Histria. Aici nimeni nu isi va pune problema sa recompuna incaperea , sa gaseasca care poate fi zugraveala plafonului
si peretilor pt a putea fi receptata val art . Aici avem de-a face cu memoria ist pe care locul ne-o exprima , ne arata cum faceau romanii baile ,
ce material foloseau si asta este ceea ce exprima acest monument .
ART 4 CONSERVARE
Pentru conservarea monumentelor este necesar ca ele sa fie ingrijite permanent .Este o idee pe care am intalnit-o pt prima data la
Ruskin si Morris intretinerea inainte de restaurare . Se reia aceasta teza pt a sublinia ca primul lucru care intra in categ interv de cons este
aceasta intretinere permanenta . O constructive istorica neintretinuta va avea un proces de degradare mai accelerat cu atat mai mult daca nu
va fi intretinut . O constructie care isi pierde la un mom dat o parte din jgheaburi si burlane in scurt tp isi va degrada tencuiala , apoi o parte
din zidarie , apoi apa infiltrate in fundatie va duce la distrugere .
*Domul din Main exemplu a modului in care in Germania exista o activitate continua de intretinere a bis , catedrelai . Angajati
permanent , care vin in fiecare zip t a intretine constr catedralei . sunt cei care au grija sa repare , reface piesele de piatra deteriorare de
poluare . Defapt , deseori , constatam ca undeva exista o schema , un loc in care se lucreaza ; acest lucru nu se termina niciodata .
ART 5 - UTILIZARE
Aduce in discutie pb utilizarii mon istorice : Conservarea mon este facilitata de alocarea lor unor utilizari sociale si contemporane . o
astfel de utilizare este de dorit , dar ea nu trebuie sa modifice dispunerea sau decoratia cladirii .
Avem intotdeauna o marja de acomodare intre arhitectura mon ist si functiunea contemporana care este de dorit sa o capate . Atat
funciunea cat si constructia au un prag de adaptabilitate una la cealalta . Constructia monumentelor istorice rar nu poate sa fie intr-un fel
modificata pt a serivi unei utilizari , situatie in care nu putem face vreo modificare , dupa cum sunt foarte rare situatiile in care functiunea
contemporana pe care dorim ca mon s ao preia sa nu poate fi si ea adaptata localizarii in mon ist .
Limitele acestei adaptari dintre constr si funct : compozitia , respectful pt compozitia arhitecturala si respectful pt decoratia cladirii .
nu vom admite ca din considerente functionala o constr care e compusa dupa un principiu sa o maruntim a.i sa nu mai fie evidenta axialitatea ,
monumentalitatea ,numai pt ca func nu cere aceste elemente de compozitie . Desigur , nu vom accepta sa razuim decoratia int numai pt ca nu
ne este necesara .
O invatatura pe care ist o arata este ca ceea ce noi am primit din trecut cam on ist s-a realizat pt ca pe parcursul acestor mon ist ele
s-au putut adapta unor noi utilizari . f putine constr s-au pastrat cu functiunea initiala .
20

* Pantheonul a rez dintre multele temple ale romei deoarece in 608 a fost tranf in biserica ; nici o bis din forul roman nu a fost
pastrata . in ideea folosirii au fost anumite modificari , cand Bernini a realizat niste mici turle in stanga si dreapta (urechile de magar ale lui
Bernini )
*Castelul Ducilor de Flandra , constructive care a fost fortificatie , resedinta , in tp rev fr a fost cucerita de fr , a fost transf in puscarie
si spital de campanie , apoi iun sec 19 sa fie fol tesatorie ; o serie intreaga de modificari s-au facut . azi acest castel este muzeu si foloseste la
manifestari culturale . O intreaga serie de utilizari care au lasat urme pe edificiu , dar fara de care azi numai o parte ar fii fost in picioare
*cartier , la incep anilor 60 . era un ansamblu de constr realizare de femei vaduve ce alegeau de buna voie sa isi petreaca restul vietii
intr-o formula pseudomonarstica si aceste cartiere astazi sunt unele dintre ele incluse in patr mondial . acest berlinaj era menit sa fie
desfiintata la incep anilor 60 cand universitatea catolica a preluat acest ansamblu si l-a transf in campus resedinte , laboratoare , bibioteci ,
centre de studiu .
*intr-un oras din Ungaria , o moschee (Ungaria a fost cucerita de otomani ) , in chiar centrul orasului . Dupa alungarea turcilor , sf sec
17 , moscheea nu a fost distrusa , este tranf intr-un lacas de cult catholic .
*sinagoga din Sibiu
*viaduct din Paris , unde intreg viaduct a fost transformat intr-o promenade la partea superioara , iar la partea inferioara in
buticuri de arta
* State Modern din Londra , acomodata intr-o central electrica (acest proiect cu centre de inf turistica in bis care nu mai au enoriasi )
*Abatia N.. din Luxemburg , locul in care a fost semnat tratatul de aderare la UE a Romaniei si Bulgariei , o abatie transformata in
centru cultural care a fost puscarie in per ocupatiei naziste
ART 6 CADRUL INCONJURATOR MONUMENTELOR
Este important sa conservam monumentele istorice , dar este lafel de important ca acolo unde ambientul lor exista , el sa fie , lafel ,
conservat , Cadrul traditional tb sa fie pastrat . rama in care se afla imagine , monumental istoric trebuie sa exista si ea .
Nici o constr noua , nici o demolare nu trebuie sa afecteze acest cadru traditional , daca acest cadru trad exista . Asa cum in art 5 se
spunea de adaptabilitate si de limitele in care o functiune poate fi localizata intr-un mon ist pastrarea compozitiei si a ornamentatiei int
contemp in cadrul inconjurator trad e permis . Se poate constr langa mon ist , tb controlata scara constr , relatia de masa si de culoare intre
constr noua sau golul care se naste prin demolar si mon ist . in jurul mon ist tb sa existe un control asupra ceea ce se intampla . deseori
intelegem mon ist si datorita relatiei pe care el o are cu mediul inconjurator .
*Strazburg , catedrala este descoperita dupa accesul pe care il faci pe o strada ingusta
*int in cadrul construit Bruges(constr noi inserate in tesutul traditional) , Frankfurd
Studiul de impact visual : texture , culori , marimi ; casa in raport cu mon ist .
ART 7 RELATIA DINTRE MONUMENT SI LOCUL IN CARE A FOST RIDICAT
Monumentul este inseparabil de locul pt care a fost proiectat , de locul in care a fost constr . monumentele sunt facute sa ramana
acolo at cand stabilim ca pt noi o anumita cladire este important apt val culturala si o protejam cam on ist , in acelas tp spunem ca eat b sa
ramane in acelas loc .
1964 este la putin tp dup ace cu eforturi deosebite , in egipt , o serie importanta de mon sunt stramutate cu banii intyregii
comunitati international . se punea problema ca daca aceasta era o regula general valabila, de respectat intotdeauna , inseamna ca tot ceea ce
s-a facut pana din 55 la sfarsitul anilor 64 pana acum in egipt este de aruncat => art 7 spune ca at cand considerente ce tin de singura
posibilitate de a salva mon in fata unei amenintari de neinlaturat , ca at pot sa il stramut .
*in calea avanselor , pe un teren instabil si e in pericol sa fie dus la vale este justificat sa stramut acel monument
Atr 7 in ultima parte sau justificat de un interes national sau international de importanta covarsitoare . era foarte greu in 1964 sa
spui ca tot ceea ce s-a facut in Irak sau Egipt nu este bine , in conditiile in care aceste mon nu au fost stramutate pt ca venea peste el un
cataclism natural , ci datorita dorintei omului in locul respective nilul urma sa creasca cu cativa metrii . de principiu ar trebui cumva uitat . este
21

greu sa gasesti sit in care interesul nat si internat sa se manifeste obiectiv si nu prin act politicului anii in care Ceausescu stramuta bisericile
in spatele blocurilor de locuit .
*monumentele stamutate din Campania din 1964
CURS 7
Cap 8
- este un narator care da o regula de comportament, in ceea ce priveste obiectele structurale ,in ceea ce priveste decoratia monumentului
istoric
Si regula este ca DECORATIA fie ea structurala , nestructurala sau chiar de mobilier fix ,ele fiind concepute o data cu monumentul trebuie sa
ramana in cadrul acestuia.
Cu toate acestea ca si in art 7 si art 8 vb despre situatii in care acesta regula are exceptii si anume ca in sit de la articolul 7 evident ca exceptia
este situatia in care singura posibilitate de a salva,de a pastra ,decoratia structurala,nestructurala de orice natura ar fi ea este extragerea
acesteia din cadrul monumentului istoric.
Caz celebrul : Erehteionul si Cariatida de la Erehteion .Dupa cum stim una dintre ele este in Anglia la British Museum , dar chiar si pe
Acropola originalele au fost de fapt inlocuite cu copii.Originalele se gasesc in Muzeul Acropolei , deoarece poluarea Atenei este atat de grava,
incat marmura acestor Cariatide era intr-un proces de degradare atat de avansat, incat a le tine in continuare expuse ar fi insemnat o certa
distrugere a acestora.
Art 8 spune : Exista o singura situatie in care se justifica sa luam piese de decoratie ,piese de sculptura sau alta forma de decoratie si sa o
amplasam in alta parte decat in cadrul monumentului,daca aceasta este singura cale de a le asigura protectia , conservarea .
Avem suficiente situatii de acest gen si ele sunt celebre , pentru ca pe de-o parte aceasta extragere si reamplasare le da o anumita
celebritate , este o situatie exceptionala si in al doilea rand pentru ca in mod evident cu cat decoratia este mai importanta , mai valoroasa, cu
atat grija de a o conserva este si ea mai mare si in anumite situatii aceasta impune sa fie protejata intr-un spatiu climatizat , intr-un spatiu ferit
de actiunile nebenefice ale poluarii atmosferice.Astfel vom vorbi de cateva astfel de situatii , este vorba de sculpturile alate deseori pe
exteriorul catedralelor , pe care le gasim astazi in muzeele catedralelor ( Ex. caii de bronz ai Basilicii San Marco , care se gasesc de fapt expusi
in interior , si care au o copie ce se gaseste pe logia exterioara a Basilicii .Sunt niste sculpturi de bronz din perioada antichitatii clasice grecesti.)
Art 9 este cel cu care incepe capitolul de restaurare.
Si este primul articol in care se incearca a se explicita ce este de fapt restaurarea. Pana la art .9 si inclusiv art .8 de care am discutat , se vorbea
de conservare. Pana la urma deseori vorbim de santiere de restaurare , altii spun lucrare de conservare , unde este diferenta ? art 9 incearca
sa transeze acesta limita intre restaurare si conservare,aratand ca scopul restaurarii este acela de a revela , de a scoate la lumina,de a expune
din nou, de a ne arata valori care pana la aceasta interventie intr-un fel sau in altul ne-au fost necunoscute.Daca atunci cand se pune problema
conservarii un obiect arhietctural sau a unor piese din cadrul unui monument istoric discutam de o patologie clara a obiectului asupra careia
intervenim cu un tratament la fel de clar , chiar daca nu este foarte simplu, si la capatul interventiei facem o analiza, vedem care sunt micro
organismele ,care sunt cariiile si apelam la un biolog pentru a afla tratamentul = actiune de concervare,la capatul acestei actiuni avem tot
aceleasi valori si elemente pe care luate in cunostinta la inceputul activitatii,restaurarea in schimb presupune o stare finala dupa interventia
noastra care s deosebeste fata de ceea ce fusese initial,avem daca vreti avem o imagine la sfarsit diferita de fotografia obiectului la inceput =
asa a fost , asa este=.
Ori de cate ori cineva ne poate prezenta o astfel de situatie ,cu doua imagini : asa a fost asa este,inseamna ca intre cele doua stari s-a petrecut
o interventie care este posibil sa fie de restaurare.
Deci scopul ei este de a pastra si revela valoarea estetica si istorica a monumentului , a pastra evident pentru ca in font indiferent ca
vorbim de conservare sau restaurare scopul interventiei noastre este de a invinge existenta valorilor monumentului spre viitor, dar
restaurarea spre deosebire de conservare scoate la iveala ceva necunoscut.Acest ceva necunoscut ne-a fost pana la acesta interventie , fie
ascuns , fie dintr-un motiv sau altul in alte a lipsit.
Art.9 accentueaza si asupra faptului ca este o operatiune restaurarea,specializata si cu caracter exceptional . Spre deosebire de
conservare , unde problema pe care interventia noastra doreste sa o rezolve este o problema simpla sa zicem,dar care cere o abordare sa
spunem din perspectiva unei singure specialitati ; In restaurare avem nevoie intotdeauna de o echipa multidisciplinara , tocmai pentru ca
22

suntem in situatia in care nu toate valorile istorice si artistice ale edificiului sunt evidente si le putem analiza,sunt multe lucruri ascunse;sunt
multe lucruri necunoscute. Din aceasta perspectiva nu putem de la inceput sa spunem ce trebuie facut , in restaurare intotodeauna avem o
faza de investigare istorica si artistica a edificiului care trebuie sa ne scoata in evidenta care sunt valorile , ce din aceste valori s-a pierdut in
parte , mai mult sau mai putin sau in totalitate , pentru ca scopul restaurarii este acela de a putea sa scot la iveala toate valorile pe care la un
moment dat acest monument le-a avut.De aceea in restaurare,desi in majoritatea cazurilor ea este condusa de un arhitect specializat in
restaurare , avem o echipa care cuprinde un documentariu care stie sa caute in arhiva,avem aproape intotdeauna un arheolog care stie sa
interpreteze prin prisma metodei arheologice istoria si etapizarea constructiilor in monumentul pe care il avem de restaurat , avem deseori
probleme structurale care necesita in echipa un structurist dupa cum avem deseori nevoie de un biolog , sau de un chimist, sau de un fizician ,
in functie de problemele specifice ale obiectului.
Dar intotdeauna vom avea nevoie de cineva care sa exploreze istoria edificiului , sa ne clarifice cu privire la etapele de constructie ,
acestia sunt istoricul de arta si arheologul , pentru ca ei ne vor ajuta sa desprindem care sunt valorile istorice pe care va trebui sa le puem in
valoare, sa le conservam si sa le punem in valoare , si vom avea intotdeauna nevoie de cineva sa ne reliefeze valorile estetice,istoric de
arta,istoric de arhitectura un istoric specializat care sa spuna ,,acestea sunt valorile estetice pe care trebuie sa le conservam ,sa le punem in
valoare.
Art. 9 ne spune ca vorbim de restaurare in mod cert doar prin spectrul activitatilor in care avem informatie si document
autentic.Deci noi nu vom putea sa spunem ca este restaurare decat acolo si atunci cand orice decizie care a fost luata si materializata in
santierul de restaurare a plecat de la informatii si date culese de aceasta faza premergatoare care se intituleaza cercetare.Dincolo de ceea ce
este cert, articolul 9 ne spune ca este ipoteza,ipoteza nu mai este restaurare,interventia de restaurare , se numeste asa pentru ca se bazeaza
pe ceea ce s-a descoperit si este cert atestat prin cercetarea istorica si artistica.
Cand intervenim asupra unui monument istoric , o facem in ziua de astazi pentru oamenii care traiesc astazi,sigur ca facem pentru
ca sa scoaltem la iveala si sa prezentam valorile istorice si estetice ;monumentul trebuie sa traiasca,el trebuie sa poata fi folosit , iar pentru
conservarea si intretinerea sa are nevoie de acesta folosinta. Deseori suntem pusi in situatia de a adapta monumentul pentru folosirea sa in
societatea contemporana , ori acest lucru nu inseamna numai lucrari care scot la iveala valorile ascunse ale trecutului , mai scot la iveala si
interventii de adaptare a spatiilor sau chiar lucrari de completare a monumentului.
Articolul 9 ne spune ca aceste lucrari trebuie : 1) sa se rezume la ceea ce este strict necesar , trebuie sa fie in mod evident pentru
oricine ar utiliza si s-ar apropia de monument , deci atentie art.9 spune clar ca este restaurare orice interventie care respecta datele obiective
ale cercetarii , si nu avem voie sa spunem ceva asta neinsemnand ca nu poate sa existe o completare a monumentului.O completare care
poate desigur sa fie ceva adaugat,o completare poate sa fie ceva intervenit in interior , dar care nu este prezentat cu ceva confundabil cu
valorile trecutului , valorile pe care le expunem noi prin interventie trebuie sa fie unele obiectiv determinate prin cercetarea
arhitecturala,istorica si estetica a monumentului.Articolul se incheie vorbind despre aceasta cercetare,arheologica si istorica, cu care defapt
incepe demersul nostru.Accentuam asupra faptului ca intr-o operatiune de restaurare aceasta cercetare, sigur este lucrul cu care incepem ,dar
nu se va incheia o data cu deschiderea santierului , ba dimpotiva cu cat santierul este mai avansat si cercetarea va urmari santierul;pentru ca
evident nu pot sta in interiorul unei biserici inainte de a avea santier acolo , putem face un sondaj,putem merge in biblioteca,putem merge in
arhiva spre a cauta anumite informatii ,dar abia cand incep sa am muncitori pe santier , incep sa am schele in jurul monumentului,atunci incep
sa am acces la materia monumentului istoric ; pot sa am acces in locuri care pot sa-mi arate care sunt etapele de construire,deci aceasta
investigare a monumentului incepe inainte de santier dar continua mult dupa inceperea lucrarilor .
Ex : la Dealul Frumos spre xemplu nu am putut sa descoperim anumite elemente legate de construire decat pe parcurl santierului.Desigur se
puteau face presupuneri dar ele urmau a fi verificate in timpul santierului.
Trebuie spus ca arhitectul este cel care piloteaza aceasta prima faza a restaurarii si anume , cercetarea .El nu trebuie sa abdice de la acesta
capacitate si sarcina.Putem avea un istoric foarte bun,care sa cunoasca la ce arhiva trebuie sa se duca pentru a scoate la iveala istoricul
caldirii,al edificiului,dar el nu va fi capabil sa relationeze ce este scris cu realitatea construita. Acest lucru numai arhitectul in poate face .
Surse:
- documentele despre monument
- constructia poate fi si ea o sursa
- ne trebuie un arheolog pentru ca el este cel care ne poate lamuri cu privire la ce a fost inainte de perioada pe care arhitectura
contemporana a edificiului ne-o arata
- arheologul este cel care ne oate spune unde era nivelul de calcare atunci cand a fost ridicata constructia importanta acestui lucru :
evident ca proportiile sunt intotdeauna legate de inaltimea vizibila a fatadei,de inaltimea vizibila a incaperilor , lucru care intr-o
interventie de restaurare noi trebuie sa il determinam.
23

Unul dintre importantii istorici de arta contemporana Mihail Peter ( sau Petre !!!!) incerca intr-o sinteza sa arate aceasta diferenta dintre
restaurare si concervare. El spunea conservarea incearca sa stabilizeze edificiul in problematica sa,in patologia sa in bolile de care sufera,in
timp ce restaurarea are ca prima componenta definirea valorilor edificiului . Cel care intervine pentru a omora lacustele sau micro-
organismele intr-o constructie de lemn,intr-o biserica de lemn o poate face fara a-si pune problema valorilor estetice sau istorice ale
edificiului.Este o operatiune pur tehnica care incearca sa rezolve aceasta problma,relativ simplu.
Restaurarea pleaca de la ideea ca in monumentul pe care il atacam sunt valori ce inca nu au fost puse in expresia lor cea mai
potrivita , ca sunt lucruri ascunse, ca sunt etape care contin valori ce au fost acoperite de alte etape.
Articolul 10 are doua meniri : 1. sa arate ca ceea ce noi spunem contorizare , este de fapt in cazul monumentelor istorice o
interventie de restaurare , dar care are ca subiect structura edificiului si a doua menire este aceea de a discuta metodologic care sunt
tehnicile , si care este prioritatea de selectie a acestor tehnici atunci cand vorbim de consolidare.
Despre prima menire a articolului 10 : oricine poate sa consolideze orice constructie , tot consolidare se cheama si proptirea unui zid
dupa ce s-a intrat cu chit in el.Dupa cutremur o serie de cladiri sunt consolidate . In cazul monumentelor istorice nu avem de-a face cu aceeasi
metoda de consolidare, pentru ca daca am aplica aceeasi metoda ca si la blocurile zguduite de un cutremur sau la zidul in care se afla atunci ar
insemna ca la multe dintre aceste monumente am gasi niste propteli sau la altele am gasi niste imensi stalpi de beton aflati ,undeva sa zicem
in mijlocul naosului unei biserici, meniti sa sustina turla ce a fost in pericol sa cada la un cutremur .
- ne asteptam sa stabilizam o structura ce are probleme dar in nici un caz nu ne asteptam ca aceasta solutie sa inlocuiasca , sa fie
vizibila si sa inlocuiasca valorile esentiale,estetice si istorice ale monumentului
- desigur ca in principiu ne-am astepta ca ceea ce face inginerul in colaborarea si restaurarea unui monument sa fie cat mai putin
vizibil

Articolul 10 plaseaza aceasta consolidare sunt tutela , sub spectrul restaurarii = restaurare structurala .
Scopul restaurarii este acela de a pastra si evidentia valori .articolul 10 vorbeste despre aceasta relatie a consolidarii cu restaurarea si putem
spune ca termenul cel mai corect este de restaurare structurala. De ce restaurare structurala ? Pentru ca in font si stuctura si materia unui
monument istoric face parte din parohia sa de valori.Valoarea arhitecturii gotice sta in buna masura si in valoarea sistemului sau structural.
Valoarea arhitecturii bizantine si postbizantine sta in buna masura in sitemul de acoperire,de boltire a spatiilor , in materialele utilizate. Daca
am plecat de la ideea ca doar forma conteaza nu si materialul monumentelor istorice,atunci zicem ...
A doua menire a articolului 10 : este sa ne dea un fel de ambrozie ; atunci cand trebuie sa consolidam un monement istoric trebuie sa folosim
aceleasi principii ale restaurarii si sa aplicam de fapt o restaurare structurala.dar ce tehnici putem sa folosim , putem sa folosim tehnici
contemporane .Va aduc aminte ca in 1931 Carta de la Atena facea o pledoarie extraordinara pentru folosirea acestor tehnici contemporane ,
ceea ce la momentul respectiv insemna o pledoarie pentru betonul armat pentru ciment. Ei bine , pana in 1964 deja era clar ca betonul armat
si cimentul portland nu erau acel universal care se credea ca poate fi in 1931.
de aceea articolul 10 este mult mai preudent :si spune ca daca pot sa rezolv problemele structrale ale edificiului prin tehnici traditionale
trebuie sa apelez la aceste tehnici traditionale.Pentru ca ele in fond sunt parte din existenta istorica a edificiului si in mod cert au o
compatibilitate tehnica de 100% cu ceea ce este vechi . Abia dupa ce constati ca tehnicile traditionale nu pot sa imi stabilizeze situatia , atunci
desigur ma pot gandi la tehnici contemporane . Dar si atunci art 10 spune : atentie la toate tehnicile contemporane aflate la dispozitie trebuie
sa alegi ceea ce este demonstrat prin sine si ceea ce este probat prin ezperienta . pentru ca monumentul nu este un cobai.O data ce un
monument se distruge din cauza aplicarii unei tehnologii ce nu a fost testata ,ce nu a fost probata din punct de vedere stiintific acesta se
distruge definitiv si nu acest lucru il dorim .
Deci a dori este tehnica traditionala daca se poate nu atunci apelul la tehnica contemporana , dar numai dupa ce am probat tehnica
contemporana si am certitudinea demonstrata stiintific ca nu este daunatoare pentru monumentele istorice.Conceptul de consolidare trebuie
sa fie intotdeauna acela nu de inlocuire a structurii istorice ci de sprijinire a structurii , este sa continue misiunea ajutata de tehnica
contemporana . Asa incat intotdeauna va trebui sa vedem ce din misiunea structurala mai poate fi preluat de structura veche si sa contam pe
aceasta structura.In genere monumentele istorice care au probleme de consolidare astazi au o existenta multiseculara ceea ce inseama chiar
daca putem constata astazi greseli,fie de concept fie de executie,totusi ceva din structura lor este util , pentru ca altfel nu ar fi ajuns pana in
zilele noastre.
Si ceea ce noi trebuie sa facem este sa vedem unde sunt elemetele sensibile ale structurii istorice , si sa cautam sa venim cu o solutie
pentru a micsora aceste sensibilitati si in nici-un caz sa nu inlocuim,a nu substitui o structura istorica cu una contemporana,oricat de
performanat ar fi a nostra,si oricat de slaba ar fi cea istorica . Chiar slabiciunea structurii istorice este parte a marturiei monumentului.
24

CURS 8 - Principiile deontologice ale restaurarii

- principiul prudentei presupune a stabili ceea ce este de facut si a vedea cine este calificat pentru o interventie;
- identificarea problemelor ar trebui sa o poata face orice architect cu experienta in domeniul monumentelor istorice;
- Ludovic Vitet: In primul rand nu trebuie sa faci rau.
- cand ne apropiem de un monument istoric trebuie sa ne oprim la limita experientei noastre pentru a nu face mai mult rau decat
bine;
- primul pas consta in investigarea monumentului;
- o parte din probleme se pot explica la fata locului (ex: o fisura sau o fractura = o incarcare pe care zidul nu a putut sa o suporte sau
o tasare inegala a solului);
- pentru celelalte lucruri ce nu pot fi explicate la fata locului este utila cercetarea de arhiva;
- instrumentul cel mai important in identificarea si marcarea problemelor este releveul arhitectural; acesta este si o sursa de
descoperire a istoriei edificiului (ex: cand masurand observam ca un zid este mai gros si altul mai subtire banuim ca cel gros este foarte vechi
iar celalalt este mai nou);
- in releveu se face marcarea fisurilor, a degradarilor, a schimbarilor de material, a atacurilor biologice (licheni, muschi) si a gradului
de profunzime al atacului materialului istoric;
- in urma investigarii la fata locului se ajunge la decizia cu privire la ce trebuie facutsi intrarea in spectrul unor interventii de
conservare sau de restaurare;
- diferenta dintre conservare si restaurare sta in diferenta de valoare istorica si estetica pe care o arata restaurarea la sfarsit, in timp
ce conservarea e o operatiune in care avem un proces de degradare pe care trebuie sa il stopam; la conservare nu descoperim valori sau
lucruri noi, in timp ce restaurarea presupune aducerea a ceva necunoscut la iveala, aratarea lucrurilor ascunse sau pierdute;
- nu putem sti de la inceput ce este de facut; o serie de lucrari se vor arata ca fiind necesare abia dupa incheierea tututor
investigatiilor iar unele chiar dupa inceperea lucrarii;
- investigatiile trebuiesc facute de specialisti si cu aparate de specialitate; trebuie sa stim exact ce specialisti ne pot ajuta si cu ce
(arheolog, inginer structurist, istoric, topometrist);
-decizia cu privire la modul in care fructificam ceea ce a descoperit arheologul revine conducatorului de santier;
- art 10 din Carta de la Venetia: indiferent de solutia de restaurare sau modalitatea de investigare trebuie sa avem grija ca tehnicile
folosite sa fie verificate prin experienta;
- trebuie determinat de la inceput care sunt actiunile importante din spectrul restaurarii si ce se poate face pentru a nu spori
riscurile pe care le suporta monumentul;
- trebuie sa identificam locurile din monument care cer o interventie; aceasta trebuie directionata catre locul care pune in pericol
viata monumentului;
- trebuie sa stabilim limitele interventiei structurale de la care incolo distrugem materialul si valoarea istorica a edificiului;
- trebuie sa directionam interventia spre locurile care impun actiunea contemporana dar trebuie sa dimensionam amplitudinea
interventiei astfel incat sa nu pierdem valorile monumentului; prin aceasta dimensionare putem minimiza inlocuirea materialului istoric
valoros (ex: protezarea unor grinzi putrezite la Dealu Frumos in loc de inlocuirea lor);
- putem alege dintre modalitatile de interventie pe cea care afecteaza cel mai putin materialul istoric;
- interventia trebuie gandita in raport cu materialul si cu tehnica;
- nu trebuie sa gasim alternative contemporane acolo unde exista valori traditionale ci sa le conservam pe acestea din urma;
- despre marcarea interventiei: distinctia nu este necesar sa fie una foarte directa, contrastanta; poate fi vizibila de la apropiere dar
nu inseamna ca nu putem folosi materialul compatibil traditional pentru reintregire;
- solutia propusa pentru o interventie contemporana trebuie sa fie una reversibila, asupra careia sa poata sa se intervina;
- trebuie sa conservam valorile in primul rand; tot ceea ce facem in plus este strict necesar dar subsumat nevoii de conservare; avem
o structura arheologica si avem nevoie de o structura de protectie care sa asigure conservarea a ceea ce se aflla sub ea;
- se poate interveni si cu elemente moderne care vor face monumentul mai usor, mai confortabil de folosit;
- aceasta solutie contemporana trebuie sa serveasca conservarii; daca felul in care este gandita folosirea momnumentului il pune in
risc trebuie gasita alta solutie;
- despre autenticitate: in preambulul Cartei de la Venetia se spune ca toate principiile din Carta sunt menite ca aplicate sa poate sa
transmita monumentele istorice generatiilor viitoare in deplinul respect al autenticitatii;
- Camilo Boito spunea ca exista un factor obiectiv care comanda actiunea noastra atunci cand intervenim asupra unui monument
istoric: autenticitatea;
- interventia de restaurare este corecta daca respecta principiul autenticitatii;
- in 1987 un document UNESCO relativ la patrimoniul national spune ca autenticitatea inseamna a respecta materialul, tehnica,
conceptul si locul in care s-a realizat monumentul istoric;
- asadar a respecta autenticitatea unui monument prin interventia de restaurare inseamna ca la sfarsitul interventiei materialul din
care este facut monumentul sa fie intr-o masura cat mai mare cel original (folosirea a cat mai mult din ce avem si utilizarea pentru reintregire
a unor materiale traditionale);
- tot respectarea autenticitatii presupune ca interventia sa identifice care a fost conceptul arhitectural si sa nu intervenim cu altul
care sa il nege pe cel istoric (etapele existentei unui edificiu trebuie sa poata fi recunoscute prin interventie);
- pe cat posibil trebuie sa intervenim cu tehnici de tipul celei prin care s-a creat monumentul;
- autenticitatea amplasamentului inseamna respectul fata de locul in care este cladit si pentru ambianta;


25

CURS 9
Sensurile autentice
- aceasta categorie a devenit categoria centrala a conservarii sirestaurarii monumentelor
-un monument trebuie sa isi pastreze autenticitatea oricateinterventii, orice am face atunci cand intervenim pentrurestaurarea sau
conservarea sa
-cel care a introdus termenul de autenticitate in discursul legat de restaurare a fost C.Boito la sf sec 19 si prin introducerea autencititatii se
trece de la opiniile ideologice, polemeice despre restaurare, la un drum stiintific.
-citat michael cristor care releva importanta autenticitatii pentru lumeacontemporana. ceea ce putem constata este ca intr-o lume care parca
de momentul la care boito introducea termenul de autenticitate, sec 20 vine cu o dezvoltare deosebita a capacitatilor tehnice de
multimplicare, copiere, reproducere
-ceea ce este intradevar oriiginal in aceasta lume devine valorors si interesul pentru autencticitate va marca interesul oamenilor sec 21
-"locul unde noi avem certitudinea autenticitatii pe care o cautam este trecutul." trecutul este garantia autenticitatii. prin urmarea cautarea
trecutului mai degraba decat cautarea locului este ceea ce ne cheama, ne indeamna sa megem in orase istorice, sa cautam in orase centrele
istorice ale lor, sa vedem monumetele istorice . trecutul este real, trecutul este autentici si asta il face atractiv. oamenii nu isi doresc sa
viziteze alte locuri cat doresc sa viziteze alte vremuri, ptr ca acolo, in aceasta materializare si prezentare a trecutuilu, gasesc ceea ce cauta,
autenticitatea.
-autenticitatea este un factor comun pentru tot ceeaa ce este scris in catra de la venetia
- se spune acolo ca este de datoria noastra de a inmana generatiilor viitoare in bogatia integrala a autenticitatii lor
-ce intelegm prin autenticitate? cetateanul european este preocupat de autenticitatea pe care o gasim in materie, in substata, in materialul
din care sunt facute
-concepem autenticitatea ca termen in contrapondere cu falsul, cu copiatul, vedem autenticitatea ca lucrul pozitiv dintre cinstit si corupt, intre
sacru si porfan concepem autenticitatea ca o valoare in sine. daca ceva este autentic atunci acest lucru se adauga unor calitati care se pot
enumera cum ar fi frumusete, interesant, daca vindem ceva care este autentic, il vom vinde mai scump. inseamna ca plasam o valoare in acest
termen si in intelesul sau. ca termen, autenticitate deriva din latina si greaca si are ca sens ceva ce izvoraste de la o autoritate, adica nu este
numai original, dar si instituie un anumit lucru.spre deosebire de copie, e ceva ce a fost stabiit si nu mai poate fi schimbat.in istorie si mai ales
in evul mediu, a fi autentic era suprema calitate a unui obiect.acest lucru se refea la calitatea relicvelor. moastele sfintilor erau autentica si
valoarea lor statea in acesta autenticitate. bogatia unei abatii se tragea din posesia acestor moaste. autenticitate insemna atat material cat si
context cat si mesajul original si noi astazi concepem ca o trasatura a autenticitatii contextul in care ne este prezentat obiectul. daca de ex
avem o copie dupa un maestru celebru, dar daca aceasra este prezentata intr-un muzeu, o anumita valoare legata de autenticitate o plasam
ptr ca ne raportam la acea copie in raport cu sentimentele pe care le avem atunci cand admiram obiectele intr-un muzeu.
-amplasarea in locul in care erau originalele le da totusi o anumita cantitate de autenticitate, deorarece tin locul originalului aceasta
preocupare despre ce ramane autentica atunci cand suntem intr-un proces continuu de reparare,inlocuire a pietelor care se degradeaza intr-
un artefact.
-cand intervenim asupra monumentelor deseori inlocuim materialul original, degradat cu altul nou. cu cat nr de interventii este mai mare cu
cat ele sunt mai dese cu atat aceasta schimbare a consistentei materiale a monumentului este mai serioase, mai importanta. la capatul unei
restaurari la care avem de aface cu intregiri avem acelasi obiect avem un respect al autenticitatii sau dimpotriva. cineva remarca insa ca acest
criteriu al autenticitatii nu tsa exclusiv in materialitatea sa ci si in felul in care este folosit lucrul respectiv.Serban cantacuzino in punea
intrebarea daca o biserica ce este folosita ca altceva decat un spatiu de cult spre deosebire de o biserica mai prost intretinuta dar care
foloseste inca drept spatiu cultual, care dintre ele este mai autentica? si pleda pentru utilizarea ptr care monumentele au fost realizate.
apropo de relicve, de autenticitatea lor in evul mediu si tot discutand de rolul pe care il joaca autenticitatea ca relatie dintre utilizare si obiect
si societate cineva remarca ca pe undeva criteriul cel mai important in a stabili autencticitatea era capacitatea continua de a face minuni.
proba ca o relicva era autentica nu statea in istoria acesteia ci in capacitatea de a genera in prezent minuni.
felul in care monumentul serveste scopurilor ptr care a fost creat este o forma importanata a autenticitatii.
26

spre epoca noastra, autenticitate a fost considerat ceea ce stiintific a putut fi probat. ceva ce era intarit de cercetarile oamenilor de stiinta.
astazi, autentic este printre altele ceea ce este certificat. Exista o intreaga preocupare a lumii moderne de a asigura si demonstra
autenticitatea. daca in evul mediu acest lucru era impus oamenilor de realitatea miracolelor lumea moderna a dezvoltat un sistem stiintific
prin care certifica autenticitatea.o idee a acestui tip de autenticitate este ideea ca obiectul nu a fost atins, nu
a fost folosit.exista o intreaga istorie a ultimelor secole in care interventia oamenilor asupra operelor trecutului a fost de alterare a acestora.
Sergio remarca diferenta intre actiunea arhitectului si a conservatorului plecand de la ideea de a nu atinge, de a nu extrage materialul istoric
intr-o conservare. arhitectura este o arta, permite libertate, in timp ce conservarea este o stiinta.sfarsitul sec 19 este marcat de aparitia ideii
de autenticitate ca nucleu a restaurarii prin teoria lui Boido care vb despre sensul restaurarii fundamentat pe respectul autenticitatii. face
referire la rel pe care in evul mediu oamenii au avut-o cu relicvele ca relatie de percepere a auenticitatii.orice alterare sau adaugare structurii
initiale va fi considerata drept monument si tratata ca atare. atunci cand spunem ceva este autentic inseamna ca intre ceea ce s-a dorit a fi
spus prin ceratia artistica si ceeea ce noi percepem nu a intervenit un filtru care sa distorsioneze mesajul sau semnificatia. inecrand sa
defineasca aceste componente ele vin din pastrarea nealterata a formei si designului, din pastrarea materialitatii si substantei, a uzului si
functiunii, din folosirea in continuare si evidenta a tehnicilor si traditiilor. o dimensiune a autenticitatii este cea a amplasamentului,
credinntele si sentimentele care sunt generate de obiectul respectiv si ceeace se creaza ca patrimoniu prin material in jurul
monumentului.autenticitatea in ghidul de punere in practica a conventiei patrimponiului mondial: vede autenticitatea in forma materie,
folosinta, traditii, amplsament, spiritualitate. acest concept este ceva ce evolueaza in timp. daca intial se spunea ca autentic este ce este
material, astazi dimensiunea autenticitatii este mult mai mare. sensul autenticitatii va evolua in funtie de evolutia societatii.sunt lucruri a caror
autenticitate deriva nu de la momentul crearii lor.inamicul autenticitatii in lumea contemporana este kitsch'ul. reconstituirea a fost o moda a
romantismului, a fost o moda a perioadei de avant national.
Cercetarea in conservarea si restaurarea monumentelor are drept scop fundamentarea deciziilor pe care trebuie sa le luam in pr de
restaurare. studiul istoric este parte a documentatiei noastre. obiectivele in cadrul studiului istoric sunt o evaluare a constructiei din prisma
valorilor istorice si plecand de la felul in care studiul istoric ne arata cum se aseaza val istorice in edificiul pe care il avem de restaurat ne
asteptam ca el sa ne precizeze care ne sunt libertatile de actiune, obligatii, constrangerile restrictiile.
in obtinerea acestor obiective studiul istoric prezinta ca prin rezultat evolutia in timp a edificiului.
valorile istorice nu pot fi altfel reprezentate pe releveul de arhitectura decat plecand de la felul in care a evoluat constructia in timp.
monumentul poate sa fie cercetat si poate se clarifice anumite lucruri.dificultatea este aceea de a gasi momentul in care monumentul poate sa
fie investigat.
tipurile de investigatii prin care "vorbim" cu istoria monumentului:
1. arhiva
2. cercetari cartografice- are marele avantaj ca ne poate ajuta in mod direct sa evaluam evolutia in timp a unor
constructii
3. cercetarea econografica lucru ce presupune evaluarea imaginilor istorice in raport cu edificiul (fotografii,
carti postale de epoca, gravuri)- elemane care trebuie coroborate cu realitatea
4. relevee
5. cercetarea arheologica- evidentierea etapelor de costructie, stabilirea nivelului de incarcare, datarea pe
mijloace arheologice a constructiei
6. arhitecturala- stiinta si capacitatea de interpretare a lucrurilor din privinta arhitectului, intelegerea
unor detalii tehnice
CURS 1O
Scopul studiului istoric
Este un lucru care il facem noi, arhitectii, fiind principalii contributori la studiul istoric.
27

Scopul este de a fundamenta deciziile din pr de restaurare. El are aspectul unei lucrari fundamentale, dar sensul de existenta al studiului istoric
ca parte a documentatiei tehnice, este acela de a defini ce trebuie facut, adica ce este valoros,= analiza substantei monumentului istoric.
Aceasta analiza se transforma in judecata de valoare prin intermediul unei fundamentari a etapelor de evolutie a mon istoric. Aceste etape in
ev mon ist genereaza aprecierea noastra, daca o anumita parte a constr este sau nu valoroasa. Acolo unde avem marturi ale unei etape
importante in ist arhi avem de aface cu valoare. Prim instrument: stabilirea etapelor in evolutia obiectului arhitectural, evol care duce la
concluzi la ce este valoros.=> 3 mair categorii: - conservare, -restaurare ,
La polul opus avem locuri unde material prima intr adevar valoroasa dpdv istoric sau esthetic este acoperita,este mascata,este milimizata,este
mancata de interventii noi si nocive.este una de eliminare,de asanare a partilor nocive ale constructiei.
Inytre aceste doua extreme sunt locurile unde exista posibilitatea unei interventii care sa ia forma oricarei modificari a constructiei pt a face
fata noilor cerinte functionale,sau unde nu pot sa spunca valorile identificate trebuie sa conduca neaparat la conservare sau restaurare sau
unde nici nu pot sa spun ca zona respective nu poate sa ramana asa.in aceasta zona pot sa iau decizii oarecum liber in fs de interesele
functionale ale constructiei.
Primele doua conservare sau restaurare si eliminarea partilor nocive fac parte din restrictiile pe care ni le impune cladirea.Cea de a doua este
zona permisibilitatilor.
Toate investigatiile de care am vb data trecuta ne ajuta sa stabilim aceste 3 mari categorii ,dar cel care are ultimul cuvant este
arhitectul,responsabilul studiului istoric .De obicei este unarhitect specializat pt ca noi stim ce poatasa aiba sens dpdv architectural atunci cand
spunem conservare,asanare sau interventii liberA FARA restrictii.
Studiul istoric face apel la o serie de colaboratori ,architect,arheolog,documentarist,dar cea mai buna situatie este ca noi,ca arhitectii sa ne
implicam in chestia asta pentru ca altfel ne vom trezi cu nijte concluzii care dpdv architectural vor fi foarte greu de respectat.
Exista si o investigare facuta de architect ,dincolo de investigatia cartografica,juridica, iconografica ,etc.Este cea care face in principal pe noi
interpretand analizand constructia si ajutandu ne de releveul de arhitectura. In aceasta activitate noi suntem ajutati de faptul ca stim di n
meseria noastra sa facem anumite corelari .Noi stim de ex ca cv,un gol ce are o dimensiune de tip 80/180 este potrivit pentru obiectivele de
usi,o incapere cu o anumita functiune are o anumita dispunere a acceselor.etc. atunci cand sesizam o anumita anomalie de la norme le
generale ale arhitecturii sau fata de regulile pe care in anumite etape in ist arh ne invata ca functionalul in constructii,atunci ne punem
problema ca in constructia pe care o analizam nu este un zid in plus care separa spatial care normal tebuia sa fie o sala mai mare ,daca nu
cumva acel gol de 80/180 nu reprezinta un gol de usa care tradeaza un nivel intermediar la un moment dat carese afla undeva sus .Golurile
dintr o zidarie reprezinta locul unde erau incastrate nijte grinzi de lemn ,aici intervenind istoricii de arta care pot sa dateze In fs de decoratie
,de tip cu o anumita precizie elementele exitenta unui anumit edificiu.
Uneori decoratia,uneori morfologia generala arhitecturala ne conduc prin intermediul zidurillor la o anumita datare ca perioada dar avem
dese situatii in care ne confruntam cu un rivaivel,cu un neo ,cu lucruri care par a fi lucruri istorice dar sunt relative noi ,Sunt o sumkedenie de
constructii in zona Kisselef care sunt facute de o maniera romantica ,creind impresia unei arhitecturi maure sau istorice in orice caz.Atentie la
inscriptii.Avem pe dealul frumos care nu vb despre fundarea constructiei ci despre o anumita etapa a desavarsirii incintei formata din
turnurile de colt
Investigatia arhitecturala si implicit ceea ce facem noi are marele merit de a putea sa verifice ceea ce documentaristul ,istoricul poate sa fie in
confuzie ,sa fie derutat .Avem de ex Palatul unesco de pe stirbei voda ,avem situatii in care nijte documente vorbesc de cateti diferite care se
afla pe acelasi loc ,la aceeasi adresa ,Avem situatii in care documentatia de autorizare a constructiei nu a fost realizata intocmai ca ceea ce s a
depus spre acceptare de catre primarie .Avem situatii in care intre mom proiectului sic el al executiei proprietarul si a schimbat gandurile sau
moda a evoluat (pe lipscani magazinul familia care a fost autorizat cu o frumoasa fatada eclectica ,intre tp s a schimbat moda si proprietarul a
cerut acolo sa fie o fatada stiil miscare moderna ).
Fara controlul pe care arhitectul si investigarea de arhitecutra il face la fata locului ,o serie de interpretari date de documnetele altor specialisti
pot sa fie foarte eronate . noi putem sa confirmam toate afirmatiile istoricului si ale arheologului sa reverificam pe documente . un lucru ne
mai este la indemana prin ceea ce invatam noi arhitectii.Este vb de logica constructive .Sopre deosebire de ceilalti specialist care ne ajuta la
studiul istoric suntem cei care inteleg uitandu se la un monument ce a putut sa fie inainte si ce a fost o interventie ulterioara,pt ca putem sa
intelegem efectiv felul in care se poate folosi materialul.suntem cei care putem sa interpretam ceea ce vedem la fata locului sis a spunem
:acest lucru este evident in fata celuilalt .Avea aceasta discutie referitor partii de sus a bisericii de la dealul frumos unde se vede urma arcadei
unuo presupus portal in interiorul caruia este codul mic al peretilor si deasupra cariua este un cot mai elevat de facgtura gotica.Intrebarea
este care este ordinea acestor elemente.Arhitectul poate sa dea ordinea prin prisma cunostintelor;odata analizand stilul sis a priveasca din
28

punctual de vedere al tehnicxitatii de construire .Avem capacitatea ca plecand de la nijte urma sa exprimam ce a fost inainte acolo si sa gasim
dovezile materiale care sa certifice acest lucru.
In transilvania bisericile erau fortificate si isi mentineau functiunea de biserica intarindu se exteriorul cu zidurile bisericii ca peretii unei curti
interioare.
Una din metode, pe care le folosim pt a realiza investigarea arhitecturala este cea a studiului de tarament incercam sa vedem ce se afla sub
stratul de tencuiala pt a stabili daca monumentul resp are faze anterioare celei pe care o vedem.
Pt analiza unei case: - studiul istoric se face pt a sti ce trebuie facut in proiectul de restaurare , pt ca nimeni nu spune ce trebuie facut. Trebui
stabilite etapele si valorile ( pozitia locului pe planurile bucurestiului vorbeste despre vechimea parcelei si a constructiilor )

PROTEJAREA MONUEMNTELOR ISTORICE prin diverse instrumente
Ceea ace consideram sa se pastreze , sa nu fie mutilat, inseamna sa intram in domeniul foarte sensibil al dreptului de proprietate. Casele
apartin oamenilor, drept de proprietate. At cand discutam despre prot monum istorice despre asta vbim: ca nu lasam pe detinatorul casei
respective sa faca ce vrea el. Ca sa putem face chestia asta avem nevoie de lege. Dreptul de proprietate nu poate fi ingradit decat prin lege. CE
trebuie sa cunoastem ca proiectant de arhitecture sunt : Cine se ocupa de protejarea monum in Ro? CU ce instrumente se realiz? Care sunt
obligatiile proprietarului si care din acestea aj sa fie sarcini in contractul nostru cu acesta?
Autoritate resp din RO este Ministerul culturii. El este auytoritate care este insarcinata de lege sa protejeze monumentele. Cum face? Stabilind
ce este in Ro momnument istoric. Daca avem un client care ne intreaba am o casa, este monument? Raspunsul unde putem afla ce este mon si
nu este: LISTA MONUMENTELOR ISTORICE. De la Ministerul Culturii. O gasim si pe internet: pe pagina ministerului culturii si este structurata
pe judete ( ex Botosani - monumentele din Botosani structurate pe localitati ) Ce importanta are acest lucru? Va trebui sa facem o
documentatie suplimentara ce va fi supusa ministerului cul spre aprobare , va dura mai mult , va costa mai mult!
2) Al doilea instrument prin care MC protej monumnetele ( PRIMUL este a defini ce este monument in aceasta tara) AVIZ actul de autoritate
al MC prin care el se declara de acord cu interventiile pe care proprietarii de mon istorice doresc sa le faca asupra cladirii mon istoric. Acest
lucru se consemn intr-o doc semnata de arhitect. Suntem obligati de leagea 422 dar si legea autorizarii constructiilor.
3) CLASAREA al 3lea instrument Procedura de clasare este un instru al MC prin care acolo unde este considerat justificat , sunt valori
estetice, memoriale, de natura stiintifica, se considera ca imobilul resp au calita necesare pt a fi un interes public general care sa justifice
pastrarea lor si clasarea ca monument istoric. Esential este sa intelegem ca : UN MON ISTORIC ESTE CEVA CE ESTE PROTEJAT , altfel putem vb
de valori arhitecturale, Nu putem spune NU AI VOIE PT CA (daca el vrea sa demoleze o astfel de casa) . nu ai voie pt ca colectivitatea la scara
nationala are un interes public ca aceste valori sa nu se piarda. In trecerea de la un statut normal la statutul de monument istoric trebuie sa
intervina intre specialisti si proprietar un factor de autoritate. ( casele intra in lista monumentelor! ) Exista si un proces simetric de declasare:
casa trebuie scoasa de pe lista mon istorice. NR monumentelor creste continuu.
4) INSTITUIREA ZONEI DE PROTECTIE zona de protectie este menita sa apere, sa conserve ceea ce in jurul mon se pastreaza. Se va creea o
zona de protectie , initial delimitata in mod automat prin o protectie 100m Legea spune : zoina de protectie se delimiteaza printr un studiu
urbanistic , print-o doc de tipo plan urbanistic zonal urmand limite de parcela.
5) PRESIUNEA este dreptul prin care autoritatea publica poate sa fie primul ofertant in cazul deciziei de vanzare a unui mon istoric. Daca vrei
sa vinzi un mi tre sa anunti la MC , abia dupa raspuns mon poate fi vandut.
6) EXPROPRIEREA at cand un mon istoric este in pericol de actiunea exercitata de prop sau , at imobilul se poate expropria plecand de la ideea
ca mon istoric trebuie protejat pt interesul public.
A interveni fara aviz asupra unui monument istoric nu este contraventie, este infractiune. Proprietarul este dator sa intretina monumentul
istoric .