Sunteți pe pagina 1din 21

Academia de Studii Economice din Bucuresti Facultatea de Marketing

Analiza unei destinatii turistice

Baile Herculane

Capitolul 1 - Motivatia alegerii destinatiei 1.1 Istoricul Statiunii Baile Herculane


Statiunea Baile Herculane este una dintre cele mai vechi statiuni balneare ale lumii, cu o vechime atestata documentar de peste 1848 de ani. Situata pe Valea Cernei, la 5 km de principala artera rutiera ce leaga vestul tarii de Bucuresti D.N. 6 (E70) si calea ferata internationala Bucuresti Timisoara Moravita, statiunea este accesibila si pe calea fluviala a Dunarii, fie dinspre est : Sulina Galati Drobeta Turnu Severin Orsova, fie dinspre vest : Viena Budapesta Belgrad Orsova. Aeroporturile cele mai apropiate se afla la Caransebes si Timisoara (aeroport international). Statiunea Baile Herculane este integrata n Parcul National Valea Cernei-Domogled, si are o pozitie deosebit de pitoreasca. Asezarea ei atractiva pe fascinanta pe valea Cernei, la o altidudine de 160 m, pe aceiasi paralela cu Nisa si Venetia, i confera un climat agreabil, cu influente mediteraneene. Originea Bailor Herculane se ntinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat ntr-o tabula votiva din bai : Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea n calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, ntorcndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta . n perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. mpresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi n Dacia le-au nchinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules. Centrul Vechi

Statiunea Baile Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1848 de ani de existenta (153 2001) nentrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas

numeroase vestigii : apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare. Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) ncepe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, n cadrul Imperiului austriac. Din 1736 ncepe reconstructia si modernizarea bailor , a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, ntre care : mparatul Iosif al II-lea , mparatul Francisc I si mparateasa Charlotte, mparatul Franz Iosef si mparateasa Elisabeta. n 1852, mparatul Austriei considera Baile-Herculane ca fiind ceea mai frumoasa statiune de pe continent , iar mparateasa Elisabeta pasionata, ndragita, distincta, si armonioasa Sissi scrie un jurnal intim n care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si ncntatoare. n statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au nceput sa fie constituite ncepnd cu anul 1922. Existenta nentrerupta de doua milenii a statiuni Baile-Herculane a fost favorizata de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, dar si de pitoreasca asezare a statiunii ntr-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico-edilitara de prim rang la un confort de nalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un nalt grad de atractivitate.

1.2 Mituri si legende


Legenda lui Iovan Iorgovan O prima legenda relateaza despre un tanar foarte puternic si curajos pe nume Iovan Iorgovan in care si-au pus ncrederea oamenii din asezarile care inconjurau muntii din aceast zona. Iovan Iorgovan a dus o lupta crancena cu un balaur infiorator cu sapte capete pentru a-si recapata iubita si pentru a-i salva pe oameni de grozaviile acestuia. n rezervatia Cheile Corcoaiei a avut loc ultima batalie dintre eroul mitic Iovan Iorgovan si balaur, aici fiind retezat ultimul cap al acestuia. Cheile, conform legendei, sau format prin spintecarea acestora cu sabia lui Iovan Iorgovan pentru a ucide balaurul care s-a ascuns intre ele.

Legenda Crucii Albe

Aparitia Crucii Albe este invaluita in mister iar existenta ei a explicata prin legendele care au cucerit inima oamenilor din zona. Una dintre acestea spune ca un tanar pentru a-si arata dragostea fata de iubita lui a hotarat sa cucereasca muntele Domogled, ce se inalta impunator asupra statiunii BaileHerculane, vrajit de grandoarea si spectaculozitatea peisajelor, a pasit in gol si a imbratisat astfel pentru totdeauna viata eterna. In unele scrieri putem afla ca aceasta cruce a fost inaltata in memoria unui ofiter care a luptat sub comanda generalului Ion Dragalina, in primul razboi mondial. Moartea nefericita a acestui ofiter a survenit n urma miseliei dusmanilor, care au retezat picioarele podului pe care il traversa in drumul lui de la Podeni spre Herculane. fost

1.3 Traditii si obiceiuri


Locuitorii din aceste zone cultiv legume , porumb i pomi fructiferi , cresc vite i pn n prezent i-au construit gospodrii permanente i mori de ap (i azi mai funcioneaz moara de ap de la Priscina ). Principala ocupaie tradiional a ranilor din aceste zone este creterea oilor i vitelor, fapt reflectat deopotriv n arhitectura popular, etnografie i folclor. Arhitectura popular prezint aspecte particulare de mare atracie pentru drumeii care iubesc muntele.Peste tot unde sunt puni i fnee , apar numeroase adposturi numite slae odi , sau conace, locuite numai n timpul cositului. Slaele sunt construite din lemn, au o singur ncpere i o tind, iar alturat pot avea un grajd, un arc pentru vite i o grdin cu pomi fructiferi i cu straturi cu legume. Referindu-ne la creaia artistic popular putem spune c nu exist, ca n alte pri centre vestite de meteri populari, dar nu lipsesc totui piesele remarcabile din piele i nici obiectele de lemn, sculptate miestrit (leagne de lemn in care se poarta pruncii pe potecile dintre asezari).

Portul popular traditional este pastrat cu grija de femei care il etaleaza duminica la biserica si la hora sau in zilele de sarbatoare. Obiceiurile populare din ciclul vietii nu au un repertoriu foarte variat, dar au un farmec deosebit.Din acest ciclu putem aminti obiceiurile legate de nunta si inmormantare. La alaiurile de nunta,la horele in aer liber si la ospetele de prin casa cu diferite ocazii familiale,nu participa numai localnicii,ci si rudele,sau cunoscutii de prin satele vecine,iar drumetii sunt intampinati ca niste vechi cunostinte. Drumetul mai poate asista,ca pretutindeni in tara,la obiceiurile de Anul Nou (plugusorul) si la cele de peste an,majoritatea legate deopotriva de primavara-vara si de ocupatii (strigaturile peste sat ,iesirea cu vitele la munte,masuratul oilor). Vorbirea populara este reprezentata prin graiurile subdialectului banatean.Astfel,se zice frace (frate),cinara (tanara),jinere (ginere),sinje (sange),dulse (dulce),unge (unde),pra (pe).Exista multe cuvinte mostenite din limba latina,comune cu dialectele romanesti sud-dunarene ; golamb (porumbel),a custa (a trai),dar si cuvinte care tradeaza o influenta germana ; crumpi (cartofi),gosti (musafiri),zacon (obicei).Din aceste influente a rezultat un fond de cuvinte specific banatene ca: ogas (parau),canta (galeata),uica(unchi),piparca(ardei).

Muzica populara, ca pretutindeni in Banat, este transmisa prin intermediul cantaretilor.Reprezentativ este cantecul de joc si mai ales doina,a carei linie melodica presupune multa maiestrie in interpretare.Folclorul muzical este vehiculat prin instrumente ca fluierul,taragotul si vioara. Dansul popular este exprimat in principal prin hora,doiul si braul.Se joaca de maini,cu bratele pe umeri,in perechi,in cerc si in semicerc.Cel mai obisnuit dans este hora care se dezvolta in serpuiri,in spirala,in cercuri simple sau concentrice,cu sau fara perechi la mijloc. Referitor la obiceiurile populare putem mentiona in aceste comunitati nedeea (ruga banateana), obicei ce se respecta in fiecare an, la o data stabilita exact de locuitorii fiecarei zone.La acest obicei participa in general rudele sau cunoscutii de prin satele vecine,obicei cu un farmec deosebit. Aceasta sarbatoare este o impresionanta parada in

aer liber, care se desfasoara timp de trei zile, seara la Caminul Cultural din localitatea respectiva. Totul se desfasoara intr-o atmosfera de sarbatoare, locuitorii fiind imbracati in haine festive; sunt gazde primitoare pentru cei care vin la aceasta sarbatoare.Fiecare locuitor organizeaza masa pentru cei care vin in vizita, iar seara se merge la Caminul Cultural unde reprezentativ este cantecul de joc si dansurile populare (hora, doiul si braul). Aceasta sarbatoare se tine pana spre dimineata, cand fiecare gazda isi conduce musafirii spre casa, unde de obicei se continua petrecerea. Ruga banateana este o sarbatoare ce are un caracter complex, un minunat prilej pentru drumeti de a lua contact nemijlocit cu obiceiurile locului.

Capitolul 2 - Resurse naturale si antropice 2.1 Descrierea statiunii


Statiunea dispune de locuri de cazare n marile si modernele hoteluri sanatorialbalneare, moteluri, pensiuni turistice, camere la localnici ntr-un cadru agreabil, de asemenea camping n interiorul sau exteriorul orasului. Multiplele mijloace de recreere si divertisment restaurant, baruri, terase de vara, bazine de not cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. precum si posibilitatile de drumetie si excursii n statiune si pe valea Cernei, constituie o atractie n plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara BaileHerculane. Grota Haiducilor - Fragmentele ceramice, uneletele si armele din piatra gasite cu prilejul sapaturilor arheologice din Grota Haiducilor releva ca civilizatia primitiva din aceasta zona atinsese un stadiu ridicat de dezvoltare. Tabula votiva - ridicata de cei cinci cetateni romani fruntasi din Dacia, trimisi la Roma pentru alegerea lui Severianus in anul 153 d.Ch., atesta 1848 de ani de existenta a Bailor Herculane. Altar Votiv

Altar Votiva

Ape termale - sulf

Termele Romane - Termele romane si alte constructii utilitare(apeducte, bazine) valorifica izvoarele numite ape sacre ale lui Hercules. Din 1736 incepe reconstructia si modernizarea bailor, cailor de acces si a edificiilor. In 1772 zona este vizitata de imparatul Iosif al II-lea. 1847 este anul in care se monteaza renumita statuie din bronz a lui Hercules, opera a maestrilor Romel Mayer si Glantz din Viena.
Imagine Din Secolul XVIII. Grota Haiducilor Baile Herculane

n anul 1852 imparatul Austriei considera Baile Herculane ca fiind cea mai frumoasa statiune de pe continent, iar mparateasa Elisabeta - pasionata, ndragita, distincta si armonioasa - Sissi - scrie un jurnal intim n care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si ncntatoare. n statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au nceput sa fie constituite ncepnd cu anul 1922. Existenta de doua milenii a statiunii Baile-Herculane a fost favorizata de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, fiind socotite un dar al zeilor dar si de pitoreasca asezare a statiunii ntr-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico edilitara de prim rang la un confort de nalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un nalt grad de atractivitate. Multiplele mijloace de recreare si divertisment, restaurante, baruri, terase de vara, cluburi si discoteci, cazinouri, bazine de not cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. - precum si posibilitle de drumetie si excursii n statiune si pe Valea Cernei, constituie o atractie n plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile Herculane.

2.2 Potentialul turistic (natural si antropic)


Baile Herculane, ca produs turistic face parte din Parcul National Valea Cernei, al doilea ca marime din tara noastra si singurul care cuprinde un bazin hidrografic ca o mare ecologica (in general celelalte sunt suprapuse peste masivemuntoase).Statiunea Baile Herculane a cunoscut n perioada 1970-1985 o dezvoltare fara precedent att pe plan intern ct si pe plan international.Alaturi de resursele naturale extrem de variate si de bogate, constructiile edilitare-structuri de primire turistica, obiective turistice infrastructura etc. au reusitsa creeze n statiunea Baile Herculane o adevarata industrie a turismului ca principala sursa de dezvoltare economica a localitatii si zonei turistice n general. La nivel national statiunea Baile Herculane se situa n 2005 pe locul 6 n topul statiunilor balneoclimaterice. Prosperitatea pe care a cunoscut-o statiunea n perioada anilor 1970-1989 ca urmare a incasarilor din turism s-a rasfrnt pozitiv si asupra celorlalte activitati economice desfasurate aici: comert, transporturi, activitatea culturala, sportiva, educatie, invatannt, sanatate etc. cu care activitatea turistica are tangenta directa sau indirecta. Avind n vedere faptul ca turismul este industria grea a sufletului omenesc parafrazind un mare scriitor al nostru, Marin Preda, putem spune ca n Baile Herculane daca turism nu e nimic nu e. Ca orice oferta turistica si oferta turistica a statiunii Baile Herculane, cuprinde trei componente de baza si anume: resursele turistice, baza tehnico-materiala si forta de munca ocupata n turism. Resursele turistice sau potentialul turistic al statiunii cuprind doua categorii de elemente: - potentialul natural; - potentialul antropic. Potentialul natural se refera la ansamblul elementelor de relief, clima, vegetatie, flora si fauna care este extrem de bogat si diversificat. Baile Herculane este parte integranta a zonei turistice Valea Cernei.Aceasta vale are de la izvoarele raului Cerna la o altitudine de 2070 m si pna la localitatea Baile Herculane la o altitudine de 160 m n cea mai mare parte versanti abrupti rectilinii cu verticalitate pronuntata si inaltimi care ajung pe alocuri la 400-500 m. Pesterile au si ele o anumita raspndire pe Valea Cernei. Una din pesterile cele mai importante care se afla n statiune este Grota Haiducilor care prezinta un deosebit interes speologic, arheologic si istoric. O alta pestera de mare frumusete este Pestera lui Adam, aflata n imediata apropiere a statiunii pe versantul drept al rului Cerna cu 160 m lungime care are stalactite si stalagmite flexibile cu carater de unicitate n lume. In vecinatatea statiunii se gasesc alte patru pesteri fierbinti n care temperatura aerului are valori de 25-30 C fenomen unic n tara si extrem de rar n lume. Privita n ansamblu, Valea Cernei are aspectul unui mare culoar sculptat n diferite tipuri de roca predominnd sisturile cristaline, calcarul si granitul. Fiecare din aceste roci imprima o nota aparte reliefului, aceea de maretie si salbaticie.Din punct de vedere climatic, Valea Cernei se gaseste la interferenta influentelor climatice Vestice si SudVestice. Circulatia Vestica a atmosferei are o frecventa de 45% dintr-un an reprezentnd

n medie 165 zile pe an. Aceasta aduce mase de aer polar sau mai rar tropicale, maritime, favorabile iernilor blinde cu precipitatii abundente mai ales sub forma de ploaie la altitudini joase, sau veri instabile cu averse frecvente, insotite de descarcari elecrice. Cantitatile medii anuale sunt cuprinse intre 698 mm la Toplet, 760 mm Baile Herculane, 1051 la Cerna Sat, 1088 mm la Virful Tarcu. Flora si fauna acestor locuri cuprinde multe specii de origine mediteraneana. Dintre mamiferele mari amintim: ursul, intlnit n padurile din jurul Domogled-ului apoi cerbul (intilnit mai rar) ca si caprele negre spre Izvoarele Cernei la inaltimi mari.Se mai intlnesc: mistretul, rsul, vulpea, jderul, ariciul etc. De asemenea, se gasesc si numeroase specii de pasari. Bine reprezentate sunt si reptilele. Dintre speciile faunistice de origine mediteraneana amintim vipera cu corn. Pe Domogled se mai intlneste sarpele Esculap, iar pe iarba poienilor Sarpele de Sticla. n apele Cernei se gasesc pastravi, lipani, mrene etc. . Potentialul antropic al statiunii este reprezentat de vestigiile arheologice si monumentele istorice, prin obiective turistice de un interes deosebit, si anume :ruinele statiunii termale romane-apeducte, bai, tabule votive, statuia lui Hercules turnata n bronz datnd din 1847, podul de piatra de pe raul Cerna din centrul istoric al statiunii, Biserica Catolica 1838, Biserica Ortodoxa din secolul al XIX-lea, cladirea Cazinoului 1862, azi muzeu al statiunii, cladirea n stil baroc a garii 1866, Pestera Hotilor, cu urme de cultura materiala din Paleolitic, Neolitic, Epoca Bronzului si aFierului. Dupa perioada de dezvoltare deosebita pe care a cunoscut-o statiunea in perioada anilor 1970-1985, prin construirea marilor complexe hoteliere Roman,Hercules, Diana, Afrodita, Minerva, Dacia, Domogled, a o doua perioada de inflorire a localitatii o constituie perioada de dupa anul 1990, cand se dezvolta turismul prin pensiuni si agroturismul. Daca in prima perioada s-au construit pensiuni in intravilanul orasului, incepand cu anul 2002, odata cu electrificarea Vaii Cernei si extinderea intravilanului, a luat amploare constructia de pensiuni in aceasta zona, fiind multi intreprinzatori care doresc sa investeasca in aceasta zona.

Capitolul 3 Turism balnear echipamente si baza tehnico-materiala 3.1 Turismul balnear


Turismul balnear nu se adreseaz numai celor cu probleme medicale, ci i celor care vor s se relaxeze, s-i regseasc vitalitatea i o bun condiie fizic, mental i spiritual. Datorit acestui fapt n ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale i economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieei turistice internaionale, spre care se centreaz importante mijloace materiale i umane, cu implicare tot mai

profund a tiinei i tehnicii, a prestrii unor servicii turistice i medicale de o factur complex i de un nalt nivel calitativ, chemate s satisfac cerinele vitale ale omului modern, determinate de evoluia condiiilor de via i a strii de sntate a populaiei. Din pcate, revenirea Romniei n rndul democraiilor europene, ncepnd cu 1989, a nsemnat pentru turismul balnear, n ciuda valorii factorilor naturali de cur, intrarea ntr-o criz profund, baza tehnico-material suferind o degradare continu. Turismul balnear este singura form de turism din ara noastr care se bazeaz pe un potenial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romnia se nscrie printre rile europene cu un fond balnear remarcabil. Avem ansa ca 1/3 din apele termale i minerale de pe continent s se gseasc n ara noastr. Aceast valoare este accentuat de complexitatea factorilor naturali, respectiv regsirea n aceai staiune a factorilor principali de mediu, alturi de o gam larg de substane minerale de cur, cu efecte polifactoriale benefice i de existena n Romnia a tuturor tipurilor de substane minerale balneare care pot fi utilizate n ntreaga gam a profilurilor de tratament balneare. Turismul balnear ocup locul doi n oferta turistic a Romniei, deinnd circa 11,2% din capacitatea pe ar. Astfel, la nivelul anului 2001, staiunile balneoturistice dispuneau de 367 structuri de primire cu Analiza pieii turistice romneti 48.000 locuri, din care aproape 30.000 de locuri n hoteluri. Oferta de cazare la structurile cu confort redus (1 i 2 stele) nsumeaz circa 44.000 locuri i reprezint aproximativ 97% din capacitatea total de primire din staiunile balneare. n ara noastr exist 160 de staiuni i localiti balneare ce dein resurse minerale de cur, din care 24 sunt considerate de importan naional cu recunoatere i pe plan european. Cele 24 de staiuni de importan naional au fost ierarhizate pe baza sistemului de clasificare din Romnia n funcie de gradul de dotare al acestora. Datorit calitii infrastructurii de cazare i a serviciilor furnizate, numrul turitilor strini n staiunile balneare a sczut. Romnii reprezint 95% dintre turitii nregistrai n structurile balneare, i peste 97% din numrul nnoptrilor n aceste structuri. Numrul mare de turiti romni este nregistrat n special datorit programelor sociale i sindicale. n cazul turitilor strini, Germania ocup primul loc, cu o treime din totalul nnoptrilor, urmat de Israel i Ungaria. Gradul de ocupare n staiunile balneare a fost de 50,8 % n 2002, iar hotelurile au avut un grad de utilizare a capacitii de cazare n funciune de 55,2% - fiind cel mai mare comparativ cu celelalte forme de turism.

Starea infrastructurii i suprastructura din prezent exclud posibilitatea unei soluii pe termen scurt. mbuntirea i modernizarea staiunilor balneare necesit investiii semnificative pe termen lung care s aduc mbuntiri substaniale asupra infrastructurii turistice i nivelului serviciilor. Aceast form de turism este susinut de o capacitate de cazare care reprezint 12,9 % din totalul locurilor existente la nivelul ntregii ri, n ultimii ani nregistrndu-se o diminuare a acesteia, ca urmare a schimbrii destinaiilor unor uniti de cazare. Numrul turitilor strini n turismul cultural religios a crescut cu 28,5%. In anul 2007, structura locurilor de cazare in Romania arata precum este prezentat in imaginile de mai jos.

Sursa: Anuarul statistic 2007, Institutul national de statistica

Evaluarea calitativ a ofertei staiunilor balneare este sintetizat de indicele de atractivitate turistic ce poate fi calculat pe baza comensurrii factorilor ce o definesc, fiecare avnd o anumit pondere n atractivitatea total a staiunii, considerat 100%: - substane minerale terapeutice 30% - mediu ambiant i antropic 20% - posibiliti de valorificare dezvoltare 10% - tradiia valorificrii 3% - accesibilitatea 6%

- acces 5% - infrastructur 5% - structuri turistice 10% - dotri de interes general 4% - impactul la sfrsitul de sptmn 3% - alte forme de turism 4% Ierarhizarea statiunilor balneare din Romania, conform indicelui de atrctivitate turistica este prezentata in tabelul de mai jos.

Precum se observa din aceasta ierarhizare, statiunea balneara Baile Herculane prezinta cel mai mare indice de atractivitate turistica.

3.2 Baza tehnico-materiala


Suprafata administrativa a orasului Baile Herculane este de 10.544 ha, din care: - suprafata intravilan - 228 ha - suprafata agricola - 929 ha - suprafata impadurita - 3320 ha - suprafata cu pasuni - 309 ha

Infrastructura statiunii cuprinde: - retea alimentare cu ap -48 km - retea canalizare -23 km - zona centrala si alte functiuni complexe de interes public - 4,0 ha - zona cu dotari balneo-turistice - 17,0 ha - locuinte si functionalitti complementare - 35,2 ha - unitti industriale si de depozitare - 2,5 ha - zona spatii verzi si sport - 59,3 ha - terenuri agricole - 35,0 ha Din punctul de vedere al transportului si al cailor de acces la statiunea Baile Herculane se remarca urmatoarele: - lungime strzi oras Baile Herculane - 29 km din care: - 26 km strzi cu mbrcminte asfalt - 3 km - strzi cu macadam Transportul in comun in Baile Herculane este asigurat de catre SC Loctrans SA Baile Herculane. Exista un singur traseu: GARA CENTRU RETUR. Linia este deservita de doua autobuze Mercedes Conecto. Capacitatea de cazare Capacitatea de cazare a statiunii este de peste 4.000 de locuri in moderne hoteluri sanatorial-balneare precum: Roman, Cerna, Afrodita, Diana, Minerva, Domogled, Dacia, Hercules; 800 locuri in pavilioanele din centrul istoric, recent renovate: Apollo, Decebal. In majoritatea locatiilor de cazare se gasesc baze proprii de tratament si dotari la cele mai inalte standarde. Atat in statiune cat si pe valea Cernei exista numeroase pensiuni agroturistice si locuri de camping in interiorul sau exteriorul orasului. O atractie in plus pentru vizitatorii statiunii o constituie numarul mare de mijloace de recreere si divertisment - restaurante, baruri, terase, bazine de inot, biliard dar si drumetiile si excursiile in statiune si pe Valea Cernei.
Din punctul de vedere al structurilor de alimentatie, Baile Herculane se prezinta astfel:
Nr. locuri Restauran t Bar zi Bufe t Bufe t-bar Cafen ea Cofetari e Braser ieberari e 350 Restaur antpensiun e 880 Snack -bar

8.418

4.881

1.16 8

762

60

77

180

60

Din punctul de vedere al gradului de calitate locurile se impart astfel: - calitate gradul I 3.999

calitate grad II 2.374 calitate grad III 200 calitate grad IV 1.845

Sursa: - Eviden Autoritatea Naional pentru Turism Ministerul Turismului

Cai de acces Staiunea este accesibil pentru toate mijloacele de transport, fiind situat pe una din principalele artere de circulaie rutier i feroviar ale Romniei. Se poate ajunge la Bile Herculane pe drumul european E70 (DN6), din direciile Bucureti sau Timioara, precum i pe DN67, din direcia Trgu-Jiu - Baia de Aram. Fa de Bucureti, staiunea se gsete la o distan de aproximativ 380 km, iar fa de Timioara la 178 km. Distanele pn la cele mai importante centre urbane din apropiere sunt: 60 km pn la Baia de Aram, 19 km pn la Orova, 50 km pn la Drobeta-Turnu Severin i 71 km pn la Caransebe. La Bile Herculane se poate ajunge pe calea ferat Bucureti-Timioara. Gara Bile Herculane, se gsete la 6 km de staiune, legtura gar-staiune fiind asigurat prin curse regulate de autobuz. Cele mai apropiate aeroporturi sunt cele de la Caransebe, Timioara i Craiova. Cu vaporul se poate ajunge pe Dunre pn la Orova, de unde drumul poate fi continuat cu trenul, cu autobuzul sau cu autoturismul, durata acestei ultime etape a cltoriei fiind de cca. 15 minute. Turitii pot ajunge la Bile Herculane i pe jos, existnd poteci marcate care traverseaz culmile Munilor Cernei i Mehedini.

Regiunea Banat-Crisana
Regiunea istorica Banat Banatul este o regiune care cuprinde zone din Romnia, Serbia (Banatul Srbesc) i Ungaria. Pentru prima dat numele de Banat (Banatus Temesvariensis sau Banatus Temesiensis) a fost folosit n rapoartele lui Luigi Ferdinando Marsigli din ultimul deceniu al secolului al XVII-lea i n textul tratatului de pace de la Karlovitz (1699). Banatul istoric nsuma o suprafa de 28.526 km. La mprirea provinciei, n 1919, Romniei i-a fost atribuit o suprafa de 18.966 km (aproximativ 2/3 din total), restul revenind Ungariei (284 km), Regatului Srbilor, Croailor i Slovenilor (9.276 km). Istoric In anul 101 e.n., pentru prima dat n istorie, este evideniat importana Banatului n cursul rzboaielor dacice, ntr-un fragment pstrat din comentariile mpratului Traian. n anul 102 d. Hr. este ridicat castrul roman Tibiscum.

Regiunea istoric Banat, a cunoscut un fenomen de feudalizare timpurie, n secolul al XIlea, existnd un voievodat romnesc condus de Glad, cu capitala la Morisena (localitatea actual Cenad). Dou secole mai trziu, este consemnat existena cetii "Castrum Timissiensis" Timioara. n anul 1552, Banatul este cucerit de otile otomane conduse de Soliman Paa i rmne timp de 164 de ani sub stpnire turceasc, respectiv pna n anul 1716, cnd Timioara este eliberat de Armata Imperial Austriac. Dup cucerirea Timioarei de ctre trupele austriece, Banatul devine domeniu al Coroanei Habsburgice, avnd loc colonizri masive cu populaie de origine germanic, ceea ce modific profilul etnic al regiunii i imprim o nou dinamic a dezvoltrii economice. Secolul al XVIII-lea este perioada marilor transformri, materializate n vaste lucrri de construcii, ceea ce face ca judeul Timi s se integreze zonei de civilizaie a Europei Centrale. Dup Primul Rzboi Mondial i unirea cu Regatul Romniei (1918), urmeaz o perioad prosper n care se nfiineaz primele intituii de nvmnt superior i crete numrul instituiilor culturale. Aceast evoluie pozitiv este ns ntrerupt brutal de cel de-al al Doilea Rzboi Mondial. Regiunea istorica Crisana Reprezint o provincie istoric situat pe teritoriile Romniei i Ungariei, avnd ca limite naturale rul Tisa la vest, rul Mure la sud, Munii Apuseni n est i rul Some n nord. A fost mprit pe criterii etnice n 1920 ntre Romnia i Ungaria. Acest teritoriu s-a aflat n afara zonei de ocupaie roman, dar schimburile comerciale ntre dacii liberi i romani erau foarte intense. n secolul XIV are loc invazia ttar n aceast zon, iar n secolul XVI, Criana intr sub stpnire habsburgic. n secolul XVII, Cetatea Oradea intr sub stpnire otoman. Teritoriul a fost integrat Ungariei prin dictatul de la Viena din anul 1940 i a fost eliberat de militarii romni n 1944. Baile Felix Localitatea suburbana a Oradiei, aflata la cca 8 km de oras si la 22 km de punctul rutier de frontiera Bors, este cea mai cunoscuta statiune balneara din Romania, cu renume si in afara granitelor. Descoperite din antichitate, izvoarele de apa geo-termala la temperaturi de 45 si 112 C, au proprietati curative certificate, fiind oligometalice, bicarbonate, calcice si sodice, iar namolurile au proprietati sapropelice (bogate in hidrosulfura de fier coloidala). Baile Felix dispun de o bogata baza de tratament ce cuprinde: instalatii pentru bai la cada, instalatii pentru aplicatii calde cu namol si parafina, bazine cu apa termala, instalatii pentru elongatii sub apa, instalatii pentru electro si hidro terapie, sauna, piscine acoperite si in aer liber, sali de gimnastica medicala. Pentru timpul liber statiunea dispune de piscine acoperite si descoperite, sali de jocuri mecanice, terenuri de sport, cinematograf, discoteca, etc. Formate prin patrunderea apelor de suprafata pana in zona calcarelor triasice fisurate, la adancimi ce depasesc 1000 de

metri si de unde se intorc incalzite, apele termale de la Baile Felix si-au micsorat debitul natural in urma unui cutremur de pamant ce a avut loc in 1834. Climatul cu ierni blande si veri moderate, favorizeaza existenta unei paduri de foioase intinse, care da statiunii o atmosfera ideala pentru orice anotimp, facand-o propice pentru relaxare si tratament, astfel incat ploaia sau frigul iernii nu reprezinta o piedica pentru o baie cu apa termala in aer liber.

Baile 1 Mai Baile 1 Mai este situat in partea de nord-est a Romaniei, aflat la aproximativ 12 Km de Oradea si cca 2 Km de statiunea balneoclimaterica Baile Felix. Datorita distantei mici fata de Oradea, Baile 1 Mai este recomandat atat turistilor cat si celor aflati doar in tranzit, datorita tarifelor mult mai mici practicate in statiune decat in Oradea. Pentru a beneficia de cele mai bune servicii este nevoie de rezervare pentru cazare in Baile 1 Mai. Statiunea Baile 1 Mai este o statiune balneoclimaterica renumita, dar mai putin cunoscuta, desi se afla la o distanta de cca 2 Km de Baile Felix. Datorita dezvoltarii spectaculoase a statiunii Baile 1 Mai spatiile de cazare sunt din ce in ce mai numeroase si ofera servicii de calitate tuturor categoriilor de turisti. Statiunea Baile 1 Mai se afla in imediata apropiere a satului Haieu si dispune de o multitudine de spatii de cazare. Turistii dornici de petrecerea unui sejur de neuitat, concediu, minivacanta, Craciun, Revelion sau doar un weekend au posibilitatea alegerii unitatii de cazare potrivita gustului si necesitatilor. Baile 1 Mai este locul unde rusticul se imbina perfect cu modernitatea, tehnologia trecutului rezista chiar si in zilele noastre. Strandul cu valuri este un asemenea loc. Instalatia care produce valuri este opera inginerilor austrieci fnd proiectat si pus in functiune in scolul 19. Rezervatia naturala Paraul Peta este este locul cel mai vizitat din statiune, oferind posibilitatea turistilor si localnicilor deopotriva de a face o calatorie in timp. In lacurile termale aflate in Rezervatia Naturala se poate admira nufarul termal, fiind singurul loc din lume unde aceasta specie vietuieste in mod spontan. Lacurile cu apa termala ofera adapost, printre altele, speciei de melc Melanopsis si unei specii de peste cunoscut sub denumirea de rosioara lui Racovita. Statiunea este renumita pentru apa termala cu o temperatura cuprinsa intre 30 C si 40 C .cu un efect curativ recunoscut si exploatat inca din secolul al 13 lea .

Analiza SWOT Baile Herculane


Pucte forte -izvoarele cu apa fierbinte, cu numeroase proprietati curative -cea mai veche statiune balneo-climaterica din Romania -parte integranta a Parcului National Valea Cernei Domogled, intre Muntii Mehedinti la est si Muntii Cernei la vest -flora si fauna impresionante -Rezervatia Naturala Coronini-Bedina din Muntii Cernei; Valea Mare rezervatie botanica la nord-est de Moldova Noua, ce adaposteste specii mediteraneene-atlantice; Pestera Popovat pe versantul drept al Cheilor Carasului, monument al naturii; Cheile Carsului- rezervatie complexa (floristica, geologica si speologica); Cheile Corcoaia - rezervatie geologica (la 40 km amonte de Baile Herculane), pe cursul superior al Cernei; Cheile Nerei- rezervatie complexa; Schitu rezervatie botanica pe Valea Ciclovei; Zervesti cu narcise salbatice (langa Caransebes) -monumente de arta si arhitectura: statuia lui Hercules din bronz (montata in anul 1847); muzeul statiunii (unde se gaseste piatra de altar datand din anul 153 d.Hr.); baile imperiale romane (aflate la parterul Hotelului Roman); baile imperiale austriece (construite intre anii 1883-1886, dupa planul arhitectului Doderer); cabinele in care au fost tratati imparatul Franz Iosif si imparateasa Elisabeta; Basorelieful lui Hercules (sculptat in stanca, aflat la Puncte slabe -oferta de cazare insuficienta pentru numarul mare de turisti -posibilitati de agrement si distractie reduse -infrastructura -preturi destul de mari in comparatie cu calitatea serviciilor oferite -lipsesc resursele umane specializate
-lipsa organizaiilor de promovare a turismului la nivel local si nu numai -

parterul Hotelului Roman); Centrul istoric al statiunii (construit in secolul al XIX-lea in stil baroc austriac); Gara Baile Herculane (ridicata in anul 1879 in stil baroc austriac); fosta casa de vanatoare a imparatului Franz Iosif; Cladirea Cazinoului (construita n 1913). -traditii si obiceiuri -acces facil Oportunitati -dezvoltarea infrastructurii -interesul turistilor romani si straini pentru statiunile balneare -fondurile acordate de UE pentru dezvoltare -implementarea unor trasee de drumeie
-protecia mediului prin utilizarea drumurilor de pdure i a spaiului natural i nu prin izolarea acestuia

Amenintari -administraia public nu nelege importana


dezvoltrii turismului i o blocheaz -ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive internaional -strategia de dezvoltare turistic nu se implementeaz n timp util i apare o concuren puternic din alte zone

-investitii masive il alte zone -deschiderea de numeroase centre SPA moderne -deile preconcepute i lipsa de nelegere a
cererilor actuale ale turismului intern si international -investitiile masive realizate in statiunea Baile Felix situata in apropiere

Analiza SWOT Baile felix Puncte tari -paradisul apelor termale -bogata baza de tratament ce cuprinde: instalatii pentru bai, instalatii pentru aplicatii calde cu namol si parafina, bazine cu apa termala, instalatii pentru elongatii sub apa, instalatii pentru electro si hidroterapie, sauna, piscine acoperite si in aer liber, sali de gimnastica medicala s.a -cea mai cunoscuta statiune balneara din Romania -Aqualand -lacurile cu nuferi recent modernizate -centrul de echitatie -cel mai mare teren de paintball din tara -situarea in apropierea orasului Oradea, care are de asemenea numeroase puncte de

Puncte slabe -promovare insufiecienta

atractie -rezervatii si monumente ale naturii,monumente arheologice,asezari si vestigii istorice,culturale,dar si organizarea unor manifestari,festivaluri,sarbatori specifice zonei -oferta turistica diversificata Oportunitati -intrarea Romaniei in UE reprezinta un avantaj considerabil pentru turismul romanesc in general si pentru turismul din statiunea Baile Felix in particular, mai ales tinand cont de apropierea de granita vestica -continuarea investitiilor

Amenintari -in conditiile in care statul nu incurajeaza turismul, nu creaza un cadru propice dezvoltarii acestuia, atunci multe din eforturile singulare pot fi in zadar

Festivaluri -2009
Serbarile CRAINEI editia a XI-a Prezentare generala:Simpozion Personalitati culturale din Craina spectacol muzical coregrafic Perioada desfasurarii:25 martie Festivalul "Pinul Negru", editia a V-a Prezentare generala:Participa colective artistice din judet Perioada:24 mai ntlnirea cu dirijorii de coruri si fanfare din jud.Caras-Severin Prezentare generala:Participa dirijorii de coruri si fanfare Perioada:iunie Manifestari complexe cu ocazia "Serbarilor Topletului" Prezentare generala:Participa coregrafii din zona de vest Perioada:10-14 iulie Festivalul international de folclor HERCULES editia a XXXIX-a Prezentare generala:Parada a costumelor populare, spectacol sustinut de colecti-vele artistice participante Perioada:7-11 iulie Colocviile REFLEX editia a IX-a Prezentare generala:Participa personalitati culturale din tara si judet Perioada:7-10 septembrie

Analiza SWOT Baile 1 Mai

Pucte forte -statiune balneoclimaterica renumita - aceasta s-a facut remarcata mai ales datorita apelor minerale si a namolului sapropelic extras din lacul aflat in localitate -renumita in tratarea afectiunilor reumatismale, afectiunilor ale sistemului nervos central si periferic si afectiuni ginecologice. -aici se afla izvorul paraului Peta care adaposteste relictul "Lacul cu nuferi" (floare unica in Romania, protejata prin lege) -la doar 3 km distanta de Baile 1 Mai se afla satul Betfia, unde exista un platou carstic unic in zona -spatiile de cazare din ce in ce mai numeroase - aici se afl singurul trand cu valuri funcional din ar,proiectat de catre inginerii austrieci acum 169 ani. - Cai de acces facil Oportunitati

Puncte slabe -infrastructura -promovarea insuficient a potenialului turistic -Lipsa unei autostrzi reduce mult numrul de turiti strini -Slaba informare, motivaia insuficient i lipsa de ncredere a populaiei cu privire la valorificarea potenialului turistic i la creditele pentru investiii n turism de care ar putea beneficia; -lipsa unor indicatoare rutiere i a unor semne de direcionare n cel puin o limb de circulaie internaional -calitatea redus a serviciilor i standardelor n zona -Investiii reduse realizate n turism in aceasta zona

Amenintari -utilizarea ineficient a unor -Avantajele climatice ofer fonduri destinate dezvoltrii posibiliti de a atrage turiti n turismului local; toate anotimpurile; -starea precar a unor drumuri din -vorificarea superioar a zona potenialului turistic din -folosirea n prea mic masur a zona,amenajarea unor zone de potenialului turistic, implicarea agrement, nfrumusearea imaginii redus a agenilor de turism n zonei etc. promovarea potenialului turistic,

colaborarea defectuoas a factorilor implicai n fenomenul turistic, incapacitatea de a implica ntreg sectorul turistic n sprijinul unui program de marketing turistic care vizeaz ntreaga comunitate, incapacitatea de a demara un proces masiv de ridicare a standardelor de cazare, necesar pentru a putea concura cu succes pe piaa internaional;