Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Marketing
Baile Herculane
Capitolul 1 - Motivatia alegerii destinatiei
Statiunea Baile Herculane este una dintre cele mai vechi statiuni balneare ale
lumii, cu o vechime atestata documentar de peste 1848 de ani. Situata pe Valea Cernei, la
5 km de principala artera rutiera ce leaga vestul tarii de Bucuresti – D.N. 6 (E70) si calea
ferata internationala Bucuresti – Timisoara – Moravita, statiunea este accesibila si pe
calea fluviala a Dunarii, fie dinspre est : Sulina – Galati – Drobeta Turnu Severin –
Orsova, fie dinspre vest : Viena – Budapesta – Belgrad – Orsova. Aeroporturile cele mai
apropiate se afla la Caransebes si Timisoara (aeroport international).
Statiunea Baile Herculane este integrata în Parcul National Valea Cernei-Domogled, si
are o pozitie deosebit de pitoreasca. Asezarea ei atractiva pe fascinanta pe valea Cernei,
la o altidudine de 160 m, pe aceiasi paralela cu Nisa si Venetia, îi confera un climat
agreabil, cu influente mediteraneene.
Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea
documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votiva din
bai : « Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius
Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate
de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos
de recunostiinta… ». În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a
constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de
exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în
Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.
Centrul Vechi
Statiunea Baile Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1848
de ani de existenta (153 – 2001) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas
numeroase vestigii : apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de
multumire aduse zeilor pentru vindecare. Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe
istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din
1736 începe reconstructia si modernizarea « bailor », a cailor de acces, granicierii
banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui
baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari
personalitati, între care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si împarateasa
Charlotte, împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul Austriei
considera Baile-Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar
împarateasa Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un
jurnal intim în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune
exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu
anul 1922.
Existenta neântrerupta de doua milenii a statiuni Baile-Herculane a fost favorizata
de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, dar si de pitoreasca asezare a statiunii
într-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico-edilitara de prim
rang la un confort de înalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la
cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura,
etc. au conferit acestei statiuni un înalt grad de atractivitate.
O prima legenda relateaza despre un tanar foarte puternic si curajos pe nume
Iovan Iorgovan in care si-au pus încrederea oamenii din asezarile care inconjurau muntii
din această zona.
Iovan Iorgovan a dus o lupta crancena cu un balaur infiorator cu sapte capete pentru a-si
recapata iubita si pentru a-i salva pe oameni de grozaviile acestuia.
În rezervatia Cheile Corcoaiei a avut loc ultima batalie dintre eroul mitic Iovan
Iorgovan si balaur, aici fiind retezat ultimul cap al acestuia. Cheile, conform legendei, s-
au format prin spintecarea acestora cu sabia lui Iovan Iorgovan pentru a ucide balaurul
care s-a ascuns intre ele.
Legenda Crucii Albe
Locuitorii din aceste zone cultivă legume , porumb şi pomi fructiferi , cresc vite şi
până în prezent şi-au construit gospodării permanente şi mori de apă (şi azi mai
funcţionează moara de apă de la Prisăcina ).
Principala ocupaţie tradiţională a ţăranilor din aceste zone este creşterea oilor şi
vitelor, fapt reflectat deopotrivă în arhitectura populară, etnografie şi folclor.
Arhitectura populară prezintă aspecte particulare de mare atracţie pentru drumeţii
care iubesc muntele.Peste tot unde sunt păşuni şi fâneţe , apar numeroase adăposturi
numite sălaşe odăi , sau conace, locuite numai în timpul cositului.
Sălaşele sunt construite din lemn, au o singură încăpere şi o tindă, iar alăturat pot
avea un grajd, un ţarc pentru vite şi o grădină cu pomi fructiferi şi cu straturi cu legume.
Referindu-ne la creaţia artistică populară putem spune că nu există, ca în alte părţi
centre vestite de meşteri populari, dar nu lipsesc totuşi piesele remarcabile din piele şi
nici obiectele de lemn, sculptate măiestrit (leagăne de lemn in care se poarta pruncii pe
potecile dintre asezari).
Portul popular traditional este pastrat cu grija de femei care il etaleaza duminica la
biserica si la hora sau in zilele de sarbatoare.
Obiceiurile populare din ciclul vietii nu au un repertoriu foarte variat, dar au un
farmec deosebit.Din acest ciclu putem aminti obiceiurile legate de nunta si inmormantare.
La alaiurile de nunta,la horele in aer liber si la ospetele de prin casa cu diferite ocazii
familiale,nu participa numai localnicii,ci si rudele,sau cunoscutii de prin satele vecine,iar
drumetii sunt intampinati ca niste vechi cunostinte. Drumetul mai poate asista,ca
pretutindeni in tara,la obiceiurile de Anul Nou (plugusorul) si la cele de peste
an,majoritatea legate deopotriva de primavara-vara si de ocupatii (strigaturile peste sat
,iesirea cu vitele la munte,masuratul oilor).
Vorbirea populara este reprezentata prin graiurile subdialectului
banatean.Astfel,se zice frace (frate),cinara (tanara),jinere (ginere),sinje (sange),dulse
(dulce),unge (unde),pra (pe).Exista multe cuvinte mostenite din limba latina,comune cu
dialectele romanesti sud-dunarene ; golamb (porumbel),a custa (a trai),dar si cuvinte care
tradeaza o influenta germana ; crumpi (cartofi),gosti (musafiri),zacon (obicei).Din aceste
influente a rezultat un fond de cuvinte specific banatene ca: ogas (parau),canta
(galeata),uica(unchi),piparca(ardei).
Altar Votiva
Ape termale - sulf
Termele Romane - Termele romane si alte constructii
utilitare(apeducte, bazine) valorifica izvoarele numite „ape
sacre ale lui Hercules“.
Din 1736 incepe reconstructia si modernizarea bailor,
cailor de acces si a edificiilor. In 1772 zona este vizitata de
imparatul Iosif al II-lea. 1847 este anul in care se monteaza
renumita statuie din bronz a lui Hercules, opera a maestrilor
Romel Mayer si Glantz din Viena.
În anul 1852 imparatul Austriei considera Baile Herculane ca fiind „cea mai frumoasa
statiune de pe continent”, iar împarateasa Elisabeta - pasionata, îndragita, distincta si
armonioasa - Sissi - scrie un jurnal intim în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta
si încântatoare. În statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie
constituite începând cu anul 1922.
Existenta de doua milenii a statiunii Baile-Herculane a fost favorizata de eficacitatea
miraculoasa a izvoarelor termale, fiind socotite un „dar al zeilor” dar si de pitoreasca
asezare a statiunii într-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico
edilitara de prim rang la un confort de înalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de
tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje,
acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un înalt grad de atractivitate. Multiplele
mijloace de recreare si divertisment, restaurante, baruri, terase de vara, cluburi si
discoteci, cazinouri, bazine de înot cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. - precum si
posibilitle de drumetie si excursii în statiune si pe Valea Cernei, constituie o atractie în
plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile Herculane.
2.2 Potentialul turistic (natural si antropic)
Baile Herculane, ca produs turistic face parte din Parcul National Valea Cernei, al
doilea ca marime din tara noastra si singurul care cuprinde un bazin hidrografic ca o mare
ecologica (in general celelalte sunt suprapuse peste masivemuntoase).Statiunea Baile
Herculane a cunoscut în perioada 1970-1985 o dezvoltare fara precedent atât pe plan
intern cât si pe plan international.Alaturi de resursele naturale extrem de variate si de
bogate, constructiile edilitare-structuri de primire turistica, obiective turistice
infrastructura etc. au reusitsa creeze în statiunea Baile Herculane o adevarata industrie a
turismului ca principala sursa de dezvoltare economica a localitatii si zonei turistice în
general.
La nivel national statiunea Baile Herculane se situa în 2005 pe locul 6 în topul
statiunilor balneoclimaterice. Prosperitatea pe care a cunoscut-o statiunea în perioada
anilor 1970-1989 ca urmare a incasarilor din turism s-a rasfrânt pozitiv si asupra
celorlalte activitati economice desfasurate aici: comert, transporturi, activitatea culturala,
sportiva, educatie, invatanânt, sanatate etc. cu care activitatea turistica are tangenta
directa sau indirecta.
Suprafata administrativa a orasului Baile Herculane este de 10.544 ha, din care:
- suprafata intravilan - 228 ha
- suprafata agricola - 929 ha
- suprafata impadurita - 3320 ha
- suprafata cu pasuni - 309 ha
Capacitatea de cazare
Nr. locuri Restaurant Bar zi Bufet Bufet Cafenea Cofetarie Braserie Restaurant Snack
-bar -berarie -pensiune -bar
Regiunea Banat-Crisana
Acest teritoriu s-a aflat în afara zonei de ocupaţie romană, dar schimburile comerciale
între dacii liberi şi romani erau foarte intense. În secolul XIV are loc invazia tătară în
această zonă, iar în secolul XVI, Crişana intră sub stăpânire habsburgică. În secolul XVII,
Cetatea Oradea intră sub stăpânire otomană. Teritoriul a fost integrat Ungariei prin
dictatul de la Viena din anul 1940 şi a fost eliberat de militarii români în 1944.
Baile Felix
Statiunea Baile 1 Mai este o statiune balneoclimaterica renumita, dar mai putin
cunoscuta, desi se afla la o distanta de cca 2 Km de Baile Felix. Datorita dezvoltarii
spectaculoase a statiunii Baile 1 Mai spatiile de cazare sunt din ce in ce mai numeroase si
ofera servicii de calitate tuturor categoriilor de turisti.
Baile 1 Mai este locul unde rusticul se imbina perfect cu modernitatea, tehnologia
trecutului rezista chiar si in zilele noastre. Strandul cu valuri este un asemenea loc.
Instalatia care “produce” valuri este opera inginerilor austrieci fnd proiectat si pus in
functiune in scolul 19.
Rezervatia naturala Paraul Peta este este locul cel mai vizitat din statiune, oferind
posibilitatea turistilor si localnicilor deopotriva de a face o “calatorie in timp”. In lacurile
termale aflate in Rezervatia Naturala se poate admira nufarul termal, fiind singurul loc
din lume unde aceasta specie vietuieste in mod spontan. Lacurile cu apa termala ofera
adapost, printre altele, speciei de melc Melanopsis si unei specii de peste cunoscut sub
denumirea de rosioara lui Racovita.
Festivaluri -2009
Serbarile “CRAINEI” editia a XI-a
Prezentare generala:Simpozion – Personalitati culturale din Craina – spectacol muzical –
coregrafic
Perioada desfasurarii:25 martie