Sunteți pe pagina 1din 21

Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Marketing

Analiza unei destinatii turistice

Baile Herculane
Capitolul 1 - Motivatia alegerii destinatiei

1.1 Istoricul Statiunii Baile Herculane

Statiunea Baile Herculane este una dintre cele mai vechi statiuni balneare ale
lumii, cu o vechime atestata documentar de peste 1848 de ani. Situata pe Valea Cernei, la
5 km de principala artera rutiera ce leaga vestul tarii de Bucuresti – D.N. 6 (E70) si calea
ferata internationala Bucuresti – Timisoara – Moravita, statiunea este accesibila si pe
calea fluviala a Dunarii, fie dinspre est : Sulina – Galati – Drobeta Turnu Severin –
Orsova, fie dinspre vest : Viena – Budapesta – Belgrad – Orsova. Aeroporturile cele mai
apropiate se afla la Caransebes si Timisoara (aeroport international).
Statiunea Baile Herculane este integrata în Parcul National Valea Cernei-Domogled, si
are o pozitie deosebit de pitoreasca. Asezarea ei atractiva pe fascinanta pe valea Cernei,
la o altidudine de 160 m, pe aceiasi paralela cu Nisa si Venetia, îi confera un climat
agreabil, cu influente mediteraneene.
Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea
documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votiva din
bai : « Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius
Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate
de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos
de recunostiinta… ». În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a
constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de
exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în
Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

Centrul Vechi

Statiunea Baile Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1848
de ani de existenta (153 – 2001) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas
numeroase vestigii : apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de
multumire aduse zeilor pentru vindecare. Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe
istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din
1736 începe reconstructia si modernizarea « bailor », a cailor de acces, granicierii
banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui
baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari
personalitati, între care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si împarateasa
Charlotte, împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul Austriei
considera Baile-Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar
împarateasa Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un
jurnal intim în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune
exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu
anul 1922.
Existenta neântrerupta de doua milenii a statiuni Baile-Herculane a fost favorizata
de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, dar si de pitoreasca asezare a statiunii
într-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico-edilitara de prim
rang la un confort de înalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la
cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura,
etc. au conferit acestei statiuni un înalt grad de atractivitate.

1.2 Mituri si legende

Legenda lui Iovan Iorgovan

O prima legenda relateaza despre un tanar foarte puternic si curajos pe nume


Iovan Iorgovan in care si-au pus încrederea oamenii din asezarile care inconjurau muntii
din această zona.
Iovan Iorgovan a dus o lupta crancena cu un balaur infiorator cu sapte capete pentru a-si
recapata iubita si pentru a-i salva pe oameni de grozaviile acestuia.
În rezervatia Cheile Corcoaiei a avut loc ultima batalie dintre eroul mitic Iovan
Iorgovan si balaur, aici fiind retezat ultimul cap al acestuia. Cheile, conform legendei, s-
au format prin spintecarea acestora cu sabia lui Iovan Iorgovan pentru a ucide balaurul
care s-a ascuns intre ele.
Legenda Crucii Albe

Aparitia Crucii Albe este invaluita in mister iar existenta ei a


fost explicata prin legendele care au cucerit inima oamenilor din zona.
Una dintre acestea spune ca un tanar pentru a-si arata dragostea fata de iubita lui a
hotarat sa cucereasca muntele Domogled, ce se inalta impunator asupra statiunii Baile-
Herculane, vrajit de grandoarea si spectaculozitatea peisajelor, a pasit in gol si a
imbratisat astfel pentru totdeauna viata eterna.
In unele scrieri putem afla ca aceasta cruce a fost inaltata in memoria unui ofiter
care a luptat sub comanda generalului Ion Dragalina, in primul razboi mondial. Moartea
nefericita a acestui ofiter a survenit în urma miseliei dusmanilor, care au retezat
picioarele podului pe care il traversa in drumul lui de la Podeni spre Herculane.

1.3 Traditii si obiceiuri

Locuitorii din aceste zone cultivă legume , porumb şi pomi fructiferi , cresc vite şi
până în prezent şi-au construit gospodării permanente şi mori de apă (şi azi mai
funcţionează moara de apă de la Prisăcina ).
Principala ocupaţie tradiţională a ţăranilor din aceste zone este creşterea oilor şi
vitelor, fapt reflectat deopotrivă în arhitectura populară, etnografie şi folclor.
Arhitectura populară prezintă aspecte particulare de mare atracţie pentru drumeţii
care iubesc muntele.Peste tot unde sunt păşuni şi fâneţe , apar numeroase adăposturi
numite sălaşe odăi , sau conace, locuite numai în timpul cositului.
Sălaşele sunt construite din lemn, au o singură încăpere şi o tindă, iar alăturat pot
avea un grajd, un ţarc pentru vite şi o grădină cu pomi fructiferi şi cu straturi cu legume.
Referindu-ne la creaţia artistică populară putem spune că nu există, ca în alte părţi
centre vestite de meşteri populari, dar nu lipsesc totuşi piesele remarcabile din piele şi
nici obiectele de lemn, sculptate măiestrit (leagăne de lemn in care se poarta pruncii pe
potecile dintre asezari).
Portul popular traditional este pastrat cu grija de femei care il etaleaza duminica la
biserica si la hora sau in zilele de sarbatoare.
Obiceiurile populare din ciclul vietii nu au un repertoriu foarte variat, dar au un
farmec deosebit.Din acest ciclu putem aminti obiceiurile legate de nunta si inmormantare.
La alaiurile de nunta,la horele in aer liber si la ospetele de prin casa cu diferite ocazii
familiale,nu participa numai localnicii,ci si rudele,sau cunoscutii de prin satele vecine,iar
drumetii sunt intampinati ca niste vechi cunostinte. Drumetul mai poate asista,ca
pretutindeni in tara,la obiceiurile de Anul Nou (plugusorul) si la cele de peste
an,majoritatea legate deopotriva de primavara-vara si de ocupatii (strigaturile peste sat
,iesirea cu vitele la munte,masuratul oilor).
Vorbirea populara este reprezentata prin graiurile subdialectului
banatean.Astfel,se zice frace (frate),cinara (tanara),jinere (ginere),sinje (sange),dulse
(dulce),unge (unde),pra (pe).Exista multe cuvinte mostenite din limba latina,comune cu
dialectele romanesti sud-dunarene ; golamb (porumbel),a custa (a trai),dar si cuvinte care
tradeaza o influenta germana ; crumpi (cartofi),gosti (musafiri),zacon (obicei).Din aceste
influente a rezultat un fond de cuvinte specific banatene ca: ogas (parau),canta
(galeata),uica(unchi),piparca(ardei).

Muzica populara, ca pretutindeni in Banat, este


transmisa prin intermediul cantaretilor.Reprezentativ este cantecul de joc si mai ales
doina,a carei linie melodica presupune multa maiestrie in interpretare.Folclorul muzical
este vehiculat prin instrumente ca fluierul,taragotul si vioara.
Dansul popular este exprimat in principal prin hora,doiul si braul.Se joaca de
maini,cu bratele pe umeri,in perechi,in cerc si in semicerc.Cel mai obisnuit dans este hora
care se dezvolta in serpuiri,in spirala,in cercuri simple sau concentrice,cu sau fara perechi
la mijloc.
Referitor la obiceiurile populare putem mentiona in aceste comunitati nedeea
(ruga banateana), obicei ce se respecta in fiecare an, la o data stabilita exact de locuitorii
fiecarei zone.La acest obicei participa in general rudele sau cunoscutii de prin satele
vecine,obicei cu un farmec deosebit. Aceasta sarbatoare este o impresionanta parada in
aer liber, care se desfasoara timp de trei zile, seara la Caminul Cultural din localitatea
respectiva. Totul se desfasoara intr-o atmosfera de sarbatoare, locuitorii fiind imbracati in
haine festive; sunt gazde primitoare pentru cei care vin la aceasta sarbatoare.Fiecare
locuitor organizeaza masa pentru cei care vin in vizita, iar seara se merge la Caminul
Cultural unde reprezentativ este cantecul de joc si dansurile populare (hora, doiul si
braul).
Aceasta sarbatoare se tine pana spre dimineata, cand fiecare gazda isi conduce
musafirii spre casa, unde de obicei se continua petrecerea. Ruga banateana este o
sarbatoare ce are un caracter complex, un minunat prilej pentru drumeti de a lua contact
nemijlocit cu obiceiurile locului.

Capitolul 2 - Resurse naturale si antropice

2.1 Descrierea statiunii

Statiunea dispune de locuri de cazare în marile si modernele hoteluri sanatorial-


balneare, moteluri, pensiuni turistice, camere la localnici într-un cadru agreabil, de
asemenea camping în interiorul sau exteriorul orasului. Multiplele mijloace de recreere si
divertisment – restaurant, baruri, terase de vara, bazine de înot cu apa termala, sauna,
masaj, biliard, etc. – precum si posibilitatile de drumetie si excursii în statiune si pe valea
Cernei, constituie o atractie în plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile-
Herculane.
Grota Haiducilor - Fragmentele ceramice, uneletele si armele din piatra gasite cu
prilejul sapaturilor arheologice din „Grota Haiducilor“ releva ca civilizatia primitiva din
aceasta zona atinsese un stadiu ridicat de dezvoltare.
Tabula votiva - ridicata de cei cinci cetateni romani fruntasi din Dacia, trimisi la Roma
pentru alegerea lui Severianus in anul 153 d.Ch., atesta 1848 de ani de existenta a Bailor
Herculane.
Altar Votiv

Altar Votiva
Ape termale - sulf
Termele Romane - Termele romane si alte constructii
utilitare(apeducte, bazine) valorifica izvoarele numite „ape
sacre ale lui Hercules“.
Din 1736 incepe reconstructia si modernizarea bailor,
cailor de acces si a edificiilor. In 1772 zona este vizitata de
imparatul Iosif al II-lea. 1847 este anul in care se monteaza
renumita statuie din bronz a lui Hercules, opera a maestrilor
Romel Mayer si Glantz din Viena.

Imagine Din Secolul XVIII.


Grota Haiducilor Baile Herculane

În anul 1852 imparatul Austriei considera Baile Herculane ca fiind „cea mai frumoasa
statiune de pe continent”, iar împarateasa Elisabeta - pasionata, îndragita, distincta si
armonioasa - Sissi - scrie un jurnal intim în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta
si încântatoare. În statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie
constituite începând cu anul 1922.
Existenta de doua milenii a statiunii Baile-Herculane a fost favorizata de eficacitatea
miraculoasa a izvoarelor termale, fiind socotite un „dar al zeilor” dar si de pitoreasca
asezare a statiunii într-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico
edilitara de prim rang la un confort de înalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de
tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje,
acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un înalt grad de atractivitate. Multiplele
mijloace de recreare si divertisment, restaurante, baruri, terase de vara, cluburi si
discoteci, cazinouri, bazine de înot cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. - precum si
posibilitle de drumetie si excursii în statiune si pe Valea Cernei, constituie o atractie în
plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile Herculane.
2.2 Potentialul turistic (natural si antropic)

Baile Herculane, ca produs turistic face parte din Parcul National Valea Cernei, al
doilea ca marime din tara noastra si singurul care cuprinde un bazin hidrografic ca o mare
ecologica (in general celelalte sunt suprapuse peste masivemuntoase).Statiunea Baile
Herculane a cunoscut în perioada 1970-1985 o dezvoltare fara precedent atât pe plan
intern cât si pe plan international.Alaturi de resursele naturale extrem de variate si de
bogate, constructiile edilitare-structuri de primire turistica, obiective turistice
infrastructura etc. au reusitsa creeze în statiunea Baile Herculane o adevarata industrie a
turismului ca principala sursa de dezvoltare economica a localitatii si zonei turistice în
general.
La nivel national statiunea Baile Herculane se situa în 2005 pe locul 6 în topul
statiunilor balneoclimaterice. Prosperitatea pe care a cunoscut-o statiunea în perioada
anilor 1970-1989 ca urmare a incasarilor din turism s-a rasfrânt pozitiv si asupra
celorlalte activitati economice desfasurate aici: comert, transporturi, activitatea culturala,
sportiva, educatie, invatanânt, sanatate etc. cu care activitatea turistica are tangenta
directa sau indirecta.

Avind în vedere faptul ca turismul este “industria grea a sufletului omenesc”


parafrazind un mare scriitor al nostru, Marin Preda, putem spune ca în Baile Herculane
“daca turism nu e nimic nu e”.
Ca orice oferta turistica si oferta turistica a statiunii Baile Herculane, cuprinde
trei componente de baza si anume: resursele turistice, baza tehnico-materiala si forta de
munca ocupata în turism.
Resursele turistice sau potentialul turistic al statiunii cuprind doua categorii
de elemente:
- potentialul natural;
- potentialul antropic.

Potentialul natural se refera la ansamblul elementelor de relief, clima, vegetatie,


flora si fauna care este extrem de bogat si diversificat. Baile Herculane este parte
integranta a zonei turistice Valea Cernei.Aceasta vale are de la izvoarele raului Cerna la o
altitudine de 2070 m si pâna la localitatea Baile Herculane la o altitudine de 160 m în cea
mai mare parte versanti abrupti rectilinii cu verticalitate pronuntata si inaltimi care ajung
pe alocuri la 400-500 m. Pesterile au si ele o anumita raspândire pe Valea Cernei. Una
din pesterile cele mai importante care se afla în statiune este Grota Haiducilor care
prezinta un deosebit interes speologic, arheologic si istoric. O alta pestera de mare
frumusete este Pestera lui Adam, aflata în imediata apropiere a statiunii pe versantul drept
al râului Cerna cu 160 m lungime care are stalactite si stalagmite “flexibile” cu carater de
unicitate în lume. In vecinatatea statiunii se gasesc alte patru pesteri fierbinti în care
temperatura aerului are valori de 25-30 °C fenomen unic în tara si extrem de rar în lume.
Privita în ansamblu, Valea Cernei are aspectul unui mare culoar sculptat în diferite tipuri
de roca predominând sisturile cristaline, calcarul si granitul. Fiecare din aceste roci
imprima o nota aparte reliefului, aceea de maretie si salbaticie.Din punct de vedere
climatic, Valea Cernei se gaseste la interferenta influentelor climatice Vestice si Sud-
Vestice. Circulatia Vestica a atmosferei are o frecventa de 45% dintr-un an reprezentând
în medie 165 zile pe an. Aceasta aduce mase de aer polar sau mai rar tropicale, maritime,
favorabile iernilor blinde cu precipitatii abundente mai ales sub forma de ploaie la
altitudini joase, sau veri instabile cu averse frecvente, insotite de descarcari elecrice.
Cantitatile medii anuale sunt cuprinse intre 698 mm la Toplet, 760 mm Baile Herculane,
1051 la Cerna Sat, 1088 mm la Virful Tarcu. Flora si fauna acestor locuri cuprinde multe
specii de origine mediteraneana. Dintre mamiferele mari amintim: ursul, intâlnit în
padurile din jurul Domogled-ului apoi cerbul (intilnit mai rar) ca si caprele negre spre
Izvoarele Cernei la inaltimi mari.Se mai intâlnesc: mistretul, râsul, vulpea, jderul, ariciul
etc. De asemenea, se gasesc si numeroase specii de pasari. Bine reprezentate sunt si
reptilele. Dintre speciile faunistice de origine mediteraneana amintim vipera cu corn. Pe
Domogled se mai intâlneste sarpele Esculap, iar pe iarba poienilor Sarpele de Sticla. în
apele Cernei se gasesc pastravi, lipani, mrene etc. .

Potentialul antropic al statiunii este reprezentat de vestigiile arheologice si


monumentele istorice, prin obiective turistice de un interes deosebit, si anume :ruinele
statiunii termale romane-apeducte, bai, tabule votive, statuia lui Hercules turnata în bronz
datând din 1847, podul de piatra de pe raul Cerna din centrul istoric al statiunii, Biserica
Catolica 1838, Biserica Ortodoxa din secolul al XIX-lea, cladirea Cazinoului 1862, azi
muzeu al statiunii, cladirea în stil baroc a garii 1866, Pestera Hotilor, cu urme de cultura
materiala din Paleolitic, Neolitic, Epoca Bronzului si aFierului.
Dupa perioada de dezvoltare deosebita pe care a cunoscut-o statiunea in
perioada anilor 1970-1985, prin construirea marilor complexe hoteliere Roman,Hercules,
Diana, Afrodita, Minerva, Dacia, Domogled, a o doua perioada de inflorire a localitatii o
constituie perioada de dupa anul 1990, cand se dezvolta turismul prin pensiuni si agro-
turismul. Daca in prima perioada s-au construit pensiuni in intravilanul orasului, incepand
cu anul 2002, odata cu electrificarea Vaii Cernei si extinderea intravilanului, a luat
amploare constructia de pensiuni in aceasta zona, fiind multi intreprinzatori care doresc
sa investeasca in aceasta zona.

Capitolul 3 Turism balnear – echipamente si baza tehnico-materiala

3.1 Turismul balnear


Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme
medicale, ci şi celor
care vor să se relaxeze, să-şi regăsească vitalitatea şi o bună condiţie
fizică, mentală şi
spirituală.
Datorită acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale
efecte sociale şi
economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turistice
internaţionale,
spre care se centrează importante mijloace materiale şi umane, cu
implicare tot mai
profundă a ştiinţei şi tehnicii, a prestării unor servicii turistice şi medicale
de o factură
complexă şi de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerinţele
vitale ale omului
modern, determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate
a populaţiei.
Din păcate, revenirea României în rândul democraţiilor europene,
începând cu
1989, a însemnat pentru turismul balnear, în ciuda valorii factorilor
naturali de cură,
intrarea într-o criză profundă, baza tehnico-materială suferind o degradare
continuă.

Turismul balnear este singura formă de turism din ţara noastră care
se bazează pe
un potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil.
România se înscrie
printre ţările europene cu un fond balnear remarcabil. Avem şansa ca 1/3
din apele termale şi minerale de pe continent să se găsească în ţara
noastră. Această valoare este accentuată de complexitatea factorilor
naturali, respectiv regăsirea în aceaşi staţiune a factorilor principali de
mediu, alături de o gamă largă de substanţe minerale de cură, cu efecte
polifactoriale benefice şi de existenţa în România a tuturor tipurilor de
substanţe minerale balneare care pot fi utilizate în întreaga gamă a
profilurilor de tratament balneare.
Turismul balnear ocupă locul doi în oferta turistică a României, deţinând circa
11,2% din capacitatea pe ţară. Astfel, la nivelul anului 2001, staţiunile balneoturistice
dispuneau de 367 structuri de primire cu Analiza pieţii turistice româneşti
48.000 locuri, din care aproape 30.000 de locuri în hoteluri. Oferta de cazare la structurile cu
confort redus (1 şi 2 stele) însumează circa 44.000 locuri şi reprezintă aproximativ 97% din
capacitatea totală de primire din staţiunile balneare.
În ţara noastră există 160 de staţiuni şi localităţi balneare ce deţin
resurse minerale
de cură, din care 24 sunt considerate de importanţă naţională cu
recunoaştere şi pe plan
european. Cele 24 de staţiuni de importanţă naţională au fost ierarhizate
pe baza sistemului de clasificare din România în funcţie de gradul de
dotare al acestora.
Datorită calităţii infrastructurii de cazare şi a serviciilor furnizate, numărul
turiştilor străini în staţiunile balneare a scăzut. Românii reprezintă 95% dintre turiştii
înregistraţi în structurile balneare, şi peste 97% din numărul înnoptărilor în aceste
structuri. Numărul mare de turişti români este
înregistrat în special datorită programelor sociale şi sindicale. În cazul turiştilor străini,
Germania ocupă primul loc, cu o treime din totalul înnoptărilor, urmată de Israel şi Ungaria.
Gradul de ocupare în staţiunile balneare a fost de 50,8 % în 2002, iar hotelurile au
avut un grad de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune de 55,2% - fiind cel mai mare
comparativ cu celelalte forme de turism.
Starea infrastructurii şi suprastructura din prezent exclud posibilitatea unei soluţii pe
termen scurt. Îmbunătăţirea şi modernizarea staţiunilor balneare necesită investiţii
semnificative pe termen lung care să aducă îmbunătăţiri substanţiale asupra infrastructurii
turistice şi nivelului serviciilor.
Această formă de turism este susţinută de o capacitate de cazare care reprezintă 12,9
% din totalul locurilor existente la nivelul întregii ţări, în ultimii ani înregistrându-se o
diminuare a acesteia, ca urmare a schimbării destinaţiilor unor unităţi de cazare. Numărul
turiştilor străini în turismul cultural religios a crescut cu 28,5%.
In anul 2007, structura locurilor de cazare in Romania arata precum este prezentat
in imaginile de mai jos.

Sursa: Anuarul statistic 2007, Institutul national de statistica

Evaluarea calitativă a ofertei staţiunilor balneare este sintetizată de


indicele de atractivitate turistică ce poate fi calculat pe baza comensurării
factorilor ce o definesc, fiecare având o anumită pondere în atractivitatea
totală a staţiunii, considerată 100%:
- substanţe minerale terapeutice 30%
- mediu ambiant şi antropic 20%
- posibilităţi de valorificare dezvoltare 10%
- tradiţia valorificării 3%
- accesibilitatea 6%
- acces 5%
- infrastructură 5%
- structuri turistice 10%
- dotări de interes general 4%
- impactul la sfârsitul de săptămână 3%
- alte forme de turism 4%
Ierarhizarea statiunilor balneare din Romania, conform indicelui de
atrctivitate turistica este prezentata in tabelul de mai jos.

Precum se observa din aceasta ierarhizare, statiunea balneara Baile


Herculane prezinta cel mai mare indice de atractivitate turistica.

3.2 Baza tehnico-materiala

Suprafata administrativa a orasului Baile Herculane este de 10.544 ha, din care:
- suprafata intravilan - 228 ha
- suprafata agricola - 929 ha
- suprafata impadurita - 3320 ha
- suprafata cu pasuni - 309 ha
Infrastructura statiunii cuprinde:
- retea alimentare cu apã -48 km
- retea canalizare -23 km

- zona centrala si alte functiuni complexe de interes public - 4,0 ha


- zona cu dotari balneo-turistice - 17,0 ha
- locuinte si functionalitãti complementare - 35,2 ha
- unitãti industriale si de depozitare - 2,5 ha
- zona spatii verzi si sport - 59,3 ha
- terenuri agricole - 35,0 ha

Din punctul de vedere al transportului si al cailor de acces la statiunea Baile Herculane se


remarca urmatoarele:
- lungime strãzi oras Baile Herculane - 29 km
din care:
- 26 km – strãzi cu îmbrãcãminte asfalt
- 3 km - strãzi cu macadam
Transportul in comun in Baile Herculane este asigurat de catre SC Loctrans SA Baile
Herculane.
Exista un singur traseu: GARA - CENTRU - RETUR.
Linia este deservita de doua autobuze Mercedes Conecto.

Capacitatea de cazare

Capacitatea de cazare a statiunii este de peste 4.000 de locuri in moderne hoteluri


sanatorial-balneare precum: Roman, Cerna, Afrodita, Diana, Minerva, Domogled, Dacia,
Hercules; 800 locuri in pavilioanele din centrul istoric, recent renovate: Apollo, Decebal.
In majoritatea locatiilor de cazare se gasesc baze proprii de tratament si dotari la cele mai
inalte standarde.
Atat in statiune cat si pe valea Cernei exista numeroase pensiuni agroturistice si locuri de
camping in interiorul sau exteriorul orasului.
O atractie in plus pentru vizitatorii statiunii o constituie numarul mare de mijloace de
recreere si divertisment - restaurante, baruri, terase, bazine de inot, biliard dar si
drumetiile si excursiile in statiune si pe Valea Cernei.

Din punctul de vedere al structurilor de alimentatie, Baile Herculane se


prezinta astfel:

Nr. Restauran Bar Bufe Bufe Cafen Cofetari Braser Restaur Snack
locuri t zi t t-bar ea e ie- ant- -bar
berari pensiun
e e
8.418 4.881 1.16 762 60 77 180 350 880 60
8

Din punctul de vedere al gradului de calitate locurile se impart astfel:


- calitate gradul I – 3.999
- calitate grad II – 2.374
- calitate grad III – 200
- calitate grad IV – 1.845
-
Sursa: - Evidenţă Autoritatea Naţională pentru Turism Ministerul Turismului

Cai de acces
Staţiunea este accesibilă pentru toate mijloacele de transport, fiind situată pe una din
principalele artere de circulaţie rutieră şi feroviară ale României. Se poate ajunge la Băile
Herculane pe drumul european E70 (DN6), din direcţiile Bucureşti sau Timişoara,
precum şi pe DN67, din direcţia Târgu-Jiu - Baia de Aramă.
Faţă de Bucureşti, staţiunea se găseşte la o distanţă de aproximativ 380 km, iar faţă
de Timişoara la 178 km. Distanţele până la cele mai importante centre urbane din
apropiere sunt: 60 km până la Baia de Aramă, 19 km până la Orşova, 50 km până la
Drobeta-Turnu Severin şi 71 km până la Caransebeş.
La Băile Herculane se poate ajunge pe calea ferată Bucureşti-Timişoara. Gara Băile
Herculane, se găseşte la 6 km de staţiune, legătura gară-staţiune fiind asigurată prin curse
regulate de autobuz.
Cele mai apropiate aeroporturi sunt cele de la Caransebeş, Timişoara şi Craiova. Cu
vaporul se poate ajunge pe Dunăre până la Orşova, de unde drumul poate fi continuat cu
trenul, cu autobuzul sau cu autoturismul, durata acestei ultime etape a călătoriei fiind de
cca. 15 minute.
Turiştii pot ajunge la Băile Herculane şi pe jos, existând poteci marcate care
traversează culmile Munţilor Cernei şi Mehedinţi.

Regiunea Banat-Crisana
Regiunea istorica Banat
Banatul este o regiune care cuprinde zone din România, Serbia (Banatul Sârbesc) şi
Ungaria. Pentru prima dată numele de Banat (Banatus Temesvariensis sau Banatus
Temesiensis) a fost folosit în rapoartele lui Luigi Ferdinando Marsigli din ultimul deceniu
al secolului al XVII-lea şi în textul tratatului de pace de la Karlovitz (1699).
Banatul istoric însuma o suprafaţă de 28.526 km². La împărţirea provinciei, în 1919,
României i-a fost atribuită o suprafaţă de 18.966 km² (aproximativ 2/3 din total), restul
revenind Ungariei (284 km²), Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (9.276 km²).
Istoric
In anul 101 e.n., pentru prima dată în istorie, este evidenţiată importanţa Banatului în
cursul războaielor dacice, într-un fragment păstrat din comentariile împăratului Traian. În
anul 102 d. Hr. este ridicat castrul roman Tibiscum.
Regiunea istorică Banat, a cunoscut un fenomen de feudalizare timpurie, în secolul al XI-
lea, existând un voievodat românesc condus de Glad, cu capitala la Morisena (localitatea
actuală Cenad).
Două secole mai târziu, este consemnată existenţa cetăţii "Castrum Timissiensis" -
Timişoara.
În anul 1552, Banatul este cucerit de oştile otomane conduse de Soliman Paşa şi rămâne
timp de 164 de ani sub stăpânire turcească, respectiv pâna în anul 1716, când Timişoara
este eliberată de Armata Imperială Austriacă. După cucerirea Timişoarei de către trupele
austriece, Banatul devine domeniu al Coroanei Habsburgice, având loc colonizări masive
cu populaţie de origine germanică, ceea ce modifică profilul etnic al regiunii şi imprimă o
nouă dinamică a dezvoltării economice.
Secolul al XVIII-lea este perioada marilor transformări, materializate în vaste lucrări de
construcţii, ceea ce face ca judeţul Timiş să se integreze zonei de civilizaţie a Europei
Centrale.
După Primul Război Mondial şi unirea cu Regatul României (1918), urmează o perioadă
prosperă în care se înfiinţează primele intituţii de învăţământ superior şi creşte numărul
instituţiilor culturale. Această evoluţie pozitivă este însă întreruptă brutal de cel de-al al
Doilea Război Mondial.

Regiunea istorica Crisana

Reprezintă o provincie istorică situată pe teritoriile României şi Ungariei, având ca limite


naturale râul Tisa la vest, râul Mureş la sud, Munţii Apuseni în est şi rîul Someş în
nord. A fost împărţită pe criterii etnice în 1920 între România şi Ungaria.

Acest teritoriu s-a aflat în afara zonei de ocupaţie romană, dar schimburile comerciale
între dacii liberi şi romani erau foarte intense. În secolul XIV are loc invazia tătară în
această zonă, iar în secolul XVI, Crişana intră sub stăpânire habsburgică. În secolul XVII,
Cetatea Oradea intră sub stăpânire otomană. Teritoriul a fost integrat Ungariei prin
dictatul de la Viena din anul 1940 şi a fost eliberat de militarii români în 1944.

Baile Felix

Localitatea suburbana a Oradiei, aflata la cca 8 km de oras si la 22 km de punctul rutier


de frontiera Bors, este cea mai cunoscuta statiune balneara din Romania, cu renume si in
afara granitelor. Descoperite din antichitate, izvoarele de apa geo-termala la temperaturi
de 45 si 112 °C, au proprietati curative certificate, fiind oligometalice, bicarbonate,
calcice si sodice, iar namolurile au proprietati sapropelice (bogate in hidrosulfura de fier
coloidala).
Baile Felix dispun de o bogata baza de tratament ce cuprinde: instalatii pentru bai la cada,
instalatii pentru aplicatii calde cu namol si parafina, bazine cu apa termala, instalatii
pentru elongatii sub apa, instalatii pentru electro si hidro terapie, sauna, piscine acoperite
si in aer liber, sali de gimnastica medicala.
Pentru timpul liber statiunea dispune de piscine acoperite si descoperite, sali de jocuri
mecanice, terenuri de sport, cinematograf, discoteca, etc. Formate prin patrunderea apelor
de suprafata pana in zona calcarelor triasice fisurate, la adancimi ce depasesc 1000 de
metri si de unde se intorc incalzite, apele termale de la Baile Felix si-au micsorat debitul
natural in urma unui cutremur de pamant ce a avut loc in 1834.
Climatul cu ierni blande si veri moderate, favorizeaza existenta unei paduri de foioase
intinse, care da statiunii o atmosfera ideala pentru orice anotimp, facand-o propice pentru
relaxare si tratament, astfel incat ploaia sau frigul iernii nu reprezinta o piedica pentru o
baie cu apa termala in aer liber.

Baile 1 Mai

Baile 1 Mai este situat in partea de nord-est a Romaniei, aflat la aproximativ 12 Km de


Oradea si cca 2 Km de statiunea balneoclimaterica Baile Felix. Datorita distantei mici
fata de Oradea, Baile 1 Mai este recomandat atat turistilor cat si celor aflati doar in
tranzit, datorita tarifelor mult mai mici practicate in statiune decat in Oradea. Pentru a
beneficia de cele mai bune servicii este nevoie de rezervare pentru cazare in Baile 1 Mai.

Statiunea Baile 1 Mai este o statiune balneoclimaterica renumita, dar mai putin
cunoscuta, desi se afla la o distanta de cca 2 Km de Baile Felix. Datorita dezvoltarii
spectaculoase a statiunii Baile 1 Mai spatiile de cazare sunt din ce in ce mai numeroase si
ofera servicii de calitate tuturor categoriilor de turisti.

Statiunea Baile 1 Mai se afla in imediata apropiere a satului Haieu si dispune de o


multitudine de spatii de cazare. Turistii dornici de petrecerea unui sejur de neuitat,
concediu, minivacanta, Craciun, Revelion sau doar un weekend au posibilitatea alegerii
unitatii de cazare potrivita gustului si necesitatilor.

Baile 1 Mai este locul unde rusticul se imbina perfect cu modernitatea, tehnologia
trecutului rezista chiar si in zilele noastre. Strandul cu valuri este un asemenea loc.
Instalatia care “produce” valuri este opera inginerilor austrieci fnd proiectat si pus in
functiune in scolul 19.

Rezervatia naturala Paraul Peta este este locul cel mai vizitat din statiune, oferind
posibilitatea turistilor si localnicilor deopotriva de a face o “calatorie in timp”. In lacurile
termale aflate in Rezervatia Naturala se poate admira nufarul termal, fiind singurul loc
din lume unde aceasta specie vietuieste in mod spontan. Lacurile cu apa termala ofera
adapost, printre altele, speciei de melc Melanopsis si unei specii de peste cunoscut sub
denumirea de rosioara lui Racovita.

Statiunea este renumita pentru apa termala cu o temperatura cuprinsa intre 30 °C si 40 °C


.cu un efect curativ recunoscut si exploatat inca din secolul al 13 – lea .
Analiza SWOT – Baile Herculane

Pucte forte Puncte slabe


-izvoarele cu apa fierbinte, cu numeroase -oferta de cazare insuficienta pentru
proprietati curative numarul mare de turisti
-cea mai veche statiune balneo-climaterica -posibilitati de agrement si distractie reduse
din Romania -infrastructura
-parte integranta a Parcului National Valea -preturi destul de mari in comparatie cu
Cernei – Domogled, intre Muntii calitatea serviciilor oferite
Mehedinti la est si Muntii Cernei la vest -lipsesc resursele umane specializate
-flora si fauna impresionante -lipsa organizaţiilor de promovare a turismului
-Rezervatia Naturala Coronini-Bedina din la nivel local si nu numai
Muntii Cernei; Valea Mare – rezervatie -
botanica la nord-est de Moldova Noua, ce
adaposteste specii mediteraneene-atlantice;
Pestera Popovat pe versantul drept al
Cheilor Carasului, monument al naturii;
Cheile Carsului- rezervatie complexa
(floristica, geologica si speologica); Cheile
Corcoaia - rezervatie geologica (la 40 km
amonte de Baile Herculane), pe cursul
superior al Cernei; Cheile Nerei- rezervatie
complexa; Schitu – rezervatie botanica pe
Valea Ciclovei; Zervesti – cu narcise
salbatice (langa Caransebes)
-monumente de arta si arhitectura: statuia
lui Hercules din bronz (montata in anul
1847); muzeul statiunii (unde se gaseste
piatra de altar datand din anul 153 d.Hr.);
baile imperiale romane (aflate la parterul
Hotelului Roman); baile imperiale austriece
(construite intre anii 1883-1886, dupa
planul arhitectului Doderer); cabinele in
care au fost tratati imparatul Franz Iosif si
imparateasa Elisabeta; Basorelieful lui
Hercules (sculptat in stanca, aflat la
parterul Hotelului Roman); Centrul istoric
al statiunii (construit in secolul al XIX-lea
in stil baroc austriac); Gara Baile
Herculane (ridicata in anul 1879 in stil
baroc austriac); fosta casa de vanatoare a
imparatului Franz Iosif; Cladirea
Cazinoului (construita în 1913).
-traditii si obiceiuri
-acces facil

Oportunitati Amenintari
-dezvoltarea infrastructurii -administraţia publică nu înţelege importanţa
-interesul turistilor romani si straini pentru dezvoltării turismului şi o blochează
statiunile balneare -ofertele de produse turistice ale regiunii nu
-fondurile acordate de UE pentru sunt competitive internaţional
dezvoltare -strategia de dezvoltare turistică nu se
implementează în timp util şi apare o
-implementarea unor trasee de drumeţie
concurenţă puternică din alte zone
-protecţia mediului prin utilizarea drumurilor
de pădure şi a spaţiului natural şi nu prin -investitii masive il alte zone
izolarea acestuia -deschiderea de numeroase centre SPA
moderne
-deile preconcepute şi lipsa de înţelegere a
cererilor actuale ale turismului intern si
international
-investitiile masive realizate in statiunea Baile
Felix situata in apropiere

Analiza SWOT – Baile felix


Puncte tari Puncte slabe
-paradisul apelor termale -promovare insufiecienta
-bogata baza de tratament ce cuprinde:
instalatii pentru bai, instalatii pentru
aplicatii calde cu namol si parafina, bazine
cu apa termala, instalatii pentru elongatii
sub apa, instalatii pentru electro si
hidroterapie, sauna, piscine acoperite si in
aer liber, sali de gimnastica medicala s.a
-cea mai cunoscuta statiune balneara din
Romania
-Aqualand
-lacurile cu nuferi recent modernizate
-centrul de echitatie
-cel mai mare teren de paintball din tara
-situarea in apropierea orasului Oradea,
care are de asemenea numeroase puncte de
atractie
-rezervatii si monumente ale
naturii,monumente arheologice,asezari si
vestigii istorice,culturale,dar si organizarea
unor manifestari,festivaluri,sarbatori
specifice zonei
-oferta turistica diversificata
Oportunitati Amenintari
-intrarea Romaniei in UE reprezinta un -in conditiile in care statul nu incurajeaza
avantaj considerabil pentru turismul turismul, nu creaza un cadru propice
romanesc in general si pentru turismul din dezvoltarii acestuia, atunci multe din
statiunea Baile Felix in particular, mai ales eforturile singulare pot fi in zadar
tinand cont de apropierea de granita vestica
-continuarea investitiilor

Festivaluri -2009
Serbarile “CRAINEI” editia a XI-a
Prezentare generala:Simpozion – Personalitati culturale din Craina – spectacol muzical –
coregrafic
Perioada desfasurarii:25 martie

Festivalul "Pinul Negru", editia a V-a


Prezentare generala:Participa colective artistice din judet
Perioada:24 mai

Întâlnirea cu dirijorii de coruri si fanfare din jud.Caras-Severin


Prezentare generala:Participa dirijorii de coruri si fanfare
Perioada:iunie

Manifestari complexe cu ocazia "Serbarilor Topletului"


Prezentare generala:Participa coregrafii din zona de vest
Perioada:10-14 iulie

Festivalul international de folclor “HERCULES” editia a XXXIX-a


Prezentare generala:Parada a costumelor populare, spectacol sustinut de colecti-vele
artistice participante
Perioada:7-11 iulie

Colocviile „REFLEX”– editia a IX-a


Prezentare generala:Participa personalitati culturale din tara si judet
Perioada:7-10 septembrie
Analiza SWOT – Baile 1 Mai

Pucte forte Puncte slabe


-statiune balneoclimaterica renumita -infrastructura
- aceasta s-a facut remarcata mai ales -promovarea insuficientă a
datorita apelor minerale si a namolului potenţialului turistic
sapropelic extras din lacul aflat in localitate -Lipsa unei autostrăzi reduce mult
-renumita in tratarea afectiunilor numărul de turişti străini
reumatismale, afectiunilor ale sistemului -Slaba informare, motivaţia
nervos central si periferic si afectiuni insuficientă şi lipsa de încredere a
ginecologice. populaţiei cu privire la
-aici se afla izvorul paraului Peta care valorificarea potenţialului turistic
adaposteste relictul "Lacul cu nuferi" şi la creditele pentru investiţii în
(floare unica in Romania, protejata prin turism de care ar putea beneficia;
lege) -lipsa unor indicatoare rutiere şi a
-la doar 3 km distanta de Baile 1 Mai se unor semne de direcţionare în cel
afla satul Betfia, unde exista un platou puţin o limbă de circulaţie
carstic unic in zona internaţională
-spatiile de cazare din ce in ce mai -calitatea redusă a serviciilor şi
numeroase standardelor în zona
- aici se află singurul ştrand cu valuri -Investiţii reduse realizate în
funcţional din ţară,proiectat de catre turism in aceasta zona
inginerii austrieci acum 169 ani.
- Cai de acces facil

Oportunitati Amenintari
-utilizarea ineficientă a unor
-Avantajele climatice oferă fonduri destinate dezvoltării
posibilităţi de a atrage turişti în turismului local;
toate anotimpurile; -starea precară a unor drumuri din
-vorificarea superioară a zona
potenţialului turistic din -folosirea în prea mică masură a
zona,amenajarea unor zone de potenţialului turistic, implicarea
agrement, înfrumuseţarea imaginii redusă a agenţilor de turism în
zonei etc. promovarea potenţialului turistic,
colaborarea defectuoasă a
factorilor implicaţi
în fenomenul turistic,
incapacitatea de a implica întreg
sectorul turistic în sprijinul unui
program de marketing turistic care
vizează întreaga comunitate,
incapacitatea de a demara un
proces masiv de ridicare a
standardelor de cazare, necesar
pentru a putea concura cu succes
pe piaţa internaţională;