Sunteți pe pagina 1din 90

CUPRINS

INTRODUCERE ........................................................................................................................... 3 CAPITOLUL 1. FENOMENUL TURISTIC N ROMNIA ................................................... 5 1.1. Turismul scurt istoric ........................................................................................................ 5 1.2. Componentele fenomenului turistic ..................................................................................... 7 1.3. Evoluia turismului montan: schiul, alpinismul i drumeiile ............................................ 13 1.4. Dezvoltarea durabil a turismului ...................................................................................... 16 1.5. Implicarea turismului n activitatea economic.................................................................. 18 CAPITOLUL 2. TURISMULUI MONTAN, CONCEPT, CONINUT, IMPORTAN .. 21 2.1. Conceptul de turism montan .............................................................................................. 21 2.2 Tipologia unitilor amenajate pentru turism ...................................................................... 23 2.3. Staiunea turistic delimitri conceptuale........................................................................ 25 2.4 Clasificarea staiunilor turistice montane ............................................................................ 26 2.5. Principii de proiectare i dezvoltare a staiunilor turistice montane .................................. 27 2.6. Amenajarea domeniului schiabil i crearea mijloacelor de transport pe cablu .................. 30 2.7. Factorii de succes a unei staiuni montane ......................................................................... 31 2.8. Protejarea mediului n staiunea montan. Statul i protecia mediului ............................. 32 2.9 Rolul statului n protecia mediului ..................................................................................... 33 CAPITOLUL 3. POTENIALUL TURISTIC AL STAIUNII SINAIA I MPREJURIMI 35 3.1. Potentialul turistic natural .................................................................................................. 35 3.1.1. Relieful suport natural al desfasurarii activitatilor turistice................................... 35 3.1.2. Potentialul climato-turistic ......................................................................................... 39 3.1.3. Potentialul turistic al apelor ....................................................................................... 40 3.1.4. Potentialul turistic bio-pedo-geografic si al ariilor protejate .................................... 42 3.2. Potentialul turistic antropic ................................................................................................ 47 3.2.1. Obiective turistice cultural-istorice si religioase ...................................................... 48 CAPITOLUL 4. OFERTA TURISTIC A STAIUNII SINAIA ......................................... 61 4.1. Baza de cazare .................................................................................................................. 61 4.1.1. Structura bazei de cazare .......................................................................................... 63 4.1.2. 4.1.3. Gradul de confort ................................................................................................. 64 Raspandirea unitatilor de cazare .......................................................................... 66 -1-

4.2. Baza de alimentatie publica............................................................................................... 66 4.3. Structurile de agrement turistic ........................................................................................ 67 4.4. 4.4.1. 4.4.2. Caile de comunicatii .................................................................................................. 70 Transporturile feroviare ....................................................................................... 70 Transporturile rutiere ........................................................................................... 71

4.5. Infrastructura turistica complementara.............................................................................. 71 CAPITOLUL 5. CIRCULATIA TURISTICA SI FORMELE DE TURISM....................... 73 5.1. Circulatia turistica ............................................................................................................. 73 5.1.1. Sosirile turistice ....................................................................................................... 73 5.1.2. 5.1.3. 5.1.4. 5.1.5. 5.1.6. 5.2. Innoptarile turistice .............................................................................................. 74 Durata medie a sejurului ...................................................................................... 76 Numarul mediu zilnic de vizitatori ...................................................................... 76 Coeficientul de utilizare al capacitatii de primire turistica .................................. 77 Structura turistica dupa nationalitate ................................................................... 77 Tipuri si forme de turism practicate .......................................................................... 77

CONCLUZII I MASURI DE DINAMIZARE A TURISMULUI N STAIUNEA SINAIA81 BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 89

-2-

INTRODUCERE

Turismul reprezint ansamblul activitilor non-lucrative ale omului n afar de aria de reziden avnd ca scop agrementul (petrecerea plcut a timpului liber). Prin recreere (lat. recreare refacere sau remprosptare) se nelege tot ceea ce un individ ntreprinde n timpul liber pentru revitalizare. n acest context, prin timp liber desemnm timpul asupra cruia dispune absolut liber, utilizndu-l aa cum dorete el. Cltoria este o noiune care presupune deplasarea unei persoane cu sau fr un vehicul, ntre cel puin dou puncte, de plecare i de destinaie, situate n locuri diferite, cel care efectueaz cltoria purtnd numele de cltor. Vizita este noiunea cu nelesul cel mai apropiat de turism, indicnd orice cltorie care se face cu un motiv anume, autorul ei fiind vizitatorul. Excursia este o vizit cu durata de cel mult o zi, n timp ce turismul este o vizit n care persoana petrece cel puin o noapte ntr-un loc special de gzduire situat n locul vizitat. Oferta turistic, ca element al turismului, se exprim pornind fie de la un sejur, fie de la o activitate de petrecere a timpului liber, de la un circuit pe o anumit tem sau ntr-o anumit regiune, n funcie de sezonul ales, clientela potenial, reelele folosite etc. n cazul excursiilor de aproximativ o zi, produsul turistic include ntotdeauna cazarea la un locuitor, ntr-un han stesc, ntr-un camping rural sau ntr-un sat de vacan familial, unde se pot distinge elementele primirii i cazrii turitilor n cadrul rural. Motivaia cltoriilor turistice n zonele rurale este reprezentat de cadrul natural nealterat, de tradiii i obiceiuri, de activitile practicate n aceste areale. n practic se folosete un singur indicator pentru a deosebi aezrile rurale de cele urbane i anume numrul de locuitori/km2, iar la nivelul Uniunii Europene aezrile rurale au o densitate de pn la 100 loc./ km2. n ara noastr, la nivelul anului 1999 densitatea populaiei era de circa 100 loc./ km2 n regiunile N-E i S i ntre 60 i 80 loc./ km2 n restul regiunilor. Dat fiind natura sa i formele concrete de exprimare, pe plan internaional s-a acceptat, la nceput n mod convenional, apoi definitiv, ca turismul s fie inclus n conceptul de comer invizibil. Potrivit teoriei economice generale, comerul invizibil grupeaz toate tranzaciile economice care nu au ca obiect schimbul de mrfuri corporale i transferul de capitaluri. Prin asimilare cu exportul i importul de mrfuri, comerul invizibil se refer la acele prestri de servicii care, n relaia dintre rezideni, dau natere la intrri i ieiri de valut. n practica internaional, acestor operaiuni li se atribuie denumirea de comer cu servicii nonfactor, ele ne-reprezentnd factori ai produciei de mrfuri -3-

De altfel, n literatura de specialitate sunt precizate criteriile care pot fi luate n considerare atunci cnd considerm turismul ca ramur distinct a economiei naionale, ncadrat, n sectorul teriar. Dintre acestea menionm cteva: ponderea populaiei ocupat n unitile i instituiile cu profil turistic n totalul populaiei active a unei ri; contribuia turismului la crearea produsului intern brut; ncasrile obinute din turismul internaional n totalul exportului de mrfuri i servicii; valoarea capitalului fix (actualizat) ncorporat n baza tehnico -material a turismului i compararea ei cu cea existent n ntreaga economie naional; specializarea forei de munc din aceast activitate specific. Pentru a oferi doar un singur exemplu este suficient s artm c, n prezent, n statele membre ale Uniunii Europene aproape 20 milioane persoane sunt implicate direct sau indirect n activitatea turistic, ponderea acesteia n crearea produsului intern brut al acestor ri fiind, n medie, de 4%. Dubla manifestare, comercial i turistic (export i import), demonstreaz i un anumit nivel de specializare internaional n turism, mai exact o anumit specializare n interiorul pieei mondiale a turismului. Turistul, prin funcia lui de consumator, aduce o cretere a veniturilor localnicilor, datorit faptului c turitii, pe lng serviciile de cazare mai solicit i servicii de alimentaie, achiziioneaz amintiri, articole cu specific local, diferite bunuri etc. n cadrul acestui impact o dimensiune important, n afara celei economice, o constituie dimensiunea social-cultural. Impactul turismului montan asupra comunitilor locale se evideniaz prin dimensiunea extensiv, care face referire la caracteristicile localitii, cum ar fi: rolul ei ca destinaie turistic, natura activitii turistice, raportul turiti/rezideni, tipuri de turiti, sezonalitate etc. n r egiunile turistice, comunitile locale trec printr-o secven de reacie, ca urmare a dezvoltrii turismului n zon, schimbndu-i percepiile pe msura experienei. Raportul turiti/rezideni ofer informaii asupra intensitii fluxului turistic. Pot face parte din categoria turitilor toate persoanele care cltoresc ntr-o serie de scopuri cum ar fi: petrecerea timpului liber, recreere, sport, misiuni, motive profesionale, realizarea de tratamente medicale, pelerinaje religioase sau de alt ordin. Pot fi inclui, de asemenea, n rndul turitilor strini nerezideni, naionalii rezideni, n afar de membrii echipajelor mijloacelor de transport strine aflate n reparaii sau escal i care apeleaz la serviciile de cazare mas din acea ar, pasagerii aflai n croazier care debarc pentru vizit inutul etc.

-4-

CAPITOLUL 1. FENOMENUL TURISTIC N ROMNIA

1.1. Turismul scurt istoric


Cltoria a aprut cu mult naintea erei noastre, cnd oamenii se deplasau din diferite motive printre care: comerul, aventur, politic, religie i sntate. De atunci i pn astzi scopurile cltoriei nu s-au schimbat prea mult, n prezent adugndu-se cltoriile de afaceri i deplasrile la trguri, expoziii, simpozioane i sesiuni. n perioada Imperiului Roman cltoriile s-au dezvoltat foarte mult deoarece acetia aveau o moned universal care era acceptat n tot imperiul, precum i o reea de drumuri foarte bine dezvoltat pentru acea perioad. Stabilitatea politic, prosperitatea economic, moneda universal, sistemul eficient de transport i timpul liber au favorizat cltoriile n timpul Imperiului Roman. ncepnd cu anul 400 e.n., aceti factori au disprut, cltoria cunoscnd o perioad de stagnare, deoarece devenise periculoas i dificil. Comerul, dorina de a cunoate alte civilizaii i de a vizita locuri noi face ca n secolul al XVI-lea cltoria s capete noi dimensiuni, astfel apare un nou sector specializat destinat primirii i gzduirii vizitatorilor. n secolul al XVII-lea apar oraele balneare, ceea ce marcheaz o nou etap n dezvoltarea turismului. Revoluia industrial de la nceputul secolului al XIX-lea a transformat cltoria ntr-un fenomen accesibil maselor datorit dezvoltrii clasei de mijloc i schimbrilor sociale substaniale. Totodat s-au modernizat i diversificat mijloacele de transport i cile de comunicare ceea ce a facilitat cltoriile i dezvoltarea turismului modern. n paralel cu dezvoltarea transporturilor i cilor de comunicare s-au dezvoltat i cele mai diferite forme de cazare: hanurile, hotelurile, motelurile, cabanele, vilele i bungalourile. Turismul a progresat cu diferene evidente de la o ar la alta, de la o zon la alta n funcie de: stabilitatea politic, dezvoltarea economic, stabilitatea monedei, eficiena transporturilor i bineneles timpul liber i puterea financiar a oamenilor. Astfel putem constata c turismul a fost i este influenat de o serie de factori. Acetia sunt: Factori economici: veniturile, tarifele, oferta turistic; Factori psihologici: setea de cultur, dorina de cunoatere, sntatea; Factori demografici: creterea longevitii; -5-

Factori tehnici: performanele mijloacelor de transport; Factori sociali: evoluia numeric a populaiei, structura pe vrste i pe categorii socio-profesionale; Factori naturali: aezarea geografic, poziia fa de principalele ci de comunicaie, relieful, clima; Factori organizatorici i politici: formalitile de frontier, regimul vizelor, conflicte sociale, etnice, religioase. n prezent, cltoria mbrac mai multe forme, printre care: Cltoria religioas: cea mai frecvent form de cltorie religioas o constituie pelerinajul; Cltoria pentru sntate: datorit dezvoltrii staiunilor balneo-climaterice i descoperirilor n domeniul medicinei, cltoria pentru sntate a cptat o extindere fr precedent; Cltoria de afaceri: mbrac o mare varietate de forme de manifestare trguri, expoziii, congrese tiinifice, simpozioane, sesiuni etc.; Comerul internaional: este cel mai mare generator de turism internaional; Cltoria pentru cunoaterea artei i istoriei: este generat de rguri, expoziii, congrese tiinifice, simpozioane, sesiuni etc.; Comerul internaional: este cel mai mare generator de turism internaional; Cltoria pentru cunoaterea artei i istoriei: este generat de setea de cultur a turitilor; Turismul social: reprezint cltorii internaionale facilitate de ctre guvern, patronii unor firme sau organizaii i sindicate organizate n acest scop. Turismul constituie un fenomen economic, social i politic al zilelor noastre. Are un rol important att n viaa omului, ct i n economia unei ri sau regiuni. Contribuie la petrecerea plcut a timpului liber i la refacerea sntii oamenilor, la cunoaterea unor locuri i civilizaii noi, la crearea unui climat de pace i prietenie ntre naiuni, dar n acelai timp determin i dezvoltarea economic.

-6-

1.2. Componentele fenomenului turistic


Cele trei componente eseniale ce concur la definirea fenomenului turistic sunt: baza material turistic, circulaia turistic i potenialul turistic. Baza material turistic cuprinde ansamblul mijloacelor de cazare, balneare, de agrement, alimentaie, transport i comunicaii, destinate satisfacerii cererii turistice. Pn n prima jumtate a secolului XX, realizarea bazei materiale a avut de cele mai multe ori un caracter aleator, neexistnd o concepie unitar, fiind tributar aspectului conjunctural. n ultimele decenii, dotarea cu baz materiale turistic a fost integrat unor proiecte urbanistice complexe care, din pcate, se realizeaz adeseori prin monotonie, urmrindu-se mai ales funcionalitatea acestora i mai puin integrarea armonioas n ambiana natural sau construit. Dotrile turistice sunt cele ce dau personalitate proprie n cazul amenajrilor complexe care sunt staiunile importante. Baza material specific turistic apare o dat cu dezvoltarea ntr-un anumit teritoriu a turismului, fiind generat exclusiv de turism. Se sprijin pe baza tehnic general i este legat de nivelul de dezvoltare-modernizare a acestuia. n cadrul acestei categorii sunt cuprinse baza de cazare, baza de tratament, baza de agrement, bazele sportive, unitile comerciale cu specific turistic, categorii de ci de comunicaie utilizate exclusiv n turism. La acesta se mai adaug i alte dotri pentru serviciile speciale, precum echipament turistic de primire i orientarea celor venii ctre destinaiile solicitate. Dimensiunile i diversitatea categoriilor de baz material turistic sunt direct proporionale cu importana ofertei turistice primare, impactul acestei asupra cererii turistice. Din aceast cauz, problema dimensionrii i diversificrii este una dintre componentele cercetrii tiinifice, iar de concluziile rezultate i aplicate vor depinde calitatea serviciilor oferite, stimularea circulaiei turistice i consumului de produse turistice sau, dimpotriv, vor conduce la disfuncii ntr-un sens sau altul. Elementul esenial al bazei materiale turistice este reprezentat de capacitatea de cazare de care este dependent nsi dezvoltarea activitilor turistice. Evoluia acesteia se confund pn la detaliu cu proporiile i orientarea turismului. Exist o continu corelaie ntre mrimea, structura i gruparea bazei materiale de cazare cu intensitatea i canalizarea fluxurilor turistice sau cu apariia de noi forme de practicare a turismului, toate grefate pe un fond turistic complex. Se remarc o evoluie n timp a categoriilor de cazare, pornind de la componenta clasic, vila (existent nc din perioada antic roman), cunoscut i sub numele de cas de odihn sau tratament, caracteristic pn la jumtatea secolului trecut i dominant n aproape toate staiunile balneoturistice din Romnia; cabana, unitate adaptat turismului montan; hotelul, -7-

iniial prezent mai ales n marile orae, pentru ca apoi s se extind i s devin adeseori dominant ca i volum de locuri, dar i ca impact fizonomic. n perioada postbelic a fost reconsiderat o alt form de cazare tradiional hanul turistic devenit motel prin adaptarea funcional la specificul turismului automobilistic; popasul turistic, adaptat de asemenea unui turism de mas cu o mobilitate accentuat rutier. Timp de o jumtate de secol aceste categorii au fost dominante, fiecare aducndu-i aportul difereniat n realizarea dimensiunilor i structurii bazei de cazare. O trstur comun a tuturor acestora era apartenena la proprietatea de stat, chiar dac unitile sub aspect organizatoric erau utilizate de diferite instituii turistice sau neturistice, aparinnd aceluiai stat omniprezent. Dup 1990, se remarc apariia altor forme de cazare care i datoreaz existena i funcionalitatea unor iniiative private (pensiuni turistice, sate de vacan, pensiuni familiale legate de turismul rural, bungalow). Evoluia cantitativ pe ansamblul bazei turistice s-a fcut continuu, cu ritmuri diferite de cretere. Perioada de maxim cantitativ s-a nregistrat n deceniul VIII al secolului XX, meninndu-se pn la nceputul anilor 90, cnd Romnia dispunea de peste 360.000 locuri de cazare aparinnd la categorii diferite i avnd concentrri de asemenea diferite. Ultimul deceniu al secolului trecut se caracterizeaz printr-un declin al volumului bazei de cazare, nregistrndu-se o scdere continu pn la 280.000 locuri n anul 2000 de 19,6%. Aceast tendin a fost determinat de un complex de factori ntre care se detaeaz n primul rnd uzura mai ales a dou dintre categoriile de cazare, vilele i cabanele, multe dintre acestea ieind din uz sau nemaifiind solicitate din cauza condiiilor precare oferite. Aceeai tendin este reflectat i de scderea numrului de uniti turistice de la 3344 n 1990 la mai puin de 3100 n anul 2000. Scderea relativ redus numeric a numrului de uniti, comparativ cu scderea numrului de locuri / ansamblu a fost n mare parte atenuat de edificarea de uniti de cazare aparinnd noilor categorii de cazare. Circulaia turistic este elementul sintetic care reflect cel mai fidel modul i nivelul de valorificare al potenialului turistic. n acelai timp, circulaia turistic este i un fenomen geodemografic complex, de mare amploare, constnd n deplasri temporare de populaie aparinnd la diferite grupe de vrst, categorii sociale i care, cantitativ, este comparabil cu cel al deplasrilor pentru munc. Efectul circulaiei turistice este combinat: social, contribuind la posibilitile de organizare a timpului liber, la profilaxia unor afeciuni, refacerea potenialului biologic sau ameliorarea strii de sntate, lrgirea orizontului informaional; de acumulare economic, mai ales pentru regiunile receptoare de fluxuri turistice, care-i valorific perpetuu sau sezonier oferta turistic primar, regenerabil prin amenajare i adaptare.

-8-

Circulaia turistic are i un caracter aleator, acesta decurgnd din substratul subiectiv al opiunii, iar volumul acesteia nu este ntotdeauna direct proporional cu cel al valorii patrimoniului turistic i al amenajrilor bazelor materiale. Problema esenial este de stimulare a circulaiei turistice, n condiiile practicrii sale n limitele meninerii echilibrului ecologic, pentru atingerea parametrilor de eficien, a ansamblului amenajrilor i meninerea constant a acestora, aducnd dup sine, n mod inerent, apariia de noi forme de practicare a turismului. Caracterul de continuitate sau sezonalitate a funcionrii amenajrii turistice, dependent de cererea turistic, la nivelul unuia sau raportat la un interval de mai muli ani, pentru ntreg ansamblul naional sau la nivelul unor uniti naturale ori antropice, dau acesteia (circulaiei turistice) imaginea de val succesiv, cu amplitudini diferite, cu un maxim n sezonul estival sau maxime repetate la fiecare sfrit de sptmn, cu nc un vrf cu caracter secundar n sezonul de iarn (raportat la nivelul unui an) sau n anii cnd sunt introduse n circuit noi obiective. Atunci, presiunea turistic se manifest cu deosebit intensitate. Se nregistreaz cureni de circulaie turistic foarte deni, suprapui n general marilor axe de comunicaie, supradimensionai n funcie de destinaii care pot fi areale (de exemplu litoralul Mrii Negre n sezonul estival) sau ctre centre de polarizare. Acestea devin mai apoi, dup impactul cerere destinaie, puncte de dispersie teritorial la nivel local. Aceast situaie face ca circulaia turistic la nivelul unei regiuni geografice pn la nivelul rii s fie o succesiune de aglomerri i disipri a crei intensitate se atenueaz direct proporional cu ndeprtarea de ariile de provenien ale turitilor. Estimarea volumului circulaiei turistice este o problem deosebit de complex i care comport un grad apreciabil de relativitate. Aceasta din cauza faptului c segmente importante de turiti, practicnd anumite forme de turism scap evidenelor statistice. Se includ n aceas categorie persoanele ce practic turismul de sfrti de sptmn fr nnoptare ntr-o unitate de cazare, cei care se deplaseaz pentru o singur zi, precum i cei care tranziteaz prin regiunea respectiv. Ct privete numrul de persoane care se deplaseaz n cadrul unei regiuni geografice cu mare extensiune spaial, acelai subiect (turistul) va fi nregistrat n mod repetat de cte ori se cazeaz, reieind n final un numr mai mare de persoane fizice dect cel real. Aceasta influeneaz estimarea dimensiunii circulaiei turistice, dei subiectul n cauz consum de fiecare dat produsul turistic, i cu acelai efect economic. Aspectul subliniat este valabil pentru cei care practic turismul de mare mobilitate, itinerant, n zona montan sau cu destinaie obiective culturale i mult mai puin n cazul turismului de sejur din staiuni. Circulaia turistic n Romnia a avut o evoluie sinuoas n diferite etape de dezvoltare ale acesteia. Astfel, pn n perioada interbelic, turismul era considerat un fenomen elitist, fiind -9-

implicate un numr relativ redus de persoane aparinnd unor categorii sociale cu posibilitate de practicare. Dezvoltarea social-economic din perioada interbelic, la care se adaug statuarea concediului de odihn pltit au oferit condiiile pentru trecerea treptat la practicarea unui turism de mas, cu implicarea unui numr mult mai mare de persoane, aparinnd unor categorii sociale mai diverse. Fenomenul s-a accentuat n special dup 1955. Pe de alt parte, pn n 1960, exista o circulaie turistic aproape exclusiv autohton. Dup aceast dat, n condiiile unei deschideri evidente a Romniei ctre rile occidentale, a lansat politici de amenajare turistic, orientate iniial ctre litoral i apoi ctre celelalte regiuni ale rii, determinate i de o redresare economic vizibil, se remarc o cretere a cererii pentru produsul turistic, astfel realizat n Romnia i din partea altor ri. Orientarea fluxurilor turistice internaionale era predominant sezonier, cu solicitare n principal vara, pentru litoralul Mrii Negre, i iarna, pentru sporturi de sezon, n staiunea Poiana Braov i cele de pe Valea Prahovei. n acelai timp, se remarc individualizarea unui autentic turism autohton de mas, cu caracter dirijat i mijlocit prin instituii turistice specializate. Cu unele fluctuaii, circulaia turistic intern nregistreaz o cretere continu, n toat aceast perioad, pn n 1989, n timp ce cererea turistic internaional s-a diminuat dramatic, ncepnd din perioada 1975-1980, cu accentuarea acestei situaii nefavorabile n urmtoriul deceniu, i datorit degradrii bazei materiale, a diminurii ca diversitate i calitate a pachetelor de servicii oferite, la care se adaug problema de viz, de obligativitate de cheltuial n valut i reducerea accesului n unitile de alimentaie public i de agrement, ntr-un interval restrictiv de timp (orele 10:00 21:00). Att circulaia turistic autohton, ct i cea internaional, a nregistrat aceeai tendin de diminuare i dup 1990. nlturarea restriciilor amintite anterior nu a putut s compenseze calitatea ndoielnic a bazei materiale turistice, a serviciilor, cu att mai mult cu ct preurile n cretere continu nu reflectau serviciile oferite. Din punct de vedere al regimului circulaiei, se menin sezonul estival ca vrf de cerere, sezonul hivernal ca i maxim secundar al acesteia, cu cele dou diminuri n anotimpul de tranziie. Din punct de vedere al dimensiunii i dimensionrii fluxurilor turistice, se pot observa trei tendine: Orientarea masiv n intervalul iunie-septembrie ctre litoralul Mrii Negre i ctre staiunile care i-au meninut competitivitatea, sub aspectul ofertei turistice; Circulaia turistic de proporii substaniale, cu o mai bun repartiie n timpul anului, ctre componentele sistemului balneo-turistic romnesc;

- 10 -

Deplasarea ctre obiective turistice disparate, centre urbane sau ctre areale cu obiective turistice cultural-istorice.

Se remarc meninerea circulaiei turistice spre zona montan propriu-zis, cuprinznd o mas mai redus de turiti, care vara practic turismul pietonal de munte, iar iarna se orienteaz ctre staiunile pentru sporturi de iarn. n ceea ce privete turismul internaional, de dimensiuni mai reduse, comparativ cu turismul autohton, acesta i menine preferinele existente i nainte de 1989: ctre litoralul Mrii Negre, n sezonul estival, care i anterior perioadei de declin se meninea ca principal areal de polarizare; staiunile climaterice montane i pentru sporturi de iarn din zona Prahova-Braov, mai puin n sezonul estival, ct mai ales iarna pentru sporturi de sezon; un grup de staiuni balneo-climaterice cu factori de cur recomandai pentru rezultatele deosebite (apele termale de la Felix i Bile Herculane, apele minerale carbogazoase n cazul Covasnei, apele srate de la Sovata, nmolurile terapeutice dar i tratamentele gerontologice n instituii de profil n arealul Bucuretiului sau la staiunea Neptun). Un al patrulea pol l reprezint i Bucureti, capitala rii, cu baza turistic cea mai modern din ar, stimulnd turismul de cunoatere, turismul de afaceri, simpozioane i colocvii. Potenialul turistic n perioada actual, cnd turismul a devenit o activitate de mare importan social, economic i, chiar politic, att pe plan naional ct i internaional, necesitatea cunoaterii potenialului turistic, a valorificrii lui raionale se impune din ce n ce m ai mult. Determinarea potenialului turistic prin metode cantitative a preocupat pe muli specialiti, rezultatele fiind de un real ajutor aciunilor de sistematizare turistic a teritoriului, de amenajri i dotri corespunztoare valorii potenialului respectiv. n acest sens, potenialul turistic trebuie cercetat prin prisma celor dou componente ale sale: componenta natural, reprezentat prin peisaje spectaculoase, configuraia variat a reliefului, condiiile climatice favorabile (frecvena redus a fenomenelor negative, absena temperaturilor excesive), valoarea terapeutic i abundena unor factori naturali, (ape minerale i termominerale, nmoluri curative, topoclimat i microclimat, fauna i flora, etc); componenta antropic, reprezentat prin vestigii ale civilizaiilor ce s-au succedat pe teritoriul Romniei din vremuri imemorabile, monumente i obiecte de art

- 11 -

laice sau religioase, muzee i colecii muzeale, elemente de etnografie i folclor de mare frumusee i originalitate, realizri actuale de prestigiu etc. Dup cum reiese din manualul su de economia turismului, nc din 1959, cunoscutul specialist elveian W. Hunzicker, arat c oferta turistic este o combinaie de elemente materiale i servicii, combinaie n care serviciile joac rolul principal. Englezul H. Medlik consider produsul turistic ca un amalgan de elemente tangibile i intangibile, concentrate ntr-o activitate specific i cu o destinaie specific, iar profesorul elveian J. Krippendorf nelege prin ofert turistic un mnunchi de elemente materiale i imateriale oferite consumului i care ar trebui s aduc unele foloase cumprtorului, adic s -l satisfac. El include n elementele politicii produsului turistic factorii naturali, factorii generali ai existenei activitii umane, infrastructura general, populaia i aezrile omeneti, i ali factori ai infrastructurii. ntr-o accepiune general, potenialul turistic al unui teritoriu este definit ca ansamblul elementelor naturale economice i cultural-istorice, care reprezint anumite posibiliti de valorificare turistic, ce dau o anumit funcionalitate pentru turism i constituie o premis pentru dezvoltarea activitii de turism. Un teritoriu intereseaz sub aspectul potenialului turistic, n msura n care acesta ofer resurse turistice naturale sau antropice, a cror valorificare, pe fondul unor amenajri complexe poate determina o activitate de turism i includerea acelui teritoriu n circuitul intern i internaional. inndu-se seama de amplasarea i concentrarea spaial a obiectivelor turistice, de valorificarea i funcionalitatea potenialului turistic n ara noastr, s-au folosit urmtoarele trepte taxonomice: obiectivul turistic, reprezentat de o singur unitate cu caracter turistic, al crei potenial constituie o valoare de atracie; localitatea sau centrul turistic, reprezentat de o aezare n care sunt mai multe obiective turistice, constituind un punct de atracie al turitilor; complexul turistic, corespunde unei grupri de mai multe obiective turistice sau a unei suprafee restrnse, n care se concentreaz cteva localiti, centre turistice, sau obiective turistice izolate; arealul turistic, reprezentat de o suprafa nu prea ntins, n care se includ mai multe obiective turistice izolate sau mai multe complexe turistice, iar cnd este situat n jurul unui centru urban constituie o zon turistic periurban; regiunea sau zona turistic, este o categorie cuprinztoare, reprezentat de un teritoriu ntins, caracterizat de o concentrare evident a obiectivelor turistice. - 12 -

1.3. Evoluia turismului montan: schiul, alpinismul i drumeiile


n ultimele decenii, turismul montan a devenit renumit n toate rile lumii, fiind denumit turism pentru practicarea sporturilor de iarn. Motivaia pentru practicarea sporturilor de iarn s-a amplificat datorit dezvoltrii staiunilor montane. De asemenea, pe timp de var staiunea montan este solicitat pentru atraciile naturale, condiiile climaterice, pentru odihn, tratament i nu n ultimul rnd pentru practicare drumeiilor.

Schiul Cel mai impuntor sport de iarn din secolul nostru schiul a aprut n vremuri strvechi i este legat de evoluia omului, de modul n care i dobndea hrana i i crea mijloacele de deplasare i transport, din procesele de munc i nu n ultimul rnd din nevoia de joc i ntrecere. Au trebuit s treac un numr impresionant de ani pentru ca schiul s devin din mijloc utilitar sport. Norvegienilor le revine meritul de a fi conceput formele de ntrecere i apoi de a le fi rspndit n lume. Dup cel de-al II-lea rzboi mondial, drumul schiului spre universalitate este deschis. n acea perioad, localitile montane triesc o etap de avnt economic. Se dezvolt reeaua de ci rutiere, ci ferate, de aviaie. Mijloacele mecanice mpnzesc munii crend multiple posibiliti spre zonele de schi. Paralel cu mbuntirea bazei materiale existente apar n peisajul montan noi staiuni i centre de schi. Se construiesc prtii trambuline, se dau n folosin trasee variat e pentru toate categoriile de schiori, extinzndu-se i diversificndu-se din ce n ce mai mult mijloacele necesare. Se dezvolt industria echipamentului i a materialelor de schi, ele devenind accesibile tuturor categoriilor sociale. Venind n ntmpinarea schiorilor, procesul de nvare i perfecionare n schi capt forme organizatorice, accesul fiind posibil deopotriv copiilor i adulilor, n fiecare staiune existnd centre sau coli conduse de instructori calificai. Toate aceste aspecte vor contribui din plin la extinderea i practicarea schiului n mas, milioane de oameni cunoscnd bucuriile unui sport care le deschide noi orizonturi. n ultimii ani, un alt fenomen capteaz atenia unor mase largi de amatori, acest fenomen fiind reprezentat de schiul fond. n plin secol al vitezei, cnd majoritatea mijloacelor mecanice ne permit s ajungem cu uurin n vrful muntelui, turismul pe schiuri sau schiul fond a cptat o dezvoltare impetuoas1. 1 - 13 -

Explicaia trebuie cutat n accesibilitatea sa i n faptul c oamenii simt din ce n ce mai mult nevoia de micare i caut forme de exprimare pe msura posibilitilor lor. Excesiva aglomerare a prtiilor alpine i-a fcut pe muli s caute refugiul n linitea pdurilor. Fenomen unic n felul su, schiul are implicaii n economie, industrie i n viaa social. Cu muli ani n urm, Sinaia, Buteniul i Predealul erau simple aezri montane. Dezvoltarea acestor localiti n ultimele decenii este impresionant. Sinaia a devenit o staiune binecunoscut n lume i apreciat pentru condiiile turistice i sportive. Telecabinele, telefericele i schilifturile instalate n Bucegi au mrit numrul amatorilor de schi, cifrat la mii de turiti anual. Aceste aspecte, alturi de multe altele, pun n eviden n toat amploarea i complexitatea, rolul pe care-l joac schiul n economie, industrie i viaa social. Un rol dinamic, de mare ntindere, cu mari perspective, dincolo de simpla practic sportiv, fie ea i competiional.

Alpinismul Unul dintre cele mai periculoase sporturi, alpinismul reprezint pentru muli un mod de a se relaxa, de a fi n contact direct cu natura i nu n ultimul rnd o competiie. Deoarece majoritatea celor entuziati activau n Alpi, a fost inventat termenul de alpinism, cucerirea n anul 1786 a vrfului Mont-Blanc, fiind considerat actul oficial de natere. tiina ne demonstreaz ns c oamenii au urcat la mari altitudini nc din vremuri strvechi, lsnd vestigii culturale care apar cu deosebire n Anzii Americii de Sud. Alpinismul, aprut iniial sub forma alpinismului tradiional, se mparte astzi n dou ramuri: Alpinismul clasic: acesta este urmaul direct al alpinismului tradiional, i reprezint escalade n muni de mare altitudine, pe trasee ct mai dificile, pe stnc, ghea sau teren combinat; Crarea sportiv: dac alpinismul este definit sportul ascensiunilor n muni, crarea sportiv ramur a alpinismului este escalada pereilor stncoi, nu neaprat n muni, ci n orice loc unde exist perei naturali sau artificiali, cu respectarea regulilor crrii libere, care interzic folosirea mijloacelor artificiale pentru naintare i admit numai mijloace de asigurare.

Ion Matei Marea aventur a schiului, Editura Albatros, Bucureti, 1982, p 133.

- 14 -

n munii notri se practic att alpinismul clasic ct i crarea sportiv, printre preferinele turitilor ntlnim cel mai des munii cu o nlime de peste 2000 m (Fgra, Bucegi .a.). Este adevrat c asemenea exemple nu au o legtur evident cu pasiunea urcuului, aa cum o nelegem noi azi. Alpinismul a devenit azi o micare activ pe toate continentele, dar nc ridic probleme teoreticienilor. Pe lng faptul c nu s-a ajuns la o concluzie dac este sport sau nu, ei nu sunt la unison n problemele principale, deoarece alpinitii fac parte din cel puin dou tabere. Unii urc pentru plcerea lor personal, contemplativi, deseori singuratici, comportnduse asemenea unor ndrgostii de munii lor pe care ar dori s-i regseasc mereu slbatici, neatini de civilizaie, ct mai puin umblai de oameni. Aceste concepii romantico -sentimentale i se opun alte atitudini mai practice din partea celor care, dei ndrgesc acelai peisaj, vor s urce mai sus, mai repede, n condiii sau pe ci ct mai dificile, s fie remarcai i eventual s produc senzaie. Cu recordurile i campionii si, sportul a devenit parte integrant din viaa modern. Alpinismul are, de asemenea, performanele i stelele sale, cunoate reguli tehnice i scri de clasificare pentru dificultatea ascensiunilor. Sportul implic ns ntreceri n condiii bine stabilite. Cum i cu cine se ntrec oare alpinitii? Cu cele trei dimensiuni spaiale, cu forele nemsurate ale naturii, cu ei nii, ori cu cei care au urcat anterior, pe acelai drum, dar n condiii nu ntotdeauna comparabile? Alpinismul poate fi considerat un sport, deoarece clete corpul, oelete voina i pune n valoare calitile oamenilor, difereniindu-i dup durata parcurgerii unui traseu, sau dificultatea acestuia. Sfera probelor sportive de alpinism cuprinde totui uneori ncercri extreme sau de-a dreptul uimitoare solicitnd la maximum resursele omeneti. Drumeiile Drumeiile au aprut din nevoia omului de a se bucura de natur i de a respira aer proaspt n timp ce depune efort. n Romnia, drumeiile au cptat amploare ncepnd cu anii 70 cnd populaia din centrele urbane i-a ndreptat atenia ctre natur. S-a dezvoltat n acea perioad un adevrat cult pentru munte fiind nfiinate coli de ghizi i publicate nenumrate cri despre zonele turistice din Romnia, manuale pregtitoare i hri. Turistul din acea perioad era nvat s iubeasc muntele i s ajute la pstrarea cureniei i marcarea traseelor pentru a facilita drumul i altor iubitori de munte. Aceast

- 15 -

situaie a durat cam pn la jumtatea anilor 90 cnd n viaa oamenilor, datorit facilitilor, a aprut comoditatea. Datorit degradrii i deteriorrii traseelor, marcajelor i cabanelor, drumeiile au cunoscut o perioad de stagnare, n zilele noastre turitii mulumindu-se cu posibilitile de agrement pe care le ofer staiunile. n prezent, prin renovarea cabanelor, construcia de noi hoteluri, pensiuni i cabane, dar i prin refacerea unor trasee i marcaje se urmrete relansarea drumeiilor.

1.4. Dezvoltarea durabil a turismului


Dezvoltarea durabil presupune promovarea valorilor care ncurajeaz standardele de consum fr s depeasc limitele posibilitilor economice la care pot aspira, n mod rezonabil, toi membri societii2. Mediul nconjurtor reprezint pentru turism materia prim, un mediu degradat va determina reducerea cererii i scderea veniturilor. Se poate afirma c turismul a contribuit la dezvoltarea durabil prin lupta mpotriva srciei, prin protecia mediului natural, cultural i social. n acelai timp, turismul necontrolat a dus la distrugerea unor importante obiective turistice, de aceea dezvoltarea sa trebuie s fie durabil pentru a evita distrugerea bazei pe care este construit turismul. Dezvoltarea durabil a turismului trebuie realizat pe baza unor principii, cum ar fi: Turismul trebuie vzut ca o activitate pozitiv; Relaia dintre mediu i turism s se dezvolte astfel nct mediul s susin activitile turistice pe termen lung; Dezvoltarea activitii de turism s respecte caracteristicile locului unde se desfoar; Scopul dezvoltrii turistice s fie ntotdeauna echilibrarea nevoilor turitilor cu cele ale destinaiilor i gazdelor acestora; Industria turistic, guvernele i autoritile trebuie s respecte aceste principii. Dezvoltarea durabil a turismului trebuie s se bazeze pe o planificare raional a circulaiei turistice, cooperarea permanent dintre puterile publice i sectoarele private, participarea societii civile i a comunitilor locale la aciunile de protejare a mediului i nu n 2
Victor Pruan, Ileana Ponoran Dezvoltarea durabil i protecia mediului, Editura Sylvi, Bucure ti, 2003, p 9.

- 16 -

ultimul rnd s se bazeze pe principiul durabilitii care s reprezinte punctul de plecare al tuturor politicilor de dezvoltare. Rolul statului n dezvoltarea durabil este hotrtor, deoarece numai printr-o legislaie adecvat se poate asigura existena pe termen lung a resurselor i activitilor de orice natur. De asemenea, sectorul privat joac i el un rol hotrtor prin contribuia sa la asigurarea durabilitii turismului prin respectarea condiiilor ecologice, sociale i culturale. Planul de dezvoltare al turismului trebuie s reuneasc cele trei direcii: economic, geografic i politic i s detalieze direciile de aciune ncepnd cu nivelul macroeconomic i terminnd cu nucleul desfurrii turismului: staiunea sau centrul turistic. Acest plan s -ar putea desfura pe baza urmtoarelor idei: Stabilirea sistemului de dezvoltare a structurii turismului, pe zone i forme de turism; Armonizarea dezvoltrii turismului cu celelalte sectoare economice; Fundamentarea dezvoltrii turismului pe plan teritorial pe baza unei cercetri tiinifice riguroase; Asigurarea unei flexibiliti n dezvoltarea turismului, n scopul adaptrii rapide la eventualele schimbri ale cererii; Etapizarea dezvoltrii n sensul ierarhizrii i stabilirii programelor prioritare; Alegerea tipului de dezvoltare concentrat sau dispersat a centrelor turistice; Protejarea mediului natural i social-uman i adoptarea unor msuri pentru creterea calitii acestuia. Mrirea ncasrilor valutare, a contribuiei turismului la crearea PIB, a venituril or nete i sporirea legturilor economice cu celelalte sectoare ale economiei; Privatizarea majoritii unitilor de stat; Facilitarea accesului romnilor la vacanele internaionale; Creterea capacitii i calitii amenajrilor turistice; mbuntirea proteciei turitilor.

Se poate spune c dezvoltarea durabil definete un proces de schimbare n care exploatarea resurselor, orientarea investiiilor, dezvoltarea tehnologic, schimbarea instituiilor se completeaz reciproc i sporesc att potenialul prezent, ct i pe cel viitor, de satisfacere a necesitilor i aspiraiilor umane.

- 17 -

1.5. Implicarea turismului n activitatea economic


Dezvoltarea turismului intern i internaional constituie unul din principalele evenimente socio-economice din zilele noastre. Ca fenomen foarte complex, turismul are implicaii pe mai multe planuri, de la cel economic la cel politic, social, cultural, natural, educativ, practic n aproape toate sectoarele economiei naionale, devenind un multiplicator i element de echilibru economic, ambasador cultural i tehnic, instrument de progres i promovare uman3. Turismul determin apariia i dezvoltarea legturilor dintre oameni, contribuie la dezvoltarea unui climat de nelegere i pace, mobilizeaz disponibilitile materiale i de timp liber ale oamenilor, lrgindu-le i mbogindu-le orizontul cultural. n primul rnd, turismul are implicaii n plan uman, contribuind la petrecerea plcut i util a timpului liber, la reconfortarea i recreerea oamenilor, la refacerea sntii, capacitii de munc, la ridicarea nivelului de cunoatere, la satisfacerea unor motivaii spirituale, la crearea unui climat de pace i nelegere ntre popoare. Indiferent de ara n care se desfoar activitile turistice, complexitatea lor face din turism un domeniu ce implic procese de munc diverse, cu interferene n alte sectoare de activitate. Desfurarea turismului presupune o cerere specific de bunuri i servicii, cerere ce antreneaz oferta care se materializeaz n dezvoltarea bazei tehnicomateriale a acestui sector i, indirect, n stimularea produciei ramurilor participante la construirea i echiparea spaiilor de cazare i alimentaie, la modernizarea reelei de drumuri, la realizarea mijloacelor de transport i instalaii pentru agrement. Turitii consum pe parcursul unei cltorii o varietate de bunuri i servicii, de aceea turismul include o gam divers de servicii: De informare i de vnzare de cltorii turistice: birourile de informaii, agenii de turism, tour-operatori i ali intermediari; Cazare i alimentaie reprezentate de: hoteluri, moteluri, case de oaspei, vase croazier, vile, campinguri, restaurante; Transport: liniile aeriene, cursele navale, cile ferate, autocarele, iahturile, firmele de nchiriat automobile; Agrementul, reprezentat de echipamentele existente n staiuni sau zone turistice i evenimente organizate, astfel nct s ofere individului o stare de bun dispoziie. Ca urmare, la realizarea produsului turistic particip mai multe ramuri ale economiei: construciile, industria energiei electrice i termice, industria construciilor de maini, 3
Brnescu R. Turism i alimentaie public, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1975

- 18 -

electrotehnic i electronic, industria lemnului i cea textil, agricultura, circulaia mrfurilor, comunicaiile, cultura, asistena medical, transporturile. Implicaiile activitilor turistice n structura altor ramuri ale economiei confer turismului caracterul unei ramuri de interferen i totodat d amploare i complexitate legturilor ce se dezvolt ntre turism i celelalte ramuri ale economiei. Astfel, turismul acioneaz ca un element dinamizator al sistemului economic global4. Datorit implicaiilor sale, turismul este un mijloc de diversificare a structurii economiei prin crearea unor ramuri proprii: industria agrementului, transportul pe cablu, producia de artizanat, dar n acelai timp contribuie i la dezvoltarea i modernizarea ramurilor existente. Turismul influeneaz pozitiv i fora de munc. Complexitatea industriei turistice determin apariia unei multitudini de operaiuni care nu pot fi mecanizate, ci doar fcute de om. Numrul celor implicai n activitatea turistic este din ce n ce mai mare, astfel turismul contribuie i la atenuarea omajului. Diversitatea i calitatea serviciilor turistice sunt rezultatul a dou componente: material (dotarea cu echipamente tehnice, cantitatea i diversitatea alimentelor, ambientul) i comportamental care are un rol determinant. De aceea, turismul acioneaz asupra nivelului de calificare i instruire a lucrtorului din turism care trebuie s aib un orizont cultural-tiinific larg, s fie un bun psiholog, s tie s recomande un produs turistic i s stimuleze cererea. Expansiunea acestei ramuri, a economiei, a determinat apariia de noi profesii i totodat formarea de specialiti n acest sector. n calitatea sa de consumator de bunuri i servicii, turismul are consecine i asupra utilizrii forei de munc n alte ramuri ale economiei (agricultura, industria alimentar, industria uoar i construciile, transporturile, telecomunicaiile). Tot el influeneaz i valorificarea tuturor categoriilor de resurse: frumuseea peisajului, calitile curative ale apelor minerale sau termale, condiiile de clim, evenimentele cultural-artistice, monumentele de art, vestigiile istorice, tradiia popular. Astfel, turismul contribuie la apariia i dezvoltarea unor staiuni turistice, la urbanizare, la construirea de locuine i amenajarea drumurilor, la industrializare. La nivelul economiei unei ri sau regiuni, turismul determin creterea economic, stabilitatea preurilor, echilibrul balanei de pli i utilizarea forei de munc. De aceea este considerat o prghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale, privite la scar mondial,

Minciu R. Economia turismului, Editura Uranus, Bucureti, 2001, p. 26 - 19 -

naional sau local5. El favorizeaz i luarea unor msuri de protejare a mediului, materia prim de a crei calitate depinde activitatea turistic. Pe plan social, turismul se manifest ca mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, de cultur i civilizaie a oamenilor. Reprezint una din principalele destinaii pentru populaie. Turismul, ca o component a relaiilor economice internaionale, face parte din structura comerului invizibil i are o contribuie important la creterea i diversificarea exporturilor printr-o varietate de produse i servicii care constau n elemente naturale i culturale. Exportarea turismului este eficient pentru c presupune costuri reduse datorit eliminrii cheltuielilor de transport, a taxelor vamale i a comisioanelor. n acest fel, turismul internaional contribuie la echilibrarea balanei de pli. Consumul de turism are efecte economice imediate, contribuie la producerea de venit naional i stimuleaz economia. Turismul are efecte i asupra mbuntirii bazei tehnico-materiale i influeneaz totodat dezvoltarea tuturor sectoarelor destinate s satisfac cerere turistic.

5 Istrate I., Bran F., Rosu A.G. Economia turismului i mediului nconjurtor, Editura Economic, Bucureti, 1996. - 20 -

CAPITOLUL 2. TURISMULUI MONTAN, CONCEPT, CONINUT, IMPORTAN

2.1. Conceptul de turism montan


Apreciat deseori ca un perimetru cu o activitate restrnsa muntele nu a reprezentat o prioritate pentru progresele de valorificare a resurselor naturale de turism, fapt atestat n tara noastr de echiparea relativa modesta att calitativ ct i cantitativ, att n infrastructura ct i n alte domenii, uniti de cazare, de agrement, de alimentaie i n acelai timp prezena neconvingtoare n staiunile turistice cu real specific montan. n acest context pornind de la necesitatea reconsiderrii zonei montane n prezentul curs vom ncerca o jalonare de ansamblu a principalelor direcii de aciune n vederea nscrierii produsului turistic montan ntre componentele de competitivitate ale turismului romanesc. Turism montan. Concept. a. Ansamblul activitilor turistice care se desfoar n mediul montan. b. Activitatea turistic care are la baz o strns legtur cu mediul ambiant natural i uman din zona montan. Este o form de turism care se desfoar n mediul montan care prezint urmtoarele caracteristici: valorific resursele turistice montane (naturale, culturale, umane); valorific suprastructura turistic (mijloace i ci de acces, staiunile, pensiunile i fermele agroturistice); utilizeaz diverse spaii de cazare (hanuri, hoteluri rurale, case de vacan); Turismul montan are un caracter complex, fiind n conexiune direct cu celelalte activiti din zon. El nu poate fi disociat de viaa economic, social i cultural a colectivitii n care se desfoar. Reprezint un factor de dezvoltare a unor activiti conexe cu efecte benefice asupra nivelului veniturilor avnd un efect multiplicator pentru dezvoltarea altor activiti tangente turismului. Analitii turismului, urmrind evoluia industriei ospitalitii pe plan internaional pn n prezent, au identificat o serie de tendine generale ale cererii i consumului turistic, cum ar fi: dezvoltarea continu ascendent a fluxurilor turistice, diversificarea continu a cererii turistice ca o consecin a motivaiei turitilor; modificrile intervenite n structura pe categorii de vrst i a transformrii turismului ntr-un fenomen de mas; nregistrarea unor diferene apreciabile n circulaia turistic de la o ar la alta; - 21 -

creterea cheltuielilor pentru serviciile turistice n totalul bugetelor de familie pe msur ce cresc veniturile populaiei; creterea produsului intern brut pe cap de locuitor i a nivelului de dezvoltare economic a unei ri i gradul de instruire care influeneaz n mod direct exigenele manifestate n legtur cu petrecerea vacanelor.

Factorii determinani ai transformrii cererii i consumului turistic pe plan mondial sunt legai de caracteristicile societii contemporane, care ofer posibiliti multiple de creterea productivitii muncii, cu efecte pozitive asupra populaiei cum ar fi: creterea veniturilor i a puterii de cumprare, sporirea duratei timpului liber prin reducerea zilei de lucru i prin mrirea concediilor, creterea speranei medii de via i dezvoltarea sau modernizarea mijloacelor de informare, tendina de cretere a populaiei globului, dezvoltarea i diversificarea mijloacelor de transport, creterea continu a nivelului de cultur a populaiei i creterea gradului de urbanizare a acesteia. Rolul turismului n economia unei ri poate fi definit prin: aportul la nivelul venitului naional, valorificarea superioar a resurselor n profil teritorial, stabilizarea forei de munc, asigurarea unei circulaii bneti normale, element dinamizator al structurilor economice, element de instruire i educaie, regulator al balanei de pli externe, vocaie ecologic, etc. n condiiile recentei reevaluri a turismului de weekend, cu mijloace automobilistice, dar a lipsei infrastructurii rutiere moderne, de tip autostrad, se disting, n funcie de distane: zone situate la unu-cinci kilometri de oraul generator de fluxuri turistice, parcurse cel mai ades pietonal i care nregistreaz maximul de ncrctur pe unitatea de suprafa, zona apropiat, ntre 5-20 kilometri, parcurs cu mijloace mixte, pietonale i automobilistice, zona medie cuprins ntre 10-50 kilometri, parcurs n totalitate cu mijloace mecanice. Expresia turism verde se refer cu predilecie la elementele reprezentative ale peisajului n cadrul cruia componenii naturali dein un loc principal i, n consecin, implic frecvena spaiilor rurale situate ct mai departe de orae i care pot facilita accesul ntr-un mediu natural autentic, sau ct mai puin afectat de intervenii antropice. Aceasta corespunde att spaiilor rurale propriu zise, precum i ariilor mai puin populate din regiunile montane sau litorale care nu au fost incluse n zona de influen a turismului de staiune.

- 22 -

2.2 Tipologia unitilor amenajate pentru turism


n literatura de specialitate sunt fcute unele clasificri ale unitilor teritoriale n funcie de mrimea i importanta lor definite dup cum urmeaz : a) regiune turistic reprezentata de o mare suprafaa n care ntreaga viaa economicosociala e marcata ntr-o msura importanta de activitate turistic : Munii Carpai b) zona turistic reprezentata de un teritoriu ntins care include mai multe subzone sau localiti cu atracii antropice, echipamente i servicii turistice care au o funcionalitate independenta, o anumita omogenitate i confer zonei un caracter unitar c) areal turistic reprezint o parte componenta a unei zone relativ omogena din punct de vedere al resurselor turistice dar i a infrastructurii existnd o legtura strnsa ntre localitile sau centrele pe care le includ. Exemplu: Valea Prahovei, Poiana Braov, Culoarul Rucr Bran care pot fi considerate areale turistice. d) complexul turistic reprezint o grupare a mai multor obiective turistice relative omogene care include cel puin o localitate sau mai multe regiuni turistice (ex. Muntele Mic) mpreuna cu Poiana Mrului mpreuna cu nucleele Petera, Znoaga pot forma reale complexe turistice e) centre turistice sunt reprezentate de un conglomerate urban sau rural care include n teritoriu sau unele atracii turistice, echipamente i servicii capabile sa motiveze deplasarea i sejurul turitilor Concret, centrul turistic poate fi socotit: 1. de distribuie din atraciile turistice se concentreaz n mprejurimile localitii (Braov, Miercurea Ciuc) 2. centrul turistic de sejur coincide cu staiunea turistica 3. centrul turistic de escala n principiu situat pe mari artere rutiere 4. centrul turistic de excursii care primete vizitatori de o zi f) nucleul turistic reprezint o lucrare teritoriala care include un numr restrns de obiective turistice i prezint o funcionare modesta din cauza slabelor dotri - aici pot fi incluse Vioara, Crivaia, Balea Lac, Trei Ape g) punct turistic de un element de atracie turistic suficient de interesant pentru a motiva deplasarea turitilor i care dispune de o minima echipare turistic (ex. Voineasa, Chei a de Prahova) Baza activitii unei staiuni turistice o constituie serviciile de cazare, alimentaie, agrement, transport, acesta aflndu-se ntr-o strnsa legtura cu funciunile economice, sociale, juridice i politice, dar i culturale ale activitii respective. Calitatea acestor servicii, modul n - 23 -

care corespund cererii turistice condiioneaz i fluxurile turistice sub aspectul mrimii i structurii lor. Criteriile de clasificare ale staiunilor turistice pot fi multiple i se pot grupa dup funcia turistica, aezare geografica, dimensiunea localitilor. n funcie de caracteristicile specifice fiecrei staiuni n activitatea practica sunt identificate urmtoarele tipuri de staiuni turistice a) staiuni balneare b) staiuni climaterice c) staiuni termale d) staiuni pentru sportul de iarna De asemenea, n funcie de ndeplinirea criteriilor prevzute n normele de atestare a staiunilor turistice, ele se mpart n doua categorii: a) staiuni de interes naional b) staiuni de interes local n funcie de elementele de diversificare i de natura resurselor turistice o alt clasificare care este deseori abordata n literatur de specialitate, dar mai ales n activiti de turism, grupeaz staiunile turistice n urmtoarele categorii: a) staiuni de litoral - sunt localiti sau parte a unei localiti amplasate pe litoralul Marii Negre, care beneficiaz de toate resursele naturale, dar i de structurile i dotrile specifice corespunztoare. b) staiuni balneare - localiti sau parte a unei localiti care dispune din belug de factori naturali de cura (ape minerale, sruri), dar i de ali factori ambientali recunoscui tiinific i totodat de toate structurile i mijloacele de dotare necesare alimentarii produsului turistic balnear. c) staiunile montane - localitate sau parte a unei localiti care dispune de ambia montan pitoreasc i nepoluat de factori naturali de mediu, dar i cu structuri turistice i dotri specifice (prtii de schi, transport pe cablu) care presupun produsul turistic de tip montan. Tipologie turism de cur balnear: practicat n staiunile cu izvoare minerale termominerale i termale, cunoscute pentru puterea de vindecare a apelor; turismul de litoral (balnear-maritim) practicat pentru cura heliomarin, bi de nmol, cura climateric marin; turismul montan cuprinde drumeia, cura climateric (aer curat, ozonificat, schimbarea altitudinii etc., sporturi montane extreme);

- 24 -

turism cultural vizitarea monumentelor istorice, de art, arhitectonice, a caselor memoriale, a muzeelor, participarea la manifestri culturale; turismul de vntoare i pescuit rspndit n toate zonele rii; turismul de reuniuni i congrese legat de manifestri tiinifice, de instruire, de bilan, etc.; turismul de afaceri cu tendin accentuat de cretere; turismul sportiv este prilejuit de manifestrile sportive de anvergur (olimpiade, campionate, etc.); turismul comercial-expoziional legate de trguri, expoziii, burse; turismul festivalier i de carnaval prilejuit de festivaluri importante culturale i de agrement; turismul sentimental deplasare cu persoana iubit cu scopul asigurrii intimitii; turismul nostalgic revenirea la locurile copilriei sau cele cu semnificaii speciale; turismul religios vizitarea unor lcauri de cult, participarea la evenimente religioase importante; turismul familial vizitarea prinilor, copiilor, rudelor apropiate; turismul eveniment deplasri n spaiu rural pentru a participa la evenimente ocazionate de nuni, botezuri, ziua fiilor satului etc.

2.3. Staiunea turistic delimitri conceptuale


Localitatea turistic este destinata primirii turitilor pentru sejururi de scurta i lunga durata. n limbajul curent o asemenea aezare poarta numele de staiune a) turistul gsete aici un loc de cazare b) gsete n acelai timp toate serviciile i produsele turistice necesare sejurului sau - privita din acest punct de vedere i definite din punct de vedere economic staiunea turistic este o unitatea spaiala bine organizata i dotata cu echipamentele care ofer un ansamblu diversificat de produse i prestaii servicii turistice asimilate unei localiti i reducnd totodat diferii ageni economici. - din punct de vedere social, dar i cultural staiunea turistic ofer o gama de activiti bazate pe valorificarea unor resurse naturale i antropice , care permit diferitelor categorii de turiti sa se ntlneasc, s se cunoasc i s comunice ntre ei. - din punct de vedere turistic orice staiuni reprezint nucleul desfurrii efective a unor activiti de turism n care se creeaz o noua valoare, dar unde se nregistreaz totodat i efectuarea unor cheltuieli dar i obinerea de venituri - 25 -

- literatura de specialitate ofer o paleta extinsa de concepte i definiii fie cu un caracter general sau particular al staiunii turistice - n acest context OMT i Academia Internaionala de Turism definesc staiunea turistic ca o localitate ce prezint un ansamblu de elemente de atracie turistic i care este dotata n acelai timp cu mijloace de cazare, de alimentaie i de agrement pentru turiti pentru o anumita perioada de timp. - n tara noastr specialitii au adoptat: Definiia 1: staiunea turistic este o localitate prin care turismul reprezint ramura preponderenta ca volum de activitate economica ct i un grad de concentrare a populaiei locale care dispune de potenial turistic i din aceasta, staiune turistic atrage populaia nerezideniala ca beneficiara a produselor i serviciilor turistice pe care le ofer. Definiia 2: o alta definiie este data de hotrrea guvernului nr.77/1966 pentru aprobarea normelor privind atestarea staiunilor turistice: localitatea cu funcii turistice specifice dotate cu resurse naturale i antropice, dar i cu structurile necesare valorificrii i practicrii turismului - se poate spune a n tara noastr staiunea turistic face obiectul unei atestri oficiale, n schimbul crerii cadrului propice pentru valorificarea, protejarea i conservarea atraciilor turistice naturale i antropice, dar i satisfacerea la nivel optim a necesitailor de odihna i recreere al populaiei. - muntele a fost din totdeauna cea mai sugestiva dovada a mreiei naturii, de aceea el a devenit astzi una dintre principalele destinaii de vacanta fiind considerat n esena pentru multe popoare ca un simbol al spiritualitii - dezvoltarea de ansamblu a turismului n general i transformarea lui ntr-o micare de masa a fcut ca muntele sa se impun tot mai mult prin atenia investitorilor i promotorilor turismului montan - astfel n prezent efectele dezvoltrii turismului montan n plan economic, social i cultural dei sunt foarte greu de cuantificat, sunt tot mai mult apreciate datorita importantei lor

2.4 Clasificarea staiunilor turistice montane


Este considerat de ctre specialiti pe ct de oportun pe att de necesar pentru definirea tuturor strategiilor posibile de dezvoltare. Clasificarea staiunilor turistice montane are drept criterii de baz atractivitatea staiunilor, iar principalele criterii de evaluare a atractivitii factorilor de succes sunt urmtoarele : 1. accesibilitatea din punct de vedere fizico-geografic i al strii drumurilor de acces; 2. potenialul turistic respectiv varietatea i calitatea tuturor resurselor turistice naturale antropice; - 26 -

3. domeniul schiabil potenial - modalitile de amenajare a domeniului schiabil att pentru schi alpin ct i pentru schi fond; 4. echipamentele turistice de baza concretizate n capacitatea de cazare, gradul de confort, lungimea i calitatea prtiilor de schi, numrul i calitatea telefericelor, echivalent.; 5. corelarea lungimii prtiilor cu capacitate de cazare - corelarea lungimii telefericelor cu capacitate de cazare - corelarea debitelor telefericelor cu capacitate de cazare - structura i diversitatea agrementului 6. activitatea de promovare pe plan extern Toi aceti factori dein fiecare ponderi diferite n activitatea staiunilor turistice montane. Pe baza evalurii atractivitii staiunilor turistice montane din tara noastr, pe baza stabili rii unei importante relative a fiecrui factor s-a putut concretiza un scor final care sta la baza clasificrilor staiunilor montane din Romnia astfel : 1. staiuni de interes naional i internaional au obinut scoruri n valoare mai mare dect trebuie i sunt la rndul lor de 3 categorii : a) staiuni lansate deja n turismul internaional ca Poiana Braov, Sinaia, Predeal cu scoruri cuprinse ntre 4 i 5 b) staiuni cu perspective bune de lansare n turismul internaional ca Semenic, Stna de Vale, Bora, Pltini, Buteni, Vatra Dornei c) staiuni noi amenajate n zone de mare atracie turistic care pot fi promovate pe piee internaionale precum Capra, Parng, Arieseni, Petera, Padina cu scoruri cuprinse ntre 3 i 4 2. staiuni cu interes naional : Cheia, Durau, Voineasa, Vidra, Muntele Mic, Izvorul Mureului etc. care au ntlnit scoruri ntre 2.50 i 3 3. staiuni de interes local sau nuclee turistice, un mare potenial de dezvoltare dintre care menionam : Harghita Bi, Smbta i scoruri ntre 2 i 2.50.

2.5. Principii de proiectare i dezvoltare a staiunilor turistice montane


Destinul turistic al zonei montane depinde de mare msura de dorinele i nevoile clientelei poteniale dar i de imaginea pe care o au diferitele situri n zona montan. n acest sens implementarea unei staiuni montane reprezint o decizie condiionata de interdependena complex dintre cadrul natural, infrastructura generala i fluxurile turistice. Aceti factori sunt eseniali n selectarea stilului ce urmeaz a fi amenajat i n elaborarea i realizarea amenajrii staiunilor.

- 27 -

De la un munte la altul, de la o tara la alta, soluiile de amenajare i gestiune a zonelor montane pot sa difere foarte mult n funcie de condiiile geografice, economice, sociale, dar totodat de imaginaia sau experiena cercettorilor. Teoria i practica ultimelor decenii n domeniul amenajrii turistice montane a scos n eviden principii ale conceperii unei staiuni montane dar au constat n acelai timp i anumite tehnici de determinare a capacitilor de primire ale staiunii astfel nct aceasta sa i realizeze scopurile pentru care au fost create. Experiena cercettorilor francezi este luata drept model de referina n literatura de specialitate i n practic turistic. Astfel conform serviciului de studii pentru amenajarea turistic a muntelui, la baza concepiei unei staiuni montane trebuie sa stea urmtoarele principii:

1. Principiile satisfacerii nevoilor clientelei naintea proiectrii unei staiuni de turism montan sunt necesare studii aprofundate asupra comportamentului i ateptrii clientelei n vederea lurii masurilor de atragere a turitilor, dar i de prelungire a frecventrii staiunii; Fiecare staiune trebuie sa i elaboreze o strategie proprie de stabilire a criteriilor la alegere conform rezultatelor din studiile de piaa realizate n Frana prin care se evideniaz urmtoarele criterii: a) zpada asigurata b) preuri competitive c) lipsa cozilor la mijloacele mecanice de urcat d) ambiana e) calitatea peisajului i a arhitecturii f) soare g) calitatea terenului schiabil nainte de abordarea acestor aspecte este absolut necesar luarea n considerare a urmtoarelor aspecte: - Preteniile schiorului determinate la rndul lor de costul sejurului, de durata sejurului i de dorinele nelimitate ale turistului de a obine o satisfacere ct mai mare prin: a) un schiat confortabil i piste regulate pentru schiat b) schiat fr constrngeri pe piste omogene cu schiori de nivel asemntor c) schiat n deplina securitate pe piste bine organizate i uor de schiat d) schiat la soare, muli turiti pretinznd bronzarea - Luarea n calcul a persoanelor care nu practica schiul, scop n care trebuie organizat: a) itinerarii pentru plimbare i drumeie - 28 -

b) cadru rural atractiv c) realizarea unor contracte culturale d) activiti sportive n afara schiului e) diferite forme de divertisment ct i activiti pentru ntreinerea sntii i a formei fizice f) asigurarea unui nivel ridicat al calitii tuturor serviciilor turistice 2. Principiul asigurrii calitii factorilor naturali Pentru asigurarea calitii factorilor naturali trebuie ndeplinite unele condiii de ordin: 1) climateric, care presupun prezena zpezii, 120 zile/an, lipsa vntului, a ceii, a avalanelor i soare ct mai mult timp; 2) morfologic, care se refer la capacitatea muntelui de a avea ct mai multe prtii de schi cu o legtura coerent ntre ele; 3) geologic, care presupun absena riscului de remodelare a spaiului pentru schiat; 3. Principiul amenajrii optime a prtiilor Schiul este exploatabil din punct de vedere comercial pe prtii cu o panta medie cuprinsa ntre 10 i 45 . Majoritatea schiorilor prefera pantele sub 30 pe cnd nceptorii prefera pantele sub 15. De aceea, reeaua de prtii trebuie sa fie variat pentru a se separa de schiori cu nivelul de pregtire diferita. Acest lucru reduce riscurile de accidente i creeaz satisfacii la ct mai muli turiti. 4. Principiul urbanizrii n toate situaiile amenajrii staiunile turistice montane, locul amenajrii, dicteaz att opiunile ct i modelele de urbanizare. Pentru aceasta cauza totdeauna se au n vedere: a) configuraia domeniului schiabil b) mrimea domeniului schiabil amenajat sau potenial c) configuraia sitului, a locului de unde se organizeaz prtiile; situl trebuie sa fie cu o configuraie ct mai extinsa i o orientare ct mai deschisa d) calitatea sitului care este data de modul de expunere a prtiilor de gradul de urbanizare a unei staiunii, de capacitatea de mpdurire, toate aceste trebuie sa asigure: acces la prtie, circulaia uoara a schiorilor , dar i posibiliti de staionare, servicii urbane de calitate (cazare, alimentaie, agrement), deplasarea comoda a turitilor i legtura strnsa a turitilor cu domeniu schiabil. n acest context, cele mai importante principii de urbanizare se refera la: - 29 -

a) reducerea deplasrilor schiorului, dar i a pietonilor b) separarea funciilor (asigurarea circulaiei schiorilor, dar i a pietonilor i a vehiculelor c) posibiliti de expunere la soare d) crearea unui centru atractiv pentru distracii e) urbanizarea in potcoava- n general amplasarea prtiilor se face n jurul unitii de recepie, dar i a unitilor de comerciale i de servicii f) trebuie sa existe legturi flexibile ntre diferitele construcii din staiunea montan prin ridicarea unor galerii pietonale g) circulaia i staionarea mijloacelor de transport trebuie sa se fac prin spatele cldirilor de cazare, alimentaie, agrement Pe baza principiilor stabilite n luarea n considerare a serviciului pentru amenajarea turistic a muntelui, constituit din specialiti francezi, specialiti din tara noastr cunoscnd particularitile i specificul zonei montane pe baza urmtoarelor principii: a) asigurarea accesibilitii n staiunile montane n cele mai moderne mijloace de transport b) amenajarea domeniului schiabil dar i crearea condiiilor optime pentru practicarea altor sporturi de iarna c) crearea mijloacelor de transport pe cablu att pentru acces agrement, ct i pentru acces efectiv la prtia de schi d) dimensionarea, structurarea i amplasarea dotrilor pentru serviciile de baza (cazare, alimentaie, agrement) n funcie de caracteristicile domeniului schiabil i de transport e) conjugarea optima a activitilor turistice pentru sporturile de iarna cu amenajrile de agrement f) implicarea statului ca autoritate i coordonator garant de credite pentru realizarea ofertelor de prestigiu (concursuri internaionale, festivaluri, etc.)

2.6. Amenajarea domeniului schiabil i crearea mijloacelor de transport pe cablu

Este coordonat strategic i trebuie apreciata ca avnd prioritate absoluta n amenajarea turismului montan deoarece prtiile i telefericele reprezint esena ofertei de iarna, iar realizarea lor trebuie totdeauna sa precead finalizarea celorlalte echipamente (de cazare, agrement, alimentaie). n funcie de aceste coordonate i pe baza unor norme i indici de corelaie vor fi

- 30 -

dimensionate, amplasate i structurate, toate elementele funcionale ale unei staiuni montane n condiiile respectrii urmtoarelor cerine: 1. ncadrarea prtiilor de schi n normele tehnice n normele tehnice internaionale elaborate cu federaia internaionala a schiorilor 2. asigurarea unor prtii i a unor raporturi ideala ntre structura prtiilor (ca grad de dificultate i structura cererii). Se apreciaz ca trebuie sa predomine prtiile foarte uoare, uoare i medii deoarece practica a demonstrate ca structura turitilor sosii iarna ntr-o staiune montan se prezint astfel: neschiori 20%, schiori de plimbare 5%, schiori de scoli de schi 15%, schiori alpini 60%. 3. amenajarea i extinderea suprafeelor pentru practicarea schiului de fond i al celui de plimbare care are tot mai muli adepi 4. orientarea spre Nord a prtiilor de schi este absolut obligatorie la altitudinea de 16001800m

2.7. Factorii de succes a unei staiuni montane


Succesul unei staiuni montane va fi dat de componentele principale al produsului turistic coninut n amenajarea zonei montane. Acestea sunt: domeniul schiabil i dotrile aferente, serviciul de cazare i de alimentaie, serviciile suplimentare i protecia mediului. Dup prerea specialitilor cele 4 componente ale produsului turistic constituie n fapt factorii de marketing specifici staiunii montane care trebuie sa tina seama de tendinele manifestate de cererea turistica. Factorii de marketing specific staiunii montane sunt urmtorii: 1. lungimea i calitatea prtiilor de schi 2. indicatorul metri/ prtie/loc de cazare 3. numrul i calitatea tehnica a mijloacelor de transport pe cablu corelate cu capacitatea de cazare 4. structura i diversitatea amenajrilor pentru practicarea sporturilor de iarna (prtii pentru schi, sniu, bob, trambuline pentru srituri, prtii pentru schi fond i patinoar) 5. structura i diversitatea amenajrilor pentru sportul de vara (tenis, baschet, volei, nataie, echitaie, tirul cu arcul, minigolf) 6. volumul i gradul de confort al capacitailor de cazare 7. originalitatea ofertei produselor i serviciilor turistice precum i calitatea lor Toi aceti factori se constituie concret n elementele care confer atractivitatea staiunii montane. Evaluarea atractivitii unei staiuni montane se poate face tot pe baza diferitelor modele respectndu-se obligatoriu urmtoarele etape: - 31 -

a) selectarea factorilor de marketing ai staiunii b) stabilirea importantei relative a fiecrui factor prin acordarea unei note de la 1 la 10 c) determinarea nivelului calitativ al fiecrui factor i apoi cuantificarea (mrimea) acestuia d) nsumarea contribuiilor fiecrui factor cu nivelul sau calitativ e) nsumarea contribuiilor tuturor factorilor de marketing care trebuie sa dea o valoare sub 500 puncte Atractivitatea maxima se apropie de 500 puncte. n practic, atractivitatea unei staiuni montane depinde pe lng elementele de atracie naturala i de echipamentele pe care le ofer i animaia ce asigura turitilor participani la sejururile montane. n principal zonele montane amenajate sunt considerate cele care mbina o buna accesibilitate pentru turitii cu o puternica atractivitate a elementelor naturale de atracie precum i a elementelor de cazare, alimentaie, agrement.

2.8. Protejarea mediului n staiunea montan. Statul i protecia mediului


Mediul, din punct de vedere al calitii lui reprezint condiia fundamentala a desfurrii eficiente a activitii de turism. De aceea, i dezvoltarea turismului montan reclama n permanenta protejarea i conservarea resurselor naturale i antropice a integritii mediului ambiant neles n toata complexitatea sa. n zona montan din tara noastr probleme legate de degradarea mediului apar cu deosebire n zonele cu circulaie intense astfel c pe Valea Prahovei, dar i n zona munilor Ceahlu, Rodnei, Parng, Ciuca putem uor remarca unele din consecinele lipsei proteciei patrimoniului natural ca: a) fenomene vizibile de eroziune n zonele nalte ale platformelor montane datorate pistelor de acces ctre prtiile de schi, instalaiilor mecanice de urcat (transporturi pe cablu ), punatului intens, etc. b) degradarea pdurilor prin defriri necontrolate c) degradri ale peisajului natural datorate exploatrilor economice (miniere, roci de construcii, lucrri forestiere) d) prezenta resturilor menajere lsate de turiti e) multitudinea vetrelor de foc pe vai sau zone deluroase f) tieri neraionale de brazi i ali copaci

- 32 -

g) ntreinerea necorespunztoare a potecilor i traseelor turistice, fenomen cu aspecte directe asupra mediului nconjurtor h) lipsa de control asupra bunei desfurri a activitilor turistice i asupra normelor de protecie a mediului i) lipsa unei educaii i culturi pentru turismul montan mai ales n rndul tineretului

2.9 Rolul statului n protecia mediului


Statul nu a fost indiferent la necesitatea proteciei mediului motiv pentru care n anul 1995 emite legea proteciei mediului nr. 137 prin care definete cadrul general al conservrii naturii pe baza principiilor i elementelor strategice n scopul asigurrii unei dezvoltri durabile. Astfel, n articolul 3 al acestei legi sunt impuse urmtoarele principii: 1. precauie n luarea deciziilor 2. prevenirea riscurilor ecologice i a producerii daunelor 3. conservarea biodiversitii i a ecosistemelor specifice mediului natural 4. cel ce polueaz, pltete 5. nlturarea cu prioritate a poluanilor care pericliteaz direct i grav sntatea oamenilor 6. crearea sistemului naional de monitorizare a mediului 7. utilizarea durabila a resurselor naturale 8. meninerea i ameliorarea calitii mediului prin reconstrucia zonelor deteriorate 9. crearea unui cadru de participare a organizaiilor neguvernamentale dar i a populaiei la elaborarea i aplicarea deciziilor 10. dezvoltarea colaborrii internaionale pentru asigurarea calitii mediului n acest fel, prin lege, statul roman recunoate tuturor cetenilor dreptul la un mediu sntos, iar obligaia expresa de a proteja mediul revine autoritilor administrative centrale (ministerul apelor i pdurilor), uniti administrative locale i tuturor persoanelor fizice i juridice. Protejarea patrimoniului turistic e influenata n mare msura de contiina ecologica a populaiei, de respectul acesteia pentru natura, pentru locuri istorice pentru monumente de arta, pentru arhitectura, toate create de-a lungul timpului. S-a putut constata ca educarea turitilor este necesara nu numai pentru protejarea naturii ci i pentru sigurana lor deoarece n muni necunoaterea unor reguli sau a unor poteniale pericole poate avea urmri grave. De aceea n tara noastr preocupri de declarare ale unor zone protejate au existat nc de la nceputul secolului XX, iar n prezent exista 586 de obiective i arii protejate adic 4.8% din teritoriul tarii,

- 33 -

iar cele mai multe situate n zona montan, dintre acestea un interes aparte l dein parcurile naionale care conform statisticilor sunt n numr de 12 Dei au fost declarate ca atare, aceste zone protejate nu funcioneaz n prezent, iar activitatea turistic n interiorul lor nu se desfoar dup nite principii ecologice bine precizate. Turismul montan dispune de largi posibiliti de dezvoltare printr -o valorificare superioara a potenialelor zone carpatice prin amenajarea unor masive montane nc neexploatate dar i printr-o consolidare i mbuntire a ntregii oferte turistice montane la care trebuie adugata activitate susinuta de promovare i de satisfacere nalta a cerinelor turitilor pentru turismul montan.

- 34 -

CAPITOLUL 3. POTENIALUL TURISTIC AL STAIUNII SINAIA I MPREJURIMI

3.1. Potentialul turistic natural


Potentialul turistic natural este alcatuit din totalitatea resurselor turistice puse la dispozitie de cadrul natural al unui spatiu: unitati, tipuri si forme de relief, tipuri si subtipuri climatice, ape de suprafata si subterane, etaje de vegetatie sau asociatii vegetale care prin valoarea si atractivitatea lor justifica deplasari de populatie pentru vizitare si care conduc la amenajari de ordin turistic. Rolul predominant in determinarea valorii potentialului turistic a acestui teritoriu si a dezvoltarii industriei turistice, revine componentelor cadrului natural. 3.1.1. Relieful suport natural al desfasurarii activitatilor turistice Relieful reprezinta elementul major in structura potentialului turistic al acestui teritoriu, el fiind suportul material al desfasurarii activitatilor turistice. Desfasurarea treptelor hipsometrice si energia de relief (adancimea fragmentarii) care impun etajarea tuturor elementelor naturale, fragmentarea orizontala care impune varietate (si deasemenea o perceptie mai corecta a masivitatii reliefului) si geodeclivitatea, constituie repere de prim ordin in evaluarea peisajului. Altitudinea minima (660m) din cadrul bazinului montan al Prahovei este inregistrata la iesirea raului Prahova din spatiul montan, in arealul localitatii Posada. Altitudinea maxima se inregistreaza in Vf. Omu (2507m) din Muntii Bucegi. Diferenta de nivel intre altitudinea maxima si cea minima este de 1847m. Altitudinea medie in bazinul montan al Prahovei este de 1285m. In muntii Bucegi altitudinea minima este (760m) inregistrata la confluenta raurilor Izvorul Dorului si Prahova. In muntii Baiu si Gurguiatu altitudinea minima coincide cu cea minima a bazinului montan al Prahovei(660m). Altitudinea maxima in Muntii Bucegi coincide cu cea a bazinului montan al Prahovei (2507m), iar in Muntii Baiu altitudinea maxima -1923m- este atinsa in Vf. Neamtului. Ponderea cea mai mare in cadrul bazinului montan al prahovei (28.6%) o inregistreaza treapta de altitudine cuprinsa intre 1000 si 1200m. Pe al doilea loc(26.3%) se situeaza treapta de altitudine cuprinsa intre 1200 si 1400m.

- 35 -

Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul remarcam: Vanturisul (1942 m), Furnica (2103 m), Piatra Arsa (2044 m), Jepii Mari (2071 m), Jepii Mici 2173m (fig nr.7), Omu (2507m), Varful cu Dor 2030m (fig nr.7). Desfasurarea teritoriului cercetat pe o diferenta de nivel de 1847m duce la etajarea conditiilor climatice, iar legat de aceasta la modificarea conditiilor de modelare si la etajarea invelisului de sol si vegetatie.

Fig nr 3.1: Jepii Mici Sinaia

Fig nr 3.2: Vedere spre Varful cu Dor -

Culoarul Prahovei, definit de treapta hipsometrica de aproximativ 1000m puternic fragmentata se evidentiaza prin aspecte morfografice variate, rezultat al eroziunii diferentiate ce s-a manifestat in permanenta, la contactul dintre stratele de Sinaia si Comarnic, respectiv conglomeratele, gresiile si calcarele Bucegilor, in contextul unei tectonici si neotectonici active (de aici si caracterul tectono-eroziv al bazinetelor ce se individualizeaza aici). Sectorul Busteni-Sinaia este cel mai larg sector din valea superioara a Prahovei, identificat printr-un bazinet depresionar intre Busteni si Sinaia (in aval de confluenta Vaii cerbului cu Prahova), lung de 10 km si lat de 2-3 km. Mica depresiune este rezultatul eroziunii diferentile exercitate de Prahova si numerosii afluenti la contactul stratelor de Comarnic (mai friabile) cu stratele de Sinaia, conglomeratele de Bucegi si calcarele de la poalele Bucegilor. Sectorul sudic desfasurat intre confluenta Prahovei cu paraul Valea lui Bogdan si iesirea din munte, apartine defileului Sinaia-Posada ce leaga cursul suspendat al Prahovei (intre Predeal si Sinaia) cu valea din Subcarpati (prin rupturi de panta in talvegul alcatuit din stratele de Sinaia puternic tectonizate). Latimea vaii se restrange de la aproximativ 800-900m la Izvor (Sinaia) la cateva zeci de metri in cheile ce despart Muntele Doamnele din Baiu de Muntele Giuguiatu. Profilul este complex aparand un nivel de vai imbucate, largi in partea superioara (unde se reconstituie prin resturile de umeri pastrati) si foarte ingust in V in partea inferioara.

- 36 -

Bucegii (fig nr.8) ating in vest inaltimi de peste 2000-2500 m, cu abrupturi impresionante pe margini si cu un vast platou de altitudine, cunoscut sub denumirea de Platoul Bucegilor. In est, Muntii Grabova (Baiului) prezinta o culme orientata nord-sud, lunga de peste 30 km si cu inaltimi de 1700-1900m.

Fig nr 3.3: Harta Muntii Bucegi - versantul estic Muntii Bucegi, avand forma unei imense potcoave, sunt alcatuiti din roci foarte variate. Cele mai caracteristice sunt conglomeratele sedimento-detritice, alcatuite din fragmente rontunjite si minerale, cimentate intre ele prin silice, calcit, argila, marna, etc. Acestea se sprijina, in vest, pe sisturile cristaline ale Muntilor Leaota si pe calcare jurasice, iar in est, pe formatiunile cretacice inferioare de flis sistos-grezos. Particularitatile conglomeratelor au facut ca ele sa reprezinte un tip aparte, cunoscut, in literatura de specialitate, sub denumirea de conglomarate de Bucegi, constituite din fragmente mai mari sau mai mici (uneori depasind cativa metri cubi), rotunjite, de calcare galbui, gresii, sisturi cristaline etc. Unele stanci, precum Mecetul Turcesc, Sfanta Ana (aflata in apropierea urcusului catre Hotelul Alpin Cota 1400 m), Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar, aparute sub aceasta forma datorita eroziunii. Alte stanci au forme ciudate si inaltimi intre 5-15m, cum sunt Babele, Sfinxul, Masa Ciobanului s.a.

- 37 -

Celalalt masiv muntos, Garbova (fig nr.9), este constituit in principal din strate de Sinaia (gresii, marne, marno-calcare), cutate si dispuse alternativ, intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice, reprezentate de un complex grezos-marnos, de tip flis, constituit la baza din roci pelitice sisturi marnoase si argiloase, marne, calcare marnoase rossi sau cenusii-verzui. Peste ele se afla gresii si calcare grezoase (pana la 55% din totalitatea rocilor constitutive), iar in partea superioara, sunt brecii cu sisturi cristaline, microbrecii calcaroase, conglomerate tillitice. Culmea principala a masivului Garbova poate fi impartita in trei sectoare: Culmea Neamtului, pe directia nord-sud, cuprinde varfurile Clabucetul Mare-1466 m, Tigaile-1699 m, Turcu-1833 m, Paltinu1900 m, Neamtu-19232 m, stevia-1907 m si Rusu-1902 m. Sectorul central este cuprins intre varfurile Rusu si Cazacu; aici culmea ia o directie est-vest, cu altitudini intre 1500-1600 m. Culmea Baiu, orientata spre sud, cuprinde Varful Cazacu-1753, Zamora-1519 m, Baiu Mare1895 m, Draganu-1776 m, Vornicul-1627 m, Gagu Mare-1660 m, Piscul Cainelui-1527 m. Partea sudica a arealului se sprijina pe Muntele Gurguiatu-1339 m, complet impadurit, constitutia sa geologica fiind aceiasi cu aceea a Masivului Baiu. In acest munte, Prahova a format Cheile Orasii.

Fig nr. 3.4: Harta Muntii Baiului Garbova, versantul vestic. In spatiul dintre Busteni si Sinaia, pe o lungime de circa 10 km si o latime de 2-3 km, Valea Prahovei se largeste, formand depresiunea intramontana Sinaia. Aceasta s-a constituit ca - 38 -

urmare a actiunii de eroziune a raului Prahova si a afluentilor sai asupra flisului grezos (mai putin dur), prins intre stratele de Sinaia, la est, si conglomeratele de Bucegi, la vest. Toate aceste caracteristici ale reliefului joaca rolul principal in desfasurarea activitatilor turistice.

3.1.2. Potentialul climato-turistic Clima sectorului Vaii Prahovei cuprins intre localitatile Posada si Poiana Tapului este influentata de pozitia acestuia in cadrul culoarului prahovean, care face ca aici sa se inregistreze o foarte slaba intensitate a curentilor de aer. Iernile sunt lipsite de geruri prea aspre, lunile de vara sunt racoroase, toamnele, lungi si senine, primaverile, relativ blande, toate acestea contribuind ca Sinaia, principala statiune turistica din acest sector, sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste hotare. In Muntii Bucegi, clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului, dandu-si concursul din plin la constitiurea unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele, Sfinxul, Ciupercile). Vantul, asociat cu apa precipitatiilor, a actionat necontenit asupra rocilor, modelandu-le si transformandu-le, mai repede sau mai incet, prin procesele de deflatie si eroziune. Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi, stancile culmilor Gutan, tiganesti, Bucsoiu, Caraiman, Costila, Furnica avand numeroase fete slefuite de vant. Temperatura medie anuala, inregistrata la Statia meteorologica ce functioneaza la Sinaia, din 1888, este de 6,1C, cu medii lunare cuprinse intre -3,9C in ianuarie, -3,1C in februarie si 15,7C in iulie. Cele mai ridicate medii lunare au oscilat, in ultimii 100 de ani, intre 1,2C, in ianuarie 1936, si 18,8C in iulie 1936, iar cele mai mici intre -10,3C in ianuarie 1913 si 12,7C in august 1940. Cele mai ridicate medii anuale au fost de 7C in 1923 si 1934, iar cele mai mici de 4,6C in 1933. Maxima termica absoluta a atins 32C in zilele de 10 si 20 august 1945 si 17 august 1952. Precipitatiile medii anuale insumeaza peste 800 mm, cu mediile lunare cele mai mari in iunie (126 mm) si iulie (106 mm) si cele mai mici, sub forma de zapada, in februarie (37 mm) si ianuarie (38 mm). In general, primaverile sunt bogate in precipitatii. Repartiia acestora pe luni este destul de neuniforma. Cele mai mari cantitati anuale au fost de 1300 mm, in anul 1972 si de 1246 mm in anul 1941, iar cele mai mici de 434 mm in 1932. Maximele in 24 de ore au fost inregistrate in septembrie si iunie 1941 cand, numai intr-o zi, au cazut 115,8 mm si respectiv 114,7 mm. Sinaia inregistreaza, in medie, 27 zile cu ninsoare pe an (6,2 in ianuarie, 5,6 in februarie, 5 in martie, 4,1 in decembrie). Prima ninsoare cade in jur de 11 noiembrie, iar ultima, in jurul datei

- 39 -

de 18 aprilie. Durata intervalului in care exista strat de zapada insumeaza, anual, 124 de zile; primul strat de zapada se formeaza in jur de 26 noiembrie, iar ultimul in jur de 30 martie. Unul din principalele aspecte climatice care atrage fluxurile de turisti este climatul subalpin ionic, stimulant, cu o actiune specifica, pe fondul unei presiuni atmosferice scazute. Lipsa vanturilor puternice, a variatiilor mari de temperatura, la care se adauga aeroionizarea puternica, determinata de versantii padurosi din jurul statiunii, constituie factori de mare insemnatate, in tratamentul unor afectiuni.

3.1.3. Potentialul turistic al apelor Apa, privita ca resursa turistica, ca element al spatiului geografic definit printr-o mare atractivitate, ocupa un loc prioritar in turism, impunandu-se prin multiplele sale forme de organizare: ape subterane, izvoare, retele hidrografice, cascade; prin calitatea sa si, nu in ultimul rand, prin continutul extrem de variat in saruri. Principalul curs de apa care strabate sectorul vizat, de la nord la sud, este raul Prahova (fig nr.10), ale carui izvoare se gasesc la Predeal.

Fig nr. 3.5 Raul Prahova in cadrul localitatii Poiana Tapului Intre localitatile Busteni si Sinaia (inclusiv pe teritoriul localitatii Poiana Tapului), Prahova culege in albia sa mai multe paraie, unele venind dinspre Bucegi : Valea Cerbului, Valea Alba, Valea Jepior, Valea Urlatoarea cu cascada Urlatoarea (fig nr.11), Valea Babei, Valea Plesului, Valea Casariei, Valea Iancului, Valea Zgarbura, Valea Izvorul Dorului, Valea Larga. Pana la altitudinea de 1200 m, aceste paraie sunt intermitente, dupa care devin permanente, cu un debit ce oscileaza in functie de precipitatii, iar profilul lor longitudinal prezinta numeroase rupturi de panta. Din Masivul Garbova coboara in Prahova paraiele: Valea Fetei, Zamora, Tipal, Tufa, Cumpatu, Valea Rea, Paraul Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan. In zona Sinaiei se afla o bogata retea de ape subterane, atat in partea de vest, cat si in cea estica. In partea de est, apele subterane se gasesc cantonate in structuri acvifere, roci poroase, - 40 -

permeabile (conglomerate de Bucegi). Acestea acumuleaza apa din precipitatii, dand nastere la numeroase izvoare, mai mari sau mai mici, ce formeaza torenti tumultosi; la randul lor, acestia, uniti, formeaza paraiele ce se lupta necontenit cu stanca muntelui. In partea vestica a localitatii, apele subterane, aflate in rocile marno-calcaroase, puternic fisurate, circula sub forma unor suvoaie ascunse, facandu-si aparitia la suprafata prin izvoare ce pot fi intalnite la poalele Garbovei si care dau nastere mai multor torenti sau piraie: Cumpatu, Valea Rea, Valea Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan. Debitul Prahovei ajunge, dupa colectarea paraielor Tufa, Cumpatu, Valea Rea, Valea Cainelui, Peles, Casaria, Valea Iancului, Zgarbura si Izvorul Dorului, care se varsa in perimetrul statiunii Sinaia, la valoarea de 5,13 m/s in timp ce la Azuga avea valoarea de 0,59 m/s. Este un debit relativ constant, el marindu-se numai cand cad ploi abundente sau cand zapezile se topesc brusc, de obicei toamna si primavera. Iarna, datorita zapezii si inghetului de lunga durata, regimul de scurgere a paraielor mentionate este diminuat in buna masura, la acestea adauganduse si o slaba alimentare din izvoare. Vara, in schimb, alaturi de Prahova, paraiele care impanzesc teritoriul acestui sector dau zonei un plus de frumusete, imbie la popasuri sau excursii pe malurile lor, intregind natura locurilor cu susurul lor specific apelor de munte. In ceea ce priveste apele minerale din Sinaia, valorificarea lor va contribui la cresterea interesului pentru efectuarea tratamentelor profilactice. In localitate exista deja cateva izvoare de ape minerale, insuficient valorificate pana in prezent. Unele au fost folosite si se mai folosesc in mod empiric, de catre localnici si vilegiaturisti. In diferite lucrari sunt citate urmatoarele surse de izvoare minerale din acesta zona: Valea Cainelui, Valea Rea, Valea Seaca, Valea Neagra. Cea mai la indemana este sursa de la Valea Cainelui. Apa de aici este adusa pe conducta pana aproape de gradinita de copii. Apele minerale de aici izvorasc din Muntele Gagu, avand, pe alocuri, un regim torential; in anul 1928 au intrat in atentia Institutului de Balenologie din Bucuresti. In acelasi an, exploatarea lor a fost concesionata unei societati aflate sub patronajul Eforiei Spitalelor Civile si Bancii Romanesti. In anul 1939, Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a trecut la captarea izvorului din Valea Cainelui, a construit ziduri de sprijin puternice si contraforturi, din piatra, in jurul gurilor de scurgere a puternicelor jeturi de apa. Prin studii de specialitate s-a demostrat ca aceste ape sunt indicate in cura de diureza, in litiaza renala cu albuminuri usoare. Apa minerala de la Sinaia a dat rezultate bune in cazul pacientilor hepatici, cu litiaza sau calculoza de tip cronic.Inca inainte de 1940 s-a evidentiat, prin cercetari, ca apa din Valea Cainelui este oligominerala, slab sulfuroasa, similara cu cea a izvoarelor Aix-les-Bains si Evian.

- 41 -

3.1.4. Potentialul turistic bio-pedo-geografic si al ariilor protejate Invelisul vegetal si rolul sau in dezvoltarea turismului este puternic influentat de conditiile morfologice si climatic, de particularitatile pedologice, geologice si morfometrice. Solurile asigura, in mod indirect, vegetatia care, este un factor major in realizarea peisajelor, atractii turistice improtante. Pe sectorul Posada Poiana Tapului, corespunzator versantului estic al Bucegilor (800 1650 m alt.), in zona etajului mijlociu al padurilor de amestec (brad, molid, fag), se gasesc soluri brune de paduri si soluri argilo-iluvialeComponentele invelisului biogeografic fauna, flora joaca un rol deosebit in diversificarea potentialului turistic natural si contribuie la sustinerea fenomenului turistic, generand anumite forme de turism. Sub aspectul vegetatiei, acest sector al vaii Prahovei prezinta o bogata varietate, aflandu-se in concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. In etajele montan inferior si montan mijlociu, se intalnesc mai frecvent fagul (Fagus sylvatica), bradul (Abies alba) si molidul (Picea abies), la care se mai adauga laricea (Larix decidua) (fig nr.12), paltinul (Acer pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus glabra), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul tremurator (Populus tremula), mesteacanul (Betula Werrucosa). Etajului montan-superior ii sunt caracteristice numai molidisurile pure (Picea abies), prezente, la peste 1500 m altitudine, in Valea lui Carp, Valea Pelesului, Valea Izvorului, etc. Etajul subalpin cuprinde laricea si molidul, sub forma de palcuri. Tot aici mai apar jneapanul (Pinus mugor) si arinul de munte (Alnus viridis) Padurea se constituie ca ecosistem natural dominant in cadrul invelisului vegetal (fig nr.13), functionalitatile ei fiind numeroase (tabel nr.1) si cu o importanta majora pentru turism. Rol Functie sanitara Functie recreativa si de agrement Tip functional Moderator climatic Igienic

Cinegetic Piscicol Turistic Cadru pentru campare, sport Agrement Functie estetica Peisagistic Cadru peisagistic pentru alte obiective Tabel nr.3.1: Clasificarea padurilor de interes social-recreativ dupa functii. Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor, care se remarca printr-un covor vegetal adaptat la vant, uscaciune si temperaturi mai scazute. In aceasta zona intalnim pernisele de iarba rosioara (Silene acaulis) si tufisurile de ochiul gainii (Primula - 42 -

minima). De asemenea, parusca (Festuca supina), paiusul rosu (Festuca rubra), etc. In etajul montan intalnim rar alunul (Corylus avellana), liliacul salbatic (Syringa vulgaris); acestea din urma numai pe stancile Sfanta Ana si in Poiana Caprei, din padurea de pe Piatra Arsa. Dintre plantele ierboase, cele mai frecvente sunt: captalanul (Petrasites hybridus), feriga (Dryopteris filix-mas), fragul (Fragaria vesca), ghiocelul (Galanthunus nivalis), pedicuta (Lycopodium clavatum), pelinul (Artemisia petrosa), podbalul (Tusilago farfara), sovarful (Origanum vulgare), sunatoarea (Hypericum am perforatum), trei frati patati (Viola tricolor), zburatoarea (Epilobium angustifolium), s.a. Fauna din acest areal se impune prin varietate, din punct de vedere turistic prezentand importanta prin valoarea sa estetica, recreativ-cinegetica si stiintifica. Vanatul intens si practicarea masiva a drumetiilor, mai ales in ultima suta de ani, patrunderea in munti a mijloacelor de transport mecanizate au determinat o rarire evident a animalelor salbatice din acest areal, cu exceptia ursului, pripasit pe aici in ultimii ani de prin alte parti. In conditiile aratate, animalele salbatice si-au cautat refugiul in locuri mai ferite din preajma Sinaiei. Dintre ele amintim cateva de interes cinegetic: cerbul (Cervus elaphus), ursul (Ursus arctos), caprioara (Capreolus- capreolus), capra neagra (Rupicapra-rupricapa) (fig nr.15), mistretul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes-vulpes), rasul (Felix lynx). Acestora li se adauga veverita (Sciurus vulgaris), iepurele (Lepus) si diferiti soareci de padure (Mus musculus). In apele cristaline din zona, pastravul (Salmo trutta fario) isi are un mediu prielnic de viata. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla (Turdus merla), gaita (Garrulus glandarius), pupaza (Upupa epops), cotofana (Pica pica), ciuful de padure (Asio otus), vulturul plesuv (Gyps fluvus fluvus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), gaina salbatica sau gainusa (Gallinula), privighetoarea (Luscinia megarhines), cucul (Cuculus canorus), cinteza (Fringila coeleles) etc.

Fig nr. 3.6: Ursul specie a faunei din Muntii Bucegi.

- 43 -

Fig nr.3.6: Capra Neagra specie ocrotiaa in Muntii Bucegi. Un alt aspect al cadrului natural apreciat de turisti il reprezinta peisajele care sunt un atu pentru aceasta zona datorita formelor de relief intalnite si vegetatiei specifice (fig nr.16). Pentru admirarea acestora exista puncte de belvedere la care se poate ajunge cu autoturismele sau prin intermediul transportului pe cablu - telecabina, telegondola- (ex: Cota 1400), sau la care accesul este posibil doar pe carari. De asemenea varfurile principale ale muntilor ofera privelisti panoramice asupra zonelor inconjuratoare.

Fig nr.3.7: Vedere panoramica asupra localitatii Sinaia Rezervatii naturale, monumente ale naturii. In perimetrul acestui sector al vaii Prahovei, in Bucegi si la poalele Garbovei se gasesc mai multe rezervatii naturale si monumente ale naturii. Dincolo de importanta lor ca resurse naturale de biodiversitate si peisaj, ele presupun conditii stricte de monitorizare a circulatiei turistice si de realizare a unor amenajari turistice adecvate din punct de vedere ambiental si estetic, care sa conduca la dezvoltarea unor forme variate de turism (odihna, recreere, ecologic, stiintific, alpinism) cu reale beneficii asupra comunitatii locale. Pe malul stang al Prahovei, in cartierul Cumpatul, se afla Rezervatia Arinisul, cu o suprafata de 1.4 ha. Aici este pus sub ocrotire, in special, arinul alb (Alunus iucana). Cercetarile efectuate, intre 1954 ssi 1955 au dus la identificarea a 173 de specii, care apartin unui numar de

- 44 -

42 de familii, predominand speciile lemnoase. Alaturi de arin este prezenta si rachita rosie (Salix purpurea). Cea mai extinsa si cea mai importanta rezervatie se gaseste in spatiul muntilor Bucegi. Asa-numita Rezervatie principala din Bucegi dateaza din anul 1935 si are o suprafata de aproximativ 6680 ha (fig nr.17); se infatiseaza ca o potcoava uriasa si se intinde de-a lungul versantilor estici, nordici si vestici ai masivului muntos, de la Sinaia ti pana la Saua Strunga, cuprinzand cunoscutele abrupturi ale Caraimanului, Jepilor si Costilei. Limita inferioara a Rezervatiei (pe versantul prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000-1100 m altitudine, iar cea superioara la 2505 m in Varful Omul.

Fig nr.3.8: Muntii Bucegi parte din Rezervatia Bucegi. Pe versantul sudic al Caraimanului si pe Valea Jepilor exista o Zona stiintifica de protective absoluta. Peisajul ei morfologic cuprinde abrupturi spectaculoase, poduri interfluviale vaste, custuri, circuri si vai glaciare, chei si alte forme carstice, percum si numeroase forme de relief fluviatile (rezultate prin actiunea apelor curgatoare) etc. Din punct de vedere al vegetatiei, Rezervatia Bucegi include trei etaje: etajul montan superior, etajul subalpin si etajul alpin inferior. In cadrul fiecaruia dintre etaje sunt prezente asociatii vegetale sau exemplare aparte in ansamblul florei montane romanesti. In etajul montan superior, pe versantul prahovean al masivului, trebuie remarcata existenta asociatiei Fagetum dacicum abielosum, adica faget cu brad, specifica in Carpatii Orientali si Meridionali (pana la Valea Oltului). Cu totul remarcabil este arboretul secular de brad de la Sinaia (zona Peles), unde exista arbori monumentali cu o inaltime de pana la 50m si cu diameter considerabile. Tot in acest etaj se remarca prezenta unei specii cu o raspandire sporadica in Carpati, si anume Tisa (Taxus baccata), prezenta pe stancile de la Sfanta Ana, pe Valea Peletului, pe stancile de sub Poiana - 45 -

Stanii si in alte locuri. O alta varianta este salba moale (Evonymus latifolia), care se afla numai in cuprinsul acestei rezervatii, in apropierea stancilor de la Sfanta Ana, Jepii Mari si pe Valea Urlatoarea Mica. De altfel, pozitia adapostita si prezenta calcarelor au favorizat, in zona stancilor Sfanta Ana, mentinerea unor elemente termofile mai rare: liliacul (Syringa vulgaris), iedera alba (Daphne blagayana) etc. In etajul subalpine se constata prezenta unor arborete remarcabile: arboretul de larice de pe braul Muntelui Furnica, arboretul de larice (Larix decidua) cu zambru (Pinus cembra) de pe Barna Mare a Jepilor (1750 m alt.), arboretele de larice de pe versantii nordici ai Jepilor Mici si Costilei. In cadrul etajului alpin inferior sunt ocrotite jnepenisurile de pe platoul muntilor Piatra Arsa, Jepii Mari si Jepii Mici. Rezervatia Pestera are o suprafata de 225 ha si include zona forestiera de pe muntii Cocora si Batrana, Pestera Ialomitei, Cheile Pesterii si Ursilor, Valea Horoabei. Aici sunt ocrotite atat formele caracteristice, specific acestei parti a Bucegilor, cat si molidisuri, tufarisuri de jenapan, palcuri de larice si zambru. Chiar langa Cabana Pestera, la 1590 m altitudine, se afla faneata alpina Poiana Crucii, unde se intalnesc specii ca paiusul rosu si ghintura galbena. La poalele Muntelui Laptici se afla o alta mica rezervatie Turbaria Laptici (fig nr.18). Accesul la aceasta rezervatie se face utilizand drumul forestier care insoteste Izvorul Ialomitei catre sud. Din drumul respectiv se desprinde o poteca ce duce catre o alta importanta rezervatie din Bazinul Ialomitei, si anume Rezervatia Zanoaga. Pe branele si grohotisurile de la poalele versantului sudic (calcaros) al Muntelui Zanoaga sunt adapostite plante termofile sudeuropene, sud-mediteraneene sau balcanice, care reprezinta raritati in flora tarii: Secele montanum (Iris dacica), Athamantha hungarica, Lonicera coerulea etc.

Fig nr.3.9: Turbaria Laptici -rezervatie naturala. Rezervatia Babele include atat interesante forme de relief (Babele, Sfinxul), cat ti asociatii vegetale alpine cu argintica, iarba rosie, micsunea de munte, etc. Pe cel mai inalt varf din Bucegi, Omul, la peste 2500 m altitudine, sunt ocrotite asociatiile de tundra alpine, cu o specie endemica pentru Meridionali Poa contracta.

- 46 -

In ansamblul masivului Bucegi, in special, in rezervatii, sunt ocrotite animale cum ar fi: capra neagra, rasul, vulturul plesuv sur, cocosul de munte, etc. Stancile din Poiana Stanei. Stancile 'Franz Joseph' sunt situate linga cabana Poiana Stanii. Acestea au fost amenajate in timpul domniei familiei regale, cu trepte si cu balustrade, iar de pe terasa acestora se poate admira un segment intins din valea superioara a Prahovei. La stanci se poate ajunge din Poiana Stanii pe o poteca. Sunt considerate un punct de belvedere. Stanca 'Sfanta Ana' - la baza acesteia, se afla o mica poienita (fig nr.19). Peretele cuprindea odinioara icoane din care se mai pastreaza si astazi urme. Mica grota existenta acolo a constituit odinioara adapostul unui pustnic. Stanca se gaseste la intersectia dintre drumul spre Cota 1400 si drumul auto spre Poiana Stanii.

Fig nr.3.10: Stancile Sfanta Ana

3.2. Potentialul turistic antropic


Componenta antropica a potentialului turistic este reprezentata prin vestigii ale populatiei care a trait in acest areal, monumente si obiecte de arta laice sau religioase, muzee si colectii muzeale, elemente de etnografie si folclor de mare frumusete si originalitate, realizari actuale de prestigiu etc. Valea Prahovei detine un imens potential turistic antropic, ceea de demonstreaza evolutia si continuitatea vietii sociale, economice si culturale pe meleagurile prahovene.

- 47 -

3.2.1. Obiective turistice cultural-istorice si religioase CAZINOUL SINAIA Monumentala cladire a Cazinoului din Sinaia este si astazi unul dintre edificiile simbol ale orasului. Amplasat in partea Nordica a Parcului Dimitrie Ghica, ocupand o suprafata considerabila, intre Strada O.Goga (fosta 30 Decembrie) si Bd.Carol I (fost Carpati), prin stilul si amploarea constructiei sale, Cazinoul a atras de la inceput atentia vizitatorilor (fig nr.20). Arhitectura sa, spatioasele sali unde se practicau diferite jocuri de noroc (ruleta, baccara) prezinta si azi un mare interes. Imobilul constructie masiva din piatra dispune, in partea sa vestica, de o sala de spectacole de aproximativ 500 de locuri, cu parter si balcon, cu o scena spatioasa, dotata cu instalatiile necesare montarii unor spectacole de inalta tnuta artistica, fosa pentru orchestra si cabine pentru orchestra si cabine pentru actori. Din spatiosul foaier se intra in Marea Sala a Oglinzilor, in care se desfasurau jocurile de ruleta. In alta sala, sala semi-rotunda, dispusa spre nord, aveau loc jocurile de baccara si chemin-de-fer. Din Sala Mare a Oglinzilor se intra intr-o sala cu bar si restaurant pentru clientii Cazinoului. In alte spatii ale cladirii se intra direct din Parc, ele fiind folosite, initial, ca paavalii si ateliere. Trebuie precizat ca, desi, in principal, Cazinoul avea destinatia de local de lux pentru jocuri de noroc, in sala de festivitati se organizau spectacole, concerte, se proiectau filme. In acest sens trebuie remarcata prezenta marelui compozitor roman George Enescu, care a sustinut in repetate randuri concerte in sala Cazinoului. In anul 1914, Cazinoul a fost concesionat baronului Maraseille, care se ocupa de organizarea tuturor activitatilor specifice din cadrul acestuia. La data de 31 ianuarie 1948 s-a decis trecerea unor obiective, printre care si Cazinoul din Sinaia, din proprietatea Eforiei Spitalelor Civile in proprietatea statului. Cladirea Cazinoului a fost folosita catva timp, de Societatea de Cruce Rosie pentru indeplinirea unor scopuri umanitare. In anii urmatrori, dupa importante reparatii si adaptari, Cazinoul a devenit Casa de Cultura a Sindicatelor din Sinaia, inaugurata la 1 mai 1955. In anul 1978, localul a fost destinat unor servicii protocolare. In februarie 1990, imobilul a fost transmis Ministerului Culturii, iar dupa cateva zile, Ministerului Turismului. Ulterior,in 1995, Cazinoul a trecut in Administratia Protocolului de Stat. Cazinoul este folosit in prezent drept Centru International de Conferinte. Cladirea Cazinoului dispune de o sala de spectacole de peste 300 de locuri, sali de conferinte cu 40 si 80 de locuri, o sala de receptii, spatii pentru activitati de agrement s.a. MUZEUL CINEGETIC AL CARPAILOR POSADA Muzeul cinegetic al Carpatilor Posada este situat pe D.N.1 in cartierul Posada din localitatea Comarnic fiind obiectivul turistic principal din aceasta localitate (fig nr.21). - 48 -

Inaugurarea Muzeului de vanatoare din Posada in fostul castel Bibescu ca sectie a Muzeului National Peles, reinnoada, in anul 1999, firul traditiei muzeistice de factura vinatoreasca din Romania. Aici sunt expuse aproximativ 800 de trofee, arme, unelte si accesorii. Se pot vedea, de asemenea, si opera de arta plastic, decorative cu subiecte legate de domeniul cinegetic. Muzeul vanatorii de la Posada pune intr-o lumina potrivita multitudinea exponatelor de factura cinegetica, de la impresionante colectii de trofee la opere de arta, obiecte cu specific vanatoresc si arme caracteristice diferitelor etape ale evolutiei umane. Traditia cinegetica reprezinta o viguroasa componenta a culturii materiale si spirituale romanesti, originalitatea si diversitatea formelor sale de manifestare avandu-si sorgintea in bogatia evantaiului faunistic caracteristic spatiului sustinut de arcul carpatic. Veritabile galerii de arta, salile muzeului impresioneaza atat prin numarul exponatelor, cat si prin personalitatea distincta a fiecarei piese, de la ramurisul de abanos si ivoriu al coarnelor de cerb comun si de lopatar, la vasta panoplie de pumnale incovoiate ale coltilor de mistret sau la armonia, perlajul bogat si contrastul cromatic al coarnelor de caprior. Dintre pradatori, se remarca blanurile de lup, ras, pisica salbatica si, mai cu seama, de urs (fig nr.22), oglinda a celor mai viguroase si mai numeroase populatii ale acestor specii. Trofeele de vanatoare, fie ele coarne, cranii sau blanuri, constituie un veritabil barometru privind evolutia si nivelul potentialului biologic al unui anumit spatiu geografic. PARCUL DIMITRIE GHICA - MUZEUL REZERVAIEI BUCEGI Parcul 'Dimitrie Ghica' din Sinaia, a fost infiintat in anul 1881 iar amenajarea s-a facut sub indrumarea arhitectului peisagist elvetian, Eder. Acesta adaposteste mai multi arbori seculari, iar in interiorul sau se desfasoara, pe o scena amenajata, festivalurile din Sinaia. Se mai pot admira, pe marginea aleilor ce strabat parcul, busturile unor personalitati care au locuit sau doar au vizitat orasul Sinaia, ca, de exemplu: Mihai Eminescu si lon Creanga, Nicolae Balcescu precum si Dimitrie Ghica. Acesta, a fost un apropiat al Domnitorului devenit ulterior Rege, Carol I. In partea centrala a parcului se gaseste o fantana arteziana (fig nr.25) si, la intrarea in parc, se mai afla si bustul actorului lon (lancu) Brezeanu, Cetatean de Onoare al orasului Sinaia. CASA MEMORIALA GEORGE ENESCU VILA LUMINIS Se afla situata in cartierul Cumpatu, singurul cartier al orasului Sinaia asezat pe malul drept al raului Prahova. In destinul stralucit al lui George Enescu, orasul Sinaia si vila 'Luminis' au o semnificatie aparte. George Enescu si-a organizat viata in asa fel incat, in perioada dintre concerte sa-si afle ragazul de a putea compune, facandu-si un refugiu din vila de la Sinaia. Vila nu a fost construita intamplator la Sinaia, deoarece Enescu a fost legat atat sentimental, cat si - 49 -

profesional de acest oras, datorita sprijinului reginei Elisabeta, Castelul Peles, fiind pentru el o poarta de lansare in lumea culturala muzicala a momentului. Vila a fost construita intre anii 1923 - 1926, de arhitectul Radu Dudescu fiind realizata intrun stil autentic romanesc, si integrata armonios in ambianta inspiratoare a muntilor Bucegi.

Fig nr.3.11: Casa memoriala George Enescu. Acesta avea sa fie atat un loc de inspiratie pentru o parte semnificativa a creatiei enesciene, cat si un loc de recreere, maestrul locuind aici timp de 20 de ani, intre 1926 si 1946. Intreaga vila este mobilata si aranjata cu rafinament si imaginatie, reunindu-se in mod armonios si original, elementele ornamentale si de mobilier in stilurile romanesti si orientale. Dupa parasirea definitiva a tarii, Enescu semneaza la Paris un act de donatie, prin care vila 'Luminis' urma sa devina un asezamant cultural, conceput ca o casa de odihna si reculegere pentru artisii romani si straini. La Sinaia artistul a creat 'Concertul pentru pian, vioara, viola si violoncel nr. 1 in Re Major, opus 16', dar, inainte de toate trebuie mentionata opera sa 'Oedip' compusa in mare parte la vila 'Luminis' unde, in 1927, a fost orchestrat un intreg tablou din actul al doilea. Bustul din marmura al lui George Enescu aflat la intrarea in vila, este realizat de lon Iriminescu, sculptor moldovean fascinat de personalitatea marelui maestru. In aceasta casa, se pastreaza pianul maestrului, realizat la Lausanne. In anul 1990, vila 'Luminis' intra intr-un proiect de renovare, restaurare si conservare a obiectelor. Proiectul a fost sustinut de Ministerul Culturii, si de Centrul European de Cultura Sinaia, si a durat cinci ani. La data de 5 septembrie 1995, cu ocazia marelui festival 'George Enescu' devine casa memoriala, intrand in patrimoniul national cultural. COMPLEXUL MUZEAL PELES CASTELUL PELES Castelul Peles din Sinaia, unul dintre cele mai impresionante castele din Romania, este un important reper turisic din zona Valea Prahovei, atragand atentia prin arhitectura si prin pozitia

- 50 -

lui izolata, intr-un loc retras dar pitoresc (fig nr.27). A devenit unul dintre cele mai importante monumente ale Europei secolului al-XIX-lea. Lucrarile pentru edificarea resedintei de vara a principelui Carol I al Romaniei au inceput inca din anul 1873, pe un teren aflat in proprietatea privata a suveranului, denumit initial domeniul Piatra Arsa si ulterior domeniul regal de la Sinaia. Santierul de pe Valea Pelesului a reunit, la un moment dat, aproape 300 de lucratori si poate fi considerat cel mai important de pe cuprinsul Vechiului Regat in veacul trecut. Asupra mersului lucrarilor si a componentei echipelor de muncitori, regina Elisabeta nota: Italieni zidari, Romani pentru terasamente, t igani salahori. Albanezii si Grecii lucrau in cariere, Nemtii si Ungurii dulgheri. Turcii ardeau caramida. Au fost maestrii Polonezi si cioplitori in piatra Cehi. Francezii desenau, Englezii masurau, astfel ca pe santier se intalneau sute de costume nationale si se vorbeau patru-spre-zece limbi; se canta, se injura si se certa in toate dialectele si pe toate tonurile; era un amestec nostim si zgomotos de oameni, de cai, de boi si de bivoli.

Fig nr.3.12: Castelul Peles. Constructia a fost finantata din caseta particulara a lui Carol I, dar si din lista civila. Costurile etapei 1873 1883, atat pentru constructie cat si pentru lucrari de decoratie s-au ridicat la suma de 6,5 milioane lei-aur, iar costurile globale, pana in anul 1914, la suma de 16 milioane lei-aur. Dificultatile tehnice, respectiv alunecarile de teren ce necesitau ziduri puternice de sustinere, cat si prezenta multitudinii de izvoare subterane ce trebuiau captate intr-o retea de drenuri, au impus aducerea la Sinaia a unei autoritati in materie, arhitectul-profesor Wilhelm von Doderer. Dupa planurile acestuia si in conditii tehnice identice celor de la Sinaia, se construise

- 51 -

complexul balnear de la Mehadia, pe atunci in Imperiul Austro-Ungar. Lupta cu elementele capricioase ale naturii si supunerea acestora a durat doi ani. Problemele tehnice au determinat amanarea ceremoniei punerii pietrei de temelie pentru anul 1875, in data de 10/22 august. Momentul, cu deosebita valoare simbolica, s-a desfasurat cu mult fast, incheindu-se cu urmatoarele cuvinte ale regelui Carol I: Sa se ridice acest castel si sa fie terminat, pentru a putea deveni leaganul Dinastiei mele, al Dinastiei nationale. In temelii sau zidit actul de fundatie si actul de constructie, alaturi de cateva monede cu efigia lui Carol I. Prezenta la ceremonie a clerului, a guvernului, a armatei, precum si intonarea imnului de stat, si nu in ultimul rand cuvintele ctitorului, au subliniat in mod pregnant importanta momentului, care, prin extensie, devenea un eveniment national cu valoare simbolica, gasindu-si radacinile in ritualuri stravechi. Schimbarea statutului poltic al Romaniei in Europa si totodata relatiile de rudenie ale regelui si reginei Romaniei cu numeroase familii regale si princiare, aveau sa determine o serie de vizite de stat ale unor capete incoronate. Inaltii oaspeti erau primiti oficial la castelul Peles si nu la Palatul regal de pe calea Victoriei din capitala. In anul 1896 are loc cea mai importanta vizita a unui sef de stat, Imparatul Franz Joseph. Impresionat de palat, acesta marturisea intr-o scrisoare datata 2 octombrie 1896: Castelul regal, inconjurat de o serie de alte cladiri, este situat intr-un foarte frumos peisaj, pe un deal cu gradini amenajate in terase, totul inconjurat de paduri imense. Castelul impresioneaza mult, prin tot ce a acumulat ca bogatii: panze originale si noi, mobilier vechi, arme, tot felul de alte obiecte, totul aranjat cu gust (). Am facut o lunga excursie pe jos, in munti si am dejunat la iarba verde, insotiti de muzica tiganilor (). Ne-am fotografiat de multe ori; atmosfera a fost deosebit de placuta. In prezent Castelul Peles adaposteste un valoros muzeu cu ample colectii de picturi, sculpturi, armuri (fig nr.29), covoare, mobila, tapiserii, statuete, obiecte de ceramica, elemente de vesela din aur, argint si portelan, vitralii etc. Holul de onorare, o sala de receptie realizata in anul 1911 de Karel Liman dintr-o fosta curte interioara este bogat ornamentata in lemn, si are acoperis din vitralii Sala Florentina, Marele Salon, este decorat in stilul neorenasterii italiene. Sala de teatru in stilului Ludovic XIV are 60 de locuri si loja regala. Apartamentul imperial a fost amenajat in 1906, in stilul Maria Theresa pentru vizita imparatului Austro-Ungariei, Franz Josef.

- 52 -

Fig nr.3.13: Sala Florentina Castelul Peles. Colectia de arme a Castelului Peles cuprinde peste 4000 de piese putand fi divizata in arme de parada si de vanatoare. Printre aceste arme albe si de foc, se numara piese incepand din secolul al XV-lea pana in secolul al XIX-lea. Mobilierul de arta care decoreaza majoritatea incaperilor castelului cuprinde piese originale datand din secolul al XV-lea, realizate in cunoscute ateliere europene din Mainz, Munchen, Viena, Hamburg. Vitraliile au fost achizitionate intre anii 1883 si 1914. O parte din ele sunt originale, piesele elvetiene si germane din secolul al XV-lea, al XVIII-lea, altele dateaza din secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea aceste vitralii fiind lucrate in atelierele din Zettler (Munchen) si Zwolfer (Viena). CASTELUL PELISOR Castelul Pelisor este un castel de mici dimensiuni construit in parcul castelului Peles in stilul Renasterii Germane. Ridicat intre 1899 si 1902 de arhitectul ceh Karel Liman si decorat de artistul vienez Bernhardt Ludwig, Dupa dorinta lui Carol, trebuia sa fie mai mult un chalet elvetian si nici de cum un castel. Pelisorul cu arhitectura sa, cu turlele sale acoperite cu tigla smaltuita cu culori vii, cu cele 70 de camere decorate artistic, este un veritabil castel care va fi locuit permanent vara din anul 1903 (fig nr.32). Din 1993, vizitatorii au prilejul sa cunoasca fostele apartamente princiare si regale, camerele de lucru, apartamentele copiilor, atelierul de pictura al fostei regine Maria, precum si micuta Capela bizantina amenajata in interiorul cladirii.

- 53 -

Fig nr.3.14: Castelul Pelisor. Intre incaperile castelului se remarca: Holul de onoare, rafinat prin simplitate, este lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Remarcabil se dovedeste luminatorul impodobit cu vitralii, element de arhitectura specific artei anilor 1900. Biroul regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului in stilul neorenasterii germane, se detaseaza biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care infatiseaza castelele Peles, Pelisor si Foisor. Capela integrata apartamentului reginei Maria se afla intr-un spatiu placat cu marmura de Ruschita, accesibil printr-o arcada cu coloane, aurita, ce poarta o inscriptie emblematica. Nota de reculegere confera vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtreaza o lumina fascinanta. Biroul reginei Maria, amplasat intr-un interior impodobit cu coloane brancovenesti si un camin specific interioarelor romanesti, cuprinde un mobilier conceput de regina. Scaunele si masa pentru corespondenta sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul si crucea gamata. Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 in Atelierele de arte si meserii de la Sinaia, dupa planurile si desenele reginei. Sculptate in lemn de tei, aurite, ele poarta in decoratie antrelacul de inspiratie celtica si elementul zoomorf bizantin, interpretat in maniera Artei 1900 Castelul Pelisor detine o valoroasa colectie de arta decorativa apartinand Art-Nouveauului, printre care lucrari ale unor artisti ca E. Galle, fratii Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc. O mentiune speciala merita manuscrisul - pergament realizat de Maria si daruit lui Ferdinand in 1906. Arta plastica o putem grupa sub genericul 'Tinerimea artistica', miscare patronata de regina ce reunea artisti romani aflati la inceputul carierei.

- 54 -

Din colectia Castelului Pelisor fac parte si citeva lucrari ale Reginei Maria: un manuscris pe pergament pictat, realizat in anul 1906, si acuarele reprezentind crini. ECONOMATUL, CORPUL DE GARDA, FOISORUL Econonomatul, o casa modesta initial, a fost refacuta ulterior in stil Burg german, cu 52 de camere, si a gazduit demnitarii si angajatii curtii regale. Economatul ca si celelate foste dependinte ale Castelului Peles astazi fac parte din reteaua hoteliera. Corpul de garda a fost construit in acelasi timp cu castelul, dar a fost refacut intre anii 1908-1909 in stilul Renasterii germane devenind mai tarziu hotel. Aici locuia o parte din personalul regelui pe perioada cand venea la Sinaia si tot acolo era si centrala telefonica din anul 1890. Nu se stie cat de mare era suita regala cand venea la Sinaia, dar se aproximeaza la 100 persoane. Foisorul sau casa de vanatoare a fost construit concomitent cu castelul, in stil elvetian si destinat lui Caro II si sotiei sale Helena. Tot aici au locuit si Regele Ferdinand si Regina Maria, pana la terminarea Castelului Pelisor care le era destinat, in anul 1903. In perioada 1930 si 1940 la Foisor a locuit Carol al II-lea, cu exceptia perioadei 1932 1933, cand casa de vanatoare a fost mistuita de un incendiu. Pe locul respectiv s-a ridicat actualul Castel Foisor la indicatiile lui Carol al II-lea. Aceasta a fost si resedinta de vara a dictatorului Nicolae Ceausescu, in prezent fiind destinat guvernului Romaniei.

Fig nr.3.15: Economat Sinaia. GARA SINAIA

Fig nr.3.16: Foisorul din Sinaia.

Sinaia este unul din putinele orase din Romania care se mandreste cu doua gari. Cea veche a fost construita in anul 1913 de directia generala a Cailor Ferate Romane pentru regele Carol I (fig nr.37). In aceasta gara oprea si opreste din nou cel mai vestit tren din Europa, Orient Expressul. Pe peronul ei, se afla o placa comemorativa in amintirea primului ministru roman Ion Gheorghe Duca asasinat de legionari in anul 1933, chiar in acel loc (fig nr.38).

- 55 -

Fig nr.3.17: Gara Sinaia.

Fig nr.3.18: Placa comemorativa din Gara Sinaia.

Cealalta gara a fost construita intre 1938-1940 la comanda regelui Carol II., dupa planurile renumitului arhitect Duiliu Marcu care a mai proiectat Hotelul Athene Palace, Biblioteca Academiei Romane, Opera Timisoara si Palatul CFR Bucuresti. Este o cladire din piatra care poarta insemnele regale ale lui Carol II., dublul CC care se vad si astazi pe clanta usilor si a fost rezervata exclusiv familiei regale, si a oaspetilor ei. Constructia avea si o remiza pentru adapostirea trenul regal. In salonul oficial de primire, dincolo de geamurile cu perdele grele se gaseste o pictura murala patrata de 5,50 m care reprezenta o vanatoare domneasca, cu 8 personaje in marime naturala. Fresca realizata de Dimitrie Stiubei are si o inscriptie: Basarab Voievod secol XIV. Acest salon nu este vizitabil. MANASTIREA SINAIA Manastirea Sinaia, supranumita Catedrala Carpatilor dateaza din secolul al XVII-lea si reprezinta identitatea istorica a orasului Sinaia, fiind prima constructie pe acest teritoriu (fig nr.39). Fondatorul Manastirii Sinaia este Spatarul Mihail Cantacuzino care impreuna cu mama sa, Elena si cu sora sa Stanca, face un pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret, etc.), ajungand cu aceasta ocazie la Muntele Sinai unde s-a rugat in Manastirea Sfanta Ecaterina. Impresionat de ceea ce a vazut, s-a hotarat ca la intoarcerea in Tara Romaneasca, sa construiasca in muntii romanesti si sa inchine Sfintei Fecioare Maria, o manastire care sa poarte numele Muntelui Sinai si aceasta este Manastirea Sinaia.

Fig nr.3.19: Manastirea Sinaia. - 56 -

La inceput manastirea a fost construita sa adaposteasca doisprezece calugari (dupa modelul Mantuitorului Iisus Hristos care si-a ales doisprezece apostoli), dar cu timpul numarul a crescut fiind necesara construirea unei alte biserici mai mare si a unor chilii suplimentare. Noile constructii (ceea ce se numeste astazi curtea noua), au fost realizate intre anii 1842-1846, prin grija staretului Ioasaf si Paisie. Datorita pozitiei sale strategice, Manastirea Sinaia va cunoaste numeroase invazii turcesti si austriece, care vor distruge partial manastirea. Vechea biserica este construita in stilul brancovenesc, arhitectura caracteristica Tarii Romanesti (fig nr.40). Acest stil, de influenta baroca, are drept caracteristici coloanele sculptate in piatra si ornate cu motive florale si vegetale (floare de crin, frunza de stejar, etc.). In general bisericile ortodoxe sunt formate din: pronaos, naos si altar, iar stilul brancovenesc adauga acestora trei pe cea de a patra sub forma unei camere deschise sustinuta de coloane, pridvorul.

Fig nr. 3.20: Manastirea Sinaia biserica veche. Deosebit de important este portalul bisericii care este sculptat, reprezentand la dreapta pe Moise cu Tablele Legii, si in partea stanga pe fratele lui, Aaron, cu toiagul infrunzit. La mijlocul portalului se gaseste stema familiei fondatoare - familia Cantacuzino, vulturul bicefal ce tine in gheare semnele imperiale ale puterii: sceptrul si crucea. Pictura din pridvor si naos este cea originala, realizata de Parvu Mutu Zugravul, pictorul preferat al Cantacuzinilor. Familia regala a locuit in timpul vacantelor la Sinaia, la manastire o perioada de 11 ani, incepand cu 1871. Dupa mutarea lor la castel, cand s-au sarbatorit 200 de ani de la fondarea manastirii s-au amenajat in aceste spatii (vechi resedinte regale) un muzeu religios care functioneaza si astazi si care a fost primul muzeu religios romanesc. Muzeul manastirii contine obiecte de cult, prima Biblie tradusa si tiparita in romana la Bucuresti (prin grija domnitorului Serban Cantacuzino, in 1688) si o superba colectie de icoane.

- 57 -

La Manastirea Sinaia se gasesc cinci tipuri de cruci: crucea lui Stefan cel Mare (care se gaseste pe cupola vechii biserici), crucea greceasca (cu brate egale si care se gaseste deasupra intrarii in biserica mare), crucea latina (cu brate inegale pe turnurile pronaosului marii biserici), crucea slava (de inspiratie baroca, cu mai multe brate orizontale, pe cupola centrala a marii biserici) si soarele inscris intr-o cruce latina (pe turnul clopotnitei). In ciuda faptului ca Manastirea Sinaia este rezultatul unei evolutii de trei secole, ea pastreaza totusi o unitate remarcabila. Fiind prima constructie in aceasta zona, ea reprezinta si certificatul de nastere al orasului Sinaia. Recent s-au intreprins lucrari de restaurare ce se desfasoara la Sinaia (restaurarea picturii, repararea acoperisului). Toate aceste lucrari de conservare a patrimoniului istoric au fost posibile datorita contributiei miilor de credinciosi, donatori anonimi, prezenti permanent la slujba, precum si miilor de turisti pelerini.

3.2.2.

Festivaluri si manifestari culturale Festivalul Sinaia Forever - a devenit demult o traditie si totodata si cel

mai important eveniment al orasului Sinaia, ajungand in acelas an la cea de-a XIV-a editie. In anul 2004 festivalul s-a desfasurat in perioada 24 26 septembrie sub sloganul: Asa a inceput timp in care la Sinaia s-au intalnit cele mai reprezentative nume din muzica de toate genurile, proiectie de film in aer liber, expozitie de fotografie retro, arta mestesugareasca; la eveniment participand, pe langa sinaieni, un numar de peste 30.000 de turisti.

Fig nr.3.21: Festivalul Sinaia Forever. In anul 2008 festivalul a avut loc in perioada 30 august 2 septembrie sub denumirea: O Sinaie europeana orasul devenind astfel, timp de trei zile, ceea ce era in perioada regalitatii: un loc al promenadei, costumelor si masinilor de epoca (fig nr.43). Sinaia forever 2009 a fost cea de-a XII-a editie a festivalul care celebreaza zilele orasului desfasurandu-se in perioada 29 septembrie 1 octombrie. Tema editiei a fost Galaxia tineretii, festivalul bucurandu-se de prezenta a peste 50.000 de turisti. - 58 -

In anul 2007 festivalul a avut loc in data de 28-30 septembrie fiind la cea de a XIII-a editie. Tema editiei s-a intitulat: Intri in poveste!, spectacolele oferite pubicului fiind in numar mare si foarte diversificate: - la Casino spectacole de teatru cu actorii Teatrului de Revista Constantin Tanase: Alexandru Arsinel, Stela Popescu, Adriana Trandafir, Nae Lazarescu, Vasile Muraru si Cristina Stamate; - la Castelul Peles expozitii si vernisaje; - in Parcul Dimitrie Ghica concerte: Andra, Bandidos, Loredana, Anda Adam, Simplu, Voltaj, Corina, Mandinga, Holograf; - pe Bd.Carol I: teatru de papusi, stand up comedy cu Trupa Dell Arte- Mihai Gruia Sandu, concursuri sportive (sah, table, baschet, handbal, fotbal), ateliere si muzica mixata de DJ Xander, DJ Bogdan, Visuals by TC, pasi de dans cu Alla Dance, mestesugari si standuri ale oraselor infratite cu Sinaia; - ceremonii de deschidere si inchidere (lasere, tunuri de lumina, jocuri de artificii). Fiecare editie a festivalului s-a derulat pe baza unor teme in jurul carora au fost create decorurile stradale si s-au stabilit genurile de manifestari adecvate. Un eveniment aparte la capitolul gastronomie este expozitia Sinaia in bucate ce era o traditie inainte de 1989 care acum a fost reinviata astfel incat pe data de 21 noiembrie 2007 a avut loc cea de-a doua editie. In cadrul acesteia actiuni, cei mai renumiti bucatari din judetul Prahova se intrec in a oferi cele mai alese mancaruri publicului de la aperitive pana la supe, sarmalute, carnati, preparate din vanat si chiar purcei de lapte. Nu lipsesc cozonacii, colacii, prajiturile si torturile. In anul 2007 expozitia s-a bucurat de participarea a 17 restaurante si cofetarii de pe Valea Superioara a Prahovei. Cupa de schi alpin 'Sinaia pe partie' a ajuns in anul 2008 la cea de-a treia editie fiind un eveniment organizat de Primaria orasului Sinaia care se desfasoara in Valea Dorului. Aceasta este o actiune de iincurajare a localnicilor la practicarea schi-ului si valorificarea totodata a vastului domeniu schiabil pe care orasul il detine. De la an la an numarul participantilor la acest concurs a crescut. In anul 2009 au fost 116 concurenti, in 2007 au participat 175, iar anul in anul 2008 era asteptat un numar mai mare de participanti. Festivalului de muzica pop pentru copii 'Cerbul Copiilor' este o actiune initiata de Primaria orasului Sinaia impreuna cu Asociatia 'Agentia Internationala Rainbow Music' avand parte participare internationala.. Acesta este un concurs de interpretare si creatie care isi propune sa scoata in evidenta munca si talentul copiilor si sa promoveze muzica romaneasca si internationala de calitate. - 59 -

In editia a II-a a festivalului, desfasurata in perioada 31 mai- 2 iunie 2007, pentru a participa in finala, concurentii care reprezinta orasele: Botosani, Balan, Bucuresti, Chisinau, Iasi, Oradea, Mioveni, Onesti, Tecuci, Giurgiu si Urziceni, au trecut de preselectii si selectii. Anul acesta festivalul va ajunge la cea de a III-a editie. Festivalul International de Chitara Clasica Sinaia are o traditie de 25 de ani desfasurandu-se anual si fiind totodata cel mai vechi festival de chitara din Romania (19832008). Oaspetii sai exceptionali si nivelul inalt al competitiei au facut din Festivalul de la Sinaia este un eveniment cu rasunet in intreaga lume. Scopul acestui festival este de a oferi tinerolor pasionati de chitara clasica din tara noastra posibilitatea studierii cu cei mai importanti maestri internationali ai momentului, de a audia instrumentisti de valoare ai marilor scene de concert precum si de a se compara cu scoli de traditie ale genului din toata lumea. In acest an, festivalul s-a desfasurat in perioada 5-10 mai 2008 (fig nr.44).

- 60 -

CAPITOLUL 4. OFERTA TURISTIC A STAIUNII SINAIA

Baza tehnico-materiala a turismului, alaturi de potentialul turistic prezentat anterior, contribuie la conturarea, la definirea patrimoniului turistic a acestei zone facilitand atragerea in circuitul turistic a arealelor cu resurse turistice, valorificand componentele fondului natural si antropic. Baza-tehnico-materiala cuprinde o mare diversitate de dotari pentru cazare, alimentatie, pentru recreere si tratament sau distractii si sport, reprezentand totodata o premisa a realizarii circulatiei turistice. Statiunea Sinaia precum si localitatile Posada si Poiana Tapului sunt incluse zonei BrasovBucegi-Valea Prahovei care a fost socotita drept a doua ca importanta in ierarhia zonelor in functie de potential si dupa reteaua de cai de comunicatie in anul 2000 si prima in functie de resurse, echiparea turistica si reteaua de cai de comunicatie solicitate. Trebuie mentionat faptul ca pentru aspecte analizate in acest capitol am obtinut data oficiale numai pentru orasul Sinaia, graficele prezentand asadar numai situatia din aceasta localitate. Pentru localitatile Posada si Poiana Tapului, care nu sunt la fel de dezvoltate din punct de vedere turistic precum Sinaia, nu exista inca date inregistrate in evidentele tinute de Directia Judeteana de Statistica Prahova.

4.1. Baza de cazare


Baza de cazare reprezinta componenta esentiala a oricarei baze tehnico-materiale avand un rol deosebit in sustinerea tuturor formelor de turism. Cuprinde totalitatea formelor de cazare, de la cele clasice (vile, hoteluri) si pana la cele moderne (hanuri, popasuri), adaptate functional unor noi forme de turism de masa cu mobilitate accentuata, care asigura odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate. Analizand figura nr.45 se observa faptul ca numarul unitatilor de cazare in cei zece ani analizati prezints oscilatii intre un maxim de 108 unitati in anul 1997, si un minim de 59 de unitati iin anul 2008. De la nivelul anului 1999 pana in anul 2008 acest indicator se prezinta intro continua scadere cu un ritm mediu de scadere de 7,66 unitati pe an, dupa care, din anul 2008 si pana in 2009, se inregistreaza o crestere continua dar lenta de la 59 de unitati pana la un numar de 69 de unitati de cazare, cu un ritm mediu de crestere de 2,50 unitati pe an.

- 61 -

Fig nr. 4.1: Reprezentarea grafica a evolutiei numarului unitatilor de cazare intre anii 1999-2009. Scaderea se datoreaza in principal inchiderii pentru modernizare si reamenajare a unor unitati de cazare, cum ar fi Hotel Palace si Hotel International din Sinaia, iar cresterea se datoreaza in principal deschiderii de noi unitati cu functie de cazare si reintarii in circuit a unitatilor inchise anterior pentru renovare. In relatie cu evolutia unitatilor de cazare se poate analiza si evolutia numarului de locuri de cazare.

Fig nr.4.2: Evolutia numarului locurilor de cazare in Sinaia intre anii 1999-2009. Acest aspect al bazei de cazare este direct influentat de evolutia numarului unitatilor de cazare, oscilatiile lui fiind direct dependente de oscilatiile inregistrate in acel sector. Se observa ca minimul de 3351 locuri cazare se inregistreaza la nivelul anului 2001 in timp ce in anul 1999 se inregistreaza valoarea maxima, din perioada analizata, de 4554 locuri in unitatile de cazare. Analizand aceste doua aspecte ale bazei de cazare turistica se observa ca acestea inregistreaza oscilatii in aceasta perioada dar acestea nu sunt majore, neputand influenta major sosirile si nici innoptarile turistilor. Realizand o medie pentru cele doua aspecte prezentate, pe anii analizati rezulta o valoare medie de 79 unitati si 4027 locuri de cazare reiesind astfel ca statiunea Sinaia detine o baza de cazare bine dezvoltata. - 62 -

4.1.1. Structura bazei de cazare Structura bazei de cazare in arealul vizat este una diversificata avand in componenta structuri de cazare de toate tipurile: hoteluri, moteluri, vile, cabane turistice, tabere, pensiuni urbane si campinguri.

Fig nr.4.3: Structura bazei de cazare in anul 2009. Baza de cazare din statiunea Sinaia la nivelul anului 2009 are o structura diversificata, categoria cu cele mai multe unitati de cazare fiind cea a vilelor 20 de unitati urmata de hoteluri cu un numar de 18 unitati, si pensiunile urbane in numar de 17 unitati. La capatul opus se situeaza taberele de elevi, campingurile si hostelurile, toate cu cate o unitate de cazare. Cabanele se prezinta in numar de 5 unitati, hotelurile de tratament fiind in numar de 4, iar motelurile doar doua (fig nr.47). Detinand o baza de cazare atat de dezvoltata si diversificata, statiunea Sinaia dar si imprejurimile acesteia, atrag un numar mare de turisti cu venituri variate, fiind astfel accesibile mai multor categorii de turisti.

Hoteluri

Pensiuni Vile 340 340 0

Tabere Cabane elevi 207 207 0 27 27 0 Campinguri Hosteluri 188 0 188 29 29 0

Total Hoteluri tratament Moteluri urbane Nr. locuri cazare 4017 2349 Permanente Sezoniere 3883 2349 188 0 529 529 0 72 72 0 330 330 0

Tabel nr.4.1: Strucutra bazei de cazare dupa numarul de locuri pe tipuri de unitati de cazare. - 63 -

Din tabelul nr.2 se poate observa numarul locurilor de cazare in tipurile de unitati de cazare. Cel mai mare numar de locuri de cazare 4017- il detin hotelurile, desi ca numar de unitati nu sunt primele. Vilele, care sunt cele mai numeroase detin doar 340 de locuri, datorita faptului ca sunt mai mici decat hotelurile. Un alt tip de unitati de cazare care detine un numar destul de mare de locuri de cazare sunt hotelurile de tratament care in 4 unitati detin 529 de locuri. Cele doup moteluri din statiune detin un numar de 72 de locuri, iar cele 5 cabane au 207 locuri de cazare. Pensiunile urbane ofera 330 de locuri de cazare iar campingurile 188 de locuri. Cel mai mic numar de locuri il detine categoria hostelurilor, si anume 29 de locuri.

4.1.2.

Gradul de confort

Gradul de confort al diferitelor tipuri de unitati de cazare variaza intre 1 si 5 stele. Hoteluri Gradul de confort 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate Nr. Camere Camere cu baie 1791 1178 265 36 124 150 34 2 0 11 1957 1178 268 36 158 170 53 11 72 11 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 Total 1 7 24 28 8 Hote- trataluri 0 5 5 7 1 ment 0 0 1 3 0 PenMote- siuni luri 0 0 0 2 0 urbane Vile 0 1 10 5 1 1 1 7 7 4 Tabere Cabane elevi 0 0 1 3 1 0 0 0 0 0 HosteCamping luri 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0

sau dus

Tabel nr.4.2: Gradul de confort al unitatilor de cazare. In urma prelucrarii datelor stranse se obseraa faptul ca in statiunea Sinaia predomina unitatile de 2 si 3 stele (24, respectiv 28 unitati), urmate de cele de o stea ( 8 unitati) si cele de 4 stele (7 unitati). Exista o singura unitate de cazare neclasificata reprezenata de tabara de elevi. Categoria superioara 5 stele include o singura unitate, si anume o vila, infiintata in anul 2009 (tabel nr.3).

- 64 -

Categoria unitatlor de cazare de 4 stele cuprinde sapte unitati impartite astfel: cinci hoteluri, o pensiune urbana si o vila. In categoria unitattilor de 3 stele cele mai numeroase sunt pensiunile urbane, in numpr de zece unitati, urmate de categoria vilelor sapte la numar si un numar de cinci hoteluri. Tot in aceasta categorie se mai gasesc un hotel pentru tratament si o cabana. Unitatile de 2 stele sunt cele mai numeroase si sunt impartite astfel: sapte hoteluri si sapte vile, cinci pensiuni urbane, trei hoteluri de tratament si tot atatea cabane, doua moteluri si un hostel. Unitatile de o stea sunt 8 la numar si cuprind patru vile si cate un hotel, o cabana, o pensiune urbana si un camping.

Fig nr.4.4: Evolutia numarului unitatilor de cazare dupa gradul de confort intre anii 20042009 Gradul de confort al unitatilor de cazare din acest areal este unul diversificat, existand unitati din fiecare categorie. In ultimii ani se constata o crestere a unitatilor de cazare cu un grad mai ridicat de confort prin consturirea de noi unitati cu un nivel mai ridicat de confort si renovarea celor existente. In graficul realizat se poate observa tendinta inregistrata in evolutia gradului de confort al unitatilor de cazare intre anii 2004 si 2009 (fig nr.48). In acest sens mentionam ca singura unitate de cazare de 5 stele a aparut in anul 2009. In acest interval se observa tendinta de scadere a unitatilor de cazare cu un grad mai scazut de confort categoriile de 1 stea si cele neclasificate. Cea mai mare crestere se observa la categoriile unitatilor de 2 si 3 stele. Si categoriile superioare au inregistrat o crestere continuain aces interval dar intr-un ritm mai lent.

- 65 -

4.1.3.

Raspandirea unitatilor de cazare

Raspandirea unitatilor de cazare in teritoriu este una neuniforma in arealul vizat. Cea mai mare parte a unitatilor de cazare se concentreaza in statiunea Sinaia, localitatile Posada si Poiana Tapului detinand un numar mai mic de unitati de cazare. Acest lucru se datoreaza in primul rand importantei turistice majore pe care o reprezinta statiunea Sinaia comparativ cu cele doua localitati si utilitatilor superioare ale statiunii datorate statului de localitate urbana a Sinaiei in raport cu cel de localitate rurala a localitatilor Posada si Poiana Tapului. In interiorul orasului Sinaia unitatile de cazare au o raspandire relativ uniforma desi centrul orasului concentreaza un numsr destul de mare de unitati de cazare si totodata unele din cele mai mari dintre acestea. In celelalte zone ale orasului unitatile de cazare sunt destul de numeroase dar cu o capacitate mai mica de locuri.

4.2. Baza de alimentatie publica


Structurile de alimentatie publica pentru turisti alaturi de celelalte componente ale bazei tehnico-materiale diversifica oferta turistica. Dimensionarea bazei de alimentatie publica este dependenta de marimea capacitatii de cazare, iar profilul acesteia de complexitatea si specificul functional al acestei zone. Denumire restaurant Riviera Casa Munteneasca La Brace La Marmote Taverna Sarbului Caraiman Furnica Bucegi Cabana Schiorilor Cristian Ferdinand Tabel nr.4.3 : Unitatile de alimentatie publica. Spatiile de alimentatie pentru turisti apartin in mare parte marilor hoteluri dar si numeroselor unitati independente care in ultimii ani au devenit din ce in ce mai numeroase. Capacitate (locuri) 170 150 210 80 700 170 80 35 130 Specific Romanesc - International Traditional romanesc Italian International Romanesc, Sarbesc Romanesc Romanesc Romanesc Romanesc International Romanesc

- 66 -

Fig nr.4.5: Restaurant Furnica

Fig nr.4.6: Restaurant Bucegi.

4.3. Structurile de agrement turistic


Baza pentru agrement cuprinde o gama de mijloace si dotari destinate sa asigure posibilitati cat mai largi si diversificate pentru petrecerea placuta a timpului liber de catre turisti. Fiind o zona montana, activitatile de agrement practicate aici sunt orientate in primul rand pe excursii montane usoare, trasee turistice montane in Muntii Bucegi si Muniii Baiului, trasee de alpinism, sporturi de iarna. Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane usoare, cu un parcurs de 2-3 ore, care asigura o plimbare agreabila prin padurile de brad. De asemenea, aici sunt amenajate numeroase trasee turistice montane, trasee de alpinism, ski, trasee pentru velo tout terrain in timpul verii. Aceasta zona ofera turistilor si numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite (tabel nr.5). Domeniul schiabil existent este repartizat pe doi dintre versantii muntelui Varful cu Dor (2030 m): Versantul Vest - (Versantul de vest) - echipat cu telescaunul Valea Dorului, completat de teleschiuri (2) dintre care numai unul functioneaza in mod exceptional.

Aceasta este partea din domeniul schiabil care primeste cel mai mare numar de schiori. Regularitatea pantelor si iintinderea lor favorizeaza practicarea unui ski pe scara larga folosind fie traseul principal, fie pe cel secundar (culoare rosie si albastra). Versantul Est - (Versantul de Est) - (care domina Sinaia) se intinde de-a lungul liniei telecabinei. De o foarte buna calitate tehnica, partia Carp urmareste indeaproape traseul liniei telecabinei, avand pante abrupte de aceea fiind marcata cu culoarea neagra.

Partia Vanturis urmareste traseul fostului drum forestier si se prezinta sub forma unei benzi relativ omogena in panta si pe latime. Amandoup permit sosirea la Cota 1400 oferind un schi atractiv, rezervat totussi schiorilor avansati si foarte avansati. Alte domenii (mai limitate ca marime) au existat. In prezent scoaterea din functiune a transportului pe cablu le face inaccesibile si putem spune ca frecventarea lor este marginala. - 67 -

Schi Alpin Partii pentru incepatori Schiorii incepatori au la dispozitie partia din Poiana Florilor cu un grad de dificultate usoara cu lungime de 250 m si o diferenta de nivel de 50 m; Schiorii cu o pregatire medie au la dispozitie partiile 'Vanturis' (care face legatura intre Varful cu Dor si Cota 1400 cu o lungime a partiei de 2350 m, o diferenta de nivel de 560 m si panta medie de 24,5%); Partia 'Piramida' (face legatura intre Varful cu Dor si cabana Varful cu Dor cu diferenta de nivel de 100 m, o lungime a partiei de 450 m si o panta medie de 25,8%); Partia 'Poiana Dorului' (face legatura intre Varful cu Dor si cabana Valea Dorului cu o lungime a partiei de 600 m, o diferenta de nivel de 150 m si o panta medie de 25,8%); Partia 'Fata Dorului' (face legatura intre Furnica si Valea Dorului cu o lungime de 1180 m, o diferenta de nivel de 210 m si o panta medie de 25,8%).
Nume partie Carp Drumul Vechi Poiana Stanii Turistica Valea Dorului Vanturile Carp, Calugarul Carp, firul vaii Carp fata ascunsa Carp fata mare Tarle Papagal Valea Mioritei Spitz Furnica Vanturis Drumul de vara Scandurar Valea Dorului dr Valea Dorului st Valea Soarelui Valea Dorului fir Valea Soarelui fir Laptici Drumul Vechi Malaxa Popicarie Poiana Stanii Dificultate Dificil Usor Usor Mediu Mediu Mediu Dificil Dificil Dificil Dificil Dificil Dificil Dificil Foarte dificil Foarte dificil Foarte dificil Mediu Mediu Mediu Mediu Usor Usor Usor Usor Usor Usor Usor Usor Lungime (m) 2500 5000 250 2800 600 2900 800 1200 150 300 250 300 500 400 600 250 2350 400 600 600 1180 1080 900 650 3500 300 300 200 Diferenta de nivel (m) 585 400 40 460 150 600 400 300 60 200 150 180 250 250 350 180 560 180 210 210 210 210 210 180 450 50 50 25

Tabel nr.4.4: Partiile de pe Valea Prahovei zona Sinaia. - 68 -

Partii pentru avansati Schiorii avansati au la dispozitie si partii dificile: Partia 'Carp' - face legatura iintre Varful Furnica si Cota 1400, are o lungime de 2500 m, o diferenta de nivel de 585 m si o panta medie de 24%;

Fig nr.4.7: Partia Carp. Partia '1500' - are o lungime de 450 m, o diferenta de nivel de 125 m si panta medie de 28,9%; Partia 'Turistica' - face legatura intre Cota 1400 si Sinaia, are o lungime de 2800m, o diferenta de nivel de 450m si panta medie de 16,6%. Schi fond Pentru cei ce prefera plimbarile turistice sau pentru schiorii de fond este recomandata partia de pe Platoul Bucegi cu o lungime de 8000 m si o diferenta de nivel de 100m. Sanius Pentru practicarea saniusului exista partia 'Drumul Vechi- Cota 1300' cu o lungime de 300 m, o diferenta de nivel de 60 m si pista de bob 'Furnica-Sinaia' partie amenajata pentru competitii cu o lungime de 1500 m si o diferenta de nivel de 30 m. Bob si sanie Traditionalele concursuri de bob, sanie si skeleton se desfasoara pe o partie speciala, situata in partea de vest a statiunii, spre soseaua ce urca la Hotelul Alpin - Cota 1400. Partia are o lungime de 1500 m. Diferenta de nivel intre punctul de plecare si punctul de sosire este de 134 m; exista 13 viraje, cu o panta medie de 9 %, panta minima de 3 % si panta maxima de 14 %. Bobul pentru doua persoane poate atinge o viteza de maxim 110 km/h, iar bobul de patru persoane, 120 km/h. Tot aici se organizeaza si concursuri de sanie si skeleton. Din anul 1995 functioneaza Federatia Romana de Schi, Bob, Sanie si Biatlon. Partiile de ski alpin au o lungime totala de 11.500 m reprezentand 14,8% din totalul ofertei montane, cu o capacitate de 7000 persoane/ora si grade de dificultate diferite mergand de la albastru (usor) pana la negru si rosu (dificil si mediu).

- 69 -

Pentru copii si adulti functioneaza in perioada 15 decembrie - 15 aprilie, scolile de ski care organizeaza pentru grupuri de 10-12 turisti cate 2 ore pe zi cu o durata de 4-6 zile. Ponderea turistilor veniti pentru practicarea acestui tip de turism este de 50-75% , iar numarul celor de pe partii se dubleaza la sfarsitul fiecarei saptamani. Printre multiplele posibilitati de agrement, se numara si cele oferite de unitatile hoteliere: piscine acoperite, saune, terenuri de tenis, teren de fotbal, pista de popice- bowling, cluburi, discoteci, restaurante, etc.

4.4.

Caile de comunicatii

Transportul una din componentele de baza ale prestatiei turistice asigura, in principal, deplasarea turistilor de la locul de resedinta la locul de petrecere a vacantei si mobilitatea turistica in teritoriul de sejur ( un rol important in indeplinirea actului turistic il au transporturile speciale) Caile de comunicattii din arealul vizat sunt diversificate existand rute feroviare, cai rutiere si transport pe cablu.

4.4.1.

Transporturile feroviare

Trenurile, prin capacitatea lor superioara de transport, au raspuns in mod convingator dezideratelor turismului in masa. Capacitatea medie de circa 600-1000 persoane poate fi marita prin atasarea de vagoane suplimentare la garniturile ce circula in perioadele cu trafic de varf sau prin introducerea unor noi garnituri (programul Trenurile Zapezii, initiat in anul 2003). Transportul pe calea ferata se realizeaza prin magistrala 2, dubla, electrificata, avand mai multe gari pentru calatori si marfuri: Sinaia, Sinaia Sud halta, Poiana Tapului.

Fig nr.4.8: Calea ferata Bucuresti Brasov.

- 70 -

Pe ruta Bucuresti Brasov circula numeroase trenuri accelerat, rapid si intercity care asigura transportul in siguranta catre statiune si conditii placute in functie de clasa trenului. Toate trenurile internationale si cele intercity opresc in gara centrala a orasului Sinaia (fig nr.52), situata aproximativ in fata Hotelului Caraiman, iar cele personale au oprire atat in Gara Centrala, Halta Sinaia Sud cat si gara Poiana Tapului. De asemenea, incepand cu anul 1999, s-a reeditat traseul trenului Orient Express cu oprire in Gara Regala Sinaia.

4.4.2.

Transporturile rutiere

Folosirea autoturismelor a determinat aparitia si dezvoltarea unor forme noi de turism (turismul individual, de distanta scurta sau medie), respectiv amplificarea unor tipuri de baze de cazare adaptate nevoilor traficului intens; prin penetrarea pana la destinatie acestea conduc si la o economie de mijloace financiare. Cu microbuzul se poate realiza transportul in acest sector al Vaii Prahovei, fie cu traseu lung (ex. Bucuresti-Tg.Mures) sau locale (Azuga Campina). Cu autoturismul propriu principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de la nord la sud este D.N.1 (care traverseaza zona de la sud la nord, in orasul Sinaia purtand denumirea de Bd. Carol I, Bd. Ferdinand I si Bd. Republicii), care face jonctiunea cu D.N.71, ce vine de la Tirgoviste prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni. Aceasta din urma, dupa ce traverseaza Muntele Paduchiosul, patrunde in Sinaia, in partea ei sudica, intre Podul Izvorul Dorului si stadionul orasului.

4.5. Infrastructura turistica complementara


Transporturile speciale deservesc in exclusivitate actul recreativ. Din aceasta categorie fac parte telefericele (telescaune si telecabine) teleschiurile si telegondola (tabel nr.6). Telecabinele si telescaunele surmonteaza mari diferente de nivel, traverseaza zone intens fragmentate (abrupturi, creste, vai adanci) sau ofera calatorilor o succesiune de peisaje de rara spectaculozitate. Eficienta acestui tip de transport rezulta din insasi proliferarea lui. Teleschiurile fac parte din infrastructura de recreare a statiunilor montane, amplificand gradul de utilizare al zapezii si al partiilor prin accelerarea circulatiei schiorilor. Instalatiile tehnice de urcat pe cablu sunt destul de diversificate: doua telecabine intre Sinaia si Cota 1400 cu o lungime de 2328 m si Cota 1400-Cota 2000 cu o lungime de 1945 m (fig nr.53), doua telescaune intre Cota 1400 - Cota 1950 cu lungime de 1940 m (care nu este in stare de functionare) si Valea Dorului - Furnica cu lungimea de 980 m, patru teleschiuri: Valea Dorului - Varful cu Dor, Furnica - Varful cu Dor, Cota 1400 - Cota 1500, Varful cu Dor - 71 -

Cabana Varful cu Dor cu o lungime totala de 1484 m, cinci baby ski-lifturi: Poiana Florilor - 250 m, Scandurari - 200 m, Valea Dorului - 200 m, Telecabina 1400 - 250 m si Furnica - 250m si o telegondola ce transporta 1700 de personae pe ora cu viteza de 6m/s.

Fig nr.4.9: Telecabina Sinaia. Telegondola din Sinaia este singurul transport de acest gen din arealul vizat si este compusa din 35 de telegondole cu o capacitate de 1700 persoane pe ora, o lungime a traseului de 1310 m, o diferenta de nivel de 442 metri si circula cu o viteza de 6m/s. Tip transport Telegondola Telecabina intre Sinaia si Cota 1400 Telecabina Cota 1400 - Cota 2000 Telescaun Cota 1400 - Cota 1950 Telescaun Valea Dorului - Furnica Teleschi Valea Dorului - Varful cu Dor Teleschi Varful cu Dor - Cota 1400 - Cota 1500 Baby ski-lift Poiana Florilor - 250 m Baby ski-lift Scandurari - 200 m Baby ski-lift Valea Dorului - 200 m Baby ski-lift Telecabina 1400 - 250 m Baby ski-lift Furnica - 250m Tabel nr.4.5: Instalatii de transport pe cablu. Performantele tehnice ale instalatiilor de transport pe cablu sunt de 5045 persoane/ora, iar lungimea totala a traseului este de 11.137 m. Lungime (m) 1310 2328 1945 1940 980

- 72 -

CAPITOLUL 5. CIRCULATIA TURISTICA SI FORMELE DE TURISM


5.1. Circulatia turistica
Circulatia turistica este una dintre cele trei componente esentiale ce definesc fenomenul turistic reflectand modul si nivelul de valorificare a potentialului turistic dar si un proces demografic constand in deplasari temporare de populatie. In acest areal circulatia turistica prezinta valori crescute datorita pe de-o parte obiectivelor si dotarilor turistice prezente in zona si, pe de alta parte, multitudinii formelor de turism ce pot fi practicate si care atrag mai multe tipuri de turisti. Cea mai mare solicitare se inregistreaza in sezonul de vara, intre 10 iulie si 1 septembrie si in sezonul de iarna, intre 20 decembrie si 31 ianuarie. In functie de intensitatea cererii si deci a gradului de ocupare a capacitatilor de cazare se mai disting: un sezon intermediar: luna februarie, 15mai-10 iulie, 10 septembrie-31 octombrie si un extrasezon: lunile martie, aplilie, noiembrie si 1-20 decembrie.

5.1.1. Sosirile turistice In privinta sosirilor turistice evolutia acestora nu este una constanta, prezentand variatii importante de-a lungul ultimilor ani.

Fig nr.5.1: Evolutia sosirilor turistice intre anii 1999 2009. Cel mai mare numar de turisti, in ceea ce priveste sosirile turistice in perioada anilor 19992009, s-a inregistrat in anul 2001 respectiv 202.687 turisti iar cea mai mica valoare in anul 2008 cu un numar de 148.824 turisti (fig nr.54). Dupa anul 2008 numarul acestora a inregistrat o crestere continua astfel ca in ultimul an pentru care am obtinut date (2009), numarul sosirilor turistice a fost de 191.269 turisti. Aceasta crestere lenta dar constanta a numarului de turisti sositi

- 73 -

se datoreaza in principal cresterii numarului de locuri de cazare si a unor activitati turistice ce atrag tot mai multi turisti (ex: Festivalul Sinaia forever).

5.1.2.

Innoptarile turistice

Numarul de innoptari in structurile turistice din acest sector al Vaii Prahovei in anul 2009 era de 476.487 innoptari din care 90.627 reprezentau turisti straini si 385.860 fiind realizate de turistii romani. Total Hoteluri Hoteluri MotePensiuni Vile urbane Cabane Tabere Campin- Hoselevi guri teluri

tratament luri

476487 326433 Total innoptari Innoptari 90627 turisti straini Innoptari 385860 243293 turisti romani 83140

84476

4801

20140

30742

5542

2544

25

1783

4019

2049

1371

12

36

80457

4801

18091

29371

5530

2544

25

1747

Tabel nr.5.1 : Innoptarile turistice in anul 2009 pe tipuri de unitati de cazare. Cel mai mare numar de innoptari turistice se inregistreaza in hoteluri: 326.433 innoptari, urmate de hotelurile de tratament (84476 innoptari) si pensiunile urbane (20140 innoptari). La capatul opus se situeaza campingurile cu doar 25 de innoptari si hostelurile cu 1783 innoptari (tabel nr.7). Aceasta situatie foarte diferita de la un tip de unitate de cazare la alta, se datoreaza, in principal, capacitatilor diferite de cazare precum si gradului de confort pe care fiecare dintre acestea il ofera.

- 74 -

Fig nr.5.2: Innoptari turisti romani pe tipuri de unitati de cazare. Turistii romani prefera pentru innoptari hotelurile, dar nu intr-un procent atat de mare precum turistii straini. Urmatoarele unitati de cazare preferate de turistii romani sunt hotelurile de tratament si vilele (fig nr.55). Pensiunile urbane sunt de asemenea utilizate de turistii romani pentru innoptarile in aceasta zona, iar in mai mica masura acestia utilizeaza si cabanele. Printre unitatile de cazare care sunt folosite de turistii romani se mai numara si pensiunile urbane, campingurile si taberele de elevi dar intr-o masura mai mica datorita capacitatii reduse de cazare dar si gradului de confort mai scazut.

Fig nr.5.3: Innoptari turisti straini pe tipuri de unitati de cazare. Turistii straini, in ceea ce priveste innoptarile, prefera intr-un procent mai mare decat turistii romani sa innopteze in hoteluri (fig nr.56). Urmatoarea categorie preferata este cea a hotelurilor de tratament. Spre deosebire de turistii romani acestia nu utilizeaza campingurile pentru innoptare si nici taberele de elevi, ceea ce era si de asteptat. Cea mai mare solicitare a unitatilor de cazare se inregistreaza in sezonul de vara, intre 10 iulie si 1 septembrie si in sezonul de iarna, intre 20 decembrie si 31 ianuarie. - 75 -

5.1.3.

Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului se calculeaza dupa formula: S = numar zile turist (N z t) / numar turisti (Nt) An 2001 2008 2003 2004 2008 2008 Durata medie sejur (zile) 2,28 2,98 2,57 2,56 2,58 2,58

Tabel nr.5.2: Durata medie de sejur intre anii 2001-2008. La nivelul anului 2004, durata medie a sejurului a avut valoare de 2,56 zile fiind diferita in functie de nationalitatea turistilor astfel ca in cazul turistilor romani sejurul mediu era de 2,4 zile iar in ceea ce priveste turistii straini sejurul mediu era de 2,85 zile. Durata medie a sejurului difera si de la un tip de unitate de cazare la alta astfel incat in cazul hotelurilor acesta are valoarea de 2,3 zile cu o valoare de 2,9 zile pentru turistii romani cazati aici si de 2,1 zile pentru turistii straini. Turistii cazati in hotelurile de tratament au un sejur mediu de 3,53 zile, cu diferentieri astfel: turistii romani 3,6 zile si turistii straini 2,35 zile. In perioada analizata, durata medie a sejurului in acest sector din Valea Prahovei a avut o evolutie oscilanta (tabel nr.8). In 2008 a crescut la 2,96 zile, fata de 2,28 zile in 2001, insa in anii urmatori a scazut sau s-a metinut la un nivel scazut. Durata medie a sejurului este mica, aproximativ 3 zile. Acest lucru se datoreaza faptului ca, in general, pe Valea Prahovei este practicat turismul de weekend. 5.1.4. Numarul mediu zilnic de vizitatori

Fig nr.5.4: Evolutia numarului mediu zilnic de vizitatori. - 76 -

In figura nr.57 se observa ca in intervalul anilor 2004 2009 numarul mediu zilnic de vizitatori a inregistrat o crestere continua ajungand de la 469 turisti pe zi in anul 2004 la un numar de 524 turisti pe zi in anul 2009 dar, numarul mediu zilnic de turisti straini a scazut in fiecare an ajungand de la 104 turisti straini intr-o zi in anul 2004 la 86 de turisti straini intr-o zi la nivelul anului 2009. Cresterile inregistrate in cazul numarului mediu zilnic de vizitatori se datoreaza in parte redeschiderii lor si reamenajarii unor partii dar si numeroaselor actiuni cu scop turistic din ce in ce mai variate si mai numeroase.

5.1.5.

Coeficientul de utilizare al capacitatii de primire turistica

Gradul de ocupare a capacitatilor de cazare variaza in functie de sezonalitatea manifestata prin tipurile de turism practicate. In aceasta zona datorita tipurilor variate de turism practicabile dar si climatului favorabil, utilizarea unitatilor de cazare turistica se realizeaza in fiecare anotimp cu unele diferentieri insa. Cea mai mare solicitare se inregistreaza in sezonul de vara, intre 10 iulie si 1 septembrie si in sezonul de iarna, intre 20 decembrie si 31 ianuarie; un sezon intermediar luna februarie, 15mai 10 iulie, 10 septembrie 31 octombrie si un extrasezon: lunile martie, aplilie, noiembrie si 1 20 decembrie. In ceea ce priveste media anuala a gradului de utilizare a capacitatii de primire turistica aceasta avea o valoare de 36.3% in anul 2008 iar la nivelul anului 2009 a fost mai scazuta ( 34.2%). Aceasta evolutie nu este cauzata de scaderea numarului de turisti ci, mai degraba, de cresterea numarului de unitati de cazare si implicit a locurilor de cazare.

5.1.6.

Structura turistica dupa nationalitate

Pentru analizarea acestui aspect nu exista date oficiale la Directia Judeteana de Statistica Prahova sau la alte institutii acreditate insa, turistii straini vin cu predilectie din tari ca: Regatul Unit al Marii Britanii, Israel, Germania, Franta, Italia, Turcia, Ungaria, Cehia, Slovacia. Cum este normal, ceea mai mare parte a turistilor sunt romani, iar cel mai mare numar de turisti romani vin din orase precum Bucuresti si Ploiesti, in special la sfarsit de saptamana, pentru a petrece cateva zile in natura.

5.2.

Tipuri si forme de turism practicate

Pe Valea Prahovei sunt situate numeroase statiuni turistice a caror principala atractie turistica o reprezinta posibilitatea practicarii sporturilor de iarna. In arealul care reprezinta subiectul analizat in aceasta lucrare, cea mai importanta statiune turistica este Sinaia, care detine numeroase partii pentru schi dar si un numar mare de amenajari in acest scop. De asemenea, pe - 77 -

timp de vara statiunea montana este solicitata pentru atractiile naturale, conditiile climaterice, pentru odihna, tratament si nu in ultimul rand pentru practicare drumetiilor. Poiana Tapului este de asemenea statiune turistica dar care nu detine insa partie de schi dar totusi este vizitata de numerosi turisti si apreciata pentru peisajele montane deosebite. Datorita unitatilor de relief accesibile turistilor, a climatului favorabil, a numeroaselor obiective turistice dar si potentialului turistic diversificat, acest sector al Vaii Prahovei ofera posibilitatea practicarii unor numeroase si variate tipuri si forme de turism. Turismul montan de recreere si agrement. Turismul de recreere valorifica, in primul rand, insusirile estetice ale fondului turistic apartinand cadrului natural. Acest tip de turism antreneaza cel mai mare numar de persoane, ponderea decisiva a participantilor recrutandu-se din randul populatiei urbane de toate varstele, in vreme ce populatia rurala participa in procente minime. In general, predomina turismul de scurta si medie durata, echivalent week-end-ului sau unei fractiuni din concediul de odihna, care utilizeaza dotari specifice, (piscine, terenuri de sport, discoteci, pub-uri,etc). Turismul pentru sporturi de iarna Practicarea acestei forme de turism este favorizata de dotarile caracteristice existente intre statiune si zona montana inalta, precum si de infrastructura specifica, tehnica, formata din mijloace de transport pe cablu si partii amenajate. Ponderea turistilor veniti pentru practicarea acestui tip de turism este de 50-75%, iar numarul celor de pe partii se dubleaza la sfarsitul fiecarei saptamani. Sporturile de iarna sunt sprijinite prin servicii complementare deosebit de profitabile pentru economia orasului (scoli pentru schi, inchirieri de materiale sportive). Turismul itinerant montan Este legat de zona montana la peste 2000 de metri, fiind dependent de cai de acces de o factura aparte (poteci turistice, drumuri forestiere), precum si de factori naturali morfopeisagistici ce atrag o categorie relativ restransa de iubitori ai muntelui. Punctele nodale in desfasurarea drumetiei montane sunt cabanele amplasate in pozitii favorabile, alese atat din punct de vedere al accesului, cat si din punct de vedere al amplasarii in apropierea obiectivelor turistice importante. Alpinismul este o forma exclusiv sportiva a turismului montan, practicat de o categorie restransa de persoane cu aptitudini fizice deosebite si antrenate special pentru aceasta. Versantii estici si partial cel nord-estic al Bucegilor, prin caracteristicile lor deosebite, reprezinta domeniul cel mai important pentru practicarea alpinismului. - 78 -

In Bucegi exista peste 60 de trasee: Jepii Mari-5 trasee, Caraiman-25 tarsee, Costila-26 trasee, Moraru- 10 si Bucsoiu- 7 trasee. Turismul curativ In Sinaia s-au valorificat inca din secolul trecut factori de cura de o deosebita importanta: climatul subalpin puternic ionizat, actiunea specifica de sedare pe fondul unei presiuni atmosferice scazute, lipsa vanturilor puternice si a variatiilor mari de temperatura, aeroionizarea puternica asigurata de versantii padurosi. Nu in ultimul rand, s-au valorificat apele minerale existente in zona (in special cele de pe valea Cainelui) care erau folosite inca de la inceputul secolului al VIII-lea. Apele minerale din Sinaia au o compozitie asemanatoare cu apele minerale Evian si pot fi folosite si in tratarea anumitor cazuri de reumatism. In Sinaia functioneaza, in prezent, doua baze de tratament balnear: una in cadrul Policlinicii Balneare a Hotelui Paltinis (fostul Hotel al Bailor) iar o alta la Hotelul Mara. Amintim bai cu plante medicinale, bai carbogazoase, bai cu esente de brad, saline, ionizari, raze ultrascurte, raze infrarosii, ultrasunetoterapie, ultraviolete si masaje etc. Turismul cultural Turismul cultural sau de vizitare se desfasoara mai ales cu mijloace automobilistice si are ca motivatie existenta unor obiective turistice de provenienta antropica cu caracter original si chiar uneori cu valoare de unicat, concentrate in arealul statiunii Sinaia: Castelul Peles, Manastirea Sinaia, in localitatea Posada : Muzeul cinegetic Posada, etc. Eficienta sa economica este cea mai redusa dintre toate tipurile de turism amintite. Fenomenul se explica prin caracterul itinerant de mare mobilitate si care este reflectat de numarul mare de persoane implicate, comparativ cu numarul relativ restrans de nopti de cazare inregistrate de catre acestea. Turismul polivalent Intruneste atributele rezultate prin asocierea recrearii cu refacerea fizica si psihica de ordin curativ, sau ale recrearii cu informarea si culturalizarea, etc. De altfel, nici unul dintre tipurile de turism descrise anterior nu este pur. In cadrul turismului polivalent includem si turismul profesional, practicat ocazional si intermitent de catre o categorie de persoane antrenate in activitati economice sau sociale (oameni de stiinta, oameni de afaceri, medici, persoane aflate la studii, sportivi) in alte locuri decat cele de resedinta. Acest tip de turism cunoaste in Sinaia si in imprejurimile acesteia o deosebit de mare frecventa in ultimii 10 ani. Turismul de sfarsit de saptamana

- 79 -

Se poate observa o concentrare tot mai pronuntata a resedintelor secundare (vile de vacanta) in perimetrul localitatii, fapt influentat de capitala tarii, Bucuresti, care genereaza cele mai puternice miscari de turisti in cadrul turismului de week-end. Desi destinatiile lor pot fi multiple nu putem nega ca directia predilecta a acestora ramane Valea superioara a Prahovei si in special Sinaia, ca fiind o destinatie cu traditie a clasei superioare, a aristocratiei romanesti de-a lungul timpului. Aliniamentul urban Bucuresti-Ploiesti genereaza o miscare dezvoltata liniar, cu caracter cumulativ pana la Sinaia de unde, treptat, se produc decantari a unei parti din masa de solicitanti, catre obiectivele alese, coloana terminandu-se la Poiana Brasov. Aceste noi cartiere de vile ilustreaza fenomenul de neoantropizare a regiunilor mai slab populate in arealul montan, unde prezenta omului se facea simtita doar sezonier. Turismul individual sau pe cont propriu Turismul individual sau pe cont propriu reprezinta o forma de turism care gaseste in statiunile de pe Valea Prahovei conditii dintre cele mai prielnice. Turistii vor gasi, deopotriva, interesante elemente de atractie, o baza materiala adecvata si conditii dintre cele mai optime de petrecere a timpului. Turismul organiat si semiorganizat Pentru asigurarea unor servicii de calitate isi unesc eforturile agentiile de turism, comisia de turism la nivelul orasului, unitati de cazare si alimentatie publica, etc. precum si firmele particulare si pensiunile familiale. Turismul de grup se caracterizeaza prin neimplicarea turistilor in planificarea si organizarea actului recreativ, ceea ce sporeste comoditatea. Turistii beneficiaza de tarife mai reduse de ordin social. Aceasta forma de turism antreneaza categorii diverse ale populatiei, cu cerinte mai modeste fata de oferta turistica, asigura desfasurarea continua a activitatilor turistice reducand perioadele de minima solicitare a infrastructurii. In aceasta zona remarcam predilectia turismului de grup practicat de elevi si studenti, statiunea dispunand de o baza tehnico-materiala specifica acestei categoriide turisti. Turismul de afaceri si congrese Acest tip de turism care include team-building-urile, calatoriile de afaceri, participarile la programe de training, a cunoscut in anul ce a trecut o crestere semnificativa. Turismul de afaceri in aceasta zona se concentreaza in principal in statiunea Sinaia; principala cauza pentru aceasta situatie fiind dotarile existente care permit desfaurarea activitatilor de acest gen. Principala unitate in care se desfasoara conferinte de afaceri este Cazinoul Sinaia care are numeroase sali cu capacitati diferite, dar si hotelurile din statiune detin sali de conferinta. - 80 -

CONCLUZII I MASURI DE DINAMIZARE A TURISMULUI N STAIUNEA SINAIA


Analiza S.W.O.T. pentru staiunea turistic Sinaia i mprejurimi Strengths (puncte forte) Punctele forte ale potentialului turistic din Valea Prahovei sunt reprezentate de resursele turistice naturale, precum si de cele antropice. Resursele turistice naturale constau in: Relieful variat care determina prezenta numeroaselor obiective turistice naturale: domenii schiabile, trasee pentru drumetii si alpinism, chei si vai, cascade; Climatul temperat-continental cu influente montane este favorabil dezvoltarii turismului montan, balnear, datorita conditiilor optime practicarii sporturilor de iarna, drumetiilor, curelor balneo-climaterice; Existenta a numeroase rezervatii naturale, precum si a unui parc natural (Bucegi), stimuleaza turismul; Hidrografia: numeroasele si variatele ape curgatoare sunt folosite pentru agrement si balneo-turism; Existenta unei vegetatii variate si a unei faune bogate si diverse are ca efect dezvoltarea turismului profesional si stiintific datorita valorii lor. Pe langa speciile obisnuite exista si specii declarate monumente ale naturii. Fauna are valoare estetica, recreativ-cinegetica si stiintifica. Alte puncte forte ale turismului din aceast sector al Vaii Prahovei sunt reprezentate de reamenajarea Hotelului Cota 1400 si a cabanei turistice Cuibul Dorului care dau turistilor posibilitatea de a se afla in mijlocul naturii beneficiind in acelasi timp si de un confort sporit (apa calda, caldura, televizor in camera, piscina, sala de fitness, sauna etc.). Resursele turistice antropice sunt reprezentate de: Echipamentele turistice; Unitati de cazare existente in toate zonele turistice. Reamenajarea unitatilor de cazare din ultimii ani a generat o crestere a numarului de turisti. Mijloacele de transport turistic. Dezvoltarea mijloacelor de transport turistic a stimulat dezvoltarea turismului si, totodata, a permis accesul in anumite zone. Structurile de agrement. Serviciile de agrement dau posibilitatea turistilor sa-si petreaca timpul liber intr-un mod cat mai placut. Agrementul constituie astazi motivatia oamenilor de a calatori pentru a practica diverse sporturi, pentru a se relaxa si distra. Existenta turistilor romani, cat si a celor straini. Consumul turistic are efecte economice pozitive atat pentru organizatorii de calatorii, pentru dezvoltarea turismului, pentru - 81 -

veniturile populatiei locale, cat si pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei cu care turismul intra in contact. Weakness (puncte slabe) Punctele slabe ale turismului din acest sector al Vaii Prahovei sunt: Lipsa promovarii turismului si a informatiilor legate de anumite zone turistice poate genera pierderea potentialilor clienti care aleg alte destinatii pentru a-si petrece vacanta; Lipsa investitiilor si a preocuparii in ceea ce priveste anumite zone turistice (exemplu: localitatile Posada si Poiana Tapului) care sunt mai putin promovate din punct de vedre turistic in comparatie cu statiunea Sinaia; Nivelul de degradare in care se afla echipamentele turistice; Existenta unui numar mare de structuri de primire in principalele zone turistice si a unui numar foarte mic in zonele mai putin promovate; Caile de acces si mijloacele de transport turistic slab dezvoltate. Inexistenta unor drumuri care sa dea turistilor siguranta in ceea ce priveste calatoria; Numarul redus al mijloacelor de transport pe cablu si lipsa modernizarii lor; Existenta unui numar mic structuri de agrement si nediversificate; Numarul mic de turisti in structurile de primire in raport cu capacitatea de cazare existenta; Valorificarea redusa a potentialului turistic; Calitatea slaba a serviciilor; Poluarea. Opportunities (oportunitati) Oportunitatile sunt reprezentate de posibilitatile de valorificare a potentialului turistic intr-o anumita zona. In Valea Prahovei intalnim nenumarate oportunitati, printre care: Reabilitarea drumurilor incepand cu cele principale si terminand cu cele auxiliare (drumuri forestiere). Deoarece Valea Prahovei reprezinta un important punct de acces spre traseele montane, se considera importanta reconditionarea traseelor si a marcajelor (care se gasesc intr-o stare foarte proasta, in unele locuri fiind chiar inexistente). De asemenea, ar putea fi imbunatatite conditiile de cazare din majoritatea cabanelor turistice. Reconditionarea instalatiilor de transport pe cablu. Extinderea lantului de statiuni montane din Valea Prahovei, astfel incat sa cuprinda zonele mai putin promovate (de exemplu, localitatea Poiana Tapului). Reamenajarea partiilor din Sinaia asa incat sa se ridice la standarde internationale. - 82 -

Largirea gamei de servici oferite si atragerea turistilor in statiuni pe tot parcursul anului, prin organizarea de seminarii, cursuri de scurta durata, activitati de tratament, de cosmetica, de dieta. Dezvoltarea turismului de afaceri si reuniuni in statiunile turistice. Revigorarea turismului cultural itinerant pentru cunoasterea unor zone cu valoare turistica. Cresterea capacitatii de cazare la nivelul oraselor pentru a se dezvolta turismul de afaceri, turismul de reuniuni si congrese. Modernizarea mijloacelor de transport turistic si diversificarea serviciilor oferite in timpul calatoriei. Aparitia si dezvoltarea unor produse turistice specifice zonei: turismul religios, ecologic, automobilistic, de echitatie, agroturismul. Conceperea unei strategii de diversificare a serviciilor turistice oferite de agentiile de turism, astfel incat sa fie atractive pentru fiecare turist, sa ofere alternative si posibilitati de petrecere a timpului liber in orice imprejurare si la orice ora din zi. Ridicarea calitatii serviciilor prestate de resursa umana din turism. Cresterea sectorului privat din turism. Dezvoltarea unor produse turistice noi la nivel international, bazate pe valori turistice culturale si naturale, incluzand activitati speciale si calatorii individuale. Dezvoltarea unor centre turistice in locuri istorice si zone montane, ca puncte de popas in circuite sau ca baza pentru circuite. Cazarea turistilor in structuri de primire pitoresti, de buna calitate, care sa reflecte arhitectura si cultura locala.

Threats (riscuri) Amenintarile sunt reprezentate de riscurile care apar si care pot deveni puncte slabe ale turismului intr-o anumita zona. Pe Valea Prahovei, acestea sunt reprezentate de urmatoarele: Poluarea solului, a apelor si a aerului; Lipsa unor organisme special infiintate pentru reamenajarea si permanenta verificare a itinerariilor turistice; Vechimea si starea de uzura a unora dintre mijloacele de transport pe cablu; Infiintarea unor structuri de primire turistica ultramoderne in zone putin populate ameninta buna functionare a cabanelor, campingurilor si casutelor turistice din zonele respective; Preturile ridicate in raport cu serviciile oferite; - 83 -

Serviciile slabe de catering, cu precadere lipsa unui personal calificat in unitatile de alimentatie; Lipsa unor programe de promovare a turismului pe Valea Prahovei.

Posibilitati de dezvoltare si propuneri de optimizare a activitatilor de turism

Culoarul Prahovei este o zona cu un bogat potential turistic, valorificat in proportii rezonabile dar care mai suporta imbunatatiri. Pentru dezvoltarea turismului in zona, este necesara in primul rand, imbunatatirea infrastructurii turistice. De asemenea, ar putea fi valorificat mai bine potentialul natural in special in localitatile Posada si Poiana Tapului. Dezvoltarea infrastructurii prin imbunatatirea si modernizarea transportului feroviar si a cailor de comunicatii rutiere care asigura legatura acestui areal cu tara si cu exteriorul, aceasta pentru a asigura turistilor siguranta, confort cat mai ridicat si conditii de deplasare agreabile. Trebuie urmarita dezvoltarea bazei tehnico-materiala existente care trebuie adaptata la standardele cererii, mai ales in localitatile din imprejurimile Sinaiei, atat prin cresterea capacitatii de cazare cat si prin imbunatatirea conditiilor oferite de acestea. De asemenea, trebuie urmarita diversificarea serviciilor oferite turistilor. Dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale se poate realiza prin: - extinderea si modernizarea cailor de acces ; - marirea capacitatii de cazare in apropierea obiectivelor turistice prin orientarea investitiilor pentru construirea hotelurilor familiale cu dotari medii sau a unor gospodarii taranesti pentru cazarea turistilor (impulsionarea turismului rural in localitatile de acest tip); - Programe pentru dezvoltarea si modernizarea bazei turistice: - Organizarea serviciilor Salvamont care vor coordona actiunile de prevenire a accidentelor montane si de salvare a persoanelor accidentate; - Refacerea partiei de bob si sanie din Sinaia; - Realizarea unor trasee turistice cu caracter cultural-istoric; - Reabilitarea zonelor, monumentelor, cladirilor de interes turistic; - Sustinerea initiativei private in crearea si dezvoltarea de unitati turistice cu servicii la standarde internationale; - Amenajarea zonelor cu potential cinegetic, etnografic, cultural si ambiental; - Atragerea unui numar sporit de turisti prin actiuni promotionale in tara si strainatate; - Modernizarea infrastructurii rutiere;

- 84 -

- Infrastructura de comunicatii, de promovare si informare turistica in timp real pe Internet si TV cu privire la partiile de schi din Valea Prahovei; - Infiintarea unitatilor agroturistice finantate din fondul SAPARD; - Refacerea drumurilor de pe Valea Prahovei, constructia unui pod de 28 m lungime Valea Alba; - Organizarea unor manifestari cultural-artistice de presigiu, cum ar fi Colocviul Dramaturgiei Romanesti Sinaia; - Repararea bazelor sportive existente, precum si amenajarea unor baze noi in Sinaia. - Dezvoltarea unor forme noi de turism: bungee-jumping, parapanta, mountain-bike si a unor servicii auxiliare precum si a infiintarea unor centre adecvat utilate pentru practicarea acestora. Constructia Centrului Multifunctional de Agrement in zona Tavernei Sarbului este de asemenea un proiect ce ar aduce imbunatatiri activitatilor din domeniul turismului. In zona Centrului ar urma sa se construiasca vile, restaurante, hoteluri, adica un fel de cartier turistic. Astefl, ideea ca Sinaia sa devina statiunea celor 4 anotimpuri, din punct de vedere turistic nemaiexistand un sezon mort pe Valea superioara a Prahovei ar putea fi pusa in practica. In ceea ce priveste resursele naturale ale zonei, acestea ar putea fi mai bine exploatate in scopuri turistice, spre exemplu resursele hidro-minerale aflate pe Valea Rea, Valea Cainelui, Valea Gagului sau pe Calea Moroieni din punctul Valea Seaca unde apele bicarbonatate, sulfuroase, oligominerale ar contribui la dezvoltarea turismului curativ care in momentul de fata este slab dezvoltat avand in vedere varietatea si multitudinea resurselor existente in acest areal. Tot pe baza potentialului natural (fauna, hidrografia) se pot dezvolta turismul cinegetic si pescuitul, activitati care in prezent sunt desfasurate doar la nivel individual. Lipsa unor locuri amenajate pentru popas sau instalarea cortului duce la deteriorarea peisajului datorita numeroaselor reziduri lasate de catre turisti (in poienile de pe Calea Moroieni si Calea Codrului, aproape de cabane, etc.). Astfel de locuri ar putea fi localizate mai ales de-a lungul cailor de acces cu un mare aflux de turisti in cartierul Furnica (pe noul drum al Cotei), in cartierul Cumpatu sau Platoul Izvor dar si pe malul stang al Prahovei in dreptul localitatii Poiana Tapului. Realizarea politicilor care sa duca la dezvoltarea turismului are, la randul ei la baza programe referitoare la produsul turistic, la principalele destinatii turistice din Valea Prahovei. Astfel, se au in vedere: - Reinvestitiile si modernizarea unitatilor de cazare; - Diversificarea ofertei turistice de sporturi, recreere, distractie; - Marirea animatiei din zonele turistice; - 85 -

- Descoperirea, amenajarea si reamenajarea unor obiective turistice istorice si culturale; - Dezvoltarea circuitelor turistice, precum si a excursiilor de o zi; - Dezvoltarea serviciilor turistice la nivel international; - Promovarea unei imagini favorabile in ceea ce priveste statiunile din judet; - Cresterea calitatii amenajarilor turistice; - Modernizarea treptata a produsului turistic intr-un cadru planificat si coordonat, la standarde inalte; - Asigurarea unui turism cu specific care sa reflecte trasaturile locale; - Dezvoltarea turismului oriunde exista un potential turistic. Sinaia este de mult timp o destinatie turistica importanta la nivel national si chiar international atragand un numar relativ mare de turitti, iar modalitatea de primire a turistilor in aceasta localitate poate fi un exemplu pentru localitatile vecine precum Poiana Tapului si Posada, ce dispun de resurse proprii asemanatoare.

Promovarea si publicitatea turismului din Valea Prahovei

Dupa anul 1990, eforturile pentru promovarea turismului pe Valea Prahovei au fost destul de reduse, cele mai multe promovand Sinaia, fara a aminti de atractiile din localitatile vecine: Posada, Poiana Tapului. Valea Prahovei dispune de un potential turistic valoros, de o oferta turistica atractiva pentru turistii dornici sa practice aproape orice forma de turism. In ultimii ani, Consiliul Judetean Prahova alaturi de Consiliile Locale si cativa investitori au facut eforturi pentru reconsiderarea locului turismului. Promovarea turismului in zona se poate realiza prin diferite modalitati precum: - publicarea in reviste de specialitate (turism, arhitectura, istorie, etc.) a articolelor menite sa atraga potentiali turisti. - publicarea unei brosuri cu programul anual al activitatilor culturale si artistice organizate in regiune. - publicarea ghidurilor, pliantelor si a vederilor cu informatii referitoare la oferta regiunii. - promovarea unei politici de preturi si tarife atractive: elasticitate mai mare in functie de sezon, categoria de clienti, pachetul de servicii oferite, nivelul oferit de concurenta, care sa atraga turisti si in extrasezoanele inregistrate in prezent. - organizarea unor simpozioane, intruniri, contractari, in special in extrasezon. - intensificarea legaturilor cu comisiile judetene pentru turism de masa, cu centrele universitare, asociatiile de turism. - 86 -

- promovarea ofertei turistice pe piata externa prin participarea la targuri internationale de turism. Valea Prahovei superioare tinde sa devina, in totalitatea sa, o microregiune turistica prin tendinta de unire a nucleelor initiale de habitat, apartinand vechilor statiuni, printre care si Sinaia, ca urmare a construirii de case de vacanta in ultimii ani. Recunoscand valoarea turistica a Vaii Prahovei, G.Valsan scria despre aceasta ca reprezinta cazul cel mai impresionant de evolutie a civilizatiei dintr-o vale situata in unitatile montane ale Romaniei. De la nivelul anilor 1950, cand aceasta se prezenta ca o vagauna salbatica, locuita numai de cativa calugari si tranzitata de calatorii ce mergeau dinspre Muntenia spre Brasov si Transilvania, Valea Prahovei devine astazi una din cele mai luxoase statiuni de civilizatie din Europa. Concluzii Lucrarea de fata a incercat sa surprinda aspecte esentiale ale problemelor ridicate de continua interactiune dintre componentele mediului geografic si modul de valorificare al acestuia in cadrul activitatilor turistice din regiune. In urma realizarii lucrarii Potentialul turistic si valorificarea acestuia pe Valea Prahovei intre localitatile Posada si Poiana Tapului, am constatat ca turismul din Valea Prahovei este un sector al economiei in curs de dezvoltare. Aceasta zona dispune de un numar impresionant de resurse turistice, naturale si antropice, care din pacate nu sunt valorificate la potentialul lor real. De asemenea, se poate observa ca exista o intreaga serie de proiecte concepute pentru imbunatatirea imaginii zonei dar si pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti. Resursele turistice antropice sunt reprezentative in regiune, existand numeroase obiective de acest gen care se gasesc intr-o stare destul de buna. Un impact major asupra activitatilor turistice il va avea construirea autostrazii Bucuresti Brasov care va afecta nu numai aspectul general al regiunii, ci si durabilitatea si rezistenta fizica a constructiilor importante din punct de vedere turistic din regiune. Baza tehnico-materiala a intrat intr-un proces de renovare si modernizare in perioada 2001-2004, fiind construite noi structuri de primire turistica dar si renovate unele din cele existente din anii anteriori. Unitatile de agrement si instalatiile de transport pe cablu au fost reamenajate sau sunt in curs de reamenajare, totodata existand si proiecte pentru realizarea unora noi. In ceea ce priveste numarul de turisti sositi in unitatile de cazare in raport cu capacitatea de primire, putem spune ca exista o neconcordanta, numarul turistilor fiind mai mic decat oferta de cazare. Prin investitiile facute si proiectele derulate, autoritatile incearca sa combata acest - 87 -

fenomen, mizand pe atragerea turistilor intr-un numar foarte mare in viitorul apropiat. Numarul innoptarilor in structurile de primire din Valea Prahovei este relativ redus, fapt ce determina si scaderea duratei sejurului. Din acest motiv, se are in vedere ieftinirea ofertelor turistice si totodata prelungirea duratei sejururilor. Dimensiunile cailor de comunicatie reprezinta un element favorabil datorita multitudinii legaturilor ce se realizeaza in prezent prin intermediul acestora intre localitatile din culoar si importante orase din Romania si chiar din Europa. In ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizeaza dezvoltarea agroturismului si turismului montan si cultural, proiecte care sunt benefice pentru dezvoltarea turistica, dar si pentru dezvoltarea economica in special a localitatilor din imprejurimile localitatii Sinaia. Strategiile de dezvoltare alte turismului din Valea Prahovei se refera numai la anumite forme de turism. In cadrul acestora nu intalnim programe pentru sporturi extreme, cum ar fi: alpinismul, catararea sportiva, orientarea turistica. De aceea, tinerii prefera sa aleaga alte destinatii, ceea ce duce si la scaderea incasarilor. Ca o concluzie generala, se poate spune ca turismul din Valea Prahovei s-a dezvoltat in perioada 2001-2009, au fost relansate anumite zone si s-au demarat programe pentru o dezvoltare durabila a zonei. In viitor, printr-o mai buna punere in valoare a resurselor turistice din regiune ca o consecinta a unui management corespunzator, turismul poate constitui, in conditiile unei evolutii economice pozitive, una din variantele viabile pentru dezvoltarea regiunii.

- 88 -

BIBLIOGRAFIE
Buse, C. (1967), Manastirea Sinaia, Editura Meridiane, Bucuresti. Candea, M., Erdeli, G., Simion, T., (2001), Romania potential turistic si turism. Editura Universitatii din Bucuresti. Constantinescu, R., Sfarlea, M., (1994), Monumente religioase. Biserici si manastiri celebre din Romania, Editis, Bucuresti. Cristea, E., Dumitru N., (1978), Bucegi: turism-alpinism, Editura Sport-Turism, Bucuresti. Cucu, V., Stefan, M., (1974), Romania, Ghid atlas al monumentelor istorice, Editura Stiintifica si Pedagogica, Bucuresti. Ielenicz, M., Comaescu L., (2009), Romania potential turistic, Editura Universitara Bucuresti. Lehrer, M. F., (1967) Sinaia, Editura Meridiane, Bucuresti, 1967. Moise, R. Ghica, (2001), Sinaia perla Carpatilor, Ed. Romania de Maine, Bucuresti. Moise, R. Ghica, (1989), Sinaia mic indreptar turistic, Ed. Sport- Turism, Bucuresti. Niculesu, G., (1984), Valea Prahovei, Editura Sport-Turism, Bucuresti. Nistorescu, G., (1995), Din Plaiul Prahovei la Sinaia, Editura Arhimede, Bucuresti. Noel Computers, (2000), Mica enciclopedie multimedia a orasului Sinaia, [resursa electronica], Ploiesti. Niculescu, G., Velcea, I., (1979), Prahova ghid turistic al judetului, Editura SportTurism, Bucuresti. Pop, I., (1984), Manastirea Sinaia, Editata de Arhiepiscopia Bucurestilor. Stancioiu, M., Breaza, M., (1989), Noul cantec al Prahovei, Editura Sport-Turism, Bucuresti. Tufescu, V., (1974), Romania natura, om, economie, Editura Stiintifica, Bucuresti. Ujvari, I., (1972), Geografia apelor Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti. Velcea, I., Gheorghe Niculescu, Ghid turistic al judetului Prahova, Editura SportTurism, Bucuresti, 1979. Velcea, I., Velcea, V., (1965), Valea Prahovei, Editura Stiintifica, Bucuresti. Vladutiu, I., (1973), Etnografia romaneasca, Intreprinderea Poligrafica Cluj. *** (1995), Ghidurile turistice ale masivelor: Baiu, Bucegi,Editura Sport-Turism, Bucuresti.

- 89 -

*** (1981), Colectia Judetele Patriei: Judetul Prahova monografie. Editura SportTurism, Bucuresti. *** (2001), Ghidul Muzeelor si Colectiilor din Romania, Editura Cimec, Bucuresti. www.primariasinaia.ro www.peles.ro www.infomontan.ro www.alpinet.org www.infosinaia.ro www.insse.ro

- 90 -

S-ar putea să vă placă și