Statiunea Azuga

Localizare si acces

Oraşul Azuga este situat la poalele munţilor Bucegi, la 45037’ latitudine nordică şi
25033’ longitudine estică, pe terasele râului Prahova şi a pârâului Azuga, la altitudini cuprinse
între 910 şi 1050 m.
Poziţia şi accesibilitatea sunt avantajoase pentru oraş (foto 1), localitatea Azuga
constituind una din zonele turistice importante din ţara noastră, fiind situată pe Valea
Prahovei (cea mai circulată vale transcarpatică din România) respectiv pe DN 1/E 60 şi
magistrala feroviară electrificată Bucureşti-Braşov, la cca. 135 km de Bucureşti (119 km faţă
de Aeroportul Henry Coandă) şi 36 km de Braşov. Distanţele faţă de localităţile învecinate
sunt următoarele: Predeal - 7 km, Buşteni - 4km, Sinaia - 12 km
Teritoriul administrativ al oraşului cuprinde zona de munte şi zonele de terasă a râurilor
mai sus amintite, în suprafaţa totală de 8304 ha.(din care 2,9% reprezintă intravilanul - 243,2
ha), cu o populaţie stabilă de 5100 locuitori (la sfarşitul anului 2007), încadrându-se în
categoria oraşelor mijlocii. Este o localitate tipică de munte, teritoriul său administrativ
suprapunându-se atât Munţilor Clăbucetele Predealului (în N-V, altitudinea maximă -
Clăbucetul Azuga 1586 m) cât şi Munţilor Gârbovei (aflati în S-E, cu altitudinile maxime în
Vf. Cazacu 1753 m şi Vf. Stevia 1901m), oraşul propriu–zis desfăşurându-se în lungul văii
Azuga, pe direcţie E-V, pe aproximativ 3 km până la confluenţa cu Prahova.
Oraşul Azuga face parte din grupa oraşelor Văii Prahovei cu puternic potenţial turistic,
fiind declarat staţiune montană de interes naţional prin H.G. nr. 421/2003, şi este traversat de
axa nord-sud, fiind prima localitate la intrarea în judeţul Prahova dinspre Braşov.
În raport cu judeţul, oraşul Azuga este amplasat la limita nord-vestică a acestuia, la o
distanţă de 70 km faţă de municipiul Ploieşti. Teritoriul administrativ al oraşului se
învecinează după cum urmează:
- Limita nordică este reprezentată de limita administrativă dintre judeţele Prahova
şi Braşov, mai exact de limita dintre teritoriul administrativ al localităţilor
Azuga şi Predeal.
- Limita sudică şi estică este reprezentată de teritoriul administrativ al comunei
Valea Doftanei.
 - Limita vestică şi sudică este constituită de limita cu localitatea Buşteni.

Clima

Clima regiunii analizate este una specifică zonei de munte, de tip subalpin, prezentând
următoarele caracteristici:
• Temperatura medie anuală a aerului este de circa 5,5° Celsius; temperatura
lunii ianuarie este de -4,7° Celsius, iar cea a lunii iulie de 14,5° Celsius, astfel
că amplitudinea medie anuală este cu puţin peste 19° Celsius; temperaturile
extreme înregistrate la Azuga au fost de -33° Celsius (minima absolută),
respectiv +39° Celsius (maxima absolută).
• Precipitaţiile medii anuale sunt de 1028 mm; în distribuţia anuală se constată
că
maximul se înregistrează la sfârşitul primăverii şi începutul verii, în iunie
înregistrându-se 171mm, iar minima în sezonul rece, luna cea mai saracă în
precipitaţii fiind februarie, cu 33mm.
• Vânturile dominante sunt de direcţie NE şi E şi se canalizează în lungul văilor
Azuga şi Prahova sub forma curenţilor, viteza mică a vânturilor, în general de
2-5 m/s şi predominarea calmului sunt avantaje importante pentru Azuga din
perspectiva dezvoltării turismului.
Clima în sezonul rece şi efectul acesteia asupra sporturilor de iarnă poate fi ilustrat prin
următoarele date de specialitate:
- numărul mediu al zilelor cu temperaturi de îngheţ (minima fiind egală cu 0°
Celsius) este de 177, iar în interiorul acestui interval în jur de 62 de zile
cunosc temperaturi"de iarnă " propriu-zisă, adică temperatura maximă este de
cel mult 0° Celsius;
- durata medie a intervalului cu ninsoare şi cu strat de zapadă este de 180-186 de
zile, primul strat de zapadă înregistrându-se în ultima decadă a lunii octombrie,
iar ultimul strat de zapadă la sfarşitul celei de-a doua decade a lunii aprilie;
- numărul mediu al zilelor cu strat de zapadă este în această zonă de circa 118
zile/an (27,3 în ianuarie; 26,2 în februarie; 22,3 în martie; 6,7 în aprilie; 9,6 în
noiembrie si 23,4 în decembrie).
 Regimul temperaturilor, intervalul cu ninsoare şi stratul de zapadă, dar mai ales
grosimea medie decadică a acestuia din urmă favorizează organizarea şi
dezvoltarea turismului de iarnă axat pe sporturile practicate pe zapadă, lucru
evidenţiat de tabelul nr. 1: lunile absolut favorabile sunt ianuarie, februarie,
martie, dar condiţii relativ bune sunt înregistrate frecvent şi în lunile decembrie
Realitatea confirmată de seriile de date şi de situaţiile concrete înregistrate în
ultimii 4-5 ani, aduce în atenţie faptul că activitatea turistică de "sezon de iarnă", deşi
se poate desfăşura din decembrie până în prima decadă a lunii aprilie, este serios
afectată - uneori până la anulare - de distribuţia temporală a zăpezii şi de grosimea
absolută a acesteia; în decembrie (uneori chiar şi în noembrie) şi în ultima decadă a
lunii martie, deşi sunt temperaturi de îngheţ, zăpada poate avea grosimi
nesemnificative sau poate lipsi cu desăvârşire astfel că, sporturile de iarnă nu se pot
desfăşura; grav este faptul că, uneori, nici în sezon (ianuarie/martie), stratul de
zăpadă nu înregistrează tot timpul grosimile necesare, astfel că sporturile specifice
sunt compromise, iar turismul înregistreză pierderi irecuperabile.

Vegetatia
Învelişul vegetal este semnificativ influenţat de condiţiile morfologice şi
climatice, precum şi de particularităţile pedologice sau geologice. Potenţialul natural
al vegetaţiei este extrem de complex, de cele mai multe ori aceasta asociindu-se cu
alte elemente, generând peisaje geografice atractive, uneori chiar unice.
Dintre toate formaţiunile vegetale, pădurea este cea care concentrează cele mai
numeroase şi demne de valorificat valenţe turistice, reprezentând ecosistemul natural
dominant în cadrul învelişului vegetal.
În Azuga, vegetaţia specifică aparţine zonelor cunoscute în aria montană, respectiv
zona forestieră şi zona alpină.
Populatia :

Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Prahova, în anul 2007 oraşul Azuga avea
o populaţie stabilă de 5100 locuitori (iar în anul 2006, de 5068 locuitori). Concentrarea cea
mai mare a locuitorilor (aproximativ 75%) este pe malul drept al pârâului Azuga, unde spaţiul
a permis construirea de locuinţe. Densitatea locuitorilor este în anul de referinţă (2006) de
71,2 locuitori/ km2 ,valoare aflată sub nivelul judeţean - 184,9 locuitori/ km2 (în judeţul
Prahova), cât şi sub nivelul naţional - 91 locuitori/ km2 (în România), din cauza spaţiului
construibil foarte redus, fiind zonă montană. La recensământul din anul 2002, populaţia
oraşului Azuga era de 5337 locuitori.

Fauna
Deoarece întreaga arie montană situată pe stânga Prahovei - inclusiv bazinul Azugii -
are un indice scăzut de umanizare, fauna reprezintă un avantaj remarcabil pentru această zonă,
ca destinaţie turistică.
Sunt de remarcat exemplare de cerb carpatin, căprioara, urs, mistreţ, lup, vulpe, jder,
bursuc, dihor, vidră, iepure, râs, cocoş de munte, numeroase insecte. În făgetele din zonele
mai înalte găsesc cele mai bune condiţii de viaţă mamifere rozătoare precum şoareci şi
veveriţe. Ca animale domestice putem găsi: vaci, boi, cai, oi, capre, porci. Fauna piscicolă
este reprezentată de păstrăv (Salma trutta faria) şi zglavoaca (Cattus gabia) dacă ne referim la
pâraiele şi râurile de munte. Menţionez existenţa pe Valea Azugii a unei importante
păstrăvării.

Hidrografia

Reţeaua hidrografică a localităţii Azuga este reprezentată prin două cursuri de apă, şi
anume Prahova şi Azuga.
Râul Prahova (cu o suprafaţă a bazinului hidrografic de 3.735 kmp şi o lungime de 169
km) are direcţie nord-sud şi udă extremitatea de vest a teritoriului administrativ a localităţii.
Râul izvorăşte din platforma Predealului, de la o altitudine de 1030m, de unde albia este
canalizată până la confIuenţa cu primul afluent - Puriştoaca, considerat de unii geografi drept
izvorul principal. Râul curge în sectorul montan până la Posada, pe o lungime de circa 40 de
km, între Munţii Bucegi şi Munţii Baiului. La confluenţa cu râul Azuga, Prahova are un debit
de 0,53 mc/s. Are o alimentare mixtă, predominând însă cea pluvială.
 Azuga este cel mai important afluent al Prahovei (foto 4), de pe toată lungimea
acestuia. Acest pârâu izvorăşte de sub vârfurile Retevoi şi Tigăi la 1600 m. altitudine, cursul
lui delimitând Munţii Baiului de Clăbucetele Predealului.

Istoricul localitatii :
Iniţial oraşul Azuga a funcţionat ca han, fiind descris de Nestor Urechea în lucrarea sa
“Drumul Braşovului’’ şi de Nicolae Iorga în “Scrisori de negustori’’. Un document vechi din
1815 menţionează hanul ’’Căciula Mare’’. Această aşezare s-a extins treptat datorită unei
intense vieţi pastorale.
Hanul “Între Prahove’’, după cum spune tradiţia orală, a fost construit pe la jumătatea
veacului al XVIII-lea, în Azuga, la poala Clăbucetului Taurului, în dreptul Şcolii Generale de
azi, în apropierea locului unde se varsă pârâul Azuga în râul Prahova. Locul unde era situat i-a
conferit şi numele, fiindcă, pe vremuri, ambele râuri au fost socotite izvoare ale Prahovei.
În preajma hanului, în cele patru puncte cardinale, nu se găsea nicio locuinţă
omenească, la începuturi. Abia în primii ani ai secolului al XVIII-lea apăruseră, pe alocuri,
câteva gospodării, cum a fost cea a ciobanului George Zangor.
Acesta a fost primul locuitor care s-a statornicit în Azuga, el având 500 de oi,
construindu-şi primul casa în anul 1800. Casa lui Zangor a fost o locuinţă simplă, ţărănească
şi nu prea mare. Înainte de această casă mai exista un han vechi (după unele afirmaţii s-ar fi
construit între anii 1720-1725), care a fost ars în mai multe rânduri de turci. Acest han se afla
în locul unde este astăzi Biserica Ortodoxă.
Mult mai târziu, în anul 1884, după ce populaţia începuse să se stabilească şi apăruseră
formele de organizare, Predeal, Azuga, Buşteni şi Poiana Tapului s-au dezlipit de Sinaia
pentru a forma împreună o nouă comună sub numele de Predeal, care se întindea până la apa
Peleşului.
În 21 aprilie 1889, reşedinţa Primăriei s-a strămutat de la Predeal la Azuga, într-un local
ridicat pe un teren pus la dispoziţie de Regele Carol I, proprietarul moşiei, apărând astfel şi
avantaje atât din punct de vedere administrativ cât şi pentru populaţie, prin faptul că reşedinţa
era la centru.

Obiective tursitice:

Azuga atrage în principal prin resursele cadrului natural (peisajul montan, clima, fondul
piscicol şi cinegetic, etc), însa demne de remarcat sunt şi resursele turistice antropice. Chiar
dacă sunt mai limitate ca număr comparativ cu cele naturale, acestea îmbogăţesc patrimoniul
turistic al staţiunii
Între acestea, se remarcă resursele turistice cultural-istorice (monumente de arhitectură,
monumente de cult, monumente comemorative - o grupare aparte de obiective turistice
antropice, a căror identificare este legată de nevoia elogierii şi comemorării unor evenimente
istorice), constituit dintr-o serie de obiective înscrise în lista monumentelor de arhitectură şi
ansamblurilor de artă:
 Locuinţe orăşeneşti de factură neoclasică, şi ale barocului ardelenesc;
 Locuinţe orăşeneşti de factură sătească (majoritatea construite la sfârşitul
secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea);
 Căşăria Ghimbăşeanu;
 Clădirea Primăriei, construită după 1900, bine conservată şi în
prezent;
 Cimitirul eroilor căzuţi în primul război mondial, construit în anul 1920;
 Monumentul eroilor de la 1877, aflat în curtea Bisericii Ortodoxe actuale (foto 13);
 Monumentul eroilor primului război mondial, situat în parcul Ritivoi (foto 14);
 Crucea de pomenire ‘’La Genune”;
 Capela de pe Muntele Sorica, închinată luptătorilor din al doilea Război
:
Infracstructura turistica :

Staţiunea dispune de cca. 700 locuri de cazare în 5 hoteluri şi 24 de pensiuni turistice, la

care se adaugă dotările pentru activităţile sportive, în special pentru sporturile de iarnă (2
terenuri de tenis, 1 sală de sport, 1 stadion, 5 pârtii de schi cu o lungime totală de 6,7 km, din
care 2 pârtii sunt dotate cu instalaţie de zăpadă artificială, iar 1 pârtie dispune de iluminat
nocturn pe o treime din lungime, 1 pârtie de schi fond de 5 km, 2 instalaţii de teleschi, 2
instalaţii de baby-schi, 1 instalaţie de telegondolă), activităţi care înglobează aproximativ 250
locuri de muncă. Se mai pot menţiona 8 restaurante, 2 cofetării, 35 de unităţi comerciale,
câteva linii de chioşcuri artizanale, 10 centre de închiriere echipament pentru sporturi de
iarnă.
De-a lungul timpului diversitatea, volumul şi valoarea resurselor turistice din staţiune au
favorizat practicarea mai multor forme de turism, ceea ce conduce la ideea de staţiune
complexă, ce poate răspunde nevoilor unor segmente largi de turişti.
:

• turism montan - schi alpin, schi fond, trasee montane,

• turism pentru odihnă şi recreere - excursii, drumeţii montane, agrement,
sporturi de vară
• turism de afaceri şi alte forme de turism - sporturi extreme ( paintball, team -
building, plimbări cu ATV, mountain-biking, alpinism şi escaladă),
cantonamente sportive, turism de evenimente, turism de vânătoare şi pescuit
sportiv, turism de tranzit şi de sfârsit de săptămână, turism ştiintific.

Potenţialul turistic aferent teritoriului administrativ oraşului Azuga se datorează şi

cadrului natural, formele de turism favorizate fiind:
• odihnă totală sau activă, drumeţie (trasee turistice montane de la foarte
uşoare la foarte dificile, în Munţii Bucegi şi Munţii Baiului, trasee de
alpinism în Munţii Bucegi, cu grad de dificultate de la I – VI)
• sporturi de iarnă ( schi alpin, fond, randonee, snowboard, săniuş)
• sporturi de vară ( handbal–volei, fotbal, tenis pe zgură,baschet), picnic,
vânătoare şi pescuit sportiv, agrement, cunoaştere.

Oferta specifica sezonului rece:

-practicarea schiului alpin si de fond cu diferite grade de dificultate , fiind asigurat
trasportul cu mijloace de transport pe cablu;
-invatarea schiului cu instructori specializati atat pentru incepatori cat si pentru avansati
-practicarea snowbordului,saniusului ,

Oferta specifica sezonlui cald :

-drumetiiai excursi montane in masivul Baiului si Clabucetele Predalului
-pescuit, vanatoare , picnic in aer liber
-sporturi de vara : volei , handbal , tenis, minigolf
-schi pe iarba
 Activitati de agrement pe tota parcursul anului:

-excursii si drumetii atat in statiunea prin vizitarea principalelor obiective din cadrul
statiuni cat si cele doua masive respcetiv Munti Baiului si Munti Clabucetele Predalului
-inotul si relaxarea din cadrul hotelurilor amenajte cu piscine
-cluburi , discoteci , gimnastica de intretinere , biliard

Circulatia tursitica in perioada 2000-2007

An Unităţi turistice Nr. De locuri Înnoptări (om-zile)

Români Străini
2000 2 53
2005 27 526 12040 219
2006 28 549 8306 256
2007 22663 360

Indicele de atractivitate :
I=Eqi*ci
La calcularea indicelui s-au luat in calcul :conditiile naturale (relief , clima , vegetatie ,
hidrografiei ), bogatia cultural –istorica , conditiile economico-sociale (infracstructura ,
elemente de odihna ), poluarea mediului , forme de tursim practicate .
Indicele de atractivitate este de 2,6 .In urma studiului indicelui rezulta ca resursele
naturale detin ponderea cea mai mare ,fiind elementele de maxima atractie pentru turisti
astfel justificandu-se deplasarea turistica catre aceasta zona .

Capacitatea optima de primire :

Particularitatiile domeniului schiabil si al partiilor :

Lungimea partiile de schii din statiunea Azuga este de 3500 m

Astfel :
Sorica –are 2100 m lungime
Cazacu –400m
Sorica Sud-are 1000m lungime
 Diferenta de nivel este cuprinsa intre
Sorica –116m
Cazacu-569m
Sorica Sud-160m

Capacitatea optima a partiilor a fost caculate cu ajutorul formulei:

C0=S/S=I/Sx sin α

unde S=suprafata schiabila

S=suprafata destinata unui schior pe zi

Categoria schiorilor S(mp) Sin α

-consacrati 1000 0,30
-buni 600 0,25
-avansati 400 0,20
-incepatori 300 0,15

Sorica-suprafata 8,4 ha
Cazacu-suprafata 7,5 ha
Azuga Sud-suprafata 3,9 ha

Pt Sorica capacitatea optima a partiilor de schi este de 1090 m

Pt Cazacu- capacitatea optima a partiilor de schi este de 1000
Pt Azuga Sud- capacitatea optima a partiilor de schi este de 160

Latimea partiilor de schi

Sorica –latimea 50 m
Cazacu-latimea 41 m
Azuga Sud-latimea 50 m
Debitul partilor de schi

Pe partiile Sorica , Cazacu debitul partie este de

 Numarul de cicluri a fost calculate cu ajutorul formulelor :
Nc= 60/ tc si Tp= Lp/ 60 Vp unde:
Nc este nr de cicluri
Tc este timpul necesar efectuarii unui ciclu
Tp este timpul de coborare pe partie
Lp este lungimea partiei
Vp este viteza schiorului pe partie

Ex: Tp= 2860/ 60x 2,2 unde 2860 este lungimea partiei Lupului, iar 2,2
viteza medie pe partie a unui schior => tp= 21 => Nc = 60/ 10+1+15= 1
Pentru telecabinele Capra Neagra si Kanzel si telegondola Postavaru
Express, care deserves partiilor Lupului, Sulina, Teleferic, Drumul Rosu, numarul
de cicluri efectuate de un schior intr-o ora este egal cu 1.
Pentru teleschiurile Bradul, Stadion, Subteleferic, Ruia, care deservesc
partiilor Ruia, Bradu, Stadion, Subteleferic, Kanzel , numarul de cicluri efectuate
de un schior intr-o ora este egal cu 3.

Capacitatea instalatiilor de transport

Telecabina Capra Neagra- 500 pers/ h

Telecabina Kanzel- 350 pers/ h
Telegondola Postavarul Expres- 1800 pers/ h
Teleschi Bradul-900 pers/h
Teleschi Kanzel-900 pers/ h
Teleschi Ruia-720 pers/h
Teleschi Subteleferic- 500 pers/ h
Teleschi Stadion- 900 pers/ h

Analiza Swot:
 Puncte Tari
- Diversitatea potenţialului turistic natural, a
reliefului, florei şi faunei;
- Capacitatea de cazare poate fi utilizată pe tot
parcursul anului;
- Domeniu schiabil relativ bine dezvoltat.
- Zona turistică situată foarte aproape de DN1 şi
acces uşor pe calea ferată.
Oportunitati
- Dezvoltarea unor servicii care să asigure o
creştere a calităţii activitatilor din turism;
- Accesarea de fonduri externe pentru dezvoltarea
domeniului schiabil şi diversificarea serviciilor;
- Dezvoltarea evenimentelor cultural-sportive, a
concursurilor internationale;
- Dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism,
agroturism, sporturi montane, turism stiintific
- Lărgirea bazelor de agrement;
- Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de
transport şi utilităţi, pentru facilitarea accesului în
zona turistică.
Puncte Slabe
- Infrastructura de transport inadecvată (drumuri
nemodernizate, parcări insuficiente, lipsa helioportului);
- Gradul de ocupare scăzut în extrasezon;
- Starea de conservare în continuă degradare a unor obiective;
- Reţeaua de informare turistică nu raspunde cerinţelor
turistilor;
- Numar redus al programelor de instruire pentru turism;
- Lipsa studiilor de marketing specifice zonei turistice,
necesare promovării unor pachete turistice
- Calitatea scazută a serviciilor de turism;
- Inexistenta serviciilor de ghizi, service, etc.
Riscuri
- Concurenta din partea statiunilor invecinate, cat si a celei
internationale;
- Promovarea unor servicii de turism neadecvate şi slabe din
punct de vedere calitativ;
- Încalzirea climatică riscă să afecteze derularea activităţilor
turistice de iarnă;
- Tendinţa ca falsul istoric, cultural si kitsch-ul să ia locul
valorilor autentice.

Strategii de dezvoltare
Programe/Proiecte
-Crearea. unei noi staţiuni montane de nivel european – Ştevia.
-Conform precizărilor făcute de municipalitatea din Azuga, viitoarea staţiune Ştevia se
va dezvolta în apropierea muntelui cu acelaşi nume, aici urmând a se construi peste 40 de km
de pârtii, cu instalaţii moderne de transport pe cablu, hoteluri, restaurante, un centru
internaţional de conferinţe etc. ei noi staţiuni montane de nivel european – Ştevia.
-Programul special de dezvoltare turistica „”Superski in Carpati”’ ca program de interes
national pentru dezvoltare tursimului montan cu componenta „’Turism pentru practicarea
schiului „’
-Strategii de modernizare si dezvoltare a Zonei turistice „’Pasul Schiorilor Azuga-
Predal „’
-Proiectul „’Azuga-statiune cu acces gratuit la internet „’
 -Finantarea si executia proiectului „’Reabilitatea statiunii Azuga”’- 17 mil .euro –
fonduri europene;

Concluzii :
În zona Azuga, condiţiile naturale, resursele cultural-istorice, pitorescul zonei şi fondul
cinegetic au oferit multiple posibilităţi de amplificare a turismului în zonă.
Statiunea Azuga , zona turistica recunoscuta pentru practicarea sporturilor de iarana dar
si pentru sejururi de odihna , este deschisa pe toata perioada anului , oferind turistitilor
servicii de calitate si posibilitatii de practicare a mai multor tipuri de agrement.
-peisajul montan cu mare valoare estetica si functionala favorabil odihnei dar mai ales
activitatilor recreative atat iarna cat si vara
-clima montana de tip subalpin
-potentialul schiabil remarcabil in Muntii Baiului dar si in Clabucetele Predalului
-fond piscicol si cinegetig valoros
Toatea acestea ofera turistului variate posibilitatii pentru petrecerea vacantei asa cum si-a
dorit !