STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI IN TURCIA

CAPITOLUL 1 EVALUAREA SITUATIEI DESTINATIEI TURISTICE.

1.1 ANALIZA MACROMEDIULUI DE MARKETING. Pamanturile Turciei sunt situate in locul in care trei continente alcatuiesc lumea veche.Asia, Africa si Europa sunt mai aproape una de alta si constituie punctul unde se intalnesc Europa si Asia. Din punct de vedere geografic, tara este situata in jumatatea nordica a emisferei intr-un punct care este la aproximativ jumatatea drumului intre Ecuador si Polul Nord, de la o longitudine de 36 gradeN la 42 grade N si la o latitudine de la 26 grade E pana la 45 grade E. Turcia are o forma aproximativ dreptunghiulara si de 1,660 km. Marea majoritate a tarii este acoperita de munti: la nord este masivul Ponti, in centru este regiunea muntoasa Antolia, la sud masivul Taurus.In partea de sud a Antoliei se inalta vulcani inactivi, in a caror roca moale s-au construit cunoscutele orase subterane din Kappadocchia.Din Azerbaidjan se intinde la sud marele lac sarat Van si regiunea muntoasa Hakari (4168 m).Frecventele cutremure, gheizerele si activitatea post vulcanica indica faptul ca toata suprafata este activa tectonic. Cu toate ca Turcia este situata geografic intr-un loc in care conditiile climaterice sunt mai degraba temperate, natura diversa a reliefului, in special muntii care se intind de-a lungul coastelor, duce la diferente semnificative intre conditiile climatice ale diferitelor regiuni.Zonele de coasta se bucura de un climat bland, platoul interior al Antoliei are parte de extreme: veri toride si ierni reci, cu precipitatii scazute.Peisajul este colorat si divers , cu forme variind de la muntii acoperiti de zapada, pana la paduri de stejar si pini; de la intinse campii verzi, pana la lacuri mari. Turcia este inconjurata pe trei laturi, si anume de Marea Neagra in nord, de Mediterana la sud si de Marea Egee in vest.In partea de nord-vest mai exista o importanta mare interioara, Marea Marmara, intre stramtorile Dardanele si Bosfor, importante canale care conecteaza Marea Neagra de restul lumii. Un lucru important trebuie mentionat si anume faptul ca Turcia face parte din BAZINUL EUROPEI ORIENTALE care se limiteaza la zone destul de restranse, insuficient dezvoltate calitativ, datorita unor obstacole existente pana nu demult. Mediul demografic majoritatea populatiei este turca, etnic si lingvistic, de religie musulmana.Una dintre minoritatile semnificative este reprezentata de kurzi, care se afla in regiunea sud-estica.Desi sunt musulmani, kurzi au propria limba si stranse legaturi tribale si familiale.Ei se lupta pentru independenta statala.Alte minoritati sunt
1

reprezentate de greci, armeni, asirieni si evrei.Comunitatea evreiasca din Turcia este o ramasita a marelui influx care a avut loc in anii 1500, cand evreii din Spania au fost fortati de Inchizitie sa fuga din casele lor.Zonele cu po[pulatia cea mai densa suint cele din partea occidentala si pe malul marii.Majoritatea locuitorilor (60%) se concentreaza in orase.Limba oficiala este turca, dar in zonele turistice si in hoteluri se vorbeste engleza si germana.Peste 90% din populatie este musulmana, restul fiind crestini si evrei. Mediul economic cresterea rapida a industriei este franata in mare parte de lipsa de combustibil.Ponderea cea mai mare in economie o are agricultura, deoarece 45% din populatie este implicata in acest sector.Predominante sunt culturile de cereale si sfecla rosie.Principalele produse exportate sunt: citricele, vinurile, maslinele, bumbacul.In zonele centrale cresc oi si capre.Turismul a devenit o ramura importanta a economiei.Reteaua de drumuri si terenuri este foarte dezvoltata.Cel mai mare port este Istanbul, alte porturi importante fiind Mersin, Izmit, Izmir, Iskenderun si Samsun, din Marea Neagra.Exista 4 aeroporturi internationale si 20 interne.Obligatiile sociale includ asigurarile medicale si pe cele de pensie.Invatamantul primar si cel mediu este gratuit. Mediul tehnologic cuprinde infrastuctura, trasnsportul maritim, caile ferate, autostrazi si sosele, telecomunicatii. Infrastructura curpinde aeroporturile internationale: Istanbul, Ankara, Izmir, Adana; interne: Trabzon, Van, Erzurum, Bursa, Samsun, Antalya, Dalaman, Milas-Bodrum, Tekirdag-Corlu, Kars, Sinop, Mardin, Kayseri, Denizli-Cardak. Transportul maritim Turcia are 8430 km de coasta, 15 porturi principale in proprietatea statului.Porturi principale sunt:Samsun, Haydarpasa (Istanbul), Izmir, Izmit, Trabzon, Mersin, Iskenderun. Caile ferate totalizeaza 10933 km din care 2133 km sunt electrificate. Autostrazi si sosele lungimea retelei nationale de drumuri este 62000 km din care 1726 km sunt autostrazi si 55000 km drumuri asfaltate.95% din transportul de pasageri si 90% din transportul de marfuri este realizat prin transport rutier si pe sosele.In marile orase traficul este aglomerat.Se circula pe dreapta, la fel ca si in Europa, iar semnele de circulatie sun aceleasi.Taxiurile, sunt destul de ieftine si sunt dotate cu aparate de marcat, soferii nu vorbesc limbi straine.Exista si taxiuri colective (dolmus) care circula pe trasee fixe si cu preturi fixe, dar deseori sunt aglomerate. Telecomunicatiile 20,4 milioane de linii de acces instalate din care 18,3 milioane sunt in functiune, adica 28 linii/100 locuitori si 84,5% rata de digitalizare.Operatori GSM sunt TURKCELL, TELSIM, ARIA; 3 sateliti de telecomunicatii TURKSAT-1B, TURKSAT-1C, TURKSAT-2A.

Mediul natural are in componenta clima si vegetatia, fauna, resursele naturale.

2

Marea Marmara este situata in intregime intre frontierele nationale si ocupa o suprafata de 11,350 km patrati.Linia de coasta a Marii Marmara are peste 1,000 km lungime este legata la Marea Neagra prin Bosfor si la Mediterana prin Dadanele. Desi Turcia este situata intr-o zona geografica unde conditiile climaterice sunt destul de temperate, diversitatea peisajului si existenta in particular a muntilor care merg paralel cu coasta au ca rezultat diferentele climaterice de la o zona la alta. Litoralul Marii Mediterane si al Marii Egee au parte de veri fierbinti si ierni blande si ploioase.Sunt crescuti maslini si citrice, smochine, struguri, bumbac si fructe primavaratice. Podisul central al Anatoliei are un climat continental cu veri fierbinti si ierni mai reci decat cele de pe litoral.Campiile si terenurile arabile abunda pe platou cu paduri pe pantele mai inalte.Regiunile inalte din est au ierni lungi si reci.Se gasesc cateva paduri iar la punctele mai inalte este comuna vegetatia alpina, iar padurile umede de foioase ce se gasesc de-a lungul Marii Negre, au climat bland si ploios. Fauna doar porcii mistreti care sunt vanati puternic, raman abundenti in paduri.Lupul, vulpea, pisica salbatica, hiena, sacalul, caprioara, ursul, jderul si capra de munte mai ocupa locuri izolate.Pasarile care pot fi gasite sunt potarnichile, pitpalacul, vulturul, soimii. Resursele naturale in afara de carbune si minereu de fier, Turcia are un numar mic, dar important de depozite minerale: crom (langa Guleman si Fethiye), magnetita (Divrigi), plumb si zinc in cateva regiuni.Se gasesc cupru, argint si de asemenea petrol in sud-est. Mediul socio-cultural cuprinde influenta limbii, religiei, educatia si cultura. Influenta limbii limba este componenta principala a culturii unui popor intrucat cea mai mare parte a culturii societatii se regaseste in limbajul vorbit.Ea reflecta natura si valorile culturii.In managementul international, limba are patru semnificatii distincte.In primul rand, ea este un mijloc important de culegere si evaluare a informatiilor.In al doilea rand, limba permite accesul la societatea locala.In al treilea rand, limba contribuie intr-o masura semnificativ la cresterea gradului de comunicare cu partenerii locali sau membrii canalelor de distributie.In sfarsit, limba se extinde dincolo de capacitatea de comunicare, dincolo de mecanismul traducerii si interpretarii unui text. Influenta religiei in general, religia unei culturi este aceea care ne da cea mai buna patrundere psihologica a acestui comportament.Religia este unul din elementele cele mai sensibile ale unei culturii.Ea presupune existenta unei forte supranaturale care ne guverneaza vietile, defineste idealurile de viata, care sunt reflectate la randul lor in atitudinile si valorile societatii si indivizilor. Turcia are 99% din populatie musulmani, deci sunt islamici.Islamismul este o religie monoteista, fondata de profetul Mahomed si este bazata pe perceptiile Coranului, carte sfanta la musulmani.Musulmanii nu consuma carne de porc si alcool.
3

Educatia cand s-a nascut republica, mai mult de 90% din populatie era analfabeta.Ataruk, conducatorul primei republici, a construit scoli noi si Constitutia decreta ca primele 4 clase sunt obligatorii si gratuite.Pana in 2001, 97% din populatia adulta putea sa scrie si sa citeasca.Desi in clasele primare, in anul 1994-1995, 6,5 milioane de elevi s-au inscris in invatamantul secundar, doar 63% s-au inscris in cel superior.La mijlocul anilor 1990, 1,2 milioane de studenti incercau sa intre in invatamantul superior.Intrarea la facultatile turce este extrem de dificila. Institutii majore sunt: Universitatea din Istanbul, Universitatea Egeeana din Izmir, Universitatea din Ankara, Universitatea tehnica a Orientului Mijlociu din Ankara. Cultura o trecere de la traditiile islamice sub Imperiul Otoman la o orientare occidentala a avut loc in Turcia.Sculptura este putin dezvoltata si monumentele publice sunt de obicei reprezenari eroice ale lui Ataturk si evenimente din razboiul pentru independenta.Literatura este considerata cea mai avansata turca.Turcii si tin operele la Istanbul si Ankara.Academia de Arte din Istanbul, trei Conservatoare, o trupa nationala de dans folk si alte institutii culturale.Palatul Sultanului este acum muzeu, gazduind comorile imperiale si relicvele Profetului Mahomed.Printre bibleoteci se numara Bibleoteca Nationala in Ankara si Biblioteca Beyazit din Istanbul.

1.2 IDENTIFICAREA ELEMENTELOR DE DIFERENTIERE A DESTINATIEI TURISTICE. Republica Turcia a fost ntemeiat la 29 octombrie 1923 din rmiele Imperiului Otoman. Originile Turciei moderne ncep odat cu sosirea triburilor turce n Anatolia n secolul al 11-lea. n urma nfrngerii turcilor selgiucizi de ctre mongoli, un vid de putere a permis noii dinastii otomane s devin o for important n regiune. n secolul al 16lea, ajuns la ntinderea maxim, Imperiul Otoman acoperea Anatolia, Africa de Nord, Orientul Apropiat, Europa de sud-est i Caucazul. Dup nfrngerea suferit n primul rzboi mondial, puterile nvingtoare au cutat mprirea imperiului prin Tratatul de la Svres. Cu sprijinul aliailor, Grecia a invadat i ocupat oraul Izmir, n conformitate cu Tratatul. La 19 mai 1919 a fost iniiat o micare naionalist sub conducerea lui Mustafa Kemal Ataturk Paa, un comandant militar care s-a distins n cursul btliei de la Gallipoli. Kemal Paa a ncercat revocarea termenilor tratatului semnai de sultan la Istanbul, mobiliznd fiecare parte a societii turceti, n ceea ce a devenit rzboiul turc de independen (n turc: Kurtulu Sava). La 18 septembrie 1922, armatele de ocupaie ale Antantei au fost nvinse i ara eliberat. A urmat abdicarea sultanului la 1 noiembrie 1922, astfel ncheindu-se 631 de ani de stpnire otoman. n 1923 Tratatul de la Lausanne a recunoscut suveranitatea noii Republici Turce, iar Kemal a primit supranumele de Atatrk (nsemnnd Printele Turciei) i a devenit primul preedinte al rii. El a instituit mai multe reforme care au modernizat Turcia, desprinznd-o de trecutul ei otoman.
4

Turcia i mai ales Riviera Turceasc este foarte popular din punct de vedere turistic. n anul 2007, staiunile turistice situate pe litoralul nisipos de aproape 8000 de kilometrii al Mrii Egee i al Mrii Mediterane, au fost vizitate de aproape 19 milioane de turiti strini. Este renumit pentru plajele cu nisip i cu apa mrii turcoaz, pentru comorile sale unice din antichitate, pentru bogiile naturale, pentru ospitalitatea pe care locuitorii si o arat fa de turiti, dar i pentru buctria sa, care deine unul dintre locurile fruntae n lume. Antalya, ora pe coasta mediteranean n sud-vestul Turciei, este capitala turismului internaional turcesc. Situat n apropierea Golfului Antaliei, oraul Antalya i are originile adnc nrdcinate n istorie, nc din secolul 1 .Hr atunci cnd, dup cum spun legendele, a descoperit acest inut, regele Attallos al II-lea le-a spus oamenilor si c "acesta este cu siguran Paradisul". Astzi, turitii venii aici de prin toate colurile lumii spun c, doar dup ce ai vzut un apus de soare n Antalya, poi spune c ai vzut tot ce se poate vedea ntr-o via de om. Capitala Turciei, al doilea ora ca mrime din ar, Ankara este o aezare foarte veche, fondat n anul 2000 d.Hr, avnd n prezent o populaie de peste 3.400.000 de locuitori. Important centru comercial i industrial, a devenit capitala republicii n 1923. Chiar dac oraul Istanbul sau staiunile estivale sunt mult mai vizitate, Ankara are multe de oferit oricrui turist ajuns aici, de la cldiri interesante i muzee la obiective istorice, ruine, hoteluri, magazine i restaurante pentru toate gusturile. Este un ora destul de aglomerat, plin de via i interesant pentru cei care vor s descopere Turcia modern. Ankara este un important centru comercial i industrial. De asemenea este centru de comer pentru zona agricol care o nconjoar. nainte s devin capitala rii, Ankara era faimoas pentru lna caprelor sale (ln de Angora). Dispune de cteva universiti, Biblioteca Naional, Muzeul Arheologic, Muzeul Etnografic i Muzeul Civilizaiilor Anatoliene. Mausoleul Mustafa Kemal Atatrk, personalitea cea mai important a Turciei secolului XX, este de asemenea amplasat n Ankara. Obiective, atracii, puncte de interes : Ulus, oraul vechi, partea istoric din Ankara, este i cea mai interesant. Aezat pe dou dealuri, s-au pstrat foarte bine strduele nguste i ntortocheate, casele vechi, prvliile, pieele. Dar adevratul centru de atracie este Kale, fortreaa ce a
5

aprat pre de secole oraul. n mprejurimi se pot vedea ruine rmase din perioada roman, ntre care i "Monumentum Ancyranum", rmas din vremea mpratului Augustus. De altfel, oraul purta numele de Ancyra. n apropierea ruinelor templului se gsesc mormntul i moscheea lui Haci Bayram, unde se gsesc aproape ntotdeauna credincioi venii din ntreaga ar, n acest loc sacru pentru Turcia. Muzeul Civilizaiei Anatoliei, unul dintre cele mai interesante muzee din Turcia, aflat lng Kale, trebuie vizitat de oricine vrea s afle mai multe despre istoria Anatoliei sau despre tradiiile i valorile Turciei. Mausoleul Ataturk, dedicat amintirii celui care a fondat Turcia modern, transformnd-o n republic, este un obiectiv obligatoriu pentru a vizita n aceast ar. Un loc aproape mistic pentru cei care l-au admirat fie i postum pe primul preedinte al Turciei, este un edificiu impresionant i ncrcat de istorie. Aici se poate vizita i un interesant muzeu, cu numeroase obiecte personale, fotografii, coresponden, documente. Muzeul Cengelhan Rahmi M. Koc, muzeu al industriilor, situat la mica distan de fortreaa Kale i Muzeul Civilizaiei Anatoliei, este cea mai interesant instituie de gen din regiune. Gzduit n istoricul Cengelhan, un vechi caravansaray ridicat n 1522, are o colecie impresionant de exponate, de la invenii tehnice la istoria transporturilor, de la instrumente tiinifice la tiina maritim sau medicin, unele dintre ele fiind interactive. Se pot afla rspunsuri la multe ntrebri tehnice printr-o simpl vizit, iar n curtea muzeului se gsete atelierul fondatorului KoC Group, Vehbi Koc. Cikrikcilar Yokusu, locul perfect pentru cei care prefer shopping-ul. S-ar putea s se gseasc adevrate chilipiruri, dac avei timp i rbdare pentru negocieri ndelungate. Muzeul de Art Modern, interesant mai ales pentru coleciile de art turc, dar i pentru seleciile din lucrrile unor artiti strini. Gzduiete frecvent expoziii de art modern. Parcul Pcii, cel mai frumos parc al oraului, foarte bine ngrijit i amenajat. Muzeul Marii Adunri Naionale, dedicat fondrii Turciei moderne. O alt destinaie foarte popular n Turcia este Istanbul (anexe, fig.nr.2), capitala cultural a rii, faimoas nu numai din cauza bogiei culturale i a numeroaselor
6

obiective turistice antice, medievale i noi, ci i pentru multitudinea restaurantelor, paburilor i locurilor de distracie care ofer o viaa agitat de noapte. Alte obiective turistice agreate din Turcia sunt: Oraele vechi Izmir, Troja, Efes (anexe, fig.nr.1), care ofer turitilor ruinele oraelor antice greceti; Pamukkale. cunoscut pentru cele mai mari bazine de calcar cu ap termal din lume precum i Kappadokia, faimos pentru aranjamentele de case subterane din peter. Alte obiective turistice importante:

Monumentul de arta al bataliei de la Gallipoli, din Canakkale, Numeroase obiective turistice din Istanbul, Locul de veci al lui Ataturk si Anitkabir, Ruinele antice ale oraselor vechi Izmir, Troia, Efes Kocademre (Myra), orasul natal al Sfantului Nicolae, Cascada Manavgat din Antalya (anexe, fig.nr.3) Golfurile cristaline din Fethiye, Parcul national Goreme, Kappadokia, Pumukale si Denizli, Frumusetea naturala si deosebita cultura a oraselor care se intind pe tarmul Marii Negre.

1.3 ANALIZA SUCCINTA A PIETEI TURISTICE SI A FORMELOR DE TURISM PRACTICATE. Piata turistica este o componenta a mediului economico-social, un element important al pietei serviciilor de consum.Piata serviciilor reprezinta sfera economica in care nevoile de consum se manifesta sub forma cererii de servicii, iar productia sub forma ofertei de servicii si prin confruntarea celor doua laturi se finalizeaza tranzactiile prin intermediul actelor de vanzare-cumparare.Piata turistica este o sfera de interferenta a ofertei turistice materializata prin productia turistica si cererea turistica materializata in consum. Factorii esentiali care influenteaza piata turistica: volumul, structura si calitatea resurselor turistice care exprima, de fapt, potentialul turistic al unei zone: Gradul de amenajare turistica, Nivelul de dezvoltare al infrastructurii,
7

 Nivelul veniturilor si tarifelor, Durata concediilor si a timpului liber, Factorii conjunctuali. Particularitatile pietei turistice: Produsele turistice nu pot fi definite cantitativ si calitativ decat indirect si partial intrucat produsul turistic este un produs invizibil. Este o piata fragmentata fiind alcatuita dintr-o multitudine de subpiete turistice ce apar ca urmare a confruntarii diversitatii de oferte turistice cu fiecare din modalitatile de percepere a acesteia de catre categoriile de consumatori. Pe piata turistica oferta este perceputa sub forma unei imagini ce se formeaza ca urmare a informatiilor primite de turist din diverse surse. Consumatorul nu decide intotdeauna singur in legatura cu prestatia turistica pe care doreste sa o consume intrucat apar acei participanti la cumparare care decid si influenteaza comportamentul de consum. Sfera consumatorilor de turism nu se identifica cu ansamblul populatiei intrucat exista categorii de consumatori ce nu pot consuma produsul turistic din diferite motive. Oferta turistica are un caracter teoretic, ea este cunoscuta de consumator numai prin intermediul informarii turistice si prin publicitate. In decursul unui an calendaristic apare o corelatie variabila a ofertei cu cererea ceea ce conduce la o crestere a pretului la o diminuare a rentabilitatii si la dezvoltarea inegala a diferitelor zone turistice. Potentialul turistic natural cuprinde elementele oferite de cadrul naturla, peisaj, flora, fauna, urmarind atragerea fluxului de turisti in vederea petrecerii vacantelor. Un alt punct descris aici este structura de primire a turistilor in Turcia. Hoteluri: in ultimii ani, Turcia a facut eforturi deosebite pentru a-si imbunatati serviciile hoteliere. Hotelurile inregistrate la Ministerul Turismului sunt clasificate de la 1 stea pana la 5 stele (1yildizli pana la 5 yildizli). Clasificarea este facuta pe baza dotarilor si serviciilor oferite. Motelurile si vilelel sunt clasificate ca de prima clasa sau de clasa a doua. ( 1sinif sau 2 sinif). Mai exista si alte structuri de primire inregistrate la autoritatile locale care corespund unui anumit standard in ceea ce priveste serviciile si dotarile. Exista si o Asociatie Nationala a Hotelurilor (TUROB).1 Pensiunile: se gasesc in majoritatea staiunilor si oraselor. Spre exemplu, pensiunile din Cappadocia se afla, in general, in interiorul pesterilor sapate in stanci.
1

Fondata initial sub denumirea de Asociatia Hotelierilor din Regiunea Marmara in anul 1971, asociatia care a functionat pana in 1983, scopul TUROB este de a desfasura studii teoretice si practice asupra problemelor si solutiilor ce apar in activitatea turistica, de a lua parte la asemenea studii, de a sprijini structurile turistice in imbunatatirea calitatii serviciilor oferite, de a incuraja colaborarea intre membrii asociatiei si intre acestia si sectorul privat din afara turismului.

De asemenea, pot fi inchiriate vile sau apartamente in special pe coasta Egeana sau pe cea Mediteraneeana. Exista si locuri de campare dar destul de putine. Exista in schimb, camine pentru tineret. Caminul Ycelt Interyouth din Istanbul face parte din Hostelling International. Activitatea agentiilor de turism: TURSAB (Asociatia Agentiilor de Turism din Turcia) este o organizatie profesonala infiintata legal in 1972 ce are ca scop: dezvoltarea agentiilor de turism in armonie cu activitatea economica si cu sectorul turistic, protejarea eticii profesionale si incurajarea solidaritatii. In conformitate cu Legea 1618/1972 agentiile de turism trebuie sa obtina o licenta de turism emisa de Ministerul Turismului si sunt obligate sa faca parte din TURSAB pentru a-si putea desfasura activitatea. Alte organisme cu rol in activitatea turistica: Ministerul Culturii si a Turismului, Organizatia Hotelierilor din Turcia, Asociatia Investitorilor in Turism din Turcia, Asociatia pentru Dezvoltarea Pensiunilor Turistice, Asociatia Turca a Caravanelor si Campingurilor, Asociatia Ghizilor de Turism, Asociatia Intreprinderilor de Yahting, Fundatia pentru Dezvoltare si Educatie in Turism, etc. Ca o coordonata generala, mondiala, se urmareste ca activitatea de turism sa genereze 10% din totalul veniturilor mondiale. Pentru a putea atinge aceasta valoare este necesara crearea unui mediu sigur, aceasta mai ales in lumina evenimentelor recente, a atacurilor teroriste. Dintre toate statele membre OCDE, Turcia a ocupat primul loc in ceea ce priveste ritmul de crestere al intrarilor de turisti straini in perioada 1990-2005, cu o crestere de 24.4%. Numarul acestora a crescut de la mai putin de 10 milioane in 2000 pana la peste 21 milioane in 2005 potrivit Institutului Turc de Statistica (TUIK). Totusi, datorita unor evenimente nefavorabile in 2006, numarul acestora a scazut cu 6% ajungand la 19.819.000 persoane. In Turcia, turismul genereaza peste 5.5% din totalul PNB-ului. Veniturile anuale din sectorul turistic au insumant intre 16-17 milioane de doalri, pozitionandu-se pe locul al doilea dupa sectorul industriei automobilelor. Importanta sectorului industriei turistice este cu atat mai mare cu cat aceasta joaca un rol critic in reducerea deficitului de cont
9

current, pe de o parte, si, pe de alta parte, asigura, indirect, locul de munca pentru 2.5 milioane de persoane. Pentru fiecare dolar investit in sectorul turistic, alti 25 dolari contribuie la dezvoltarea economiei. Turismul are asadar o contributie importanta asupra trendului economiei. Totusi, anumite evenimete nefavorabile cum ar fi: dezastrele naturale, epidemiile, atacurile teroriste pot afecta veniturile aduse de acesta. Unele state reusesc sa elimine aceasta amenintare cu success. De exemplu, Spania si Marea Britanie au reusit sa preintampine efectele negative legate de atacurile teroriste ce au avut loc in ultima perioada. Presedintele onorific al Asociatiei Investitorilor in Turism din Turcia (TYD) a subliniat importanta luarii in considerare a a acestei situatii atunci cand se defineste Strategia de Turism a Turciei. Cand o bomba explodeaza in Turcia, noi suntem puternic afectati. Totusi, producerea unui asemenea eveniment intr-o alta tara nu are aceleasi consecinte. In conceptia majoritatii populatiei, Turcia este, inca, o tara din Orientul Mijlociu. Exista prejudecati majore ce trebuie eliminate. In principal, reformele ce se desfasoara ca urmare a procesului de negociere pentru aderarea la UE ar trbui mentinute. Datorita acestor negocieri prejudecatile si atitudinea negative in legatura cu Turcia ar putea sa dispara. spune Oktay Valier. O solutie la acesta problema ar putea fi programe de promovare destinatiilor turistice separat in locul promovarii tarii ca un intreg. Utilizand o asemenea strategie turistii nu vor mai avea imaginea unei tari in care au loc assassinate, atacuri cu bombe si teroriste ci vor aprecia fiecare regiune in functie de calitatile sale unice. Bugetul Ministerului Culturii si Turismului a crescut de la 70 milioane de dolari la 120 milioane dolari. O parte importanta din aceasta suma ar trbui sa fie alocata promovarii regionale. Datorita evenimentelor nefavorabile ce au avut loc in ultimii ani, dar si datorita supraevaluarii lirei costurile din domeniul turismului au crescut cu 45% in ultimii 4 ani, in ciuda scaderii inflatiei. In aceste conditii, si inconditiile unei intrari mici de valuta, profitul marginal a inceput sa scada. Turcia a inceput sa piarda din competitivitatea la nivelul tarifelor. Scazand profiturile a scazut si calitatea serviciilor oferite si deci, a scazut numarul turistilor.

10

Pentru anul 2007, tinta principala a turismului turc este aceea de a tinge cifrele din 2005. Ca urmare a noilor prevederi legale, a proiectelor si a desfasurarii unor campanii de promovare regionale, se asteapta ca acest sector sa isi revina pana in 2008-2009. Sectorul turistic din
NUMARUL TURISTILOR STRAINI SI VENITUILRE INCASATE Nr.Turisti Ani straini(x1000 ) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 10 412 11 569 13 247 14 030 17 517 21 124 19 820 Modificare procentuala( %) 39 11 14,5 5,3 24,86 20,60 -6,2 Incasari turism (mil dolari) 7 636 8 090 8 481 9 677 12 125 13 929 12 554 din Modificare procentuala( %) 47 5,9 4,7 14,1 25,3 14,9 -9,8

Turcia a inregistrat o crestere masiva incepand cu a doua jumatate a anilor 80, datorita, in principal, turismului de masa, favorizat de cele trei caracteristici ale tarii: soare, mare, nisip. Mai mult, Turcia are dotarile necesare pentru a satisface un asemena turism iar introducerea sistemului all inclusive din ultimii ani a

avut de asemenea, o influenta pozitiva. Mai nou, strategia turisica se indreapta catre atragerea unui grup mai mic de turisti, o elita, mai degraba decat un numar mare de turisti care cheltuiesc mai putin. Conferinte, hoteluri boutique, vanatoare, scuba diving, golf, yachting si alpinismul sunt cele mai importante elemente ale acestei noi strategii. Daca strategia Ministerului Strategia Turismului in Turcia 2023 va fi implementata si diversificata, dependenta Turciei de turismul de masa va disparea si acest sector va putea contribui la dezvoltarea economiei in fiecare sezon al anului. Totusi, expertii sustin ca turismul de masa este totusi, coloana vertebrala a acestui sector. In martie 2007, numarul turistilor straini care au intrat in tara a fost de aproape 1,1 milioane, cu 19.3% mai mult decat in aceeasi perioada, anul trecut. De asemenea, in prima jumatate a anului 2007 industria turistica a generat 2.16 mld. dolari, cu 8% mai mult decat in aceeasi perioada a anului 2006. S-a observat o crestere a fluxului de turisti dinspre Orientul Mijlociu, de exemplu: o crestere de 85% a fluxului dinspre Qatar, comparativ cu 68% dinspre Kuweit si 45% dinspre Emiratele Arabe. Totusi aceasta evoluti nu exclude necesitatea unei imbunatatiri a activitatii de promovare in strainatate. In acest sens, Ministerul Turismului a deschis birouri de turism in patru tari: Bulgaria,
11

Arabia Saudita, India si Pakistan, in acest moment existand 40 de asemenea birouri in 36 de state. Una dintre noile directii catre care pare ca se indreapta turismul din Turica este Turismul Balnear si de Intretinere, urmand ca, pana in 2023, Turcia sa devina prima destiantie mondiala pe aceasta ramura a turismului. Aceasta alegere ar putea fi explicate prin faptul ca Turcia ocupa locul 7 in lume, si 1 in Europa in ceea ce priveste resursele geotermale beneficiind de existenta a peste 1500 de izvoare geotermale cu ape avand caracteristici chimice deosebite. Un numar de 500 de mii de turisti sosesc in Turcia pentru turismul de sanatate si un numar din ce in ce mai mare de pacienti prefera operatii effectuate in clinicile din Turcia deoarece sunt mai ieftine decat cele din Europa si SUA, pe de o parte, si utilizand tehnologii moderne, pe de alta parte. Acest master plan ce priveste dezvoltarea turismulu balnear are doua etape. Pentru inceput se vor face cercetari pentru a determina caracteristicile geotermale si potentialul centrelor turistice balneare precum si in directia dezvoltarii potentialului acestora si a infrastructurii. Vor fi valorificate si orasele subterane precum si comorile antice din apropiere. Al doilea pas va fi legat de finantarea acestui plan de reconstructie si dezvoltare. Centrele Spa si Balneare folosesc cure de infrumusetare si insanatosire ce dateaza inca din perioada romana. Multe Spa-uri au fost construite in Turcia inca din epoca antica fapt ce sustine afirmatia ca Turcia este un important centru pentru turismul de Sanatate cat si pentru cel de litoral.

CAPITOLUL 2 TURCIA, IN TOPUL EUROPEAN AL TURISMULUI, CU 23 MILIOANE VIZITATORI PE AN.

Turcia, tara europeana cu cel mai mare aflux de turisti, a inregistrat un numar de 23 milioane de vizitatori in 2007, depasind Spania si Italia.Numarul romanilor care aleg Turcia ca destinatie de vacanta a cunoscut o crestere puternica in 2007, de 70% fata de anul precedent, ajungand la 80.000, au declarat anterior, pentru DailyBusiness, reprezenatantii Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT).Turcia a efectuat
12

anul trecut o promovare agresiva a turismului, ca urmare a atentatelor teroriste din vara, cand segmentul turistic a avut de suferit.Devenind o destinatie exclusivista, Turcia va intra si in topul preferintelor germanilor, ca urmare a cresterii gustului pentru cazarile luxoase si a puterii mari de cumparare, relateaza presa internationala.Boris Raoul, director executiv al companiei germane tur-operatoare FTI Frosch Tourism, a remarcat ca numarul germanilor care aleg vacante "all-inclusive" este in crestere."Pachetele allinclusive au devenit populare de la un timp, iar recent, anumite zone exclusiviste si luxoase au inregistrat o cerere destul de mare din partea germanilor", a spus Raoul."Turcia este iarasi in topul vanzarilor pentru aceasta vara, anul trecut numarul turistilor germani in aceasta tara a fost destul de mare, iar anul acesta va urca si mai mult", a adaugat Raoul.Anul trecut, Germania a generat cel mai mare aflux de turisti in Turcia, 4 milioane de persoane. In acest clasament urmeaza Rusia, cu 2,5 milioane de turisti plecati in vacante in Turcia, si Bulgaria, Georgia si Ucraina, cu un numar total de 5 milioane de vizitatori care au ales Turcia.In ciuda cresterii a numarului de vizitatori, Turcia are inca probleme legate de profit, care nu este inca destul de mare, deoarece vizitatorii din Rusia si Europa de Est sunt extrem de chibzuiti in privinta cheltuielilor. In opinia lui Raoul, Turcia ar trebui sa se concentreze mai mult pe grupuri cu o putere de cumparare mai mare. Din topul competitivitatii in domeniu, realizat de Forumul Economic Mondial,Din 124 de tarii analizate din punct de vedere al turismului si ca destinatii de calatorie, Turcia ocupa locul 52, imediat dupa Estonia, Cehia, Slovacia, Ungaria. Deasemenea expertii Organizatiei Mondiale a Turismului a intocmit un top al celor mai solicitate destinatii turistice in 2008, publicat in cotidianul Times of India unde Turcia ocupa locul 9 cu 22,2 milioane de turisti.

Turcia, o tara cu o economie in plina explozie In general vedem Turcia ca pe destinatia privilegiata a turistilor occidentali: statiuni luxoase, pline de fast, situri arheologice atractive, un teritoriu al vacantelor perfecte. Imaginile recente, din locurile in care au fost depistate focare de gripa aviara, ne-au dezvaluit insa si o Turcie cu un peisaj rural extrem de asemanator cu cel de la noi, ba chiar mai saracacios.

13

Intre aceste doua extreme se afla insa o Turcie cu un deficit bugetar incadrat in limitele europene, cu o inflatie sub control, cu un puternic aflux de capitaluri straine, cu un puternic consum intern. ''Deficitul bugetar a scazut sub 3%. Pare incredibil, insa noi respectam criteriile de la Maastricht'', declara recent ministrul Economiei, Mehmet Altan, citat de cotidianul francez Le Figaro. Exporturile Turciei au batut si ele toate recordurile. Dupa o curba in stil chinezesc, care a atins 10% in 2004, cresterea economica ar trebui sa se apropie de 6% in 2005, potrivit OCDE, cu 1% mai mult decat previziunile Guvernului de la Ankara. Aceasta evolutie i-a oferit bancii centrale posibilitatea de a fixa tinta inflatiei pe 2007 la numai 4%. In ciuda acestei evolutii favorabile, care i-a permis tarii sa depaseasca puternica criza economica din 2000-2001, si a tuturor laudelor venite dinspre FMI si companiile de rating internationale, asupra Turciei continua sa planeze un imens pericol. Ea continua sa afiseze o datorie tot mai mare si o balanta de plati periculos de deficitara. Acest lucru nu ar trebui sa ii impiedice pe investiori. Ritmul investitiilor a crescut foarte mult. Fata de 1 miliard de dolari investitii straine directe acum cinci ani, s-a ajuns, astfel, in prezent, la 9,7 miliarde de dolari. Marea provocare va veni pentru Turcia anul acesta: cresterea ratelor dobanzii in lume ar putea sa o penalizeze foarte tare. Probleme ar putea surveni si dinspre negocierile de aderare la UE, negocieri ce ar putea antrena o reechilibrare brutala a lirei turcesti, extrem de supraevaluata la ora actuala. Perspectivele raman totusi incurajatoare: cresterea consumului a dus la o crestere a productiei interne si a economiei in general. Nivelul de viata a evoluat si el cu aproape 25% in ultimii trei ani de zile. Turcia a nregistrat n ultimele 4 decenii o cretere remarcabil din punct de vedere economic. Industria energetic este reprezentat ndeosebi prin industria crbunilor (mai ales lignit si huil), localizat n nord-vestul Anatoliei. Energia electric se obine n cadrul hidrocentralelor i termocentralelor. n anul 2008, peste 90% din necesarul de combustibili al Turciei a provenit din afara rii. Turcia susine un proiect de oleoduct ntre porturile sale, Samsun de la Marea Neagr, i Ceyhan de la Mediterana, care servete deja drept terminal pentru oleoductele care aduc petrol azer i irakian. Din 2003, Rusia este primul partener comercial al Turciei, cu schimburi de 38 de miliarde de dolari n 2007. Sute de firme turceti opereaz n Rusia, circa dou milioane de rui vin anual n Turcia (un milion conform altei estimri), iar Rusia asigur, prin Blue Stream, 65% din necesarul de gaz al Turciei. Turcia este ca mrire a 15 a GDP-PPP a lumii, i a 17 a NGDP. ara este un membru fondator a OECD i G-20 a economiei majore. n timpul primelor 6 decenii a republicii, ntre 1923 i 1983, Turcia a aderat mai ales la o abordare cvasi-statistic cu planificri strict ale guvernului a bugetului i guvernul-impune limite pe participarea sectorului privat, comer strin, debit cu valut striin, investiie direct strin. Totui,
14

ncepnd din 1983, Turcia a nceput o serie de reforme care au fost iniiate de prim ministrul Turgut Ozal i proiectate s schimbe economia din statistici, sistem izolat la un sector privat; model bezat pe pia. Reformele impulsioneaz creterea rapid; dar aceast cretere a fost punctat de recesiunile mari i crizele financiare n 1994, 1999(urmnd cutremurul din acel an) i 2001, rezultnd o medie de 4% GDP cretere/an ntre 1981 i 2003. Lipsa reformelor fiscale suplimentare, combinate cu deficitele unui sector public mare i n cretere i corupia pe scar larg, rezultat din inflaia mare, un sector bancar slab i volatilitate macroeconomic crescut. Deoarece criza economic din 2001 i reformele iniiate de ministrul de finane, Kemal Dervi, inflaia a sczut la un numr cu o singur cifr, ncrederea investitorului i investiia strin; i omajul a sczut. Previziunile IMF sunt de 6 % rata de inflaie pentru Turcia n 2008. Turcia i-a deschis treptat pieele prin reformele economice reducnd controalele guvernului pe comerul strin i investiie, i privatizarea public deinut de industrie, liberalizarea multor sectoare private i participarea strin a continuat n mijlocul dezbaterii politice. Rata crescut GDP din 2002 la 2007 n medie de 7,4%; care a fcut Turcia una dintre cele mai rapide creteri economice din lume n timpul acelei perioade. Totui, creterea GDP a sczut la 4,5% n 2008, i la nceputul anului 2009 economia turc a fost aectat de criza financiar global, cu IMF pronoznd o recesiune global de 5,1% pentru anul 2009; comparat cu estimarea guvernului turc de 3,6%. Economia turc devine dependent de industrie n majoritatea oraelor, mai ales concentrate n provincia vestic a rii, i mai puin pe agricultur, totui, agricultura tradiional rmne un stlp pentru economia turc. n 2007, sectorul agricol reprezint 8,9 % din GDP, n timp ce sectorul industrial reprezint 30,8% i sectorul servicii reprezint 59,3%. Totui, agricultura reprezint 27,3% din fora de munc. Potrivit datei Eurostat, PPS GDP turcesc a fost 45% din media UE n 2008. Sectorul turismului a experimentat rapid creterea n ultimii 20 ani, i constituie o parte important a economiei. n 2008, au fost 30.927.192 vizitatori n ar, care au contribuit cu 21,9 miliarde dolari la veniturile Turciei. Alte sectoare ale economiei turce sunt: bancare, construcie, tehnic casnic, electronice, textile, rafinarea uleiului, produsele petrochimice, minerit, fier i oel,ind. de maini i auto. Turcia are o industrie auto mare i n cretere, care aprodus 1147110 vehicule n 2008; pe locul 6 ca productor n Europa(dup Marea Britanie i naintea Italiei), i al 15 lea n lume. Turcia este de asemenea una din naiunile care conduc construciile navale; n 2007 ara s-a situat pe locul 4 n lume(dup China, Coreea de Sud i Japoniei) n ceea ce privete nr navelor comandate; i pe locul 4 n lume(dup Italia, SUA i Canada) n ceea ce privete numarul mega-iahturilor comandate. n ultimii ani, inflaia mare a fost controlat, i aceasta a condus la lansarea unei valute noi, lira nou turc; pe 1 ianuarie 2005, a ntrit achiziia reformelor economice. n 1 ianuarie 2009, lira no turceasc a fost redenumit nc o dat ca Lir Turceasc,
15

cu introducerea unor noi bacnote i monezi. Ca rezultat al continurii reformelor economice inflaia a sczut la 8,2% n 2005, i rata omajului la 10,3%. n 2004 s-a estimat c 46,2% din totalul de venituri disponibile a fost de 20% pentru veniturile salariale de top, mai puin de 20% au primit 6%. Turcia a profitat de o uniune vamal cu UE, semnat n 1995 pentru ai crete producia industrial destinat exportului, n acelai timp beneficiind de investiiile strine de la UE n ar. n 2007 exporturile au atins 115,3 miliarde dolari. Totui, importuri mari care s-au ridicat la 162,1 miliarde dolari n 2007, a ameninat balana de schimb. Exporturile Turciei s-au ridicat la 141,8 miliarde dolari n 2008, n timp ce importurile s-au ridicat la 204,8 miliarde dolari. Dup ani de nivele sczute a FDI, Turcia a avut succes atrgnd 21,9 miliarde dolari n FDI n 2007 i s-a ateptat s atrag figuri nalte n anii urmtori. O serie de privatizri mari , stabilitatea promovat de negocierile aderrii la UE a Turciei, cretere puternic i stabil, schimbri n sect. bancar i n telecomunicaii, toate au contribuit la naterea investiiei strine.

BIBLIOGRAFIE

1. Ghid complet Turcia, Ed.Aquila 93, Oradea, 2001 2. Matei, H., Negrut, S., Nicolae, I., - Enciclopedia statelor lumii, Ed.Meronia, 2008 3. Revista Readers Digest Descoperiti minunile lumii 4. Revista Tribuna Economica numarul 8/2002 5. Sava, Cipriana Strategii de Dezvoltare a activitatii de Turism, Ed. Aprilia Print, Timisoara, 2007 6. ro.wikipedia.org 7. www.geographic.com 8. www.goturkey.com 9. www.romturkonline.com 10. www.turcia-online.ro
16

ANEXE

17

Fig.1 Efes Turcia

18

Fig.2 - Istanbul

19

Fig.3 Cascada Manavgat

20