Marin Oana Dalea Loredana Cls a XI-a E

Turcia
Prezentare Generala

Date Generale:
Turcia
Capitala: Ankara Limba oficial: turca Suprafaa: 780.580 km2 Locuitori: 70 413 958 loc (85 loc./km2) Religia: musulmana 99% Moneda: lira turceasca Forma de guvernmnt: republic Ziua naional: 29 octombrie

Asezare Geografica

 Turcia este situata in sud-estul Europei si sud-vestul

Asiei, avand ca limite : NV: Bulgaria si Grecia; N: Marea Neagra; NE: Georgia si Armenia; E: Iran si Azerbaidjian; S: Iraq, Siria si Marea Mediterana; V: Marea Egee este o ar ntins pe dou continente. 97% din suprafaa rii se afl n Asia (Anatolia) i 3% Europa (peninsula Balcanic)

Relieful

 n Turcia predomin relieful nalt de muni i podiuri,

cmpiile fiind reduse la cteva poriuni litorale. Prezinta o serie de trasaturi fizico-geografice ce se inscriu diferentiat in peisajul treptelor de relief si anume: peisajul muntilor marginali,mai umeziti si mai impaduriti mai ales pe versantii expusi marilor,care prin dispunere constituieadevarate bariere climatice; peisajul campiilor litorale(marginale) fertile si peisajul de stepa si semidesert al Podisului Central(Podisul Anatoliei).

Podisul Anatoliei
Relieful este reprezentat prin platouri aflate la

altitudini ce variaza intre 1000-1500 m o parte din ele sunt suprafete de eroziune dezvoltate pe o structura granitica si cristalina paleo-mezozoica.Aparitia in partea central-estica a unor depozite vulcanice neozoice,demonstreaza existenta unor miscari post neocene insotite de flexuri in lungul carora au aparut masele de lava. In partea centrala a podisului se intalnesc numeroase depresiuni dintre care cea mai importanta este cea a Licaoniei.

Muntii Pontici
Insotind litoralul Marii Negre,Muntii Pontici au

desfasurare V-E,prezentandu-se sub forma unor culmi paralele.Acestea sunt separate de vai longitudinale,adevarate culoare ce apartin bazinelor hidrografice Kizilirmak,Sakarya si Iesilirmak.Altitudinile maxime depasesc 3900 m(varful Kackar,3937 m),in Muntii Pontici de est pe mare,cea ce a permis instalarea glaciatiei cuaternare,precum si existenta unor ghetari actuali.Ele scad spre vest sub 3000 m si chiar sub 2500 m in Muntii Koroglu-Dag,Ponticii de vest.Spre campia litorala a Marii Negre,acesti munti se termina printrun abrupt de peste 1000 m.

Muntii Taurus
Culmile muntoase au aceiasi desfasurare paralela cu

tarmul mediteranean ca si a celor din sistemul Muntilor Pontici.sunt alcatuite din sisturi cristaline,calcare,gresii,si conglomerate,iar morfologia mai complexa a lor este datorata siariajului mult mai amplu.Inaltimea maxima o inregistreaza varful Katla Dag (3734 m) situata in estul depresiuni Licaonia.Muntii Taurus se subdivid in: Muntii Taurus de Vest ,Muntii Taurus Central si Muntii Taurus de Est.

Campiile Marginale(Litorale)
In regiunea sudica si nordica se dezvolta peisajul

campiilor litorale,mai extinse in sectorul de varsare a raurilor Aksu si Seyhan,unele cu caracter deltaic,Antalya si Cukirova-Adana-Mersin.Sunt campii aluviale cu lacuri si mlastini.Campii apar si pe laturile nordica si vestica,constituind regiuni de culturi cerealiere,plante tehnice,plante subtropicale

Clima si Vegetatia
Litoralul Marii Mediterane si al Marii Egee au parte de veri

fierbinti si ierni blande si ploioase. Sunt crescuti maslini si citrice, smochine, struguri, bumbac si fructe primavaratice. Paduri rarefiate alterneaza cu iarba mica. Podisul central al Anatoliei are un climat continental cu veri fierbinti si ierni mai reci decat cele de pe litoral. Pe litoralul mediteranean si al Marii Egee mai mult o treime din precipitatiile anuale (650 mm) cad in decembrie si ianuarie. Podisul primeste doar jumatate din cat primeste litoralul dar sunt mai bine repartizate in timpul anului. Campiile si terenurile arabile abunda pe platou cu paduri pe pantele mai inalte. Regiunile inalte din est au ierni lungi si reci. Se gasesc cateva paduri iar la punctele mai inalte este comuna vegetatia alpina, iar padurile umede de foioase ce se gasesc de-a lungul Marii Negre, au climatul bland si ploios.

Fauna
Fauna Turciei se remarc printr-o mare diversitate. n

muni i n regiunile din interiorul rii triesc uri, lupi i pisici slbatice, precum i cerbi i cprioare. Localnicii cresc i vaci, mgari i cai, pe care i folosesc la muncile agricole. Dintre psrile rpitoare, pot fi cel mai adesea vzui vulturii, oimii i vindereii (o specie de oim) prezena lor constituind un semn c v aflai ntr-un col al Europei nc nealterat de influena civilizaiei moderne.

Hidrografie
Aproape toate raurile din Turcia sunt rapide si nu sunt

navigabile. Unele rauri nu curg in timpul verii, dar cu toate acestea sunt si rauri care sunt importante surse de putere hidroelectrica si apa de irigatii. Kizilirmak (1150 km) este cel mai lung fluviu din Turcia, varsandu-se in Marea Neagra. Bykmenderes (in antichitate Meandru), se varsa in vestul Anatoliei in Marea Egee. Tigrul si Eufratul curg din estul Turciei pentru a se varsa in Golful Persic. Lacul Van Gl este cel mai mare din Turcia, apa sa fiind sarata ca si a lacului Taz. Lacuri cu apa dulce sunt Beyehir, Egridir si Burdur, toate in sud-vest.

Populatia
Teritoriul Turciei a devenit casa pentru mai multe

grupuri distincte din punct de vedere etnic si cultural, de la hititi, frigieni si asirieni la greci, persi si arabi. Stramosii nomazi ai turcilor au venit din centrul Asiei cucerind imperiile Arab si Bizantin si proclamandu-se conducatori. Ei au lasat urme in cultura si in limba turcilor fiind un instrument de lupta impotriva Crestinismulul. Turcia are o populatie de 70 413 958 locuitori si o densitate egala cu 85 loc./km2 , dintre care 74% locuiesc in mediul urban. Cele mai mari concentratii sunt in Istambul si pe litoral.

Agricultura
Din 1950, productia din agricultura a crescut prin

mecanizare puternica si, fertilizarea si plante mai variate, Turcia fiind una dintre putinele tari care nu trebuie sa importe hrana. Diversitatea climatelor permite cresterea multor palnte speciale. In 2000, productia principalelor recolte includea 30,3 milioane tone cereale (grau, orez, orz si porumb); 21,8 milioane tone legume (rosii, ceapa, vinete si varza); 5,3 milioane tone de trestie de zahar si cartofi; 10,4 milioane tone de fructe (struguri, mere, maslini, citrice, nuci) si 737.088 tone de de seminte de floarea soarelui. Bumbacul si tutunul reprezinta principalele exporturi. Cresterea animalelor la ferme include 1,2 milioane vite, 650.00 magari, 30,2 milioane oi, 8,4 milioane capre, 194.00 bivoli si 172 milioane pasari domestice.

Economia
Industria Turciei s-a dezvoltat puternic din 1959 dar in

anii 90 agricultura inca folosea jumatate din puterea de munca. Guvernul are o mare influenta peste economie si detine cateva industrii importante. La mijlocul anilor 90 economia a fost zguduita de un puternic colaps, inflatia ajungand la 150%. In raspuns, guverenul a initiat un program de austeritate care includea accelerarea privatizarii si marirea preturilor. In 1999 forta de munca a fost de 30,6 milioane de locuitori. Dintre acestia, 43% lucrau in agricultura, pescuit si silvicultura, 34% detineau slujbe in domeniul de prestarilor de servicii si 22% in industrie. La inceputul anilor 90, 1,3 milioane erau angajati in strainatate in special in Germania, Arabia Saudita si Franta.

Transporturile
Turcia are 8.607 km. de cai ferate operate de Compania

Nationala a Cailor Ferate Turce. Tara mai este servita si de 385.960 km. de sosea; in 1999 fiind 63 de masini la fiecare 1000 de cetateni. Principalele porturi sunt Istambul si Izmir. Pe calea aerului este o singura companie, Liniile Aeriene Turce care se ocupa de zboruri in toata lumea. Mari aeroporturi internationale deservesc Istambulul, Ankara, Adana, Antalya si Izmir.

Portul Instambul

Aeroportul Ankara

Turismul
Obiective turistice

Moscheia Albastra, construit ntre anii 1609-1616 pentru sultanul Ahmet I de ctre Mehmet Aga, unul din fii lui Sinan. In interior moscheea este decorat cu motive arbeti iar pereii sunt acoperii de motive florale. Palatul Topkapi a fost reedina sultanilor din anii 1465-1853. Complexul de cldiri care alctuiete Palatul Topkapi i ia numele de la Poarta tunului si care se gseste pe malul Bosforului. Sfnta Sofia, lca de cult bizantin terminat in 537 e.n. A fost catedrala vechiului ora bizantin si transformat in moscheie dupa 1453, anul in care Constantinopolul este cucerit de otomani. Anitkabir este numele mausoleului construit in onoarea fondatorului Turciei moderne si a primului presendinte al republicii Turciei, Mustafa Kemal Ataturk, decedat la data de 10 noiembrie 1938

Moscheia Albastra

Mausoleul Kemal Ataturk

Templul lui Apolo

Sf. Sofia

Cetatae Troia

Orase
Istanbul (fost Constantinopol, fost Bizan) este cel mai mare ora

al Turciei. Singurul ora din lume ce se desfoar pe malurile a dou continente, Europa i Asia, Istanbulul are o populaie de aproximativ 14 milioane de locuitori. Oraul a fost ntemeiat de mpratul roman Constantin cel Mare, pe locul fostei colonii greceti Bizan. Ankara este capitala Turciei i al doilea cel mai mare ora al rii dup Istanbul. Are o populaie de 3.482.000 locuitori (2003). n acelai timp este capitala provinciei cu acelai nume si este un important centru comercial i industrial. Izmir este ora i port in vestul Turciei, unul dintre cele mai mari porturi din Turcia . Este unul din cele mai mari centre industriale, aici se produc haine, spunuri, alimente etc.

Istanbul

Ankara

Izmir

Antalya

Poluarea
Turcia se afl n plin proces de armonizare la standardele

de mediu ale UE. Potrivit evalurilor fcute de Comisia European, stadiul actual de adaptare este destul de redus. Unele progrese sau fcut n domeniul deeurilor, apei, proteciei naturii i calitii aerului. Progrese limitate s-au remarcat n domeniul produselor chimice i nici un fel de progrese n domeniul polurii industriale. Procesul de armonizare este prevazut a se ncheia n 2024, timp in care Turcia trebuie sa investeasca in infrastructur i tehnologie de mediu peste 70 miliarde euro, din care: 37 miliarde euro in domeniul apei i 33 miliarde euro in domeniile: deeuri, industrie, produse chimice, nuclear, aer, natura i zgomot.