Plina de arome exotice, bucataria orientala ti ofera o calatorie culinara prin ta rile arabe, India, China si alte tari

ale continentului Asiatic. Daca vrei sa nce rci fascinantele retete orientale vei trece prin tari ca Thailanda, Vietnam, Ind onezia, Filipine, India, dar si Pakistan, Kazakhstan, Mongolia, Iran, Turcia, Ye men. Cu attea tari, attea culturi si obiceiuri, bucataria orientala nseamna o mare diver sitate de gusturi, arome, forme si culori. Istoria culinara a acestei regiuni es te greu de schitat pentru ca retetele variaza mult de la o zona la alta. Cert este ca bucataria orientala e la fel de veche ca si civilizatia. S-a nascut n antichitate, a suportat diverse influente, inclusiv pe cea europeana n timpul c olonizarii, apoi s-a dezvoltat independent. Retetele din sud-vestul Asiei India, Pakistan, Sri Lanka, etc. au fost influenta te mult de arabi si persi, astfel ca si azi se folosesc mult condimente picante precum ardeii iuti si cuisoarele. Mncarea are o aroma puternica si este mai degra ba colorata. n partea de sud-est Tailanda, Cambodgia, Vietnam, Indonezia, Singapore se foloses c n retete culinare condimente un pic mai blnde stinse cu suc de lamie si verdeturi . Chiar si asa, mncarea tailandeza ramne picanta, chiar daca ingredinetele sunt gati te usor. n retetele tailandeze este foarte important echilibrul. La o masa sau ch iar la un fel de mncare, bucatarul ncearca sa obtina un echilibru ntre cele cinci g usturi fundamentale: iute, acru, dulce, sarat si amar. n Vietnam, echilibrul gusturilor conteaza mai putin. Mai importanta este prospeti mea ingredientelor care duc la retete culinare sanatoase si delicioase. Se folse sc mult sosul de soia, orezul, fructele, legumele si verdeturile proaspete. n ce priveste carnea, se consuma mai mult puiul, porcul, pestele si fructele de mare, desi exista o puternica traditie vegetariana influentata de valorile budiste. O parte importanta din bucataria orientala, retetele indiene mizeaza de asemenea pe legume, multi oameni fiind vegetarieni convinsi. Pentru mai mult gust se ada uga condimente, verdeturi si fructe. Cultura si obiceiurile hinduse au jucat un rol crucial n dezvoltarea culinara a Indiei, care a fost marcata si de interactiu nea cu mongolii si britanicii. Asemanatoare n unele zone cu a Indiei, bucataria orientala pakistaneza are totusi propriile traditii si propria istorie, una foarte bogata de altfel. Dintre mult ele si variatele retete se remarca cele de kebap, care deja au cucerit lumea ntre aga. Carnea fripta a jucat un rol important n alimentatia pakistanezilor nca din c ele mai vechi timpuri. n ce priveste kebap-ul, exista multe tipuri pe care oameni i le prefera n functie de regiunea n care locuiesc. Diferitele tipuri de pine si orezul preparat dupa diverse retete sunt un alt punc t important n bucataria orientala si pakistaneza.

Bucataria orientala, arabeasca evoca boga?ia ?i diversitatea culturii Orientulu i Mijlociu. De mii de ani, popoarele din aceasta regiune au preparat mncarurile t radi?ionale folosind fructe, legume ?i carne n re?etele numai de ei ?tiute. Alime ntele au fost adesea alese pentru portabilitatea ?i capacitatea de a fi conserva te pentru calatoriile lungi, prin pustiul de?ertului. Ca urmare a condi?iilor as pre, mncarurile sunt n general preparate simple pentru pentru a putea fi pregatit

e oriunde. Bucataria arabeasca are origini nomade Caravanele tribale, care calatoreau prin Orientul Mijlociu, au descoperit n calat oriile lor noi alimente ?i condimente specifice care au fost adaugate n re?etele preparate de ei. Fiecare regiune ?i ?ara are propriile tradi?ii culinare, unele alimente fiind puternic condimentate, iar altele punnd accentul pe legume sau cer eale. Produsele alimentare joaca un rol important n orice societate, ?i nicaieri nu est e mai evident acest lucru dect n cultura araba. De la nceputurile sale chiar, prepa ratele din bucataria orientala au fost folosite pentru a exprima ospitalitate ?i respect pentru invita?i ?i pentru a aduce comunita?i mpreuna. Chiar ?i astazi, o aspe?ii sunt servi?i cu cafea sau ceai proaspat, preparate mpreuna cu o delicates a locala, ca o expresie de bun venit. O invita?ie la masa a fost ntotdeauna o opo rtunitate pentru oamenii att din interiorul ct ?i din afara comunita?ii arabe, pen tru a mbina abunden?a de produse alimentare tradi?ionale cu caldura ?i prietenie . Meniuri orientale De?i exista o mare varietate de feluri de mncare ale lumii arabe, toate sunt form ate din cteva ingrediente principale. Mielul este carnea cea mai frecvent utiliza ta. Vinetele, conopida, dovlecelul ?i spanacul sunt legumele principale. Fasolea joaca un rol important n bucataria araba, la fel mazarea, fava ?i puiul. Din gru ?i orez se face faina, care se amesteca cu carne ?i legume. Uleiul de masline, u sturoiul ?i lamia au rol de pansamente gastrice. Fructele cu coaja lemnoasa sunt consumate crude sau prajite, ?i sunt uneori prezentate n produse de patiserie du lci cu care se termina n general un meniu oriental. Pita nmuiata n humus sau tahini, falafelul, un fel de burger facut din naut, ceapa ,cartofi ?i faina sau kouzi, miel la cuptor peste orez sunt unele dintre cele ma i cunoscute specialita?i gastronomice arabe?ti. Alimente recomandate din bucataria orientala

Salatele n bucataria orientala. Tabbouleh este un amestec de ro?ii, menta ?i patr unjel. Rocca ?i coriandru sunt verde?uri amestecate, condimentate cu ulei de mas line, usturoi ?i lamie, care fac o salata u?oara ?i picanta. Condimentele joaca u n rol important n bucataria orientala spre exemplu: cardamomul, chimenul ?i coria ndrul sunt folosite independent sau ca parte a unui amestec de condimente care a duc arome specifice n carne, tocani?e, salate ?i preparate din legume. Alimentele ijlociu ?i ut ?i alte mpreuna de arabe?ti au avut o influen?a puternica asupra culturii din Orientul M a ntregii lumi. Datorita simplita?ii lor ?i a aromelor bogate au apar culturi ?i n final au reu?itsa aduca mpreuna oameni din multe na?iuni ? mii de ani.

Mncarurile tradi?ionale exprima, de milenii ntregi, ospitalitatea popoarelor arabe oferita turi?tilor, vecinilor, prietenilor ?i familiilor lor. Daca ajunge?i pri n Orientul Mijlociu nu ezita?i sa afla?i ct mai multe despre tradi?iile ?i obicei urile gastronomice ale acestori popoare!

Bucataria orientala este multiculinara, cu o folosire diferen?iata a mirodeniilo r. Ceapa, usturoiul, prazul, orezul, fasolea, bobul ?i lintea sunt foarte apreci

ate pentru ca se pot pastra mai mult timp la clima uscata. Carnea preferata este cea de pasare, de oaie sau de berbec. Carnea de porc este consumata mai pu?in. Fructele uscate (nuci, arahide, curmale, prune) sunt folosite n mncaruri cu carne, n salate ?i prajituri. Preparate specifice orientale, binecunoscute ?i la noi, s unt: pilaf, pastrama, kebab, halva, rahat, nuga. Se consuma multe citrice ?i mul ?i struguri. n zilele calde se bea multa apa ?i ceai cald concentrat. Cafeaua tur ceasca, cunoscuta n toata lumea, nu este att de larg raspndita n Orientul Apropiat p e ct s-ar crede. n prezent, cel mai mic consum de cafea pe cap de locuitor este n T urcia ?i n Egipt In lumea araba, mesele sunt impartite in trei categorii: Al-Futur/tarwiqa, Al-Gh ada si Al-Asha . Micul dejun este, de obicei, mai light si se compune din Lubnan, u n iaurt foarte gros, ce se serveste alaturi de masline proaspete, menta uscata s i o lipie calda. Pranzul este considerat masa principala a zilei, deci este cel mai consistent. Se compune din mancaruri cu carne de oaie, pui, vita sau peste, orez, linte, burgul (orez uscat si faramat), legume, salate. La finalul zilei se serveste cina, formata din bucate delicioase precum falafel, branzeturi, pasta de susan, masline, oua.

Bucataria araba cuprinde elemente ale bucatariilor mediteraneene si africane. E xista asemanari cu stilul grecesc si turcesc, fapt datorat colonizarilor. Urmare a - toate influentele au fost imbinate cu succes. Bucataria arabeasca s-a imbogatit considerabil de-a lungul timpului, astfel ca i n fiecare zona locuita de arabi exista preparate asemanatoare, dar, datorita can titatilor diferite folosite, gustul mancarilor difera. Este considerata una dint re cele mai sanatoase; in proportie de 80%, se bazeaza pe legume. Ingrediente nelipsite din bucataria araba: orezul, servit fie ca fel principal, fie ca umplutura; tabouleh - salata de verdeturi; sos de susan pentru salate; ca rnea de capra, oaie sau miel; graul - folosit pentru paine, salate si alte prepa rate; mirodeniile, prezente in toate preparatele; fasolea. Bucataria arabeasca include aperitive, numite mezze - diferite sortimente de sal ate preparate din grau, naut, legume si foarte putina carne; tahina (un sos alb si picant), falafel (chiftelute din soia cu susan), ful (fasole traditionala), t orshy (muraturi picante), friptura din carne de pui, vita sau miel, dar si diver se preparate din fructe de mare (calamari, creveti). Un adevarat deliciu il cons tituie dulciurile traditionale (baclava, kunafa, bazbusa, ummu ali); painea arom ata, dulciurile delicioase insiropate, fistic si alte delicatese; mansaf, mancar e traditionala de miel, sos de iaurt si orez. Majoritatea meselor incep cu mezze (aperitive), dupa care se poate trece la felu l principal. Pentru mezze, ingredientele de baza sunt: paine araba, humus (un fe l de pasta de cabanos), tahina (pasta de susan), ceapa si zeama de lamaie. Speci fic arabesc este meniul care contine Kebii, carne de vita preparata la gratar sa u in cuptor. Carnea se amesteca cu grau macinat, muguri de pin si condimente. De asupra se toarna iaurt. Amatorii de meniuri usoare, care prefera sortimentele vegetariene sau cu foarte putina carne, pot alege intre Ful (salata de vinete cu susan si ulei de masline; piure consistent de fasole bruna), Cupe (muschi de vita cu grau macinat si mugu ri de pin) sau Falafel (o mancare de post preparata din naut la care se adauga c eapa, usturoi si patrunjel). Alte optiuni: Humus, o mancare din naut, ulei de ma sline si sos de susan, vinete orientale sau bame cu legume. Intre specialitati: carnatii libanezi Makane, cu sos de rodii si lamaie, Sugiuk din carne de vitel sau pui orientali cu ciuperci; Mansaf, preparat din carne de

vita cu orez, stafide, migdale prajite, nuci si muguri de pin. Nu trebuie uitate nici Capse, specialitate pregatita din pui, orez, morcovi si sofran; Atayef - o placinta prajita bine, umpluta cu crema de alune sau branza. O alta specialitate este mohallabiya, o budinca aromata cu petale de trandafir s au frunze de portocala. Si la fast-food, arabii stau bine: shawarma - echivalent ul arab al gyrosului grecesc sau al kebabului turcesc; falafel, un fel de chifte le picante. Cafeaua arabica, foarte concentrata, este servita in pahare mici; de multe ori este aromata cu cardamom. Ceaiul traditional arab este preparat din f runze de ceai verde, menta si zahar.

Bucataria araba cuprinde produse culinare, comune lumii arabe, nsa cu diverse var ieta?i regionale datorita raspndirii geografice foarte largi, din Maroc ?i Tunisi a, trecnd prin Egipt, Peninsula Arabica ?i pna n Irak ?i chiar Turcia. Ini?ial, ara bii din Peninsula Arabica s-au bazat pe o dieta cu o varietate redusa care cupri nde n principal gru, orz, orez ?i carne, cu accent pe produsele din iaurt, cum ar fi Labneh ( ???? ) (iaurt fara grasime). Ulterior gama de ingrediente cre?te, ce le mai importante fiind: Carnea : carnea de miel ?i de pui sunt cele mai utilizate, iar carnea de vit a ?i cea de camila sunt folosite ntr-o masura mai mica. Carnea de porc este compl et interzisa, pentru arabii musulmani, fiind un tabu cultural ?i interzisa n conf ormitate cu legea islamica; mul?i arabi cre?tini evita, de asemenea, consumul de carne de porc, deoarece nu au dobndit un gust pentru ea, de?i acest lucru nu est e universal valabil, de multe ori, ca n cazul Libanului, se consuma mezeluri cu ? unca frecvent, mai ales, n cartierele cre?tine.[1] Produsele lactate : produsele lactate sunt utilizate pe scara larga, n specia l, iaurt ?i brnza alba. Untul ?i smntna sunt, de asemenea, utilizate frecvent. Ierburile aromatice ?i condimentele : menta si cimbrul (de multe ori ntr-un a mestec numit za'atar) sunt pe scara larga ?i aproape universal folosite; condime ntele sunt folosite mult mai pu?in dect n bucataria indiana, dar cantitatea ?i tip ul, n general, variaza de la regiune la regiune. Cele mai folosite ierburi ?i con dimente sunt: susanul, ?ofranul, curcuma, usturoiul, chimenul, scor?i?oara ?i su macul. Unele amestecuri de condimente includ ?i baharat. Bauturile: bauturile calde sunt utilizate mai mult dect cele reci, cafeaua, f iind n partea de sus a listei, mai ales n ?arile din Golf. Cu toate acestea, ceaiu l este servit, de asemenea, n multe ?ari arabe. n Egipt ?i Iordania, de exemplu, c eaiul este o bautura calda mai importanta dect cafea. Cerealele: orezul este utilizat pentru cele mai multe feluri de mncare ca ?i garnitura, iar grul este principala sursa de pine. Grisul este, de asemenea, utili zate pe scara larga. Leguminoasele: lintea este utilizate pe scara larga, precum ?i fasolea ?i na utul. Fructele ?i legumele: preparatele din bucataria araba favorizeaza, de asemen ea, unele legume, cum ar fi castrave?ii, vinetele, zucchinii (dovlecei), bamele, ceapa ?i unele fructe (n primul rnd citricele), care sunt adesea folosite drept c ondiment pentru masline, alte fructe foarte populare sunt ?i smochinele sau rodi ile. Nucile: migdalele, nucile de pin, fisticul, nucile si alunele sunt foarte po pulare. Verde?urile: patrunjelul ?i menta sunt populare drept condiment n multe felur i de mncaruri proaspete, n timp ce spanacul ?i mulukhiyah (frunze de plante de Cor chorus), sunt folosite n mncaruri gatite. Sosurile: Sosurile cele mai populare includ diferite combina?ii de ulei de m asline, suc de lamie, patrunjel, usturoi, tahini (pasta de susan) amestecate ades ea cu iaurt. Multe dintre condimentele folosite in bucataria araba sunt, de asemenea, cele di

n bucataria indiana. Acesta este un rezultat al legaturilor istorice dintre cele doua regiuni ?i, de asemenea, deoarece mul?i expatria?ii din Asia de Sud traies c n statele arabe din Golf.

Bucataria siriana Cultura musulmana prin sute de ani a creat una dintre cele mai gustoase bucatari i ale lumii. Bucataria siriana este bogata in ingrediente pitoresti ce variaza in functie de regiune. Cuprinde elemente mediteraneene, mai ales grecesti, asiatice, dar si turcesti si frantuzesti. Termenii de referinta ale acestei bucatarii sunt cuscus, carnea de miel, coronis tea, vinetele, maslinele, curmalele, apa parfumata (de portocale si de trandafir), carbunele si ceaiul de menta. Marea diversitate a bucatariei siriene este cunoscuta in intreaga lume araba. Ce l mai cunoscut fel de mancare este Kibbeh, un amestec de carne de miel maruntita si garu zdrobit, si Kounafa, aluat de grau umplut cu crema de branza si fistic, acoperit cu sirop de zahar. Mancarurile bucatariei arabe sunt inainte de toate o ocazie, de intalnire in mij locul familiei si al prietenilor. Conform traditiei se sta pe perne sau pe banci joase, imprejurul unei mese rotunde. Felurile de mancare sunt consumate in tacere, delectandu-se cu fiecare imbucatur a. Dupa masa este timp pentru ceai si discutii. Fierberea si servirea este un adevarat ritual. Gazda, un ceainic metalic, o tava de cupru, cescute mici cu incrustatii aurii. I ti face pofta sa bei! In bucatariile islamice felul principal se afla in mijlocul mesei. Cu ajutorul b ucatilor de paine, fiecare isi ia cu mana portii gustoase. Pentru a manca se foloseste numai mana dreapta. Masa traditionala in Orientul Apropiat incepe cu mezze, adica un ansamblu de ape ritive calde si reci. Cateodata cu ajutorul lor se poate compune un intreg meniu. Printre cele mai pop ulare aperitive se numara: baba ghanoush, fatayer, fattush, hummus sau tabula. Mic dictionar al bucatariei arabe Falafel (felafel)- Se prepara din naut tocat Shaworma- Echivalentul arab al gyrosului grecesc sau al kebabului turcesc Ful- Piure consistent de fasole bruna, pus cu polonicul