Bucătăria indiană

India este tara cu 100 dialecte, 1000 religii si 2000 zei. Aceasta diversitate se regaseste si in bucataria sa traditionala. Contrar parerii generale, arta culinara indiana nu se rezuma la orez, curry si chutney. In India nu exista un stil culinar sau o mancare nationala, ci o diversitate uimitoare de preparate si ingrediente. Textele sacre Ayur Veda dicteaza dozarea si combinarea condimentelor, afirmand ca o mancare puternic condimentata garanteaza o stare buna de sanatate. Un indian poate indica originea, religia si casta de provenienta a bucatarului, doar gustand din preparate sale. Bucataria indiana este simpla, echilibrata, bazata pe retete si principii milenare, in care medicina traditionala joaca un rol important. Astfel, o mancare grea va fi atenuata de alta acida, care contine rosii, otet sau lamaie. India ofera o varietate de stiluri culinare, fiecare avand aroma lor specifica, desi se pot identifica puncte comune. Astfel, condimentele sunt extrem de importante atat in nordul cat si in sudul Indiei, dand o aroma intensa mancarurilor indiene si reprezentand nota distincta a Indiei. Dar, in timp ce sudul prefera plantele aromatice proaspete, nordul tinde sa utilizeze amestecul de plante sub forma de pudra. Sudul Indiei foloseste uleiul de floarea soarelui pentru gatit - cu exceptia regiunii Kerala unde domneste uleiul de nuca de cocos. Ghee, un tip de unt topit, este utilizat in mod traditional pentru gatit in nordul Indiei.
Bucataria indiana are origini antice si reprezinta o combinatie intre diversele moduri de gatit ale numeroaselor etnii ce traiesc pe teritoriul acestei tari. Aceste combinatii au dat nastere unei adevarate arte care variaza in functie de religie, bogatie, gust si mai ales clima. Aroma incredibila a Indiei nu consta numai in parfumul de iasomie si trandafiri, ci si in aroma mancarurilor specifice, preparate cu multe condimente. Diversitatea mirodeniilor si parfumurilor existente in India fac din bucataria acestei tari una extrem de savuroasa. Indienii folosesc aproximativ 20 de condimente diferite, printre care cele mai cunoscute sunt piperul, sofranul, ghimbirul, menta, coriandrul, rododendronul, chimenul si nucsoara. Desi nu toti locuitorii sunt vegetarieni aici se prepara mult mai multa mancare vegetariana dacat in Europa, mai ales in partea sudica. In nord, datorita climei mai reci, mesele contin mai multa carne, accentul cade pe condimente, dar nu pe chili. In zonele de nord ale Indiei, orezul nu este foarte popular. In sud, unde clima este foarte calda, se intalnesc multi vegetarieni (o influenta a hinduismului), iar orezul este la loc de cinste, acesta fiind mancat intotdeauna cu mana. Nordul si vestul Indiei au fost mult influentate de ocupatia musulmana, astfel ca exista feluri de mancare inrudite cu cele din bucataria Orientului Mijlociu si a Asiei Centrale, precum kebab, kofta si biryani:  Rogan Josh (miel picant);  Gushtaba (chiftelute picante in iaurt);  deliciosul Biryani (carne de miel sau de pui in orez cu aroma de portocale stropit cu zahar). In est, predomina influentele bengaleze, reprezentate de pui cu curry sau linte. Cat despre coastele Indiei, se spune ca mancarea de aici este divina. Se consuma mult peste, fructe de mare si nuca de cocos.

indienii folosesc doar lingura si furculita. Deserturile sunt in general gatite cu lapte.In sud-estul Indiei. Daca aveti pofta de un pahar de vin. chili este regele mesei. Apa imbuteliata este esentiala pentru vizitatori dar aveti grija sa fie sigilata corespunzator. La sfarsitul mesei se serveste o cana de ceai sau de cafea insotite in general de plante ce ajuta la digestie. pepeni si rodii si temperate. Masa este asezata in asa fel incat toate preparatele sunt servite in acelasi timp. . cele mai apreciate fiind:  Kulfi. Primul este utilizat in prepararea celor mai multe feluri de mancare. In ceea ce priveste produsele lactate. caise. cel rose este cel mai indicat.  Jalebi. spunand adesea ca "pentru servirea unui curry bine gatit nu este niciodata nevoie de cutit". Puteti cauta aici urmatoarele specialitati:  Bhaji. mango. curry de legume. combinat cu diverse condimente. fiind inconjurate de celelalte. inghetata indiana. Felurile importante de mancare sunt asezate in mijlocul mesei. se folosesc foarte mult:  untul (ghee)  si iaurtul (dahi). mere si capsuni. folosit uneori in exces. la masa se consuma in general apa sau sucuri de fructe. clatite cu orez. Ca bauturi. considerate mai putin importante. In India reprezinta un semn al bunei educatii folosirea mainii drepte atunci cand se serveste masa. asa cum occidentalii folosesc uleiul. Ildi si Samba. Daca nu mananca totusi cu mana. Painea si orezul se afla din abundenta pe masa indienilor. Pe langa numeroasele tipuri de deserturi aici veti gasi o mare diversitate de fructe tropicale. gogosi cu muraturi si curry de legume. Un ingredient foarte des folosit in bucataria indiana este nuca de cocos. niciodata cutitul. vinul alb si cel rosu nereprezentand o buna optiune pentru a fi combinat cu mancarea indiana. clatite cu sirop.  Dosa. al doilea intra in componenta mancarii sau este servit alaturi de aceasta. In partea sudica mancarurile tind sa fie ceva mai picante si sunt in general mai mult vegetariene.

sfecla. Începând cu secolul X. Tot în letopiseţe sunt descrise condiţiile naturale şi aşezarea geografică a Rusiei care au contribuit la dezvoltarea culturii sale gastronomice. Mai târziu. La masa de prânz în Rusia. Din aceste cereale ruşii fierbeau “kаша” (kasha). blini. ţăranii cultivau grâu. ovăz.Bucătăria rusească Un vechi proverb rusesc spune: „Kasha este mama noastră. borşul este un fel de „zeamă naţională”. în bucătăria rusească încep să fie folosite tot mai des varza. La cină tot acest festin culinar se repetă. în Ucraina şi în Polonia. salată de castraveţi sau salată de cartofi. astfel încât ele au primit denumirea de: salată de varză. ouăle prăjite şi castraveţii muraţi sunt componentele specifice unui mic dejun rusesc. ceapa şi colţunaşii sunt la mare cinste printre gurmanzii ruşi (şi nu numai). Românii au împrumutat de la bucătăria rusească reţetele de borş rusesc şi salata de bœuf. Nu numai la micul dejun. Cartoful s-a răspândit. în bucătăria rusă nu existau salate. . în mod constant. mazărea.un fel de cereale rezervate în mod special copiilor . Varza. carne şi chiar peşte. smântâna proaspătă) . una din marile sale calităţi fiind aceea că se poate adapta tuturor categoriilor sociale. orez. În popor. în lipsa ei. cu un bogat sortiment de gustări picante. iar roşiile în secolul XIX. În funcţie de buzunarul fiecăruia. vânat. maturii preferând kasha din hrişcă sau din fulgi de ovăz. ridichea. De asemenea. secară şi altele. Au apărut şi primele denumiri: „Primăvara”. Kasha . reţetele de salate s-au diversificat: conţinând mai multe feluri de legume. iar pâinea de secară – tatăl nostru” Bucătăria rusă este una din cele mai variate din lume. în Rusia. ocupaţia principală a ruşilor a fost agricultura. Primele salate erau pregătite dintr-un singur fel de legumă. Nelipsită de la orice masă este smântâna tipic rusească . abia în secolul XVIII. „Perla marină” şi altele. ciuperci şi fructe de pădure. Acest fel de mâncare însoţeşte poporul rus pe parcursul întregii vieţi: copiii mici mănâncă griş cu lapte. din cele mai vechi timpuri.se serveşte adesea cu tvorog (un soi de brânză moale asemănătoare cu ricotta) sau cu iaurt şi zahăr. hrişcă. „Sănătate”. pădurile întinse pe suprafeţe imense sunt o dovadă a apariţiei în bucătăria rusă a multor preparate pe bază de peşte. acolo borşul se face cu mai multe sau mai puţine ingrediente.aceasta fiind adăugată în farfuria de borş la masă şi care se serveşte într-un vas separat. Pe pământurile lor.acidă şi subţire (ori. Până la începutul secolului XIX. mezelurile. fierte sau murate. mâncărurile cu carne urmate. Nelipsite de pe masa ruşilor sunt supele (reci sau fierbinţi). este bine venit ceaiul rusesc. castraveţii. varză şi cartofi. iar pâinea de secară – tatăl nostru”. unii ruşi aleg cafeaua. La masa de dimineaţă. dar ceaiul fierbinte este probabil cel mai popular. orz. hrişcă şi orz. Kasha a fost şi rămâne mâncarea tradiţională a ruşilor Primele date despre bucătăria rusă apar în letopiseţe (scrieri vechi din secolele X-XV). O mare varietate de tipuri de pâine (pâinea neagră fiind adesea asociată cu zona rurală). kasha este numita „strabunica” pâinii. Un vechi proverb rusesc spune: „Kasha este mama noastră. O bună bucătăreasă apreciază însă că în fiertură trebuie să intre o bucată de carne de vacă. Acestea erau servite crude. ci la orice oră din zi şi după orice masă. Râurile şi lacurile bogate în peşte. Kasha a fost şi rămâne mâncarea tradiţională a ruşilor. de o băutură tradiţională. Specificul bucătăriei ruse este reprezentat prin multitudinea de feluri de mâncare. Cele mai populare sunt pe bază de ovăz.

ierburile medicinale şi mierea. Primele au fost: borşul de peşte (uha). checurile. Samovarul . morş. În bucătăria rusă întâlnim şi supele reci.. cupru. absorbind lichidele. Preparatele calde (lichide). o popularitate deosebită a cunoscut-o „acroshka”. supele de mazăre sau ciorba de varză pregătite în cuptoare ruseşti.specificul bucătăriei ruseşti este reprezentat nu atât de diversitatea mâncărurilor. fructe de pădure şi smântână.. mâncarea era gătită în vase de lut. În secolul XVII ceaiul a fost adus în Rusia din Mongolia şi folosit mai întâi în familiile nobile. . mai târziu. se servesc cu dulceaţă. turtele dulci aromate (preaniki).denumirea de „samovar” provine de la expresia „fierbe singur”. ciorba de varză (shi) şi apoi. iar originile sale sunt legate de cele ale ceaiului. În categoria deserturilor tradiţionale. iar de aici până la formarea aburului nu mai e decât un pas. supele de mazăre sau ciorba de varză pregătite în cuptoare ruseşti. în secolul XV.Astăzi. rasolnik (supa tradiţională) şi soleanca. Datorită pierderilor mici de căldură. Samovarul a cunoscut o adevărată evoluţie în ceea ce priveşte aspectul său şi a îmbrăcat diferite forme artistice. din nou. Cuptorul rusesc . datorită veselei specifice. borşul rusesc. apa din samovar fierbe repede iar căldura se păstrează mult timp. Este o supă delicioasă. Încă din timpurile străvechi. Deosebit de gustoase sunt: kasha. Ea apare. Deosebit de gustoase sunt: kasha. din Uniunea Sovietica. Bucataria ruseasca provine din fostul mare imperiu rus si. În secolul XIX. Există nenumărate feluri de „blini”. dar acest lucru se intampla datorita specificului vremii. la mare căutare este salata „shuba“. perfectă pentru zilele însorite de vară. primul loc îl ocupă clătitele (blini. plăcintele (cu cartofi. ci e mai degraba inclinata spre partea populara si clasica a gatitului. a regimului de temperatură şi a încălzirii uniforme. ea fierbe în vasul de pământ doar în suc propriu. Nu face parte din bucatariile de mare finete ale lumii. care erau numite „fierturi”. În componenţa sa intrau apa. Vodka (băutura alcoolică) a fost adusă pentru prima dată în Rusia. Mâncarea gătită în cuptoarele ruseşti are un gust deosebit. Samovarul a devenit simbolul ospitalităţii ruseşti. El este o invenţie pur rusească. După detaliile de exterior. pe timpul lui Ivan cel Groaznic. dar acum este înlocuit treptat de noile cuptoare electrice. oţel. fier şi lemn. Băuturile tradiţionale . Printre acestea. au apărut în bucătăria rusă încă din perioada antică. decat de proteine. e bine de stiut ca bucataria ruseasca e mai degraba dominata de carbohidrati si de grasimi. Fără ulei sau alte grăsimi. toate aceste feluri de mâncare caldă au primit denumirea comună de supe. dar şi un semn al prosperităţii. cu brânză şi carne). Pereţii vasului sunt poroşi. dar fusese interzisă. necesare încălzirii apei. se deosebesc samovare din argint. blincichi şi oladii).000 de ani. aceasta fiind nelipsită de la masa de Revelion a ruşilor. ci de metodele de preparare. mai apoi. samovarul a devenit unic prin forma sa şi originalitatea elementelor tehnico-funcţionale. care diferă după formă şi compoziţie. La sfârşitul secolului XVIII. mied (o băutură din miere) sau kvas sunt câteva dintre băuturile cele mai renumite din gastronomia rusă.Kisel (băutură din fructe). la mijlocul secolului XVI. De obicei. Dietetic. Cuptorul a fost un atribut de indispensabil în gospodăria rusească timp de 3.

în care nici unul din ingrediente nu eclipsează gustul celorlalte. mai ales în vremurile de demult. algelor şi legumelor. parfumata cu o felie de lamaie. Atmosfera agitata. deoarece fiecare perioada a anului are specialitatile sale. în Japonia. Naturală şi armonioasă… Clima Japoniei diferă de la regiune la regiune dar există un element comun… Şi anume. Conţine puţine calorii. Potrivit conceptului shun. Este faimoasă pentru mâncărurile sale simple. Bauturile traditionale sunt sake. labirintul de standuri pline de produse marine si miile de vanzatori si cumparatori. iar in loc de furculite se folosesc betigasele. gatite si consumate este o forma de arta in care traditiile. ceai verde. pentru a se spala pe maini.Bucătăria japoneză Bucataria japoneza este renumita pentru modul de prezentare a preparatelor. Unul din motivele longevităţii japonezilor este regimul lor alimentar armonios. dar si pentru a se conforma simbolismului cultural japonez.. tradiţional. în care calităţile lui nutritive sunt optime. creand impresia ca fiecare masa este o selectie de mostre culinare. decat in rare ocazii. folosita la supele miso si nori alga cu gust mai discret. fiecare pastrandu-si aroma si aspectul natural.. In piata Tsukiji din Tokyo. Desi exista bucatarii mai complexe. Naturală şi armonioasă. In Japonia. fructelor de mare. Totusi. La sfarsitul mesei. de aproximativ 10 zile. În comparaţie cu alte bucătării se remarcă absenţa aproape totală a condimentelor. În bucătăria japoneză domneşte principiul sezonier. Este important de adaugat ca masa japoneza nu contine dulciuri. portiile sunt intotdeauna minuscule. Clima în Japonia este deosebit de propice cultivării acestei plante pretenţioase. in Japonia mancarurile sunt compuse din alimente separate. este bogată în proteine şi fier. baza a mai tuturor felurilor de mâncare o constituie orezul. unde se tinde spre combinarea aromelor. Modul in care ingredientele sunt preparate. In general. În plus. aduse pentru degustare. minunat prezentate. folosita pentru sushi. legumele şi fructele) are în decursul anului o perioadă anume. algele sunt utilizate in forma lor deshidrata. religia si istoria joaca un rol poate mai important decat mancarea insasi. se gasesc peste 400 specii de fructe de mare. creand combinatiile dorite. nu doar pentru a fi placute. Spre deosebire de traditiile culinare occidentale. abundenţa orezului. care se serveste la sfarsitul mesei pentru a facilita digestia. fără a avea mult colesterol sau diverse grăsimi. prezent de la micul dejun si pana la cina. este considerată una din cele mai sănătoase din lume. tofu). Algele in bucataria japoneza. etc). la sfarsit se consuma un fruct de sezon (para japoneza. trasatura comuna a tuturor este orezul. alge marine si peste. Japonezii nu pun mare pret pe alimentele exotice sau produsele in extra sezon. niciuna nu poate egala simtul estetic al artei culinare nipone. cea mai mare piata de peste din lume. supa. Fiecare ingredient isi are locul bine stabilit pe masa. Tehnicile culinare variaza considerabil de la o regiune la alta. Principalele tipuri sunt wakame alga cu gust puternic. Pestele si fructele de mare au cea mai mare importanta in dieta zilnica. Toate farfuriile sunt puse pe masa. care constă în selectarea ingredientelor astfel încât acestea să fie consumate în perioade atent alese. Luarea mesei este o parte importanta a culturii japoneze. a peştelui. aproape . fiecare ingredient (peştii. astfel incat invitatii sa se poata servi. fac din piata Tsukiji o adevarata atractie turistica. fiecare invitat primeste un bol de apa calda. a produselor pe bază de soia (miso. Toate ingredientele sunt taiate si aranjate in mod artistic.

În principiu. pentru a caracteriza bucătăria japoneză ajung două cuvinte: naturală şi armonioasă". acesta se compune dintr-o felie de peşte pusă pe o mică buletă de orez. Sushi Sushi are o istorie de 1300 de ani. cu un pic de hrean japonez (wasabi). Carnea nu se bucură de o prea mare trecere. La preparare se foloseşte peşte de cea mai bună calitate şi oţet. . Bucătarul japonez Hanaya Yohei a fost primul care a preparat sushi-ul aşa cum îl cunoaştem astăzi. Bineînţeles se aleg cele mai gustoase părţi ale peştelui. De fapt.că nu se consuma nici un fel de altă carne în afară de peşte.

feluri culinare comune cu Grecia cum ar fi meze (aperitive) si baklavaua. sis si doner kebab. migdalele si alunele. piperul verde. care iau mult timp de preparare. fisticul. ekmeði (paine coapta pe peretii interiori ai unui cuptor rotund de lut numir tandir). lamaile. rotunda si lata. Cina consista de obicei din supa. Bazele bucatariei turcesti Felurile de mancare de baza sunt relativ neschimbate din perioada otomana: orezul. rosiile si castravetii. orz si porumb. Fiind apropiata geografic de noi. care a devenit aproape un fel romanesc. bulgurul (burghul) preparat din grau poate fi folosit pentru acelasi scop. Bazele bucatariei turcesti au fost puse inca din perioada nomada. Turcia a avut intotdeauna o abundenta de produse proaspete. paine.. mancata fie simpla fie cu branza sau gem. sunt lasate pentru cina. lintea. Iar dupa anii ’90. iar carnurile de baza sunt mielul si puiul. Pana si alte feluri de baza cum ar fi orezul si bulgurul se mananca cu paine. iar in unele regiuni se adauga carnatii. Reminiscenta a Imperiului Otoman. Condimentele si verdeturile preferate sunt patrunjelul. Desi orezul. menta si cimbrul. smochinele. Fructe si nuci: strugurii. Cateva tipuri de paine turceasca sunt pide. omniprezent in toate orasele tarii. porcul fiind foarte putin consumat.. oua si gem. peste si fructe de mare. chimionul. o paine de grau plata. produsele din grau. fasolea. Graul a fost cultivat inca din aceasta perioada si tot de atunci dateaza si practica gatirii carnii pe frigarui (kebaburi) si folosirea intensiva a produselor lactate. ciresele. Cele mai aromate branzeturi albe si iaurt sunt preparate din laptele de oaie. stim cu totii ce a insemnat prezenta kebabului. salata si desert. simit sau gevrek. iar felurile de mancare cu carne. Datorita accesului la mare si climatului diferit pe suprafata tarii. felul principal. . Masa de pranz nu este de obicei masa principala a zilei. bucataria turceasca. ceapa. pepenele galben si verde. numit pilav (pilaf) reprezinta un pilon al bucatariei turcesti. o paine in forma de inel acoperita cu seminte de susan. ceea ce a dus la o dieta foarte variata. Painea este preparata din grau. usturoiul si castravetii. rosiile. vom remarca mai multe similitudini cu bucataria romaneasca. Graul a fost cultivat inca din aceasta perioada si tot de atunci dateaza si practica gatirii carnii pe frigarui (kebaburi) si folosirea intensiva a produselor lactate. peste in ulei de masline. caisele. masline. Alimentele de baza sunt orezul si graul. legume umplute si frunze de vita umplute (dolma). si de aceea de obicei turcii mananca supe sau salate cu desert.Bucătăria Turcească Facem cunostinta astazi cu o noua bucatarie grandioasa. piperul. pilafurile. nucile. O caracteristica importanta a meselor turcesti este faptul ca hrana se serveste in cantitati mici si se mananca foarte multa paine. Ingredientele cele mai folosite sunt vinetele. paprika. bucataria turceasca grupeaza o serie intreaga de influente din Asia si din zona Balcanilor. salatele cu iaurt. La micul dejun se consuma branza. Bazele bucatariei turcesti au fost puse inca din perioada nomada.

halvaua (halvah). Carnea era de obicei consumata numai la nunti si in timpul sarbatorii Eid ul-Adha (Sarbatoarea sacrificiului). sutlac). rosiile. ciupercile si gogosarii. Tipul de carne favorit este mielul de lapte. Insa chiar in ziua de azi principala modalitate de pregatire a carnii este de a adauga carnea tocata in cantitati mici la feluri de mancare din legume. cu sau fara legume. ce poarta nume cum ar fi fasole cu carne tocata. acest aliment a devenit parte integranta din dieta zilnica a majoritatii turcilor sub forma. cu sau fara zahar.Felul de mancare principal Pilaful (pilavul) este bastionul bucatariei turcesti. Carnatii traditionali. Carnea a fost dintotdeauna un aliment de lux pentru turci. fasole. Legumele folosite de obicei sunt vinetele. ceapa. se pregateste marinata si fripta la foc deschis. . O delicatesa specifica este pastrama de vita pastirma. Traditional. trebuie sa se poata separa in boabe individuale. Se bea kaymak (smantana inchegata) pentru a contracara dulceata deserturilor turcesti. Turcii. pilaful se servea drept fel principal. Spre deosebire de orezul italian. dar poate fi facut si din bulgur (grau pisat). se servesc de obicei dupa cina sau mai rar odata cu deserturile. rosii. mai putin satios inlocuind carnea cu mazare. In ziua de azi. Este preparat de obicei din orez. de obicei insotit de carne. Variatiunile de pilaf sunt fara numar.taitei subtiri si transparenti din orez). Sis kebabul este o frigaruie din lemn sau metal cu cuburi mici de carne de orice tip. fripta pe gratar. nu kebab. eventual cartofi prajiti. Döner kebabul consta din miel sau pui feliat fript incet pe o frigaruie rotativa verticala. sos de smantana si ulei. Carnea Carnea. si uneori din sehriye (vermicelli . sub forma de etli pilav (pilaf cu carne). serviti la micul dejun se numesc sucuk. mai ales. dar au o caracteristica in comun: orezul nu trebuie sa fie lipicios. de döner kebab. in majoritate musulmani. si revani (facut din amidon si gris). Alte deserturi sunt budincile de orez si amidon (muhallebi. Döner kebabul se serveste sub forma de sandwich din pita sau paine normala cu salata. pui sau peste. Ceaiul si cafeaua turceasca. Pilaful poate fi preparat mai usor. patlagele vinete sau naut. cataiful (kataifi). Deserturi Cel mai bine cunoscut desert turcesc este baklavaua (foietaj cu miere si nuci tocate). pasare sau peste. consuma numai carne halaal (animalele din care provine sunt sacificate dupa o modalitate traditionala). in special sis kebabul. Odata cu aparitia lanturilor de fast-food si introducerea productiei industriale de carne. in principal deoarece mieii de lapte nu sunt o sursa foarte abundenta. pilaful se serveste drept garnitura la feluri de mancare din carne sau pui.

cu un gust satios. Pentru fiecare ceasca. Nu se adauga niciodata frisca sau lapte. Se serveste rece.Cafeaua turceasca Un proverb turcesc descrie cafeaua astfel: "Cafeaua trebuie sa fie neagra ca iadul. apa rece si zahar dupa gust (zaharul se adauga in apa inainte de preparare). Se foloseste echipamentul specific. fara particule observabile. un ibric (ibrik). alaturi de döner kebab. cu boabe prajite proaspat. Se poate adauga nucsoara pentru aroma. Ayranul este o bautura foarte populara. Cafeaua se bea incet alaturi de un pahar de apa. si uneori piper negru. . preparat din lapte de oaie. Ingredientele sunt: cafea macinata foarte fin. nu o varietate separata. Spuma cafelei turcesti trebuie sa fie groasa si omogena. se lasa zatul gros. Cafeaua turceasca trebuie sa fie macinata pudra. tare ca moartea si dulce ca dragostea. ceasca se pune pe farfuriuta rasturnata pentru a se raci. dar nu se bea toata. o lingurita si un aparat de incalzit. se inlatura ibricul de pe foc si se toarna in cesti. sau lichior de menta dupa cina. Este cea mai fina varianta de macinare. Este de preferat o varianta de cafea neagra. se folosesc una sau doua lingurite cu varf.Cand incepe sa fiarba. Se adauga cafeaua si zaharul in apa si se amesteca bine pana la dizolvarea zaharului si scufundarea cafelei. facuta dintr-un amestec de iaurt si apa. pentru a nu se dizolva spuma. Se serveste in cesti mici. Mai apoi. iar modelele din zat se folosesc la ghicit. Cafeaua nu se mai amesteca dupa ce se pune pe foc. banitsa sau diverse foietaje. Iaurtul folosit este gras." Cafeaua turceasca este de fapt o modalitate specifica de preparare a cafelei. Se adauga de obicei sare pentru aroma. Toata cafeaua din ibric se toarna in cesti.

de vita sau de iac (animal specific zonei desertului Gobi) este consumata regulat. ingredientele oferite de natura nu sunt numeroase. se mananca doar cu mana.. usturoi si sare. iar mongolezii au trebuit in timp sa-si adapteze nevoie in functie de si carnea alcatuiesc grosul acestei bucatarii considerata primitiva. Boortsog – este cel mai cunoscut desert mongolez. carnea proaspata se taie in fasii lungi de 5-7 centimetri si se intinde pe sarme sau pe sfori la uscat. reprezentand. insa coltunasii umpluti cu carne tocata sunt prajiti in ulei sau in grasime animala. sunt dependenti de carnea de animale si de grasimile obtinute de la aceste animale. vite. camile sau de la iaci. grasimea animala ii ajuta pe mongolezi sa treaca peste iernile grele. Airagul este cea mai cunoscuta si este o bautura pe baza de lapte fermentat de iapa. Ingredientele de baza Lactatele – reprezinta principala sursa de alimentatie. carnea de miel si de oaie. toate taiate marunt. Borts – este o specialitate pe baza de carne uscata. laptele fiind obtinut de la oi. avand consistenta unui biscuite. Carnea– mongolezii. Bauturile bucatariei mongoleze Si bauturile mongolezilor au la baza tot produsele obtinute de la animale. Khuushuur – este similar cu buuz-ul. In ciuda teritoriului imens al tarii. . la prima vedere. carne. de capra. desi este nesanatoasa. Guriltai Shul – este supa cea mai cunoscuta a Mongoliei. diferenta este ca aceasta gogoasa mongoleza este mai tare.Bucătăria Mongoleză Bucataria mongoleza este putin cunoscuta pe plan mondial. si taietei prajiti. unt sau de miere. in loc sa fie facuti la aburi. unde se lasa aproximativ o luna. oaie sau de iac. in cele mai multe cazuri laptele se consuma fermentat. tot acest amestec se fierbe in apa. si facute apoi la aburi. Feluri renumite de mancare Buuz– este felul national si reprezinta coltunasi umpluti cu carne tocata de miel. se servesc alaturi de zahar. pe baza de legume. capre.. la final dimensiunea se reduce foarte mult insa in acest fel mongolezii isi conserva carnea pentru mai multe luni sau chiar ani. o gogoasa prajita in ulei. in special populatia care locuieste in preerie. carnea este condimentata cu ceapa.

cu exceptia felurilor amintite care se pot consuma cu ajutorul mainilor. O confuzie grava se face intre denumirea “Mongolian Barbecue”. Sub denumirea de “Guanz”. lapte proaspat si frunze uscate de ceai. care este un important lant international de restaurante care prepara carne pe plita incinsa in fata clientilor. singura legatura este legata de carne. ca restaurante mobile. Practic. Ca bautura calda.Nermalike ste o bautura alcoolica asemanatoare cu vodka si este obtinuta din iaurt. decat plita incinsa. mongolezii consuma regulat ceaiul cu lapte (Suutei Tsai). yurturi. aceste yurt-uri prepara pentru client in principal mancare la wok (tigaia concava mai cunoscuta in bucataria chinezeasca). toate fiind fierte in acelasi timp. . Inedit despre bucataria mongoleza Unii dintre mongolezii care se muta cu animalele din loc in loc. insa mongolezii prefera pietrele incinse la foc mare pentru coacerea carnii. care este facut din apa. Si mongolii mananca doar cu ajutorul betigaselor. isi amenajeaza traditionalele corturi. si bucataria traditionale mongoleza.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful