Traditii culinare in Italia

Italia este o tara a vinurilor si branzeturilor, a cafelelor de exceptie, a zecilor de feluri de paste si
de uleiuri de masline, avand numeroase produse traditionale de o calitate exceptionala.
Gastronomia este un element important al stilului de viata italian, reflectand mai ales cultura
rurala si pe cea familiala.
Accentele nu sunt puse pe complexitatea si rafinamentul unei bucatarii sofisticate, cat pe
calitatea si respectul traditiilor. Orice fel de mancare trebuie preparat cu seriozitate, respectand
reteta originala, pentru a regasi gustul cunoscut din copilarie.
Bucataria italiana este caracterizata prin flexibilitate, printr-o gama larga de ingrediente si o
bogata varietate regionala a retetelor. Felurile de mancare reprezinta un element important al
stilului de viata italian si reflecta in principal cultura si istoria acestui popor.
Din punct de vedere culinar, Italia este o tara a incredibilei diversitati.
Felurile de mancare, ingredientele, timpul de preparare si mirodeniile se schimba radical de la o
regiune la alta. Elementul constant este filozofia de baza. Mesele sunt vazute ca o ocazie pentru
familie si prieteni de a se relaxa inainte de a se intoarce la agitata viata cotidiana.
Italia are 20 regiuni, fiecare cu stilul sau culinar propriu. Regiunea Emilia-Romagna este
denumita La Grassa datorita bucatariei sale copioase. Specificul acestei bucatarii regionale este
dat de utilizarea carnii de porc, ingredient de baza in prepararea carnatilor renumiti ai orasului
Bologna mortadella si a unui sos ideal pentru paste ragu.
Zonele de coasta, cum ar fi Napoli, Venetia, Genova, sunt recunoscute pentru prepararea
fructelor de mare. Piemont este faimos pentru carnea lui (de multe ori consumata cruda) si pentru
trufe. Toscana este de asemenea celebru pentru carne si pentru vanat, precum si pentru cacciucco
(tocana de fructe de mare) de la Livorno.
Napoli a creat pizza si mozzarella.
Calabria se remarca prin utilizarea ardeiului iute si prin prepararea sortimentelor specifice de
mezeluri.
Sicilia este patria inghetatei, bucataria sa prezentand si influente arabe.

Preparatele traditionale sunt:

Pastele cu care se mandreste aceasta regiune sunt tortellini (in forma de inel), tagliatelle (in
forma de panglica) si lasagna verde (varianta de lasagna la care se adauga spanac).
Parmigiano Reggiano este un tip de cascaval italian, apreciat in toata lumea si cunoscut la noi
sub numele de parmezan.
Pesto sosul italian celebru, preparat in restaurantele din toata lumea, a fost creat in regiunea
Liguria. Pesto contine ca ingrediente esentiale busuioc, usturoi, parmezan, branza de oi si ulei de
masline.
Risotto - specialitate italiana, preferata in special in nordul si centrul tarii. Consta in utilizarea
unui anumit tip de orez, calit in ulei sau unt si apoi fiert prin adaugarea succesiva de cantitati
mari de brodo vegetal(un suc obtinut din fierberea morcovilor,ceapei si telina Orezul poate fi
utilizat intr-o varietate de retete, gatit cu fructe de mare sau legume, la care se adauga
smantana,parmesan si condimente, printre care celebrul sofran.
Risotto este un aliment de baza in bucataria milaneza, unde este si cel mai bine preparat
(faimosul risotto alla Milanese). Milano este renumit si pentru panettone un fel de cozonac
foarte pufos, plin cu stafide si fructe confiate. Panettone este in prezent popular in toata Italia si
este consumat in special de Craciun.
Pizza reteta de origine napolitana, pizza este in astazi prezenta in toate tarile, fiind unul dintre
simbolurile mondializarii. Pizza autentica napolitana contine mozzarella, ardei gras, ceapa,
carnati, ansoa si sos de tomate si este iubita pretutindeni.
Stracciatella supa de pui sau vita, la care se adauga oua batute si cascaval ras si ingrosata
uneori cu gris specialitate a capitalei Roma.
Gnocchi asemanatoare unor chiftelute, facute dintr-un amestec de faina de grau si cartofi, fierti
in apa sarata si la care se adauga branza.
Lasagna specialitate italiana, compusa din straturi succesive de paste, branza si sos. Tipul de
branza variaza in functie de reteta: mozzarella sau parmezan.
Un alt subiect de mndrie naional este parmezanul. Este un tip de brnz de origine italian
renumit n ntreaga lume. n Uniunea European Parmigiano Reggiano" este o marc
nregistrat i poate fi utilizat doar pentru a desemna acest tip de brnz ce se produce n Parma
i Reggio Emilia din nordul Italiei. Este produs din lapte de vac, iar gustul su este cu att mai
picant cu ct brnza este mai veche

Patria pastelor
Cunoscuta ca patria pastelor fainoase, Italia a facut celebr pregatirea lor cu peste, carne, legume,
branzeturi, smantana si sosuri. Putini stiu ca bucataria italiana isi trage obarsia din vechea
bucatarie greceasca. Aceasta, la randul sau, descinde din faimoasa bucatarie orientala. Retetele
de aluaturi, creme, salate si inghetate s-au pastrat din generatie in generatie. Exista variate
moduri de preparare a mancarurilor pentru fiecare regiune a Italiei , de la Piemont (NV) pana la
Peninsula Salento (SE). vinul isi imparte si el regiunile, intr-o tara in care vita de vie creste peste
tot. Nu cu mult timp in urma pastele erau consumate mai mult in sud, iar orezul si cartofii in
nord. Astazi pastele se gasesc in toata Italia, desi distinctiile regionale se aplica la forma si
sosuri. Pastele plate sunt servite cu sos de vanat (iepure) in centrul si nordul Italiei, pe cand
spaghetele subtiri se consuma cu usturoi. Sunt sute si forme de garnituri: carne, dovleac, spanac.
Astazi, bucataria italiana este apreciata pentru calitatile ei: interesul pentru excelenta,
prospetimea, ingredientele traditionale preparate intr-un mod simplu (diferit fata de elaboratele
retete frantuzesti).
Cuvantul "paste" este, de asemenea, folosit pentru a desemna feluri de mancare in care pastele
fainoase sunt un ingredient primar. Acestea sunt de obicei servit cu sos. Exista sute de forme
diferite de paste cu acelasi name. Exemple recunoscute la nivel local includ spaghete (baghete
subtiri), macaroane (tuburi sau de cilindri), fusilli (panza de paianjen), si lasagna (foi). Doua alte
tipuri de fidea, gnocchi si spatzle, sunt uneori considerate paste. Ele sunt traditionale, in unele
parti din Italia.
Exemple de paste

Carbonara - smantana, oua, parmezan, la care se poate adauga bacon, ciuperci;

Marinara - rosii, usturoi, ceapa, ulei de masline;

Bolognese - sos Marinara, la care se adauaga carne de vita tocata;

Primavera - sos vegetarian cu morcovi, telina si ardei, se poate combiuna cu fettuccini;

Arrabbiatta - rosii, ardei iute, usturoi.

Pizza
Contrar credinei generale pizza nu este originar din Italia. De fapt nu se tie cine a inventat
aceast mancare delicioas
n Italia, oraul care este strns legat de pizza este Napoli. Aici acest fel de mncare a devenit
foarte popular n rndul sracilor, n special fiindc era foarte ieftin de preparat, gustos i
sios. Adiional, probabil datorit faptului c pizza era aa de ndrgit de locuitorii mai

sraci, marginea pizzei este mai groas dect centrul acesteia. Astfel, oamenii sraci, chiar dac
aveau minile murdare puteau s in o felie de pizza n mini i s-o mnnce, fr s
murdreasc partea pe care o consumau. Desigur, la sfrit marginea pizzei era aruncat.
Peste, carne, taitei
Bucataria italiana nu inseamna numai pizza si paste. Se consuma si preparate pe baza de carne,
peste sau fructe de mare. Gustul deosebit este dat de folosirea legumelor proaspete, a carnii de
buna caliatate si a vietatilor marine proaspat pescuite. O masa fara aperitive este de neconceput
pentru italieni. Ea stimuleaza apetitul, servindu-se cu paine alba sau cu grisine.
Supele de legume se servesc cu parmezan ras, care le da un gust deosebit. Cei ce prefera
preparatele din peste sunt aici la ei acasa pentru ca oferta este foarte mare. Si sa nu uitam carnea:
se consuma bucati prajite rapid in ulei sau preparate din carne de pasare inabusite.
La origine, pizza a fost doar o paine cu drojdie, plata, servita la micul dejun imediat ce se scotea
din cuptor, stropita cu ulei. Taiteii, in diverse variante (cu peste si legume), sunt si ei foarte
apreciati in Italia. Se spune ca italienii au descoperit inghetata, dar ei sunt maestri si in pregatirea
cremelor, de exemplu pentru savuroasa prajitura tiramisu.

Preparate specifice de sarbatori

Italienii sunt cunoscuti pentru mancarurile delicioase, iar Pastele reprezinta un alt prilej de a le
savura preparatele traditionale. Multi italieni obisnuiesc ca de Sarbatori sa manance in oras, sa
mearga in vizita la rude si prieteni sau chiar sa organizeze picnicuri.
Meniul cuprinde foarte multe legume anghinare, sparanghel, fasole verde, spanac si salata.
Friptura de miel ocupa si ea un loc important, desi vegetarianismul incepe sa isi spuna cuvantul
si sa capete din ce in ce mai multi adepti. Lasagna este un alt tip de mancare foarte popular pe
parcursul Pastelui, iar o masa adevarata nu se incheie in Italia fara desert: biscuiti si un fel de
cozonac traditional.
Italienii pun pe masa de Craciun diferite mancaruri, in functie de regiunea tarii din care fac parte.
Astfel, in nordul Italiei, locuitorii prefera sa manance carne de porc si legume, in centrul tarii
este preferat porcul, deasemenea, insa si carnea de curcan si celebrele paste italiene, in timp ce in
sudul tarii, italienii prefera pestele si fructele de mare. Peste tot in Italia, pe masa de Craciun nu
isi fac simtita lipsa celebrele panettone si pandoro.
Pastele con le sarde sau pastele cu sardine, reprezinta o reteta traditionala in Italia, in zona insulei
Sicilia. Masa servita in ajunul Craciunului, constituie deasemenea o masa importanta din timpul
unui an. Aceasta este supranumita Festinul celor sapte pesti si este o masa la care se serveste
mult peste si multe fructe de mare.

Traditii si principii
Bucataria italiana combina beneficiile dietei sanatoase mediteraneene cu o gama larga de
ingrediente de sezon si arome regionale. Se bazeaza pe ingrediente proaspete gatite
la fata locului si o combinatie de legume, cereale si fructe de mare gustoase, peste, carne si ulei
de masline.
Italienii au fost primii din Europa, care au folosit furculita (venetienii) si primii care iau in
considerare ordinea mancarurilor si relatia dintre felurile de mancare servite (florentini). Si, in
cele din urma, italienii au adus dulciurile, conservele, pastele din fructe in lumea occidentale.
Structura meniului traditional italinesc este respectat oriunde in Italia si consta in:
- antipasto (de obicei o selectie de aperitive calde sau reci);
- primul fel, care este, de obicei, principala sursa de carbohidranti a mesei. De obicei, acesta este
o farfurie de paste preparate cu un sos, dar poate fi de asemenea un risotto, gnocchi sau supa,
depinde de regiune sau de tipul restaurantului;
Ca supa se pot servi:
minestrone, supe groase din zarzavaturi proaspete, pasta, orez sau fasole, care poate contine
carne;
supe de peste;
supe limpezi;
supe de legume cu paste.
- felul al doilea, principalul fel de mancare, contine paste, fructe de mare, carne sau peste. Daca
doresti poti manca o cantorno (o salata, legume sau cartofi) care poate fi servita impreuna sau
dupa cel de-al doilea fel de mancare, pentru ca pestele sau carnea de la primul fel de mancare
sunt de obicei servite fara legume si cartofi;
- desertul(inghetata,tiramisu)
- cafea;
- digestivi (lichior). Aproape fiecare regiune are propriul sau lichior (limoncello, grappa,
amaro,averna) care este servit dupa masa si, dupa cum indica si numele, este facut pentru a
facilita digestia.

Per total, aceasta masa este extrem de echilibrata:

continand carbohidrati (primul fel si painea);
proteine (primul si al doilea fel);
vitamine si minerale din zarzavaturi, legume si fructe.
In toate cazurile se va servi vin. La o masa festiva, vor fi mai multe vinuri, alese astfel incat sa
complimenteze respectivele feluri de mancare, si de obicei va fi o sticla de vin spumos la desert.

Bibliografie

*** http://www.culinario.ro/articole/bucataria-italiana
*** http://dieta.romedic.ro/traditii-culinare
*** http://www.eculinar.ro/tara/Italia-20.htm
*** http://famme.ro/bucataria-traditionala-italiana-30715.html
*** http://gastronomie.ele.ro/sfaturi/Periplu-si-Savoare_--d6/Cultura-si-retete_--s11/Bucatariaitaliana_--a198.html

Italia poseda o bucatarie cu vechi traditii culinare, caracterizata prin folosirea pastelor
fainoase. Un loc important il ocupa si lactatele, iar carnea preferata este cea de miel. Se
consuma peste si alte fructe de mare (midii, crabi, homari). Frutti di mare este denumirea

mancarurilor preparate din fructe de mare, considerate o specialitate a bucatriei italiene. Se

servesc si fructe: citrice, castane, smochine, pere, piersici si struguri.

Patria pastelor

Cunoscuta ca patria pastelor fainoase, Italia a facut celebra pregatirea lor cu peste,
carne, legume, branzeturi, smantana si sosuri. Putini stiu ca bucataria italiana isi
trage obarsia din vechea bucatarie greceasca. Aceasta, la randul sau, descinde din
faimoasa bucatarie orientala. Retetele de aluaturi, creme, salate si inghetate s-au
pastrat din generatie in generatie. Exista variate moduri de preparare a
mancarurilor pentru fiecare regiune a Italiei , de la Piemont (NV) pana la Peninsula
Salento (SE). Vinul isi imparte si el regiunile, intr-o tara in care vita de vie creste
peste tot. Nu cu mult timp in urma pastele erau consumate mai mult in sud, iar
orezul si cartofii in nord. Astazi pastele se gasesc in toata Italia, desi distinctiile
regionale se aplica la forma si sosuri. Pastele plate sunt servite cu sos de vanat
(iepure) in centrul si nordul Italiei, pe cand spaghetele subtiri se consuma cu
usturoi.

Odinioara mancare a saracilor din sud, pizza este poate ultimul exemplu " sau
victima " a cailor moderne de comunicare, colonizand nu numai Italia, ci si intreaga
lume. Astazi, bucataria italiana este apreciata pentru calitatile ei: interesul pentru
excelenta, prospetimea, ingredientele traditionale preparate intr-un mod simplu
(diferit fata de elaboratele retete frantuzesti).

Peste, carne, taitei

Bucataria italiana nu inseamna numai pizza si paste. Se consuma si preparate pe

baza de carne, peste sau fructe de mare. Gustul deosebit este dat de folosirea
legumelor proaspete, a carnii de buna caliatate si a vietatilor marine proaspat
pescuite. O masa fara aperitive este de neconceput pentru italieni. Ea stimuleaza
apetitul, servindu-se cu paine alba sau cu grisine.

Supele de legume se servesc cu parmezan ras, care le da un gust deosebit. Cei ce

prefera preparatele din peste sunt aici la ei acasa pentru ca oferta este foarte mare.
Si sa nu uitam carnea: se consuma bucati prajite rapid in ulei sau preparate din
carne de pasare inabusite.

La origine, pizza a fost doar o paine cu drojdie, plata, servita la micul dejun imediat
ce se scotea din cuptor, stropita cu ulei. Taiteii, in diverse variante (cu peste si
legume), sunt si ei foarte apreciati in Italia. Se spune ca italienii au descoperit
inghetata, dar ei sunt maestri si in pregatirea cremelor, de exemplu pentru
savuroasa prajitura tiramisu.

Prin Italia

O calatorie in Italia merita sa fie facuta nu numai pentru peisajele deosebite ale
tarii. Calatorind prin Piemont, te vei indragosti si de aromele puternice ale
preparatelor lasagna (sosuri dulci de ulei de masline, usturoi si anchois), servite
calde cu verdeturi crocante. Bollito este un alt fel de mancare puternic aromat,
preparat din diferite tipuri de carne, fierte impreuna si servite cu un sos
condimentat, cum este, de exemplu, baguette verd. Regiunea Tosca este cunoscuta
pentru uleiul ei de masline, foarte apreciat si servit uneori doar cu paine. O varianta
este bruschetta, uleiul de masline amestecat cu usturoi si presarat pe painea
prajita. Bucataria Toscana este foarte diferita de cea a vecinei sale din nord, EmiliaRomagna, fiind casa celei mai opulente bucatarii italiene. Aici se produc
nenumarate feluri de salamuri si carnati, de la mortadella pana la micutele
cotecchino, iar unele dintre preparatele din carne sunt pregatite in faimosul otet
Modena.

Preferintele turistilor italieni. Citeste un articol detaliat despre preferintele culinare

ale turistilor italieni aici... (contine si retete pentru pranz si cina)

Cele mai consumate preparate culinare din meniurile italienilor sunt pastele
fainoase, pestele, crustaceii si puii de balta. Preparatele specifice si traditionale
sunt: pizza, ravioli, caneloni, lasagna, gnocchi, risotto sau minestrone. Italienii

folosesc adesea in meniul lor untul si margarina in amestec cu unt la preparatele

calde si uleiul de masline la preparatele reci.

Micul dejun. Prima masa a zilei pentru turistii italieni consta in lapte cu cacao, cafea
cu lapte, ciocolata, unt, dulceata sau miere, produse de panificatie, paine prajita
sau tost, preparate din oua si legume.

Gustarea. Intre orele 10 si 12 italienii consuma gustari mici (tartine cu file de

anchois, sardele, cozi de raci, pateuri cu ciuperci, ficatei de pasare) si aperitive
traditionale (vermuturi sau coctailuri pe baza de vermuturi seci).

Dejunul. A doua masa a zilei incepe cu o gustare calda sau rece, avand la baza oua,
foietaje sau mezeluri. O gustare foarte apreciata este pepenele galben cu jambon
de Parma. Ei consuma cu deosebita placere supe sau ciorbe dulci si consomme-uri.
Cele mai solicitate sunt pastele fainoase, nelipsite de la nicio masa, fie ca preparat
distinct, fie ca si garnitura la preparatele de baza. Ca preparat de baza, italienii
consuma soteuri din carne de vitel sau ficat si rinichi cu garnitura de orez, fripturi de
vaca la tava, turnedouri, escalopuri cu ciuperci si smantana. Desertul este ales
dintre sufleuri, foietaje, fructe proaspete sau inghetata.

Cina. Incepe cu o gustare sau supa-crema. Poate fi oferit si un preparat din peste
sau paste fainoase. Preparatul de baza poate fi ales intre friptura de vaca la gratar,
pui la frigare, friptura de miel, cotletul de porc sau mielul milanez cu legume
asortate si salate. Desertul este acelasi ca la dejun, vermutul, bitterul si coctailurile
seci fiind bauturile preparate.