GRUPUL COLAR ,, TEFAN CEL MARE I SFNT VORONABOTOANI.

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL III CALIFICAREA: TEHNICIAN N GASTRONOMIE.

ndrumtor, Prof. Petronela Crciun

Candidat, Danila Maria

Sesiunea 2010 2011

Tema proiectului:

Oferta de preparate specifice buctriei engleze si americane

PLANUL PROIECTULUI
ARGUMENT CAPITOLUL I. SERVICIILE IN ACTIVITATEA DE TURISM INTERNATIONAL I.1. Confirmarea comenzilor pentru turism organizat I.2. Servirea meniurilor turistice la alegere prin incrucisare cu baremuri fixe I.3. Servirea a la cart a turistilor in grup organizat cu plata in cont I.4. Asigurarea serviciilor de masa pe baza de bonuri valorice I.5. Modul de servire al turistilor straini in tara noastra CAPITOLUL II. OFERTA SERVICIILOR CULINARE SPECIFICA TURISTILOR ENGLEZI SI AMERICANI II.1. Oferta serviciilor culinare specifica bucatariei engleze II.2. Imperiul culinar britanic II.3. Un breakfast care cucereste lumea II.4. Oferta serviciilor culinare specifica bucatariei americane II.5. Traditie sau necesitate CAPITOLUL III. RETETE DIN BUCATARIA INTERNATIONALA III.1. Retete culinare din bucataria engleza III.2. Retete culinare din bucataria americana BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Serviciile culinare difera de la o tara la alta si chiar de la o regiune la alta. Acest

lucru se datoreaza in mare parte conditiilor climatice diferite existente in acele regiuni, de asemenea o mare influenta au avut-o popoarele cu care au intrat in contact de-a lungul istoriei, care au adus cu ele alimente si condimente necunoscute bastinasilor, si nu in ultimul rand inlocuirea in unele retete, cu alte alimente, decat cele standard, datorita lipsei acestora. Astfel de-a lungul istoriei au luat nastere tot mai multe retete, ce au variat de la o persoana la alta, fiecare contribuind cu un ingredient secret, dand mai multa savoare si valoare preparatelor. In ceea ce priveste bucataria engleza, spiritul practic i chibzuit al acestora i-a determinat in cursul istoriei s caute soluii pentru rezolvarea problemelor culinare, s refoloseasc orice rami de la masa anterioar, s-i condimenteze preparatele destul de anoste creind gusturi diferite din materii prime puine, realiznd astfel adevrate invenii culinare. Bucataria regionala americana a aparut datorita necesitatii de a adapta ce era valabil pe plan local. Americanii aborigeni au introdus imigrantilor multe ingrediente noi si nefamiliare si i-au invatat cum sa le cultive. Totusi, multe grupuri si-au adus cu ele traditii vechi, la care nu voiai sa renunte. Si bucatariile regionale sunt rezultatul amestecarii vechiului cu noul, elaborand mancaruri, pe care acum le identificam cu diferite parti ale tarii.

CAPITOLUL 1. SERVICIILE IN ACTIVITATEA DE TURISM INTERNATIONAL

Unitatile gastronomice pentru turism constituie un serviciu de baza,component al produsului turistic,care are ca scop satisfacerea cat mai completa si in conditii calitativ superioare a alimentatiei turistilor (in grupuri sau individual),in concordanta cu programele turistice,obiceiurile de consum etc. Alimentatia pentru turism,prezinta unele particularitati,determinate pe de o parte de categoriile de consumatori carora li se adreseaza,iar pe de alta parte de necesitatea intedrarii serviciilor de alimentatie in cadrul produsului [Link] turismului orienteaza obiectivele generale ale activitatii de alimentatie catre rezolvarea cerintelor specifice pentru turism,servirea unor meniuri turistice care sa reprezinte bucataria romaneasca dar si bucatataria internationala,precum si cea specifica turistilor straini veniti in tara noastra. Pregatirea si servirea unor meniuri pentru turistii organizati cere si incadrarea acestor meniuri in baremurile stabilite la [Link], o atentie deosebita trebuie sa se asigure pregatirii si servirii meselor (meniurilor) recomandate de medici (nutritionisti)in cazul turismului de tratament si cura balneara. In general, in turismul intern si international se intalnesc mai multe forme de acordare a serviciilor de alimentatie, cele mai des intalnite fiind organizarea servirii mesei cu plata in cont si prin virament, organizarea servirii mesei cu plata in bonuri valorice,organizarea sectorizarii grupurilor de turisti pe nationalitati.

I.1. Confirmarea comenzilor pentru turism organizat

Sefii de unitati de alimentatie, cu activitate turistica, au obligatia sa opereze in registrul ,,Evidenta comenzilor pentru masa" toate comenzile si modificarile in ordinea cronologica a primirii acestora, astfel incat sa se cunoasca in orice moment efectivul de turisti organizati, care servesc masa in unitate pe baremuri de alocatie zi/turist, precum si gradul de utilizare in perspectiva a capacitatii spatiilor de servire. In situatia care turistii participa la actiuni turistice (excursii, seri folclorice etc.) care

temporar, nu le mai permite timpul servirii mesei in unitatea unde sunt inscrisi in efectivul de turisti, se procedeaza la decomandarea meselor pe perioada respectiva,operatie ce se efectuiaza de agentie, filiala, punctul turistic sau de ghizii care inscriu turistii la actiunile respective, cu obligatia ca, pana la orele limita, sa se depuna la unitatile de alimentatie turistica in care servesc masa turistii,,Lista pentru decomandarea serviciilor de masa", anuntand in acelasi timp turistii, la inscriere, ca nu se mai pot prezenta la mesele decomandate. La sosirea in statiune, turistul preda originalul biletului de odihna (cura) la receptia hotelului iar copia la restaurant. Sefii de unitati de alimentatie vor primi lista pentru decomandarea serviciilor de masa, apoi inscriu cu ,,rosu" in ,,evidenta comenzilor pentru masa", numarul turistilor decomandati pentru fiecare barem in parte si iau masuri necesare sa nu fie pregatita mancarea pentru turistii respectivi. Dupa prezentarea turistului cu biletul de odihna (cura) si inregistrarea acestuia in efectivul unitatii, se stabileste numarul mesei din restaurant care se rezerva turistului pe toata perioada sejurului. La restaurantele unde numarul turistilor depaseste capacitatea salii de servire intr-o serie si se stabileste seria a 2-a de servire a mesei, se va informa turistul despre seria in care a fost cuprins pentru servirea mesei. Dupa stabilirea locului si numarul de masa, seful de unitate elibereaza turistului ,,legitimatia" care sa permita ospatarului sa identifice, turistii care au platit serviciile de masa prin biletele de odihna (cura). In legitimatie se inscrie numele turistului, baremul, numarul curent din pozitia registrului de evidenta a comenzilor. Pentru turistii cu bilet comun de mai multe persoane se elibereaza o singura ,,legitimatie" cu numarul de persoane (adulti si copii) corespunzator biletului.

I.2. Servirea meniurilor turistice la alegere prin incrucisare cu baremuri fixe

In unitatile de alimentatie pentru turism, se recomanda ca turistii, care au platit anticipat serviciile in baza unor baremuri de masa, sa-si poata alege zilnic meniul din minimum trei variante de meniuri turistice la alegere. Prin meniuri turistice la alegere se inteleg meniurile alcatuite pe fiecare din cele trei grupe de mese (mic dejun, dejun, cina) compuse din cate cel putin trei componente, cu preturi apropiate in cadrul grupelor de mese respectiv si care ofera posibilitatea turistilor de a-si alege, in orice combinatie dorita, componentele preparate. 6

Exemplu: Mic dejun: Ceai cu lamaie 250 ml (sau) Cacao cu lapte 250 ml (sau) Ceai cu lapte 250 ml *** Salam...50 g (sau) Sunca presata 50 g (sau) Telemea 50 g *** Oua fierte moi 2 buc. (sau) O portie omleta simpla (sau) O portie cascaval pane *** Rosii 100 g (sau) Castraveti 100 g (sau) Ardei gras 100 g Unt, gem, (dulceata), paine (chifle) *** Nectar (sau) suc de rosii (sau) alte sucuri de fructe Dejun: Antreu din legume (sau) Antreu din peste (sau) Antreu din oua *** Supa (sau) crema (sau) ciorba Ciuperci cu carne de porc (sau) Dovlecei umpluti (sau) Pilaf oriental cu carne de porc *** Salata de ardei copti (sau) Salata de sfecla rosie (sau) Salata de castraveti cu rosii *** 7

Clatite cu branza de vaci (sau) Crema cu sos de cacao (sau) Lapte de pasare Paine (chifle) Cina: Antreu din peste prajit cu lamaie (sau) Vinete pane...(sau) Spaghete si sos tomat *** Blanchete de vita cu ciperci si smantana (sau) Anticot de vita cu gogosi de cartofi (sau) Pui pane cu cartofi prajiti *** Salata de varza alba, (sau) salata de rosii (sau) salata verde *** Fructe:mere, pere, struguri Paine (chifle) *** La stabilirea structurii meniurilor zilnice se va avea in vedere a nu se depasi, dar nici a nu se realiza valoarea alocatiei conform baremului, structurata pentru fiecare etapa de masa (cu devieri de + sau - 5%) (mic dejun 20%,dejun 40%,cina 40%), din valoarea baremului. Aceasta impartire valorica in procente este determinata si pentru demipensiuni. Evidenta economiilor sau depasirilor la alocatia de masa se va evidentia zilnic pe baremuri,raportandu-se de la o zi la alta, astfel incat pe total sejur, economiile sau depasirile sa se compenseze in masa turistilor. Produsele alimentare si preparatele culinare ce se servesc in cadrul meniurilor turistice, pentru fiecare alocatie (barem) se inscriu zilnic in ziua precedenta servirii mesei de seful unitatii si seful bucatar in ,,Meniul turistic", ce are rol de evidentiere a valorii reale a meniurilor realizate zilnic pe fiecare barem de masa, evidentiindu-se in formular : numarul retetei, denumirea preparatului sau produsului alimentar, gramajul, efectivul pe fiecare componenta testata pretul/portie, valoarea fiecarei componente in functie de efectivul planificat, realizat si sevit, economiile sau depasirile realizate pe zi si cumulate la zi. In scopul cunoasterii anticipate a meniurilor preferate de turisti se organizeaza testarea acestora la dejun pentru ziua urmatoatre, prin prezentarea la masa a formularelor 8

speciale de testare (fluturasi), ce cuprinde toate produsele si preparatele culinare ce se ofera in ziua urmatoare, conform meniurilor planificate, solicitandu-le turistilor la masa sa marcheze cu,,x" componentele preferate. Pentru turisti straini, fluturasii se vor traduce intr-o limba internationala sau in cea nationala a turistilor. Fiecare ospatar centralizeaza preferintele turistilor exprimate in fluturasi, apoi preda informatiile sefului de unitate (sefului de sala) pentru centralizarea acestora, rezultand productia planificata pe structura in ziua urmatoare (adulti, copii).

I.3. Servirea a la cart a turistilor in grup organizat cu plata in cont

In unitatile de alimentatie pentru turism, in care se practica aceasta forma de servire, pentru turistii care au platit anticipat serviciile cu bilete de odihna, cura balneara, comenzi, avize de sosire - comanda etc., serviciile se aplica pentru fiecare turist sau familie, prin deschiderea fisei contului personal in evidenta unitatii, conform valorii totale achitate pe barem si numar de zile (sejur),conform biletului prezentat. Dupa plasarea turistilor la masa, cu numarul de masa si legitimatie, ospatarul primeste comanda a la carte, in baza listei meniu sasu meniuri compuse pe variante, marcheaza comenzile la sectie, inscriindu-se numarul mesei, denumirea produselor, valoarea. Ridica si serveste meniul pe etape succesive, iar decontarea se face prin intocmirea notei de plata pentru fiecare turist (familie), consemnand toata consumatia, pe numarul de portii si valoarea totala a notei, numele turistului - conform biletului (legitimatiei) si numarul mesei (in cazul serviciului la camera in hotel, se trece numarul de camera). Nota de plata se semneaza de ospatar se trece data si semnatura turistului. Originalul notei se anexeaza la fisa de cont a turistului, copia la carnetul notei de plata. Fisa de cont a turistului va contine: comanda, datele de sejur, numar persoane, numele titularului, cu inregistrarea zilnica a valorii notelor de plata. Seful unitatii informeaza ospatarul cand valoarea contului se apropie de lichidare; pentru informarea turistilor la masa, astfel incat turistul sa poata servi in continuare cu plata in numerar la ospatar.

I.4. Asigurarea serviciilor de masa pe baza de bonuri valorice

Unitatile de alimentatie publica cu servicii de masa organizate, pot acorda posibilitatea turistilor care au achitat anticipat serviciile, prin bilete de odihna (cura-balneara) 9

sau vaucere sa aleaga,dupa preferinte, unitatile de alimentatie, in care doresc sa serveasca masa. In acest sens se organizeaza servirea mesei pe baza de tichete valorice, care sunt documente cu valoare si regim special, valabile in unitatile de alimentatie pentru turism nominalizate si au valori nominale fixe. Distribuirea tichetelor catre turisti se realizeaza prin receptiile unitatilor de cazare la sosirea turistilor si repartizarea acestora pe camere, volumul valoric fiind corespunzator perioadei de sejur si alocatiei (baremului de masa)pe zi turist, inscris in biletul de odihna, cura balneara sau comanda din partea ghidului de sejur. La inmanarea tichetelor turistii semneaza de primirea acestora pe originalul si copia biletelor de odihna,cura balneara, pe originalul si copia comenzilor emise pentru turistii sositi cu vaucere, pe ambele exemplare ale diagramei grupului (in cazul turistilor sositi in grupuri). Pe baza tichetelor valorice, turistii pot servi in saloanele restaurantelor mentionate pe spatele tichetului - orice preperat din lista de meniu sau a la carte (sau meniurile turistice ale zilei). In conditiile cand turistii au epuizat tichetele valorice inainte de terminarea sejurului, vor putea servi masa a la carte sau la meniuri turistice cu achitarea in numerar. In ambele cazuri, ospatarul intocmeste note de plata pentru consumatia individuala sau comuna la masa, cu mentiunea pe notele de plata, ,, achitat cu tichete valorice".

I.5. Modul de servire al turistilor straini in tara noastra

Bucataria romaneasca este foarte apreciata si cunoscuta peste hotare, prin savoarea gusturilor si apetitul pe care-l provoaca preparatele culinare atat de diversificate sortimental (gustari, minuturi, mancaruri din legume cu diferite specialitati de carne proaspata si conservata,preparate din carne tocata specifice romanesti, preparate culinare cu fainoase si branzeturi, dulciuri de bucatarie specifice romanesti etc.). Datorita conditiilor climatice si a reliefului geografic al tarii noastre s-a format de-a lungul veacurilor o bucatarie specifica, in care in afara de alimente provenite din cereale si legume a dominat varietatea sortimentelor de carne, pescarie si vanat, care alaturi de produsele lactate au creat faima gastronomiei romanesti. In gastronomia romaneasca predomina retetele originale transmise prin traditie, oral, de-a lungul veacurilor. Gastronomia romaneasca ca si gastronomiile altor tari, a suferit influientelegate de conditiile istorice ale tarii noastre. Un merit al gastronimiei romanesti, in ceea ce priveste 10

influienta altor preparate straine, consta in faptul ca si-a insusit numai acele preparate care sau putut adapta gusturilor si obiceiurilor romanesti. Astfel aproape toate preparatele dupa retetele straine au fost modificate si adaptete ca atare. Sunt de mentionat, in acest sens, influientele bucatariilor orientate, transmise prin Imperiul Otoman, influienta bucatariilor popoarelor invecinate, influienta bucatariei austriece, italiene, germane si in mod deosebit influienta renumitei gastronomii franceze. De aceea bucataria romaneasca se poate adapta foarte usor si preferintelor turistilor straini. Totusi, pentru a corespunde cat mai mult exigentelor si solicitarilor specifice turistilor care ne viziteaza tara, lucratorii sectorului de alimentatie trebuie sa tina cont de urmatoarele precizari: - in cazul turistilor straini organizati in grupuri (tranzit sau sejur), unitatile de alimentatie gazda sunt instiintate in scris de catre Agentia de turism in care se specifica: numarul de turisti, nationalitatea, numarul de mese ce vor fi servite in unitate, baremul zi/turist (masa), data si etapa mesei cu care vor incepe sevirea (mic dejun, dejun, cina). -conducerea unitatii de alimentatie, cunoscand aceste aspecte cu anticipatie, la masurile organizatorice corespunzatoare pentru pregatirea preparatelor specifice turistilor, intocmeste meniurile pe fiecare etapa a zilei ,,a la carte", special intocmit pentru fiecare etapa a zilei. Se recomanda in acest sens rezervarea si aranjarea meselor in acelasi sector pe toata perioada cat turistii servesc masa in unitate.

CAPITOLUL II. OFERTA SERVICIILOR CULINARE SPECIFICA TURISTILOR ENGLEZI SI AMERICANI

Obiceiurile si preferintele culinare a turistilor englezi si americani sunt foarte asemanatoare atat ca structura de preparate, cat si compunere a meniurilor la toate etapele meselor din zi. O caracteristica in preferintele culinare consta in faptul ca in toate mesele se solicita preparate de carne de vaca, batal, porc, si pasare sub forma de preparate reci sau specialitati de preparate calde, insotite cu garnituri de legume, sosuri si salate dulci sau 11

acrisoare. Condimentarea mancarilor se face cu condimente clasice: frunze de diferite plante si legume (menta, usturoi, ceapa, patrunjel, telina) alcool sau vin. Micul dejun (breakfast) este o masa mai consistenta, de baza, care se compune din: minuturi din oua, omlete simple si combinate, oua fierte moi, oua ochiuri, mezeluri specialitati, fripturi reci de vitel, piept de pasare, branzeturi si produse lactate acide, paine incalzita (tost) cu unt, gemuri, sucuri de fructe citrice. Micul dejun este completat cu fulgi de porumb cu lapte si zahar, fiertura din fulgi de oraz (poridge), fructe proaspete, compoturi, nectaruri si bauturi calde, din ceai si ceai cu lapte. Dejunul (lunch) incepe cu diferite bauturi aperitive, care sunt insotite de gustari, antreuri calde sau reci, in special pe baza de oua, legume, peste prajit, rasol sau gratar cu legume si sosurile, respective, insotite de salate - cruditati. Meniul se continua cu supe, rasol de carne de vita, sau pasare, supa de coada de vita (ox-tail), supe cu bulete din galbenus de ou, supa de berbec, supa de raci, supa de maruntaie de pasare si e pui, cu legume. Urmeaza fripturile din carne de vaca , care trebuie sa fie bine fripta (coapta) incat in exterior carnea sa aiba o crusta crocanta, iar in interior sa ramana aproape rosie, fiind servita cu diferite sosuri reci sau garnituri sub forma de budinci. Sunt solicitate in mod deosebit si preparatele culinare din carne de ovine, pulpa de berbec la tava cu fasole alba sau legume, mielul si berbecul la gratar sau frigare, carnea fiarta de berbec cu sos alb, soteurile diferite din carne de vita cu garnituri din legume, escalopuri etc. Sosurile dulci sau acrisoare insotesc de cele mai multe ori carnea fripta sau fiarta. La foarte multe din preparate se folosesc: sosul tomat (ketchup), sosul englezesc, mustar englezesc, piper alb sau negru. Patrunjelul verde tocat marunt este un condiment de baza in garnisirea supelor si preparatelor culinare. Meniul se continua cu deserturi de bucatarie, prajituride cofetarie, budinci, sufleuri, inghetata, cafea si branzeturi cu fructe proaspete. Prin traditie englezii servesc intre masa de pranz si cina (17 - 18) ceaiul care, de multe ori, inlocuieste cina si este compus din ceai cu lapte combinat sau simplu, sucuri naturale din fructe, nectaruri din fructe, coctailuri insotite de diferite preparate reci, sandvisuri, tartine, fursecuri, prajituri etc.. Cina (dinner).Aceasta masa se compune din preparate usoare sub forma de gustari reci (platou rece) din transe de fripturi reci de vitel, pasare, porc, asortate cu subproduse sotate sau la gratar, la care se prefera si costita afumata fripta la gratar. Toate aceste preparate sunt insotite cu garnituri din legume si sosuri reci corespunzatoare preparatelor. Se poate inlocui meniul cu preparate din peste oceanic (somn, nisetru ,cega, 12

pregatite la gratar cu sosuri acrisoare). Bauturile preferate in structura meniurilor sunt : aperitive din gin, whisky, vodca, coctailuri seci aperitive, sau calde (punciuri), iar in timpul servirii mesei se prefera vinuri de culoare galben-pai si rosii, demiseci. In incheierea meniurilor se serveste cafea filtru, asociata cu coniacuri sau lichioruri fine. Acesti turisti servesc masa foarte incet, acordand o atentie in mod deosebit modului de servire si comportare a personalului in sala de servire. Englezii pastreaza traditia cu lumanari aprinse in sfesnice asezate pe mese in timpul servirii, vase cu flori etc.

II.1. Oferta serviciilor culinare specifica bucatariei engleze

Buctria britanic este adesea ridiculizat si considerat invechit, prea conservatoare i lipsit de imaginaie. Istoric vorbind exist explicaii pentru felul de a gti al britanicilor, poate c plcintele i budincile tradiionale erau o rezolvare corect la sfritul unei zile grele de lucru, pentru lucrtorii din mediile agricole i industriale. De asemenea trebuie inut cont i de climatul, cel mai adesea rece i umed, dar i de mentalitatea insulara i elitist a englezilor, care trebuie s le fac singuri pe toate. De asemenea toate raionalizrile de alimente, mai ales din timpul celui de al doilea razboi mondial, nu au fost de mare ajutor n dezvoltarea imaginaiei culinare a englezilor. n 1762 este inventat sandwich-ul n Anglia, de John Montagu, conte de Sandwich. Acesta era un mare juctor de cri si se pare c a cutat s inventeze ceva ce putea fi mncat cu o singur mn, pentru a nu se intrerupe din joc. In 1902 este inventata i obinut de englezi, ca produs secundar al procesului de fabricare al berii, marmita. Este o pasta lipicioas, maronie obinut din drojdia de bere cu un parfum picant, plin de vitamine i care nu are dect 2 opiuni: ori place ori nu place. Ca alternativ la conservarea crnii prin srare sau afumare, englezii descoper posibilitatea de conservare prin mincemeat. Este un mod de conservare foarte plcut pentru ca mincemeatul este un amestec de mirodenii, fructe uscate zaharisite (struguri, mere rase, stafide, coacaze), seu, brandy, rom si alte lichioruri.

13

Sosul HP este inventat n Anglia la sfritul secolului XIX-lea, de Harry Palmer. Era cel mai popular din sosuri maronii din aceea vreme. Reeta este vnduta apoi unui bcan, pe nume Garton, din Nottingham. Acesta n pragul falimentului va revinde reeta, proprietarului unei mari companii productoare de oeturi aromatice. Noul proprietar va pstra denumirea sosului de Garton HP, crescndu-i popularitatea prin oferirea de servicii ctre un restaurant care funciona n incinta Parlamentului englez (House of Parlament). n 1867, John Lea i William Perrins din Worcester, doi chimiti gsesc modalitatea de preparare industrial a sosului Worcestershire. Reeta original era indian si fusese adus n Anglia de guvernatorul Bengalului, care i angajase pe cei 2 chimiti, pentru a obine cantiti mai mari de sos.

II.2. Imperiul culinar britanic

Preparatele tradiionale britanice au la baz carnea de vit, miel, pete, porc i pui i sunt servite ntotdeauna mai ales alturi de cartofi sau alte legume, iar ca materii prime mai adugm oule, fina si untul. Nu se mnnc n schimb ra, gsc, curcan. Tradiia britanic are ca numitor comun, celebra friptur de duminic "Sunday Roast", care a rmas de secole friptura principal a familiei britanice. Democraia britanic se desfoar din plin pe acest subiect, pentru c de la bogai la sraci si pn la familia regal, toti se straduiesc s pun duminica pe mas o friptur. Este o ocazie s se adune familia n jurul mesei i s se bucure mpreun de prnzul de duminic. Cei care pleac la biseric pun carnea in cuptor, de preferin o bucat mare care s nu se usuce, nainte de a pleca i o gsesc gata cnd se ntorc. Micarea, aerul curat i un pahar de sherry sunt practicate de generaia mai n vrst, nainte de aezarea la mas, pentru friptura de duminic. n relaia de ur-iubire ce dateaz de secole, englezii se refer la francezi ca "mncatori de broate", pentru c puii de balt sunt o delicates n Frana, iar acetia le spun englezilor "rosbif", adic roast beef, pentru c aceasta este friptura preferat a britanicului, nu numai a englezului. Cnd spunem oaie ne referim la oile englezeti, crescute special pentru carne, cu o carne incredibil de fraged i gustoas. n Anglia, friptura de vit sau miel (oaie) se servete mai ales cu cartofi la cuptor, sau cu nelipsita Yorkshire pudding". Garnitura pentru friptur nseamn piure de morcovi, de

14

nap dulce, sau alte legume. La fel de tradiional este i sosul de hrean pentru vit, sosul de mrar pentru porc, sosul de frunze verzi de ment pentru miel, toate fcndu-se neaprat cu smntn. i bineneles toate felurile de friptur se pot servi cu celebrul mutar englezesc sau cu la fel de celebrul sos Worcestershire. Englezii apreciaz foarte mult carnea tocat, drept care au tot felul de preparate cu crnai, sub denumirea de Sausage and mash (crnai cu piure). n Marea Britanie exist tot soiul de reete de crnai, dar fiecare este inut la fel de secret ca i reeta de Coca Cola. La baza preparrii colacilor de crnai este n general carnea de porc nsoit de tot soiul de mirodenii, specifice unor regiuni. Bineneles acetia vor fi servii lng cartofi piure, la care se adug i un sos de ceap. O alta specialitate culinar englezeasc fr rival este budinca i toat lumea tie c nicieri nu se face o budinca la fel de bun ca n Anglia. Ce mai englezii sunt campioni la concursul de budinci. Clima ostil, cerul ntunecat, ploaia mrunt i rece au stimulat imaginaia englezilor, care au creat "confort food", mncare care s-i dea senzaia de bine i confort, cnd afar e frig, ploaie i cea. Budincile englezesti pot fi garnituri pentru fripturi sau pot fi deserturi delicioase, precum budincile de pine, de ciocolat, de mere i mure, de lmie. Ele pot aprea i sub form de sufleuri de vanilie, de scorioar sau de ciocolat. Cum scena pe care se desfasoara bucataria britanica este o insula, este normal ca in centrul preparatelor sa se afle si pestele. Si asa e, pentru ca sub forma de Fish and Chips, pestele se mananca in tot regatul. Apele reci ale Marii Britanii abunda in cod, cambula, batog, specii de calcan, chefal, dar si in scumbii, macrouri sau heringi. Pestele se prepara inabusit, sau fript cu faina si se serveste cu cartofi prajiti aromati cu oteturi, sau cu piure de mazare in nord. Foarte placuta de englezi este carnea de tipar, care se gateste intr-o coca de patiserie, cu lamaie, usturoi si mult patrunjel. De asemenea la loc de cinste printre preparate se afla racii si stridiile. Mari crescatori de oi si de vite, sigur ca englezii sunt si mari amatori de branza, printre cele mai celebre etichete se numara: Cheddar, Cheshire si Stilton.

15

De asemenea au foarte multe placinte si sosuri bazate pe branzeturile lor, asa cum este Cauliflower Cheese. Practic buchetelele de conopida sunt imbracate intr-un amestec de faina, unt si lapte si ametecate cu cascaval topit, apoi sunt bagate la cuptor si cand sunt gata se stropesc cu sos de branza.

II.3. Un breakfast care cucereste lumea

Se pare ca nici un englez in trecut, nu isi incepea ziua fara celebrul breakfast englezesc, indiferent unde ar fi fost acasa sau in strainatate. Mentalitatea englezeasca poate presupune in acest caz ca o parte din victoriile lor, se datorau educatiei, principiilor si micului-mare dejun, datator de puteri pentru intreaga zi. Colonistii englezi au raspandit o parte din obiceiurile lor pe glob, micul lor dejun fiind adoptat in foarte multe colturi ale lumii. Un mic dejun traditional, numit "Full english" presupune oua, sunca, carnati, ciuperci, fasole gatita, paine prajita si bineinteles ceai. In zilele de azi, se pare ca acest obicei a fost pastrat de britanici, mai ales pentru oaspeti, ei renuntand in favoarea cerealelor cu lapte care au inlocuit terciurile de ovaz "porridge", la care adauga o felie de paine, suc de portocale si cafea.

16

O alta traditie englezeasca, indelung ridiculizata, dar pe deplin adoptata in multe tari era ceaiul de dupa-amiaza. Englezii au fost si au ramas mari bautori de ceai, obiceiul ceaiului era tinut in toate familiile englezesti, indiferent de avere si pozitie. Existau servicii speciale pentru ceai, servetele si fete de mese speciale si de asemenea un ritual intreg, care tinea de civilizatie si de mandria de a fi englez intr-un imperiu foarte mare. Ceaiul era insotit de piscotele, checuri, prajiturele si briose (cakes, biscuits, mufins) speciale pentru ceai. Pe de alta parte exista si o explicatie legata de clima umede si rece, de necesitatea reglarii digestiei, de momentele placute de apropiere in familie sau create de shimbul de idei cu invitatii de la ceai, sau de faptul ca in familiile care lucrau ceaiul era asortat cu ce avea fiecare in casa si constituia de fapt masa de seara.

17

Cu toate glumele starnite in jurul felului lor de a gati, spiritul englezesc rezolva problema, pentru ca mandria de a fi englez, se reflecta si aici. Bucataria britanica reflecta o istorie de care ei sunt foarte mandri, iar faptul ca au fost un mare imperiu explica influentele actuale din bucataria britanica. Bucataria britanica a fost influentata de contactul cu o gama larga de mirodenii pe care le-au adus din fostul Imperiu britanic, mai ales din India si de valul larg de emigranti pe care l-au acceptat in timp. De asemenea, englezii cu stare au apreciat intotdeauna bucataria franceza, au folosit bucatari francezi, redenumindu-si mancarurile traditionale cu toate accentele limbii franceze. Astazi britanicii sunt mari consumatori de mancare indiana, italieneasca, chinezeasca, mexicana, exista mai multe restaurante de acest fel decat exista restaurante pe specific national. Britanicii sunt faimosi pentru micul lor dejun foarte bogat. O larga varietate de carnuri este intotdeauna in prim-plan: bacon, carnati, rinichi la gratar, cotlete de miel etc. Pe langa acestea, ei mai consuma si oua fierte tari, rosii, ciuperci, cereale, diferite tipuri de peste afumat, ceai si cafea. Intre produsele de patiserie putem gasi: cornuri, crumpets, brown bread ("paine maro") cu unt, miere, gem sau marmelada. Iar painea prajita este nelipsita. Influenta culinara a secolelor in care India era colonie britanica este evidenta cand vine vorba de un mic dejun care contine kedgere. Kedgere este de fapt khichri - preparat indian cu linte, orez si condimente - la care englezii au adaugat oua, smantana si eglefin afumat (un soi de peste marin des intalnit in bucataria britanica). Alte doua alimente care isi au originea in bucataria indiana sunt hoppers (original - clatitele de orez cunoscute si ca appam) si mango chutney ("chutney" - cuvant indian insemnand "deliciu").

II.4. Oferta serviciilor culinare specifica bucatariei americane

Spune mancare americana si aproape oricine se va gandi la hot dog si hamburger. Dar, adevarata bucatarie americana este cel mai bine reprezentata de preparatele regionale traditioanle. Primii imigranti englezi nu au gasit carne de oaie sau grau in noua lume, dar din fericire, americanii nativi i-au invatat cum sa cultive si sa prepare ingredientele pe care ei le numeau cele trei surori: fasole, porumb si suc de fructe. Gasind o abundenta de peste si vanat, colonistii englezi au invatat sa se adapteze noului mediu. Curand, ei au folosit

18

ingrediente noi pentru retete vechi. De exemplu, porumbul (un nou ingredient pentru ei) a fost inclus in budinca (o reteta veche) pentru a face budinca indiana. Bucataria Noii Anglii a devenit cunoscuta pentru aromele ei simple si directe. Homarul fiert, pestele cu faina, masa fiarta a Noii Anglii (carne de oaie cu porumb si radacini) sunt gustoase si usor de preparat. Condimentele, melasa si ciocolata au fost printre ingredientele valabile pentru gatitul colonial. Combinandu-le cu ingrediente locale, colonistii au creat placinta de dovleac, tarta cu alune si afine si turta dulce. La mijlocul anilor 1800, un aflux de imigranti din Irlanda, Canada franceza, Portugalia, Italia, Polanda si Finlanda a adus noi traditii, gusturi si ingrediente. Colonistii europeni din sud mancau, in mare parte, ce mancau bastinasii: porumb, fasole, suc de fructe, carne de caprioara, curcan, peste. Curand au adaugat carne de porc la mesele lor, ceea ce a avut un efect semnificativ asupra prepararii mancarii. Nicio parte a porcului nu se risipea, toate erau folosite intr-un fel sau altul. Osanza, sau grasimea porcului, era folosita pentru a aroma preparatele precum si pentru prajire. Porumbul, principala cultura, era preparat ca o leguma, fript, fiert, intr-o groapa, prajit, si transformat in cereale. Bastinasii americani au invatat primii imigranti cum sa-l prepare. Cerealele sunt identificate cu Sudul. Un mic dejun traditional sudic include cereale, iar fiecare familie are propria reteta de paine din porumb.

19

II.5. Traditie sau necesitate

Traditiile culinare africane au adus o contribuitie semnificativa bucatariei sudice. Okra, cartofii dulci, alunele, mazarea neagra, pepenii dulci, toate vin din Africa. Sclavii care lucrau pe plantatiile proprietarilor au dezvoltat mai tarziu calitatile unice ale bucatariei sudice, combinand preparatele africane, europene si cele ale bastinasilor americani. Gumbo, o supa subtire cu legume si-a capatat numele din cuvantul dialectului Baku pentru okra. Vasele cu sclavi opreau adesea in Indiile de vest si America de sud in drumul lor spre coloniile sudice. Acolo erau adaugate incarcaturii chili, cartofi si rosii. Aceste ingrediente au fost adaugate mixului bucatariei sudice, aflata in dezvoltare. In sudul timpuriu erau doua stiluri diferite de pregatire a mancarii, mesele somptuoase ale proprietarilor de plantatii si stilul taranesc, preparatele albilor saraci si sclavilor negri. De-a lungul anilor, acestea s-au contopit devenind stilul sudist de pregatire a mancarii pe care il cunoastem astazi. Spre deosebire de americanii nativi din alte parti, locuitorii timpurii ai regiunii Marilor Lacuri depindeau de orezul salbatic, mai mult decat de porumb. Orezul salbatic este o iarba subacvatica, cu gust diferit fata de orez. De obicei pregatit ca terci si asezonat cu zahar de artar, fructe de padure sau grasime animala, orezul salbatic era de asemenea folosit in supe si tocana. Primii imigranti europeni care s-au asezat in aceasta regiune erau germani. Contributia lor la bucatria vestica include bratwurst (un carnat facut din carne de porc, vital si oua), cartofi (folositi in clatite, salata de cartofi fierbinti) si taitei. Curand au urmat scandinavii, care au adus chiftelutele suedeze din carne, painea din orz, salata de hering si placintele daneze. Odata cu afluxul de europeni de la mijlocul secolului al XVIII-lea, multe grupuri etnice s-au trezit locuind impreuna in orasele Vestului mijlociu. Culturile lor au convers pentru a crea ceea ce putem gusta acum: friptura la oala, porc umplut, carnati si krau, branza de Wisconsin, pizza, strudel de mere, salata nemteasca de cartofi fierbinti. Cea mai puternica influenta pe care a primit-o bucataria americanilor bastinasi a fost bucataria sud-vestului. Locuitorii aborigeni ai acestei regiuni au cultivat porumb, fasole si chili, inainte de sosirea spaniolilor. Bastinasii au cultivat peste 200 de varietati de porumb, creand culori variate care sa reprezinte punctele cardinale ale universului: albastru (vest), alb

20

(est), galben (nord), rosu (sud), multicolor (zenit). Porumbul albastru este inca identificat cu sud-vestul. De asemenea, era cultivata o gama larga de fasole. Ca si la porumb, existau hibrizi pentru culori diferite. Fasolea era folosita pentru supe, tocanite si prajituri, adaugata la salate si zdrobita pentru a se obtine faina. Exploratorii spanioli au schimbat vite, porci, fructe si legume pentru porumb, fasole si sucuri de fructe. Desi originile bucatariei sudvestului se regasesc in cea a bastinasilor, ea a implicat si un amestec de stiluri spaniole si anglo-americane. Ingredientele de baza sunt inca chili, porumbul, fasolea si condimentele. Tortillas din porumb sunt servite in cafenelele situate de-a lungul soselelor, dar si in restaurantele somptuoase. Specialitatile regionale care reflecta amestecul culturilor sunt: posole, o tocanita cu carne de porc, cereale si chili, precum si porumbul albastru cu fasole. Fr ndoial, prima mncare legat de buctria american care ne vine n minte este Fast Food, adic mncarea rapid, aceasta fiind departe de orice celebrare culinar. Ca urmare, ne gndim la cele mai populare mncruri precum: hot-dog, hamburgeri sau buffalo wings

Mncrurile acestea sunt acum populare aproape n fiecare ar. Buctria american este considerat ca fiind n primul rnd rapid, destul de bogat n calorii i nu ntotdeauna sntoas, iar stilul american de pregtire, servire i consumare este legat cel mai des de mncarea grabnic, puin valoroas nutritiv, servit n afara casei n timpul unei pauze scurte la serviciu.

21

Pe de alt parte tradiionalele: ciorbe, prjituri, gemuri sau salate fcute pe baza fructelor i a legumelor s-au nscris adnc n cultura culinar american. Un rol esenial l au legumele, ca de exemplu porumbul sau a dovleacul. Diferite soiuri de porumb sunt ntlnite fie ca ingrediente n specialiti diferite, fie separat. tiuleii de porumb fieri cu unt i cu sare sau popularul pop-corn, adic boabele de porumb prjite n ulei, sunt cunoscute n ntreaga lume. O legum aparte este dovleacul, asociat adeseori cu srbtorea de Halloween de pe 31 Octombrie. America devine atunci portocalie i este aproape imposibil s gsim un col fr o iluminare din dovleac curat. Cele mai faimoase mncruri ale acestor srbtori sunt supa sau plcinta de dovleac. Mncrurile cele mai mpmntnite n cultura american sunt de exemplu: curcanul umplut, cartofii dulci sau sosul de afine, servite la Ziua Recunotiinei. Toat familia se adun atunci la masa de srbtoare pentru a mnca mpreuna. Acest srbtoare se asociaz cu tradiiile conform crora se mulumea pentru recolt. Un prilej pentru o ntlnire n familie este i barbecue - adic grtar sau petreceri fcute n grdin Garden Party. La grtar se poate prepara aproape orice , ncepnd de la carne pn la legume i fructe. Cele mai populare sunt costiele sau aripioarele de pui cu diferite sosuri.

Des ntlnite sunt i salate. Printre cele mai cunoscute sunt: salata Cesar cu salat verde i sos vinegret salata Buctarului Chefs salad, cu legume i ou fierte, salata 22

Coleslaw pe baz de verz i morcov, Waldorf salat cu elin, mere i nuci / alune. Ar trebui s se introduc specialiti variate, sntoase i nutritive, innd cont c mncarea poate fi o art, care merit s i se acorde timp i efort. Asa ca putem vedea, bucataria americana e mai mult decat hamburgeri si hot dog, oferind o mare varietate de gusturi care combina vechiul cu noul.

CAPITOLUL III. RETETE DIN BUCATARIA INTERNATIONALA

III.1. Retete culinare din bucataria engleza CHELSEA BUNS (BRIOSE CHELSEA)
Ingrediente: 2 cesti faina, 1/2 plic praf de copt, 1/4 ceasca zahar tos fin, 30g unt taiat bucatele, 1/3 ceasca lapte, 1 ou. Umplutura: 30g unt moale, 1 lingura zahar, 1 ceasca fructe uscate, 1 varf de cutit ghimbir, 1 varf de cutit scortisoara. Glazura: 1/4 ceasca zahar, 1/4 ceasca apa. Mod de preparare: Se incinge cuptorul la 210C. Se unge o tava patrata (20 cm) cu ulei sau cu unt topit si se tapeteaza cu hartie pentru copt. Intr-un castron, se freaca intre palme faina cu untul, pana ce se obtine o masa sfaramicioasa, se adauga zaharul si pe urma ouale batute cu laptele si se framanta un aluat moale. Se intinde aluatul pe o coala de hartie de copt, formandu-se un dreptunghi de 35x22 cm. Se unge aluatul cu unt moale, se presara peste el zaharul, fructele uscate, ghimbirul si scortisoara si se face sul. Se taie in 12 bucati egale si se aseaza in tava, una langa alta, in asa fel incat laturile lor sa se atinga. Se reduce temperatura cuptorului la 180C si se coc 25-30 de minute, pana se rumenesc. Se scot din cuptor si se lasa sa se raceasca putin. Pentru glazura: se pun apa si zaharul intr-o craticioara la foc potrivit si se lasa sa se topeasca zaharul, amestecand intruna. Dupa ce-a dat in clocot, se fierbe glazura inca doua-trei minute, fara a mai amesteca. Se ia craticioara de pe foc si se ung cu glazura prajiturile, cat sunt calde.

23

STRIDII IN VIN ALB

Stridia concentreaz n interiorul carapacei ei neregulate gustul ntregii mri. Dincolo de nveliul pietros, cu aspect de stnc de calcar, se ascunde carnea moale i sucul care nglobeaz gustul salin, mineral i totodat vegetal al mrii. Consumat de regul crud, sorbit mpreun cu sucul ei i un adaos de zeam de lmie, stridia se gtete puin i precaut pentru a exploata la maxim calitile ei. O adevrat trufanda pentru cunosctori. Ingrediente:8 stridii, 100 grame de unt gras, 80 ml vin alb sec, 1 lingur ham sau alot (o putei nlocui cu ceap roie tocat fin), 1 lingur de tarhon prospt, tocat fin Preparare: ncingei cuptorul la 180 de grade, tocai ceapa i tarhonul mrunt. Punei stridiile ntr-o tav, cu partea aplatizat n sus pentru a putea pstra sucul stridiei n cup. Dac nu stau corespunztor n tav putei s le fixai pe mici grmjoare de sare amestecat cu puin ap. Facei cuiburi din ap amestecat cu sare i fixai stridiile n ele. Introducei tava la cuptor pentru 5-6 minute pn cnd stridiile se ntredeschid. Scoatei tava de la cuptor. n paralel, topii untul ntr-o crticioar. Adugai ceapa i, dup ce a devenit sticloas, tarhonul i vinul. Fierbei sosul pn cnd scade la aproximativ 60-70% din volumul iniial. Desfacei stridiile inndu-le cu o mn ntr-un prospop i folosind cuitul cu cealalt. Desfacei-le desprinznd partea plat (i scoica de pe ea cu cuitul), cu grij pentru a pstra sucul n scoic. Aezai stridiile pe un platou pe cuiburi de sare (ca mai sus) sau pe frunze de salat. Turnai sos n fiecare scoic. Se servesc ca atare calde, eventual cu felii de pine prjit i unse cu unt. Un vin alb (Traminer sau Pinot Gris) ncheie de minune acest festin culinar. 24

RACI FIERTI IN VIN ALB

Ingrediente reteta : ceapa, dafin, morcov, piper, sare, unt, usturoi, vin alb, Cand legumele incep sa se inmoaie, se adauga un pahar de vin si o jumatate de pahar cu apa. Dupa ce dau in clocot, se pun racii Ingrediente: 20 raci vii, 1 pahar vin alb, 1 lingura unt, 1 morcov, 1 ceapa, 1 frunza dafin, 1 fir de cimbru, 1 fir de patrunjel, 2-3 catei de usturoi, citeva boabe de piper, sare Mod de preparare: Se aleg 20 de raci vii Se spala in mai multe ape, se scurg bine. Se scoate matul din coada cu un cutit ascutit, fara sa se rupa inotatoarea din mijlocul cozii. intr-o cratita destul de mare ca sa intre si racii, se calesc cu o lingura de unt un morcov si o ceapa taiate felii subtiri, o frunza mica de dafin, un fir de cimbru, unul de patrunjel, 2-3 catei de usturoi, cateva boabe de piper, sare. Cand incep sa se inmoaie, se adauga un pahar de vin alb si o jumatate de pahar cu apa. Se lasa sa dea in clocote si se pun racii. Se acopera, se asaza pe foc iute; se tin 15 minute, intorcandu-i intre timp de 2-3 ori. Se lasa sa se raceasca in cratita. Se pot servi cu mujdei de usturoi.

25

BANGERS AND MASH (CARNACIORI CU PIURE)

Ingrediente: 8 carnaciori mai grosi (de porc), 1-2 linguri ulei, 2 cepe potrivite (taiate julienne), 2 linguri amidon (pentru legat sosul), 1 1/2 cesti apa. Pentru "mash" (piure de cartofi): 4 cartofi mijlocii, 2-3 linguri lapte, 30g unt, sare, piper, nucsoara, patrunjel verde tocat (pentru garnisit). Mod de preparare: Se inteapa carnaciorii cu furculita, se-ncinge uleiul intr-o tigaie mare de tuci si se prajesc carnaciorii 10 minute la foc potrivit, pana ce se rumenesc pe toate partile. Se scot pe o farfurie si se acopera cu hartie absorbanta. Se scurge grasimea din tigaie, pana ce ramane circa o lingura si se caleste ceapa 5 minute la foc potrivit, pana ce senmoaie si se rumeneste. Se amesteca amidonul cu apa, pana se dizolva, se toarna in tigaie si se amesteca cu ceapa. Se fierbe sosul doua minute, amestecand intruna, pana se ingroasa. Se pun carnaciorii inapoi in tigaie, se amesteca cu sosul si se servesc imediat, cu piure de cartofi. Pentru piure: se fierb cartofii in apa multa pana ce se inmoaie, se scurg si se preseaza. Se adauga laptele si untul, se condimenteaza cu sare, piper si nucsoara si se garnisesc cu patrunjel verde tocat.

26

YORKSHIRE PUDDING
Igrediente: 500 lapte, 6 oua, 400 gr faina, 1 lingura unt, 1 lingura ulei floarea soarelui, 1 lingurita sare Mod de preparare:se bat ouale cu telul sau mixerul, mai intai cu sare si apoi cu laptele. Se adauga faina, se mai bate putin sa se amestece bine, si se lasa cel putin 30 de minute. Se incinge cuptorul foarte tare si se pune tava de budinca in cuptor 3-4 minute. Se scoate tava cu o manusa si se pune repede in ea untul si uleiul sa sfaraie bine, se inclina tava pentru ca sa se raspandeasca grasimea peste tot. Repede cat este tava fierbinte se pune compozitia in tava si cuptor. Se lasa in cuptor 20 de minute si se serveste fierbinte Yorkshire pudding se poate transforma in desert cu fructe, daca dupa coacere se pun pe deasupra fructe de padure sau fructe din compot si eventual frisca sau inghetata.

27

FISH AND CHIPS (PESTE CU CARTOFI PRAJITI)

Ingrediente: ulei de floarea soarelui, 4 fileuri de cod sau de platica (a 175g fiecare), 225g faina, sare, piper, 300ml bere rece de la frigider, 6-8 cartofi mari. Sos tartar: 200g maioneza, 2 linguri capere, scurse din conserva si taiate marunt, 3 linguri castraveciori murati, tocati marunt, 1 ceapa mica tocata, zeama de la 1 lamaie, 3 linguri patrunjel tocat marunt, sare, piper. Mod de preparare: Se curata cartofii si se taie felii, se spala si se zvanta cu un servet de bucatarie. Se condimenteaza fileurile de peste cu sare si piper, se tamponeaza usor cu faina, pentru a permite aluatului sa se lipeasca de peste. Se cerne faina intr-un vas, se adauga un varf de cutit de sare si se toarna berea treptat, amestecand bine cu telul, pana se obtine un aluat potrivit de gros; daca este prea gros, mai adaugati putina bere. Se trec fielurile de peste prin aluat (trebuie acoperite bine si uniform) si se prajesc in ulei incins cca 8-10 minute. Se scot din tigaie, se scurg, se pun intr-o tava tapetata cu hartie pergament si se pastreaza la cald in cuptorul usor incalzit. Separat, se prajesc cartofii in ulei incins, se scurg de grasime, 28

se presara cu sare si se servesc alaturi de peste, sos tartar si intr-o nota cat mai autentica cu paine si unt. Sosul tartar: se amesteca toate ingredientele si se serveste sosul imediat sau se pastreaza la frigider.

FIVE O'CLOCK TEA

Ingrediente: apa fierbinte, ceai negru Ceylon (Sri Lanka). Mod de preparare: Folosirea ustensilelor metalice este interzisa. Un ceainic de portelan se incalzeste in prealabil cu apa fierbinte. In el se pun atatea lingurite de ceai cate cani dorim sa preparam si inca una a ceainicului. Deasupra se toarna apa clocotita de ajuns pentru cantitate de ceai pe care dorim sa o servim. Ceainicul se acopera cu o husa speciala din pasla si se lasa cel putin 20 min. Ceaiul se serveste in cescute din portelan fin (de preferinta Roshenthal) Cu Cake, sau fursecuri, la intalnirile de dupa amiaza.

29

SHEPHARD'S PIE
Ingrediente: 500gr cartofi, 30gr unt, 300gr carne tocata ( poate fi pui, vita, porc), 1 ceapa, taiata marunt, 2 morcovi mari, taiati rondele, 1 lingurita de Vegeta diluata in 150ml apa calda, 1 ardei gras, taiat in feliute, 2 catei de usturoi, taiat marunt, piper, 2 linguri ulei. Mod de preparare: Cartofii se pun la fiert ca pentru piure. In tigaie se incinge uleiul si se adauga ceapa. Peste un minut se adauga carnea tocata, morcovul, ardeiul gras si vegeta. Se acopera si se lasa pe foc mediu 15-20 minute. Cartofii fierti se paseaza impreuna cu untul si un praf de sare, facand un piure mai consistent. In tava se asaza continutul tigaii si se acopera cu piureul de cartofi. Se lasa la cuptor 20-25 de minute la foc mediu (180 grade).

30

III.2. Retete culinare din bucataria americana

HAMBURGER Ingrediente: 600g carne de vaca (proaspat tocata), grasime pentru tava, sare, piper, 6 chifle (300 g), 6 linguri mustar dulce, cateva frunze de salata verde, un castravete murat (mare), o rosie, 6 linguri ketchup. Mod de preparare: Se framanta putin carnea tocata si se formeaza 6 chiftelute plate de marimea chiflelor. Se asaza pe o tava unsa, se baga la cuptorul incins (sub grill) si se lasa sa se rumeneasca 3-4 minute pe fiecare parte. Apoi se sareaza si se pipereaza. Chiflele taiate in doua se incalzesc putin (in cuptor sau in aparatul de prajit paine). Partea de jos se unge cu 31

mustar, deasupra se pune carnea si se acopera cu cealalta jumatate unsa cu ketchup. Hamburgerii astfel preparati se servesc imediat.

SALATA WALDORF Ingrediente: 5 mere rosii mijlocii, 2 tulpini de telina taiate rondele, 1/4 ceasca miez de nuca sfaramat, 1/4 ceasca maioneza, 3 linguri sos vinegreta, 1 lingura smantana acrisoara. Mod de preparare: Se taie merele in patru, se inlatura partea lemnoasa si apoi se taie, din nou, in bucati de 2 cm. Se pun intr-un castron si se amesteca cu telina si miezul de nuca. Intr-un alt castron, se amesteca maioneza cu sosul vinegreta si cu smantana. Se toarna sosul astfel preparat peste salata si se amesteca pana ce s-a incorporat. Se serveste imediat intr-un castron tapetat cu frunze de salata verde. Pentru 1/2 ceasca de sos vinegreta se amesteca bine 4 linguri de ulei de masline cu 3 linguri de otet alb, o lingurita de mustar, sare si piper negru macinat.

32

SALATA CAESAR Ingrediente: 1 salata verde (mare), 3-4 sardele, 2-3 linguri zeama de lamaie, o lingurita sos Worcester (sau un sos picant), piper, 30g parmezan (cascaval). Pentru crutoane: o bucata de bagheta (8 cm), un catel de usturoi, 6-8 linguri ulei de masline. Mod de preparare: Salata: Se spala salata, se zvanta si se taie bucati mai mari. Sardelele se toaca marunt si se amesteca cu 3-4 linguri de ulei, zeama de lamaie, sosul Worcester si piperul. In sosul astfel preparat se incorporeaza bucatile de salata si jumatate din parmezanul (cascavalul) dat pe razatoarea mare. Crutoanele: Se taie bagheta cubulete, se freaca o tigaie cu catelul de usturoi curatat de coaja, se pun la incins 3-4 linguri de ulei si se prajesc in el, la foc mic, bucatile de paine pana ce se rumenesc bine. Inainte de a servi salata, se presara deasupra crutoanele si restul de parmezan sau cascaval ras.

33

CLATITE AMERICANE Ingrediente: 375g faina, 300ml lapte dulce, 2 oua, 50g unt, 50g zahar tos, miere, 1 lingurita praf de copt, sare, 1/2 lingurita pudra de scortisoara, zahar vanilinat, 1 borcan cu gem de prune, prune, unt pentru uns. Mod de preparare: Intr-un castron, se amesteca faina, praful de copt, pudra de scortisoara si un varf de cutit de sare. Intr-un alt vas, se pun laolalta ouale, untul topit si racit, zaharul tos, un pliculet cu zahar vanilinat si o lingura de miere. Se mixeaza totul, se adauga laptele si se mai mixeaza doua minute. Se toarna totul peste ingredientele din castron si se amesteca bine. Se unge cu unt o tigaie pentru clatite, se ia compozitie cu un polonic si se toarna cate o gramajoara, fara sa se intinda in toata tigaia. Se lasa la prajit pana cand la suprafata incep sa apara bule de aer, se intorc cu o paleta si se prajesc si pe a doua parte. Se procedeaza la fel cu restul de compozitie, iar clatitele obtinute se suprapun una peste cealalta ca sa se pastreze calde. Se servesc cu gem de prune sau prune proaspete. 34

CHICKEN WINGS Ingrediente: 1,2 kg aripi de pui, grasime pentru tava, 6 linguri de sos special pentru gratar (Barbecue) sau ketchup iute. Mod de preparare: Se clatesc aripioarele cu apa rece, se zvanta intr-un stergar si se taie varfurile. Se cresteaza - eventual - pielita la incheietura. Se tapeteaza o tava cu o folie de aluminiu care se unge apoi cu grasime, se asaza pe ea aripioarele (una langa alta) si se prajesc in cuptorul incins (175 grade C) circa 15 minute. Intre timp, se prepara sosul: se curata o ceapa mijlocie, se toaca marunt si se pune intr-o cratita impreuna cu un catel de usturoi zdrobit, 200 g zahar, o lingurita sare, 80 g ketchup, 3 linguri otet alb, 2 lingurite praf de mustar, putin piper si cateva picaturi de sos Barbecue. Se lasa la foc mic pana ce dau in clocot - amestecand intruna - si la sfarsit se gusta de sare si piper. Se scot aripioarele, se ung din belsug cu sos, se baga din nou la cuptor si se mai lasa 20-25 de minute. Din cand in cand se intorc si se mai ung cu putin sos. Se servesc fierbinti. 35

PLACINTA AMERICANA DE MERE Ingrediente: Aluat: 375gr faina, 3 linguri zahar, 180gr unt, 1 lingura ulei, 1 galbenus de ou. Umplutura: 6 mere mari si dulci, 100gr zahar, 1 lingura faina, 1 lingurita scortisoara, 3 linguri suc de ananas. Mod de preparare: Se framanta un aluat din faina, zahar, unt, ulei, galbenus si 4 linguri de apa rece. Se formeaza o bila care se lasa la rece 1 ora. 2/3 din aluat se intinde si se pune intr-o tava rotunda pentru placinte. Merele se curata, se taie felii si se amesteca cu restul ingredientelor pentru umplutura, dupa care se imparte compozitia in mod egal peste aluat. 1/3 de aluat ramas se intinde si el si se pune peste umplutura, inchizandu-se cu atentie marginile placintei. Se impunge cu furculita din loc in loc si se pune la cuptor la 200 grade Celsius.

36

CURCAN LA CUPTOR Ingrediente: 1 curcan ntreg (aproximativ 8kg), can unt topit, 3 linguri de cola, 4 linguri de usturoi marunit, 2 cepe mari, tiate n sferturi, 3 cptni de elin, tiate n felii inguste, 3 morcovi medii, tiai rondele, sare i piper dup gust Mod de preparare:nclzii n prealabil cuptorul la 175 de grade C. Este indicat s gtii curcanul n jumtatea inferioar a cuptorului. ntr-un castron, amestecai untul, cola, usturoiul, sarea i piperul. Curcanul trebuie s fie dezgheat pan la temperatura camerei. Separai gtul i mruntaiele de restul curcanului. Le putei pstra pe acestea pentru sos, dar la fel de bine le putei folosi la sup. Cltii curcanul i tamponai-l cu un servet pan se usuc. Aezai curcanul pe spate n tav. Ungei curcanul att pe exterior ct i pe interior cu amestecul preparat anterior. Umplei curcanul cu ceapa, morcovii i elina i folosii o sfoar sau frigrui metalice 37

pentru a-l nchide. Este recomandat s legai curcanul cu o sfoar pentru a evita desprinderea aripilor i a pulpelor de trunchi. Punei curcanul direct pe grtarul cuptorului cu pieptul n jos pentru a obine o friptura mai fraged, iar dedesubt punei o tav pentru a strnge zeama lasat. Lsai-l la cuptor timp de o or la temperatura constant de 175 de grade C, apoi stropii-l cu zeam din tav sau cu o can de sup de curcan. Pentru a menine carnea fraged, repetai procedura o dat la 30-45 de minute. Dac zeama se evapor, adugai o can de supa. Lsai-l n cuptor pentru nc o or, apoi reducei temperatura la 120 de grade C pentru nc dou ore.

BIBLIOGRAFIE

1. Sanda Marin- Carte de bucate 2. Radu Anton Roman-Buctria universal

3. http//:[Link] 38

4. http//:[Link]/images

39