Fisa de documentare I

Tipuri de meniuri
Meniurile se pot diferenția în funcție de masa pentru care sunt alcătuite, categoria de
consumatori și profitul unității, astfel:

Tipuri de meniuri

Pentru diferite
Pentru mesele categorii de Pentru mesele Specifice unităților
principale ale zilei consumatori speciale cu profil (local,
Meniuri dietetice
(mic dejun, prânz (copii,adolescenți, (cocteil, recepție, pescăresc,
și cină) adulți, sportive, banchet, revelion) vânătoresc)
turiști)
1. Micul dejun
Micul dejun constituie prima masa a zilei, care se servește între orele 6 și 9, asigurând rezervele
nutritive și energetice ale organismului, reprezentând 25-35% din valoarea calorică a necesarului
zilnic.
În cazul servirii gustării la ora 10, valoarea calorică a micului dejun se diminuează cu 5-10%.
Meniurile destinate micului dejun pot fi simple sau consistente.
Meniurile simple. Pot include:
 băuturi calde: ceai simplu, cu lămâie, cu rom, cu lapte; cacao simplă sau cu lapte; cafea
naturală, simplă, cu lapte, sau frișcă; lapte simplu etc.
 produse lactate acide: iaurt, lapte bătut etc.
 produse de panificație şi patiserie: pâine, chifle, cornuri, pateuri, cozonac, brioșe,
plăcinte, etc.
Meniurile simple pot fi completate prin servirea gustărilor de la ora 10.
Meniuri consistente. Conțin componentele meniurilor simple, completate cu:
 minuturi din ouă: ouă ochiuri, omlete, ouă fierte;
 minuturi din brânzeturi: cașcaval la capac, cașcaval pane, cașcaval sufle;
  brânzeturi: brânză proaspătă de vaci, brânză telemea, brânzeturi naturale, cașcaval, etc.
 produse din carne: salamuri, pate de ficat, etc;
 crudități: roșii, ardei gras, castraveți;
 băuturi răcoritoare: apă minerală, sucuri de fructe, de legume (industriale sau preparate în
unitate) care rămân mai mult timp în stomac, sau provoacă efecte secretorii intense, sunt
considerate greu digerabile, cu putere mare de sațietate.
Alimente cu putere de sațietate redusă (ușor digerabile): pâine, legumele consumate singure.
Alimente cu putere de sațietate mare (greu digerabile): grăsimile consumate în cantitate mare
și mâncărurile grase micșorează activitatea secreto-motorie a stomacului, prelungind timpul de
evacuare.
2. Prânzul
Este considerat masa principală a zilei care se servește între orele 12 și 16.
Meniurile pentru prânz sunt consistente, asigurând 40-50% din valoarea calorică a necesarului
alimentar zilnic. În cazul în care structura meniului zilnic cuprinde și gustări, acest aportul
caloric se va reduce cu 5-10%. Structura meniului pentru prânz este determinată de categoria de
consumatori, specificul unității, ocazia servirii mesei (obișnuită, festive, specială etc), anotimp,
cerințele alimentației științifice. În funcție de acești factori, meniurile pentru prânz por fi:
 simple: preparate culinare lichide, preparate de baza (mâncăruri), desert;
 consistente: gustări, antreuri, preparate culinare lichide, preparate din pește, preparate de
bază, fripturi asociate cu garnituri și salate, desert;
În timpul mesei se pot servi băuturi nealcoolice sau alcoolice (la gustări: băuturi aperitiv; la
preparatele din pește: vinuri albe seci; la fripturi: vinuri albe seci; la fripturi: vinuri albe sau roșu,
în funcție de proveniența cărnii).
3. Cina
Se servește între orele 18-21 (cu 2-3 ore înainte de culcare, adică timpul necesar digestiei).
Meniurile pentru cină vor cuprinde preparate mai ușor digerabile și în cantități mai mici, aportul
lor în necesarul alimentar zilnic fiind de 20-25% din valoarea calorica a acestuia.
Nu se recomandă includerea în meniurile pentru cina a supelor, ciorbelor, borșurilor, și a
mâncărilor cu sos. Ele pot cuprinde: gustări, antreuri, salate de crudității, consomeuri, supe-
creme, preparate din pește pregătit pentru rasol sau la grătar, fripturi obișnuite sau specialități la
grătar sau frigare însoțite de garnituri asortate și salate de sezon, dulciuri de bucătărie (budinci,
sufleuri) sau de cofetărie, brânzeturi, fructe. Băuturile pot însoți aceste preparate, vor fi asociate
după aceleași reguli ca la dejun.