ALIMENTE CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

BOLILE CARDIOVASCULARE
 BOLILE CARDIOVASCULARE

Sunt afectiuni ale inimii si vaselor de sange.

Reprezinta cauza principala a deceselor la nivel

mondial
● in anul 2005 au cauzat decesul a 17.5 milioane de oameni

● in Romania fiecare al cincilea om moare anual prin boli

cardiovasculare (la fiecare 10 minute, se inregistreaza un
deces )
●la începutul secolului 20, decesele prin BCV reprezentau
~ 10% din mortalitatea totală pe glob.

● la sfârşitul secolului, BCV au crescut la:

◄ ~ 50% din mortalitatea globală în ţările dezvoltate
◄ ~ 25% în ţările în curs de dezvoltare

● se estimează că până în 2020:

◄ bolile cardiovasculare vor fi răspunzătoare de aproximativ

25 milioane de decese anual

◄ bolile coronariene vor surclasa bolile infecţioase, devenind

cauza numărul 1 de mortalitate şi morbiditate
Modul si frecventa lor de manifestare este variabila in raport cu
grupurile etnice (structura genetica si alimentatia diferita).

Ex.
• caucazienii: sunt predispusi la probleme legate de circulatia
coronariana

• Chinezii, Japonezii si Africanii sunt predispusi la boli boli

provocate de circulatia cerebrala
Factorii de risc care duc la aparitia bolilor cardiovasculare
 A. In legatura cu stilul de viata

1.Fumatul

◄ riscul de a suferi de BCV este de

2-4 ori mai frecvent decat la un nefumator

◄ nicotina intensifica activitatea inimii,

facand sa creasca frecventa batailor
inimii si tensiunea arteriala.

◄ riscul de imbolnavire a inimii scade incepand cu ziua in care

se intrerupe fumatul, si este egal cu cel al nefumatorilor la
circa 5 ani dupa intreruperea fumatului.
2.Alimentatia

◄ trebuie sa fie echilibrata, si sa tina cont de necesitatea

prevenirii obezitatii si a dislipidemiei

◄ se evita: grasimile animale (unt, slanina, untura, carne

grasa, mezeluri), smantana, frisca, branzeturile grase,
maioneza, oua, cartofi prajiti, prajituri, ciocolata, sucuri
indulcite cu zahar, excesul de sare

◄ se prefera consumul de legume proaspete sau fierte, carne

de pasare, peste slab, branza de vaci, iaurturi, fructe
proaspete.
Corelatia dintre ponderea grasimii animale in dieta si mortalitatea cauzata de BCV
Corelatia dintre ponderea alimentatiei vegetariene in dieta si mortalitatea cauzata de BCV
3.Sedentarismul

◄este factor de risc specifici vietii moderne

◄ poate fi combatut printr-o activitate fizica

regulata, care antreneaza tot organismul

=>

◄ se previn bolile de inima

◄ se mentine o tensiune arteriala normala
◄ arderile din organism sunt accelerate
◄ reduce stresul
◄ restabileste echilibrul fizic al intregului organism.

 se previne si obezitatea
4. Consumul excesiv de alcool

◄ creste riscul de cardiopatie ischemica, moarte subita si boala

cerebrovasculara, precum si prevalenta HTA

◄ efecte secundare: boli hepatice si pancreatice, ulcerul

gastroduodenal, neuropatiile periferice

◄ un consum mic de alcool (cca. 10-30 g/zi),

mai ales de vin rosu, are un efect protector
in ateroscleroza, deci nu este proscris
5.Consumul excesiv de cafea

◄ in cantitati mari (peste 2-3 cesti/zi), cafeaua poate produce

cresterea tensiunii arteriale, a pulsului, favorizand si aparitia
tulburarilor de ritm cardiac.
6.Stressul

◄ prin acumulare in timp duce la un grad accentuat de oboseala

◄ cresterea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace

◄ in cazuri extreme cu aparitia unui infarct miocardic sau a unui

accident vascular cerebral.
 B. In legatura cu prezenta unor afectiuni asociate

1.Hipertensiunea arteriala

2. Diabetul zaharat

3. Dislipidemiile
Valori normale

Colesterol total < 200 mg/dl

HDL-colesterol > 35 mg/dl
LDL-colesterol < 130 mg/dl
Trigliceride < 200 mg/dl

4. Obezitatea
 1. ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL – AVC

Presupune întreruperea bruscă a aportului sanguin într-o

anumită regiune a creierului

=>

leziune permanentă a creierului

Cauze:

● un vas de sânge din creier se poate rupe brusc ═>

hemoragie cerebrală

● un cheag de sânge provenit din altă parte a corpului, de

regulă de la nivelul inimii, poate călători până la un vas
sanguin din creier, pe care îl obstruează, ceea ce duce la
lezarea respectivei porţiuni a creierului (embolie cerebrală).

● cea mai frecventă cauză de accident vascular cerebral este

reprezentată de tromboza cerebrală: un cheag de sânge ia
naştere la nivelul unui vas sanguin din creier, pe care îl
blochează.

Sunt evenimente brutale, care se petrec în decurs de câteva

secunde sau minute, fiind numite uneori „atacuri cerebrale”,
prin analogie cu „atacul de cord”.
Recunoasterea AVC: coerenta unor actiuni:
Evitarea AVC:

● renunţarea la fumat

● reducerea greutăţii corporale

● practicarea regulată de exerciţii fizice

 2. ANGINA PECTORALĂ

Angina pectorală este un tip de durere toracică,

determinată de aportul insuficient de sânge la nivelul
muşchiului cardiac.

Survine datorită unor probleme de irigare sangvină la nivelul

muşchiului cardiac si nu conduce la lezarea muschiului
cardiac.

Este resimţită de regulă ca o presiune sau o greutate în piept şi

care frecvent (dar nu întotdeauna), iradiază şi pe braţul stâng
sau, mai rar, pe braţul drept.
Trăsătura cea mai importantă: instalarea sa în timpul efortului
şi ameliorarea până la dispariţie, în repaus.

Exemplu:

● o persoană cu angină pectorală poate resimţi o durere

toracică după ce parcurge aproximativ 50 de metri.

● durerea dispare după ce persoana se odihneşte timp de

două minute, însă reapare după alţi 50 de metri.
Pentru a-şi îndeplini rolul de pompă, în fiecare secundă, zi şi
noapte, muşchiul cardiac necesită un aport continuu de
oxigen şi substanţe nutritive. Acesta este asigurat de
arterele coronare, vase de sânge aflate pe suprafaţa inimii
care hrănesc muşchiul cardiac.

● numeroase persoane au arterele coronare parţial blocate de

ateroscleroză (depunerea de material
grăsos în perete) sau rigide

● aportul de sânge poate fi suficient

pentru hrănirea muşchiului cardiac în
repaus
● în cazul unui efort fizic, cum ar fi mersul, bătăile
inimii devin mai puternice şi mai rapide, iar
necesarul de oxigen creşte; dacă există un blocaj
parţial, aportul de oxigen este insuficient în caz de
efort => angina
Evitarea anginei pectorale:

● renunţarea la fumat – cel mai important

● scăderea în greutate (dacă persoana este supraponderala)

● practicarea de exerciţii fizice

● evitarea alimentelor bogate în grăsimi.

 3. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

Prin tensiune arterială se înţelege presiunea exercitată de

sânge asupra pereţilor arterelor – vasele cu pereţi groşi care
transportă sângele de la inimă către periferie.
Presiunea din artere depinde de puterea cu care inima
pompează sângele si reflecta presiunea din inimă, scăzând
şi crescând în fiecare secundă, odată cu bătăile inimii.

Ea depinde şi de starea vaselor de sânge, nu numai de

activitatea inimii.

Tensiunea arterială se măsoară în mmHg

Se exprimată sub forma unei perechi de numere, de exemplu
120 / 80 mm Hg.

Numărul mai mare (tensiune arterială sistolică) = vârful

presiunii

Numărul mic (tensiunea arterială diastolică) = cea mai mică

presiune măsurată în artere, înainte ca inima să pompeze
un nou val de sânge.
Denumirea hipertensiunii arteriale:

● o tensiune arterială sistolică > 140 mm Hg

sau

● o tensiune arterială diastolică > 90 mm Hg

Diagnosticul de hipertensiune arterială se pune analizand o

medie a mai multor măsurători efectuate pe parcursul
câtorva săptămâni sau luni.
Simptome: in general nu are simptome => a fost supranumită
„ucigaşul silenţios”.

Factor de risc:

● angina pectorală

● infarctul miocardic

● AVC (accident vascular cerebral)

● ateroscleroza

● disfuncţia erectilă

● insuficienţa renală

● tulburările de circulaţie de la nivelul membrelor inferioare.

Riscul producerii hipertensiunii arteriale

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că:

● ~ 15% - 37% din populaţia adultă globală are hipertensiune.

 > 1/4 din populaţia adultă a lumii (~ 1 miliard) avea

hipertensiune în 2000

● proporţie va creşte la 29% până în 2025

● studiile arată că bărbaţii şi femeile au o prevalenţă egală a
hipertensiunii

● prevalenţa creşte cu vârsta în toate regiunile lumii

● in 95% din cazuri, hipertensiunea arterială nu are o cauză

specifică

● probabilitatea apariţiei hipertensiunii arteriale este mai mare

în rândul persoanelor obeze sau diabetice şi creşte odată cu
înaintarea în vârstă.
Evitarea hipertensiunii arteriale

● mentinerea unei greutăţi corporale optime prin alimentaţie

adecvată şi efort fizic suficient

●reducerea stressului

● renunţarea la fumat

● reducerea aportului de sare

Verificarea tensiunii arteriale în mod regulat (adultii minim:
odată pe an sau o dată la doi ani)
 4. INFARCTUL DE MIOCARD

Infarctul de miocard sau atacul de cord este suferinţa

muşchiului cardiac determinată de blocarea fluxului de
sânge.

Denumirea medicală se explică astfel: “mio” înseamnă

muşchi, “cardiac” se referă la inimă, iar “infarct” înseamnă
moartea ţesutului datorată lipsei de sânge.
Producerea:

Muşchiul cardiac este un muşchi puternic, care se contractă

aproape o dată la fiecare secundă, pe durata întregii vieţi.

Într-o viaţă, inima bate de peste 2 miliarde de ori!

Pentru a menţine funcţionarea acestui muşchi, aportul de

oxigen şi substanţe nutritive trebuie să fie constant.

Oxigenul este asigurat de arterele coronare, vasele de sânge

aflate pe suprafaţa inimii.

Daca arterele sunt parţial obstruate, din cauza procesului de

ateroscleroză sau de rigiditate, la producerea ulterioara a
unui cheag de sange => muşchiul hrănit de artera respectivă
moare – astfel apare infarctul miocardic.   
Simptome:

● transpiratie, greata

● anxietate

● dureri in piept care radiaza

la nivelul bratelor, maxilarelor sau
gatului
Riscul de aparitie a infarctului miocardic

● 1,5 - 2 milioane de pacienţi sunt internaţi anual pentru infarct

miocardic acut

● prevalenţa este însă mai mare: studiile populaţionale largi au

arătat că între 25-40% dintre infarctele miocardice nu se
manifestă clinic

● bărbaţii au un risc mai mare decât femeile

● riscul creşte odată cu înaintarea în vârstă

● riscul este ridicat dacă exista rude apropiate care au suferit

infarcte înainte de a împlini vârsta de 50 de ani

● fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, nivelurile

mari de colesterol din sânge, obezitatea şi sedentarismul.
Evitarea infarctului de miocard

● renuntarea la fumat

● scăderea greutăţii corporale

● alimentaţia sănătoasă, săracă în grăsimi şi sare

● practicarea regulată de exerciţii fizice: 30 de minute de efort

fizic moderat (mersul energic, mersul pe bicicletă sau înotul),
de trei ori pe săptămână, reprezintă nivelul optim de activitate
fizică cu rol în menţinerea sănătăţii cardiovasculare.

● dacă persoana are diabet zaharat, este important să isi

controleze glicemia prin respectarea dietei, exerciţii fizice
regulate şi administrarea medicamentelor prescrise.
 5. ARTERIOSCLEROZA

Apare prin acumularea de lipide (grasimi) in peretele arterelor,

care produc ingustarea acestora.

Cand vasul de sange este obstruat in proportie de 70-75%,

apare un deficit de oxigen la nivelul tesuturilor.

Daca o placa de aterom se rupe, la nivelul ei se formeaza un

cheag care poate opri complet fluxul sangvin prin vas, iar
tesutul irigat moare prin lipsa de oxigen.
Bolice cardiovasculare sunt corelate si cu alte afectiuni:
 ALIMENTATIA IN BOLILE CARDIOVASCULARE

● corelatii stranse intre:

◄ nivelul diferitilor nutrienti ai alimentelor

◄consumul diferentiat al unor grupe alimentare
in fiecare tara
◄ mortalitatea prin BCV

● corelatie pozitiva in cazul:

◄ consumului de: colesterol si acizi grasi din
oua, unt, carne grasa

● corelatie negativa in cazul:

◄ consum de cereale, fructe, legume
● lacto-vegetarieni (colesterol 31-38%): mortalitatea
mai scazuta cu 57%

● vegetarieni: mortalitatea mai scazuta cu 77%

Regiunea Mortalitate la 10.000 locuitori

Japonia 33
Franta 102
USA 182
UK 380
● BCV depind de:
◄ nivelul ridicat de colesterol
◄ factori de mediu
◄ alimentatie
◄ predispozitie ereditara

Ex:
● japonezii emigrati in SUA (consum mai mare de
proteine, grasimi saturate si zahar decat cei din
Japonia) au nivelul mai ridicat al colesterolului =>
frecventa de 2 ori mai mare a BCV
LIPIDELE

● factorii alimentari cei mai implicati in provocarea

BCV:

◄ calitatea lor (provenienta): animale/vegetale

◄ aportul de colesterol

◄ raportul acizi grasi saturati/acizi grasi nesaturati:

§ acizi grasi saturati favorizeaza colesterolemia

§ acizi grasi nesaturati scad colesterolemia (peste,

produsele marine, ulei de nuca, ulei de masline, etc)
● dieta saraca in lipide (mai ales saturate) scade
mortalitatea prin BVC si prelungeste cu 5-11 ani
repetarea infarctului de miocard

● actiunea este favorabila la persoanele tinere (sub 45

ani) ═> dieta profilactica de la varste tinere

● dieta trebuie sa contina:

§ legume galben-verzi
§ ceai verde sau negru
§ cereale integrale
Oxidantii celulari

● radicalii liberi ai oxigenului rezultati din procesele

metabolice (O2, HO-, H2O2) au efect negativ
asupra integritatii membranelor celulare =>
degradarea vaselor de sange, ateroame

● pentru prevenirea BCV: consumul alimentelor care

contin antioxidanti:
§ vitaminele A, E, C
§ tocoferolii (vitamine liposolubile, E)
Proteinele

● animale: corelatie pozitiva cu aparitia si dezvoltarea

BCV
● vegetale: corelatia negativa
Sa aveti o inima sanatoasa si puternica!