 Ocupaţiile de bază ale

locuitoriilor României au fost încă

din cele mai vechi timpuri
agricultura, creşterea animalelor
şi vânătoarea. Relieful României
fiind bogat reprezentat atât de
zone de luncă, câmpie, de zone
deluroase şi intracolinare precum
şi de numeroase înălţimi montane,
dezvoltarea culturilor agricole şi
pomicultura au oferit posibilitatea
dezvoltării unei bogate tradiţii
culinare, bazate pe prelucrarea
cerealelor, legumelor şi fructelor
 Astfel bucătăria
românească se bucură
de o gamă variată de
produse din carne,
produse lactate,
specifice prin gust,
arome folosite, precum
şi prin tehnicile de
elaborare.
 Prin intersectarea culturilor,
Bucătăria românească a fost
influenţată de
bucătăria balcanică, germană,
sârbească, italiană, şi maghiară
, dar nu numai, ştiut fiind
faptul că diversitatea gusturilor
şi rafinamentul preparatelor
din toate ţările lumii sunt
apreciate de marii cunoscători
ai tradiţiilor popoarelor.
 Prin formarea sa daco-romană
cultura gastronomică a poporului
român a moştenit numeroase
obiceiuri culinare:
 de la romani vine plăcinta, cuvânt
care a păstrat sensul iniţial al
termenului latin placenta,
 turcii au adus ciorba de perişoare,
 grecii musacaua,
 de la bulgari există o largă
varietate de mâncăruri cu legume,
cum ar fi zacusca,
 iar şniţelul vine de la austrieci.
 Unul dintre feluri de
mâncare tipic româneşti este
mămăliga. Aceasta este o
fiertură de făină de porumb,
cu sare şi uneori poate avea
adaosuri ca zer, unt, brânză
în funcţie de preparatul final
obţinut. Ea era folosită
foarte des în alimentaţia
ţăranilor agricultori şi a
crescătorilor de animale şi
înlocuia pâinea care în
perioada istorică pre-
industrială era obţinută în
gospodărie prin prelucrarea
manuală.
 Iata cateva dintre mancarurile care cu siguranta le-am servit macar odata :
 Ardei umpluţi · Cârnaţi · Caltaboşi Ciulama · Chiftele · Chişcă · Ciorbă
Ciorbă de burtă · Ciorbă ţărănească · Ciorbă de peşte
 Colivă · Drob · Ghiveci · Iahnie· Mămăligă · Mititei · Musaca · Ostropel
Papricaş · Pârjoale · Pilaf · Piftie · Rasol · Saramură
Sarmale · Slănină · Tochitură · Varză călită · Zacuscă
 Bogăţia dealurilor şi colinelor româneşti aduce după sine
recolte bogate de struguri, şi fructe precum: merele, prunele,
cireşele, caisele, piersicile, corcoduşele, vişinele, în România
existând instituţii numeroase specializate în obţinerea
Vinurilor naturale şi a băuturilor din fructe. Acestea însoţesc
adeseori bogăţia meselor, mai ales în zilele de sărbătoare
 Una dintre cele mai
importante băuturi este
vinul, ţara noastră având o
bogată tradiţie în prepararea
lui. România este al nouălea
mare producător mondial de
vinuri, iar recent piaţa de
export a început să crească.
Se produc o mare gamă de
soiuri locale (Fetească,
Grasă, Tamâioasă) dar şi
universale Merlot, Muscat
Ottonel.
 Berea este şi ea consumată
cu plăcere de către români,
însoţind adeseori alimente
din bucătăria tradiţională
românească.
 O altă băutură preferată de
români este ţuica (rachiul de
prune, pălinca, obţinute prin
distilare), România fiind al
doilea mare producător
mondial de prune.
 Bucătăria din Moldova –
 se caracterizează prin mâncăruri
fine, rafinate şi gustoase. La
prepararea mâncărurilor se foloseşte
în special carnea de pasăre şi peştele,
dar şi carnea de porc, vacă, vânatul,
precum şi legumele, laptele, ouăle şi
brânzeturile. Ciorbele se acresc cu
borş, se îmbunătăţesc cu smântână şi
ouă.
 Nu putem vorbi despre bucătăria
moldovenească dacă nu amintim de
preparate cum ar fi:
 cighir moldovenesc,
 chişcă moldovenească,
 pui la ceaun cu mujdei de usturoi şi
mămăliguţă,
 ciorbă de potroace,
 borşul moldovenesc,
 saramură de peşte,
 sarmale cu mămăliguţă,
 pârjoale moldoveneşti
 Cozonacul si pască moldovenească,
 poale-n brâu
 plăcintă cu dovleac
 Ultima si cea mai gustoasa :
 tochitură moldovenească