1

MEMORIU JUSTIFICATIV

2
 CUPRINS

CAPITOLUL I - CARACTERIZAREA BUCĂTĂRIEI DIN ROMÂNIA

 1.1 Bucătăria românească de ieri și de azi
 1.2 Bucătăria românească și influențele occidentale
 1.3 Gastronomia românească și influențele bisericii
 1.4 Cele mai utilizate condimente
CAPITOLUL II - CARACTERISTICILE BUCĂTĂRIEI MOLDOVENEȘTI
 2.1 Istoria Moldovei
 2.2 Istoria bucătăriei moldovenești
 2.3 Bucătăria Moldovenească
CAPITOLUL III - PROMOVAREA PRODUCTIEI GASTRONOMIEI
MOLDOVENESTI
 3.1 Promovarea produsului
 3.2 Tehnici promoționale specifice industriei ospitalității
 3.3 Materiale promoționale utilizate pentru promovare
CAPITOLUL IV - PROMOVAREA RESTAURANTULUI ‘La Mama’

3
 CAPITOLUL I
CARACTERIZAREA BUCĂTĂRIEI DIN ROMÂNIA

1.1 Bucătăria românească de ieri și de azi

Istoria bucătăriei românești este, strâns împletită cu istoria țării și un rezultat al poziției
sale geografice. Așezată la intersecția drumurilor între Apus și Răsărit, bucătăria românească
este una de sinteză, între cea balcanică și cea central europeană, fără ca aceasta să însemne că
nu există elemente de autenticitate. Un periplu prin diferitele zone ale țării, întreprins deja de
mulți chefi dornici să descopere gusturi românești străvechi a scos la iveală rețete păstrate din
generație în generație, de multe ori doar pe cale orală.
Consemnările istorilor antici păstrează informații despre modul de a se hrăni al
dacilor: carne friptă pe jar, vânat, legume fierte, fructe, miere, vin gros și parfumat. Popoarele
cu care am intrat în contact au contribuit fiecare la îmbogățirea bucătăriei românești. Borșurile
și mâncărurile de legume reprezintă influența vecinilor de la sud sau de la est. Pilafurile,
ciulamaua, tocăniţa, tuslamaua, musacaua, ghiveciul, zacusca, ardeii umpluți, pe lângă
baclava sau sarailie sunt mâncăruri care atestă contactul cu civilizațiile greacă, bulgară sau
turcă. Gastronomia imperiului austro-ungar a influențat zona Ardealului și Banatului și, cu
anumite limite, Bucovina.
Astăzi, chefii sunt interesați deopotrivă de gusturile românești, dar nu ignoră nici ceea
ce se întâmplă la nivel planetar. Avem preparate gătite la sous-vide, am adoptat cu entuziasm
pizza, pastele, lasagna, clienții doresc preparate asiatice, mese servite în stil japonez și
rafinamente franțuzești.
Este un câștig faptul că astăzi bucătăria românească își redescoperă tradițiile, în timp
ce se racordează la trendurile momentului, iar aceasta este una dintre cele mai puternice
tendințe ale gastronomiei românești: atenți la trecut și cu privirea spre viitor.

1.2 Bucătăria românească și influențele occidentale

Bucătăria românească nu a stat numai cu fața spre Răsărit. Mai ales în Banat și
Transilvania, aceasta a fost influențată de gastronomia austro-ungară. Ciorbele, adesea acrite
cu zeamă de varză sau oțet, sunt drese cu ou și smântână. Papricașul, supa gulaș sunt feluri de
mâncare prezente în această zonă. La fel, cârnații preparați în stil unguresc.
Dar nu numai bucătăria din zona de vest a țării a suferit influențe occidentale, ci și cea
din sud, din Muntenia. Datorită contactului frecvent cu civilizația franceză și italiană în
secolul al 19-lea, multe feluri de mâncare specifice acestor țări ajung pe meleagurile
autohtone (salata de boeuf, spre exemplu). Uneori, s-a întâmplat și viceversa. Celebra
prăjitură Joffre este inventată de un român și adoptată cu brațele deschise de bucătăria
franceză.

4
1.3 Gastronomia românească și influențele bisericii

Nu am putea să vorbim despre gastronomia românească fără a aminti despre influența

mâncărurilor mănăstirești. Fie că este vorba despre mâncărurile din legume sau verdețuri, de
zi cu zi, fie despre cele de sărbători, biserica a pus pe masă preparate gustoase, adoptate
repede de credincioși. Vorba lui Creangă: „Să dea Dumnezeu tot anul să fie sărbători şi numai
o zi de lucru, şi atunci să fie praznic şi nuntă!”. Cozonacul, sarmalele, piftia, dar și mâncarea
de urzici, ștevie, borșul de verdețuri, sarmale cu orez și stafide, peștele gătit în variate feluri
reprezintă doar o parte din contribuția mâncărurilor mănăstirești la gastronomia românească.

1.4 Cele mai utilizate condimente

Față de alte gastronomii, în bucătăria românească tradițională se folosesc relativ puține

condimente. Pătrunjelul, mărarul, leușteanul sunt între cele mai folosite ierburi aromate, dat
fiind că pot fi cultivate cu destulă ușurință. Leurda, anasonul, măcrișul, măghiranul alături de
cimbru, ceapă, usturoi și boia – dulce și iute – sunt, de asemenea, des folosite. Tarhonul este
utilizat mai ales în vestul țării, iar busuiocul este un condiment care a început să fie folosit
mai frecvent în ultimele decenii. Fiind socotit o plantă sacră, busuiocul nu se folosea
tradițional pentru aromatizarea mâncărurilor.
Astăzi, datorită rapidei circulații a mărfurilor și informației, în bucătăria românească
au fost adoptate condimente folosite frecvent în țări europene, dar și asiatice.

5
 CAPITOLUL II
CARACTERISTICILE BUCĂTĂRIEI MOLDOVENEȘTI

2.1 Istoria Moldovei

În antichitate, teritoriul Moldovei era locuit de daci, care mai apoi au fost cuceriți de
romani. Deși teritoriul viitoarei Moldove nu a fost ocupat de romani, cu excepția regiunilor de
sud, procesul de romanizare s-a realizat datorită legăturilor economice dintre dacii romanizați
și dacii liberi. După retragerea romană contactul dintre noua populație romanizată cu dacii
liberi s-a intensificat accelerând procesul de romanizare și formarea poporului român.
Totuși, teritoriul a fost puternic afectat de invaziile succesive ale goților, hunilor,
gepizilor, avarilor, slavilor, tătarilor, ceea ce a marcat istoria Moldovei din secolele IV - XII.
În secolul al XIV-lea este întemeiată Țara Moldovei care în secolul următor se află sub
influența politică a Regatului Ungar, Regatului Polonez și Imperiului Otoman. În 1775,
Imperiul Otoman cedează partea de nord-vest a Moldovei (denumită ulterior Bucovina),
Imperiului Habsburgic, iar în 1812, în urma războiului ruso-turc din 1806-1812, partea de est,
teritoriul interfluviului Prut - Nistru, este anexat de Imperiul Rus, formând o nouă gubernie cu
denumirea de Basarabia. În 1859 Principatul Moldovei se unește cu Țara Românească într-un
singur stat, numit ulterior România. Basarabia se unește cu România în 1918, dar este cedată
Uniunii Sovietice în 1940, pentru a constitui, împreună cu RASSM, Republica Sovietică
Socialistă Moldovenească. Această republică își declară independența la 27 august 1991 cu
numele Republica Moldova.
Numele de Moldova vine de la râul cu același nume, pe valea căruia s-a format primul
nucleu al noului voievodat. Există mai multe teorii asupra originii numelui de Moldova.
Potrivit cronicilor medievale, numele râului ar veni de la Molda, cățeaua voievodului
maramureșean Dragoș. Istoricii Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu sunt de părere că
numele de Moldova vine de la molid. O altă teorie, socotită fantezistă printre filologi, susține
că numele său derivă de la cuvintele din limba dacică molta și dava, de la care ar veni numele
de Muldava.
Bogdan Petriceicu Hasdeu și majoritatea filologilor și istoricilor români susțin că
denumirile râului și statului provin din termenul de origine germanică mulde (adică
"scobitură", "carieră" sau "culoar de scurgere"), Moldova veche și nouă de la Dunăre având
aceeași proveniență. Prima cronică în care se amintește de terra Moldaviae aparține lui Ioan
de Tîrnave, scrisă în ultima parte a secolului al XlV-lea. Potrivit Enciclopediei Cugetarea, sub
denumirea de Moldova este cunoscută și de străini (Moldau, Moldavie, Moldavia...). Apare de
asemenea sub numele de Ruso-Vlahia, adică "țara românească dinspre ruși", prin analogie cu
Ungro-Vlahia, anume "țara românească dinspre unguri".

6
2.2 Istoria bucătăriei moldovenești

Pentru strămoșii noștri, alimentele principale erau fiertura de carne, fiertura de miel,
laptele, legumele etc. Ei cultivau, pe lângă alte plante alimentare, grâu, orz, secară, mei.
Primele produse alimentare, până la apariția cultivării și creșterii lor, au fost cele obținute
liber din natură. Culesul, vânatul, pescuitul și apicultura au constituit cândva ocupații care le
ofereau hrană înaintașilor noștri.
Au fost și continuă să fie folosite în alimentația oamenilor produse culese din natură:
urzica, loboda, purul, leurda, măcrișul, cimbrișorul, ștevia, ciupercile, cireșele, murele, fragii,
merele și perele pădurețe etc.
Dintre toate bucatele moldovenești, cele mai vechi sunt, probabil, mămăliga de mei,
păsatul și coliva. Înainte ca porumbul să ia locul meiului în alimentația moldoveanului, el a
știut să prepare mămăligă din mei, turte, mălai, lipii, colaci etc.
Mămăliga, mâncarea cea de toate zilele a moldoveanului, se consuma cu brânză de oi,
brânză de vaci, pește prăjit, jumări, friptură, tocană de ciuperci, sosuri, murături etc. Pâinea a
fost și rămâne produsul principal de fiecare zi al moldovenilor. Colacii sunt pâinea de
sărbătoare și au un rol funcțional în sărbătorile de familie și cele religioase. Un loc aparte în
bucătăria moldovenilor îl au plăcintele, învârtitele, sarmalele, pârjoalele, preparatele cu
diferite umpluturi: brânză, mere, dovleac, carne tocată etc.
Un loc anume în alimentația moldovenilor îl ocupă și bucatele din legume și
leguminoase. Din ele se pregătesc atât diferite borșuri, ciorbe, supe, cât și ghiveciuri, tocane,
mâncăruri din legume și carne etc. Sunt cunoscute bucatele din cartofi în ulcele, cu sau fără
carne, cartofii prăjiți, înăbușiți, varza acră cu carne, sarmalele în frunză de viță de vie, podbal,
ștevie etc. Foarte frecvent e utilizată fasolea, in special făcăluită, care a devenit o mâncare
tradițională de post. Mujdeiul este unul dintre condimentele preferate de moldoveni.
Frigerea pe jăratic a cărnii, a peștelui, a ciupercilor este considerată una dintre cele mai
vechi tradiții de pregătire a acestor produse. Din carnea de pasăre a rămas tradițională zeama
de găină cu tăiței și cu borș de tărâțe. Din băuturile moldovenești se cuvine să amintim vinul,
rachiul de tescovină și țuica de prune.
Vesela în care se pregăteau și se serveau bucatele la moldoveni era confecționată din
ceramică. Vesela de masă se făcea din așa-numitul lut gras, iar cea de bucătărie din lutul sec,
rezistent la temperaturi mari. Spre o mai deplină încredințare a gustoaselor adevăruri
românești, invit să răsfoim mâncăruri dichisite și să acrim zemuri grase, căci doar cuvintele
frumoase nu țin de foame.

2.3 Bucătăria Moldovenească

Bucătăria moldovenească este rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor, ideilor și

obiceiurilor gastronomice specifice populației moldovenești. Ea este diversă: cuprinde
nenumărate obiceiuri și tradiții culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite
prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiții ale altor popoare, cu care românii
moldoveni au intrat în contact de-a lungul istoriei. Bucătăria moldovenească cuprinde atât
bucate de zi cu zi cât și preparate specifice de sărbătoare.
Bucătăria moldovenească este o latură a culturii și civilizației românilor moldoveni,
așezați la răscruce de furtuni, cu Nistrul la răsărit, crestele Carpaților Orientali la apus,
Ceremușul la nord, Milcovul, Dunărea și Marea Neagră la sud.

7
 În acest spațiu s-a format și dezvoltat statul feudal românesc, Moldova. În acest spațiu
au înfruntat moldovenii pe cei ce le cereau pământ și apă: leși, turci, tătari, ruși, și alți
cotropitori. În Moldova secolului al XlX–lea își dădeau mâna trei culturi și civilizații
principale: balcanică, slavă și europeană.
În aceste condiții a prins contur, s-a dezvoltat și perfectat bucătăria moldovenească.
Sub influența bucătăriilor leșească, turcească, rusească, ucraineană, grecească, bulgărească,
austriacă etc., a luat naștere o civilizație culinară nouă, originală, caracterizată prin rafinament
și bun gust. Ea a ajuns să ocupe un loc de frunte printre bucătăriile lumii.
În cadrul bucătăriei românești, căreia îi aparține din punct de vedere etnic și geografic,
bucătăria moldovenească deține un loc aparte. Este cu mult superioară, din toate punctele de
vedere, tuturor bucătăriilor regionale din țară.
Deseori, nu se poate face o delimitare strictă între preparatele bucătăriei moldovenești
și cele ale celorlalte provincii românești. Multe mâncăruri și metode de preparare sunt
comune tuturor provinciilor.
Bucătăria moldovenească se caracterizează prin preparate fine, rafinate și gustoase. La
prepararea lor se folosește, în special, carnea de pasăre și peștele, dar și carnea de porc, vită,
oaie, vânat, precum și legumele, laptele, ouăle și brânzeturile. Ciorbele se acresc cu borș și se
dreg cu smântână și ouă. Mâncărurile sunt mai dietetice, se fac fără rântașuri prăjite, cu ceapă
înăbușită și făină desfăcută în apă sau lapte. Sosurile sunt albe, dar și colorate cu pastă de
ardei și de roșii, sau boia de ardei.
Renumitele sarmale și pârjoale moldovenești emană voluptate gastronomică ce bucură
palatinul și îndestulează stomacul. Nu putem vorbi de bucătăria moldovenească fără să
amintim preparate precum: cozonaci moldovenești, pască moldovenească, borș moldovenesc
de vițel, zeamă de găină bătrână, pilaf de berbecuț cu mirodenii, purcel de lapte umplut,
ruladă de piept de curcan, piftie diafană de cocoș bătrân, alivenci, gogoșari umpluți cu salată
rusească, gâște îndopate umplute, flori de bostan umplute, saramură de crap cu mămăliguță
caldă, saramură de pui cu mămăliguță, tochitură moldovenească, turte moldovenești, ciorbă
reparatorie de potroace etc.

8
 CAPITOLUL III
PROMOVAREA PRODUCTIEI GASTRONOMIEI MOLDOVENESTI

3.1 Promovarea produsului

Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale acțiunii marketingului, se
exprimă în "ansamblul de acțiuni și mijloace de informare și atragere a cumpărătorilor
potențiali către punctele de vânzare, în vederea satisfacerii nevoilor si dorințelor acestora și
implicit a creșterii eficienței economice a activității întreprinderii producătoare".
Din punct de vedere conceptual, prin promovare se înțelege ansamblul activităților și
proceselor menite a face un produs/serviciu cunoscut, cu scopul de a impulsiona pătrunderea
lui pe piața, respectiv a stimula vânzările.
Puține produse pot supraviețui pe piață fără o promovare eficientă. Marketingul
modern înseamnă mai mult decât a realiza un produs bun, a stabili un preț atractiv pentru
acesta și a-l face accesibil consumatorilor vizați. Oricât de bun ar fi un produs acesta nu se
poate vinde atunci când cumpărătorii nu au cunoștința de existența lui. Firmele trebuie să
comunice atât cu clienții lor actuali cat si cu cei potențiali. De asemenea, firmele trebuie să
comunice cu intermediarii ei și cu organismele publice.
Promovarea, această ultimă componentă a mix-ului de marketing a firmei este foarte
importantă pentru ca ea asigură de fapt legătura permanentă a firmei cu piața pe care aceasta
acționează. Fără această legătură permanentă (recepționare și transmitere de informații),
politica de marketing a firmei este sortita eșecului, iar firma va dispărea de pe piață. O
problemă importantă în aceasta direcție este eficiența cu care se realizează schimbul de
informații, această comunicație între firmă și piață, dat fiind faptul că firma trebuie să obțină
un anumit rezultat față de resursele alocate pentru realizarea acestui proces.

3.2 Tehnici promoționale specifice industriei ospitalității

Activitatea promoțională cunoaște o multitudine de mijloace, tehnici și forme de realizare,

care s-au dezvoltat și diversificat de-a lungul timpului.
Principalele tehnici promoționale folosite pentru promovarea produsului sunt:
- publicitatea;
- promovarea vânzărilor;
- relațiile publice;
- vânzarea personală;
- publicitatea directă;
- târgurile și expozițiile

Publicitatea - este o tehnică de marketing utilizată pentru a crea o imagine favorabilă unui

9
 produs și pentru a împinge cumpărătorul potențial către produs.
Instrumente folosite: fluturași, broșuri, pliante, cataloage, afișe, panouri,
materiale audio-vizuale, simboluri și sigle, filme, reclame tipărite sau difuzate
la radio, televizor ș.a.
Promovarea - reprezintă un ansamblu de acțiuni de comunicare, având drept scop stimularea
Vânzărilor cumpărării unor produse sau servicii, mai rapid sau într-un volum mai mare;
aceste acțiuni determină efecte pe termen scurt.
Instrumente folosite: jocuri, tombole, concursuri, loterii, cadouri, reduceri,
degustări, cupoane, vânzări grupate, animație ș.a.
Relații - reprezintă un ansamblu de acțiuni desfășurate de către firmele turistice, care
Publice au ca scop crearea și menținerea unei imagini favorabile în legăturile cu
colaboratorii sau cu publicul.
Instrumente folosite: seminarii, schimbul de experiență, conferințe de presă,
cocktailuri de presă, sponsorizări, activități caritabile, evenimente speciale ș.a.
Vânzarea - este o prezentare verbala a produsului, “asistată” îndeaproape de alte
personală mijloace: pliante, broșuri, cataloage, în cadrul tratativelor privind vânzarea de
produse care se poartă cu unul sau mai mulți parteneri, astfel încât în final
aceștia să fie înfluențați să cumpere.
Instrumente folosite: prezentări comerciale, programe de stimulare, mostre,
târguri și expoziții.
Publicitatea - este un sistem interactiv de marketing care utilizează unul sau mai multe
directă mijloace de reclamă, pentru a realiza vânzarea fără a utiliza un intermediar.
Instrumente folosite: materiale expediate prin poștă, efectuarea de
cumpărături on-line, instrumente obișnuite de comunicare și promovare.
Târgurile și - sunt forme complexe de promovare ce permit prezentarea ofertei unui public
expozițiile specializat format din agenți economici, în vederea lărgirii contactelor
comerciale. Acestea sunt manifestări periodice cu profil general sau specializat,
naționale sau internaționale.
- în vederea stabilirii contactului cu clienții, participanții închiriază și
amenajează standuri și distribuie diverse materiale publicitare: CD-uri de
prezentare a hotelului, pliante, broșuri și informații privind produsele și
serviciile oferite.

3.3 Materiale promoționale utilizate pentru promovare

10
 În vederea promovării ofertei lor, restaurantele au la dispoziție o gamă largă de materiale de
promovare: broșuri, pliante, liste meniu, planul meniu, afișe, panouri publicitare, fluturași,
cadouri promoționale ș.a.

 Fluturașii publicitari (Flyere)

Fluturașii publicitari reprezintă o metodă de publicitate prin distribuire de material

publicitar tipărit, care se caracterizează prin simplitate în comparație cu celelalte materiale
publicitare: pliant, broșură, catalog.
Principalele caracteristici ale fluturașilor publicitari sunt:
- cuprind numai informațiile esențiale, care sunt transmise într-un mod cât mai concis și la
obiect;
- hârtia utilizată nu este cea mai bună calitate, de obicei prezentarea grafică este inferioară
calitativ, de aceea este necesar să dispună de o argumentare puternică, care să creeze un șoc
asupra cititorului captându-i atenția: reduceri de tarife, cadouri;
- rolul lor este acela de a atrage potențialii clienți în unitatea hotelieră promovată;
- se folosesc îndeosebi pentru anunțarea unor evenimente și au o viață scurtă, limitată în timp;
- cel mai frecvent, dimensiunile acestora sunt A5, A6, A4, forma lor variind în funcție de
creativitatea realizatorului;
- sunt frecvent utilizați datorită costurilor reduse.

RECOMANDĂRI FLUTURAȘI PUBLICITARI

Pentru ca flyerele să reflecte profesionalismul afacerii pe care o reprezentați, vă

recomandăm respectarea următoarelor sfaturi:

1. Stabiliți ce doriți să transmiteți. Ideal ar fi ca mesajul sa fie coerent si sa reflecte scopul

dumneavoastră. Folosiți un logo pentru a putea fi reamintit cat mai ușor.

2. Utilizați culori îndrăznețe, intense atunci când realizați grafica flyer-ului; acestea pot fi
observate de la distanta și trezesc imediat interesul cititorului. O fotografie a produsului sau
serviciului de o calitate ridicata va sprijini descrierea scrisa, oferindu-i si o mai mare
credibilitate.

3. Redați ceea ce vreți să transmiteți in cuvinte concise, titluri scurte, care sa capteze privirea.
Dacă promovați un produs, asigurați-vă că mesajul este clar și, în același timp, redactat într-un
mod atractiv, original, si chiar amuzant.

4. Asigurați-vă că ceea ce vreți să transmiteți este ușor de înțeles, doar punctați beneficiile
produsului sau serviciului oferit, nu faceți descrieri detaliate ce ar putea duce la pierderea
interesului cititorului. Delimitați informațiile prin chenare, plasați datele de contact într-un
colt separat, introduceți imagini exemplificative.

5. Recitiți textul înainte de a-l trimite spre printare. Inevitabil se pot strecura mici greșeli de
tehnoredactare ce pot fi remediate ușor, dar care nedepistate pot crea o imagine negativa in
afacerii pe care o reprezentați.
11
6. Nu încărcați design-ul cu imagini, culori, logo-uri, diferite fonturi, nu abuzați de majuscule,
deoarece toate acestea creează o imagine neprofesionista si grăbită.

7. Alegeți formatul potrivit in funcție de cantitatea de informație pe care doriți să o

transmiteți. Dacă utilizați mai multe imagini, atunci optați pentru o varianta care sa permită
includerea cu ușurință a tuturor informațiilor.

8. Dacă desfășurați o campanie de vânzări sau oferiți un serviciu cu discount, puteți folosi
flyer-ul ca un mod de a monitoriza activitatea de marketing prin oferirea unui bonus celui care
îl păstrează și îl prezintă atunci când vine să beneficieze de promoția sau serviciul oferit.

9. Dacă aveți un buget limitat și nu vă permiteți să distribuiți flyere în toate locațiile dorite,
alegeți locurile în care potențialii beneficiari lucrează sau își fac cumpărăturile. Dacă
promovați un serviciu turistic, puteți lăsa flyere la Centrul de Informare Turistica, dacă doriți
să vindeți un produs, puteți distribui flyere in centrele comerciale, dacă promovați un
eveniment social alegeți instituțiile de învățământ, cultura, corporațiile ș.a.m.d.

10. Țineți cont de cerințele tipografiei atunci când trimiteți flyer-ul spre printare.

 Pliante publicitare

Pliantele publicitare reprezintă materiale tipărite cu caracter publicitar sau informativ,

care prezintă sintetic oferta restaurantului.
Principalele caracteristici ale pliantelor:
- se prezintă sub forma unei foi volante, imprimate pe ambele fețe, care se pliază;
- dimensiunile unui pliant sunt variate, cele mai uzuale fiind A4, A5, A6 pentru pliantul
închis;
Impactul pe care-l poate avea un pliant este direct proporțional cu aspectul său general,
De aceea, este recomandată utilizarea hârtii de bună calitate și a unui design grafic incitant.
Pliantele oferă publicului posibilitatea de a vedea noutățile și ofertele unei firme, au rolul de a
promova un eveniment sau o serie de evenimente și de a invita publicul la acțiune. Pliantele
publicitare sunt cel mai des folosite în campanii de relații publice.
Costurile sunt reduse în comparație cu promovarea media și permit analizarea
publicului. Doar 40% din populație beneficiază de primirea pliantelor în cutia poștală. Pentru
locuitorii marilor orașe nu este o surpriza să găsească cutia poștală plină de pliante și broșuri.
Indiferent din partea cui vin pliantele sunt cel mai eficient canal de promovare.
Fenomenul de distribuire a pliantelor în cutiile pentru scrisori se numește letterbox
marketing si este considerat un canal foarte eficient de promovare pentru retail. Pliantele
rămân una din cele mai eficiente metode prin care se atrag clienții.
Pliantele nu vor dispărea niciodată ca mijloc de publicitate. Chiar daca pe unii nu ii
interesează informația își fac oricum o impresie generala despre serviciul sau produsul pentru
care se face reclama.
Pliantele au ca principal scop informarea grupului țintă si nu trebuie sa fie lungi si
plictisitoare. Creativitatea este o calitate ce nu trebuie sa lipsească dintr-un pliant de succes.
Șansele sunt mici ca un produs fără reclamă să sensibilizeze publicul, dar acesta poate fi
canalizat cu ajutorul obiectelor promoționale oferite potențialilor clienți.

12
  Afișele (posterele)

Afișele reprezintă o modalitate de expunere publică a unei informații cu caracter

publicitar.
În mod obișnuit posterele sunt compuse atât din elemente grafice cât și din text, deși
un poster poate fi complet grafic sau complet compus din text. Posterele sunt realizate în așa
fel încât să atragă privirile și în același timp să transmită o anumită informație sau un anumit
sentiment.
Principalele caracteristici ale afișelor:
- informația transmisă de un afiș trebuie să fie în primul rând vizuală (imagine grafică) și
reprezentativă pentru produsul sau serviciul promovat, pentru că rolul acestora este de a
încerca să imprime o idee în subconștient sau să o reamintească;
- dimensiunile afișelor variază, cele indoor fiind de dimensiuni medii și mici, iar cele outdoor
de format mare; principalele dimensiuni ale afișelor sunt A3, A2, A1, A0, S5, S7.
Tipărirea afișelor se face pe o singură față, pe suport de carton dublu cretat, lucios sau
mat ori pe hârtie lucioasă sau mată, materialele folosite și rezoluțiile de printare fiind diferite
pentru afișele indoor sau outdoor.
Clasicele afișe și postere personalizate rămân și acum varianta ideală pentru ca
mesajul tău să fie văzut de cât mai mulți oameni pe stradă, în magazine sau în organizația pe
care o conduci. Fie ca vorbim despre noile postere OMS cu sfaturi privind distanțarea socială,
spălatul pe mâini sau purtarea măștii, fie despre afișele electorale sau cele prin care ne este
anunțat un spectacol de teatru, un concert sau un festival, mesajul trebuie transmis clar și
concis pentru a ajunge cât mai ușor la receptor. Iar dacă promovezi un eveniment, o ofertă
sau, pur și simplu, vrei ca afacerea ta să fie cât mai vizibilă, atât afișele, cât și posterele,
reprezintă instrumentul perfect al unei campanii de publicitate de succes.

 Broșurile

Broșurile sunt materiale tipărite cu caracter publicitar care prezintă într-o manieră
elegantă o informare completă asupra produselor comercializate.
Principalele caracteristici ale broșurilor:
- reprezintă, de regulă, oferta la un moment dat a restaurantului, oferta specială a unității,
reducerile de preț, produsele noi;
- au o paginație mai bogată decât pliantul, oferind mai multe detalii/informații despre oferta
restaurantului;
- se caracterizează printr-o realizare grafică superioară pliantului și printr-un concept care
permite o lectură atrăgătoare.

 Cataloagele
Cataloagele reprezintă o metodă de publicitate prin distribuire de material publicitar
tipărit, care prezintă sub forma unui rezumat toate produsele oferite, precizând caracteristicile
lor si tarifele/prețurile de vânzare, perioade de reduceri ale acestora, condițiile de vânzare ș.a.
Principalele caracteristici ale cataloagelor:
- au rolul unui ghid pentru clienții potențiali
- calitatea acestora trebuie să fie ireproșabilă, atât din punctul de vedere al hârtiei tipografice
utilizate, cât și al aspectului, cromaticii și graficii utilizate;

13
  Cadouri promoționale

Cadourile promoționale sunt obiecte inscripționate cu datele de identificare ale unității,

oferite cadou clienților fideli sau celor pe care dorim să-i fidelizăm. Ele sunt, de regulă,
obiecte utile, pe care oamenii le pot utiliza frecvent, aducându-și astfel aminte de firma
respectivă: brichete, umbrele, pixuri, tricouri, genți de voiaj, agende, calendare, ceasuri de
birou etc.

 Reclame

Reclamele reprezintă un mod de discurs publicitar. Pentru ca o reclamă să aibă succes

este necesară cunoașterea publicului ţintă şi a nevoilor lui. Reclamele beneficiază de structuri
publicitare subtile, rafinate, ce vizează percepţia şi emoţia audienţei.
Trăsătura principală a reclamei este persuasiunea. Creatorul textului de reclamă trebuie
să anticipeze corect reacția destinatarului, şi să formuleze oferta sa astfel încât ea să vină în
întâmpinarea necesităților, dorințelor receptorului.
Dintre toate tipurile de publicitate, spotul publicitar TV pare a fi cel mai eficace
datorită complexității sale – îmbinarea text, sunet, imagine, mișcare. Deși beneficiază de acest
avantaj enorm, apare totuși o problemă şi anume credibilitatea. Prin analogie, spectatorii
receptează spotul publicitar ca pe ceva regizat, nereal. Spotul trebuie să conțină câteva
componente-cheie: elemente care atrag atenția spectatorilor, un mesaj clar şi precis,
argumente credibile, capacitatea de a genera asociații stimulative în mintea receptorului şi de
a produce o experiență emoțională pozitivă.
Atât reclamele audio, cât şi cele video au marele avantaj de a sugera calităţile
deosebite ale produsului prin efecte sonore (exclamaţii), mimică, compensând astfel
imposibilitatea de a da mai multe amănunte. Fundalul sonor al unei reclame este foarte
important. După cum reiese, toate „componentele unei reclame trebuie să ţină cont de
produsul promovat şi de personalitatea receptorului de a reacţiona într-un mod (pozitiv din
perspectiva sponsorului) la respectiva formă de prezentare a mesajului publicitar.

 Tombole

O tombola este o competiție care implică organizarea unei tombole în rândul unui grup
de oameni. Cel care este desenat este câștigătorul tombolei și, prin urmare, i se acordă premiul
stipulat.
Pe lângă asigurarea transparenței în orice moment, este importantă organizarea
tombolei după o serie de pași importanți precum:
- Primul lucru este să vă asigurați că entitatea, asociația sau colectivitatea în cauză pot,
așa cum este stabilită prin lege, să pună în aplicare acest tip de remiză.
-În al doilea loc va fi de a determina care este premiul care va avea loc tombola. În
acest caz, puteți alege să stabiliți un singur "trofeu" sau trei pentru primul, al doilea și al
treilea.
Următorul pas va fi să imprimați biletele, ceea ce se poate face rapid și ieftin într-o
presă tipografică. Aceste documente ar trebui să reflecte clar cine organizează tombola,
numărul cu care se joacă tombola, premiul, ziua tombolei ...

14
 - Desigur, atunci va exista procesul de vânzare a biletelor, care se poate face direct în
persoană sau prin intermediul unor canale diferite, cum ar fi Internetul.
- Atunci va fi timpul pentru remiză și publicarea, așa cum sa stabilit, a numărului
câștigător și a modului în care vânzătorul poate obține premiul care îi corespunde.

 Loterie publicitară

În promovarea vânzărilor, tehnica care vizează stimularea speranței obținerii unui

câștig atribuit prin tragere la sorti (câștigul este rezultatul hazardului); in contrapartida,
participanților nu le este impusa nici o cheltuiala, cum ar fi obligația de a prezenta bonul de
comanda, tichetul de casa sau alta dovada, care sa ateste achiziționarea produsului/serviciului
sau efectuarea achiziției dintr-un punct/lanț de magazine specificat, obiect al acțiunii
promoționale.
În privința câștigurilor puse in joc, anunțurile de prezentare vor preciza natura,
numărul si valoarea comerciala a câștigurilor, precum si mențiunea "regulamentul de
participare/de desfășurare este disponibil in mod gratuit oricărui solicitant" - si se va menționa
adresa la care solicitarea poate fi expediata. Nu sunt asimilate loteriei publicitare concursurile
in cadrul cărora premiile sunt câștigate nu datorita hazardului, ci abilitații, cunoștințelor si
perspicacității participanților, câștigătorul fiind desemnat in funcție de valoarea prestației sale.

 Reducerea

Reducere, disconto și discount sunt termeni comerciali care se referă la coborâri de

preț acordate clienților, fie pentru a-i stimula să cumpere mai mult, fie pentru a-i stimula să
plătească mai repede, fie pentru a le crea posibilitatea să obțină un profit din distribuirea unei
mărfi cu preț fixat.
Reducerea de natură comercială cuprinde reducerile comerciale, care se acordă în
legătură cu o marfă facturată într-un anumit interval de timp. Scopul este comercial, prin
stimularea vânzării respectivei mărfi în perioada convenită. Reducerile comerciale duc la
reducerea veniturilor comerciale, respectiv la reducerea cifrei de afaceri. Reducerile
comerciale sunt următoarele:
Rabat, care se aplică la prețul de vânzare convenit anterior. Rabatul se aplică în
următoarele situații:
- calitate nesatisfăcătoare a mărfii;
- vânzări aniversare;
- vânzări promoționale;
- pentru a grăbi reducerea stocurilor vechi.
Remiză, care se aplică la prețul curent de vânzare. Remiza se aplică:
- pentru vânzări superioare volumului convenit;
- pentru poziția preferențială a cumpărătorului.
Risturnul se acordă la sfârșitul unei perioade, asupra ansamblului de operațiuni
efectuate cu același client, pentru a recompensa fidelitatea acestuia. De obicei, un risturn se
acordă în funcție de importanța clientului.
De regulă, reducerile comerciale se acordă sub forma unui procent din prețul brut, dar
se pot acorda și în sumă fixă.

 Conferința de presă

15
 Conferința de presă este o întâlnire organizată, în cadrul căreia o personalitate a vieții
politice, sociale, culturale etc. sau purtătorul de cuvânt al unei organizații sau al unei persoane
aflate în atenția presei face o expunere, dă declarații, furnizează informații și răspunde
întrebărilor jurnaliștilor.
O conferință de presă reprezintă și o tehnică de comunicare directă a unei firme, care
necesita o logistică și un buget corespunzător, o pregătire minuțioasă (invitații, materiale
documentare, protocol etc.), aflate în sarcina unui specialist numit responsabil pentru relațiile
cu presa. De regulă, cu această ocazie se înmânează reprezentanților presei și o mapă pentru
presă (numită și dosar de presă sau kit pentru presă) care cuprinde o colecție de documente
care transmit către mass-media informații cheie corecte și la zi privind activitatea firmei.
Pentru a-și atinge scopul, prin prezența tuturor reprezentanților presei care au fost
invitați, o conferință de presă va fi organizată la începutul săptămânii (până joi), între orele
10-17 (niciodată dimineața sau seara sau în zile de sărbătoare, ca Sfintele Paști, Crăciun etc.).

 Magazinul virtual

Un magazin virtual, magazin online sau magazin electronic (e-shop), este un website
de comerț electronic destinat vânzării de produse și servicii. În cele mai multe dintre cazuri,
magazinul online reprezintă o platformă pe care sunt adăugate produse. Aceste produse pot fi
accesate și cumpărate cu ajutorul cărții de credit. Pe magazinele online complexe utilizatorii
pot selecta modalitatea de plată: card de credit, transfer bancar, ramburs și modalitatea de
transport: poștă, curier, avion etc.
În general, magazinele online permit cumpărătorilor să utilizeze funcții de căutare
pentru a găsi modele, mărci sau elemente specifice. Clienții online trebuie să aibă acces la
Internet și la o metodă de plată valabilă pentru a încheia o tranzacție, cum ar fi un card de
credit, o cartelă de debit activată Interac sau un serviciu, cum ar fi PayPal. Pentru produsele
fizice (de ex. Cărți tipărite sau haine), e-tailer livrează produsele către client; pentru produse
digitale, cum ar fi fișiere audio digitale de cântece sau software, e-tailer trimite de obicei
fișierul către client prin Internet.

 Liste de preparate și băuturi și Planul meniu

Alături de toate aceste materiale promoționale, promovarea unui restaurant, respectiv a

ofertei de preparate și băuturi, se realizează și prin intermediul a două instrumente de
promovare: ‘Listele de preparate și băuturi’ și ‘Planul meniu’.
Listele de preparate și băuturi reprezintă cel mai important instrument de marketing
intern, folosit pentru a vinde clienților aflați în restaurant; el este singurul material
promoțional de care poți să fii 100% sigur că va fi citit de către clienți.
În funcție de tipul și categoria de clasificare, de amplasarea sa, un restaurant poate
avea mai multe liste:
- Liste de preparate: pentru mic dejun și pentru dejun/cină (cartea)
- Lista de vinuri sau liste de băuturi;
- Lista de bar;
- Lista pentru room service
Pentru modul de concepere și realizare, listele de preparate și băuturi pot influența atât
ceea ce vor comanda clienții, dar și cât vor cheltui în restaurant.

16
 Principalele cerințe pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi un element de
promovare și vânzare sunt:

1. Aspectul (modul de prezentare poate avea un impact deosebit asupra clientului):

- să fie o expresie a personalității restaurantului, reflectând atmosfera unității și tema aleasă
(dacă este cazul)
- să folosească creativ culorile, grafica, imaginile sugestive;
- să aibă o dimensiune accesibilă pentru consultare;
- să aibă un format simplu, textul aerisit, iar caracterele utilizate să fie suficient de mari,
pentru a permite o citire ușoară.

2. Structura (să-l ajute pe client să se orienteze rapid):

- coperta cu datele de identificare (denumirea unității, adresa etc.)
- interiorul: foi organizate, corespunzătoare diferitelor grupe de preparate, prezentate în
ordinea servirii lor la masă;
- ultima pagină: informații utile – eventualele taxe care trebuie plătite pentru serviciile
suplimentare, servicii speciale, ora de preluare a ultimei comenzi.

3. Conținutul (să ghideze clientul în luarea deciziei de cumpărare):

- denumirea completă și corectă a preparatelor, folosind un text creativ, care să reflecte
personalitatea restaurantului;
- unitatea de măsura/gramaj și prețul cu TVA;
- conținutul nutrițional;
- principalele ingrediente, metoda de prelucrare termică;
- preparatele specifice, specialitățile, noutățile, sortimentele de interes pentru unitate, cum ar
fi: Preparatul zilei, Specialitatea casei, Specialitatea bucătarului-șef pot fi puse în evidență
prin caracterele folosite și prin poziționarea în pagină;
- eventualele taxe care trebuie plătite pentru serviciile suplimentare/speciale.
Principalele caracteristici ale unei liste de preparate și băuturi:
- creativitate;
- stil;
- personalitate;
- simplitate;
- sugestivitate.

 Planul meniu

O altă modalitate de promovare a ofertei unui restaurant o reprezintă planul meniu,

prin intermediul căruia se realizează planificarea producției culinare. Astfel, prin planul meniu
se pot planifica la nivelul unei perioade de timp (de obicei, o săptămână) oferte care să atragă
clienții, ca de exemplu: Ofertele zilei, Specialitatea casei, Specialitatea bucătarului-șef,
realizarea unor meniuri de sezon care să aibă în componență numai materii prime proaspete,
adică acele componente ale ofertei care o individualizează și reușesc să stârnească interesul
clienților.

17
3.4 Distribuirea materialelor publicitare

Distribuția materialelor promoționale este la fel de importantă ca și realizarea acestora,

eficiența distribuției depinzând de existența unui plan de distribuție care, dacă este corect și
respectat, mărește în mod semnificativ eficacitatea activității de promovare.
Acesta presupune:
- Identificarea principalelor categorii de distribuitori: hotelul, agențiile de turism, centrele de
informare turistică, prescriptorii – de exemplu, șoferii de taxi ș.a.;
- Stabilirea momentului distribuției;
- Actualizarea periodică a materialelor promoționale;
- Stimularea distribuitorilor prin diferite acțiuni: de exemplu invitații la evenimentele
organizate de restaurant.
În ceea ce privește distribuția realizată de către restaurant, aceasta vizează atât
distribuirea materialelor promoționale proprii (broșuri, pliante, liste de preparate și băuturi,
afișe, panouri publicitare, fluturași, cadouri promoționale), cât și a materialelor promoționale
primite de la diferiți parteneri: cluburi, muzee, organizatori de evenimente, companii de taxi,
farmacii etc.
Distribuirea materialelor promoționale se poate face:
- prin intermediul personalului, care le înmânează clientului cu diferite ocazii: solicitarea de
informații, intermediari etc., situație în care această activitate trebuie privită ca un serviciu
oferit clienților, ca urmare și în acest caz se aplică regulile de curtoazie: înmânarea acestora se
va face cu un gest elegant, însoțit de câteva cuvinte cum ar fi: Ne face plăcere să vă oferim…
- prin amplasarea lor în spațiile de folosință comună: holul, la intrare în unitate.
- posterele și panourile publicitare exterioare se amplasează în spațiile intens circulate, la o
înălțime care să permită observarea rapidă a acestora.

CAPITOLUL IV
PROMOVAREA RESTAURANTULUI ‘La Mama’

Motto: Singurul lucru pe care îl iubim mai mult decât mâncarea ești tu!

18
 Restaurantul La Mama păstrează tradițiile naționale. Rețetele multor feluri de mâncare
trăiesc câteva secole și se prepară astăzi în restaurantul nostru la fel ca și sute de ani în urmă.
Bucătăria tradițională este foarte consistentă, de aceea petrecerile întotdeauna sunt
însoțite de dansuri active.

MENIU

GUSTĂRI RECI

- Ardei umpluți cu brânză

- Ardei umpluți cu mere și morcov
- Castraveți cu salată verde și brânză
- Castraveți umpluți cu carne de pasăre
- Ciuperci umplute
- Coșulețe din vinete
- Fasole făcăluită
- Roșii umplute cu vinete

GUSTĂRI CALDE

- Crochete de cartofi
- Chifteluțe de orez cu brânză
- Tartă cu dovlecei și cașcaval
- Clătite cu șuncă și cașcaval
- Foietaje cu brânză
- Mini chifle umplute cu cașcaval
- Budincă de broccoli cu cașcaval
- Inelușe de ceapă cu mozzarella

CIORBE ȘI SUPE

- Ciorbă cu fasole și afumătură

- Ciorbă de legume
- Ciorbă de perișoare
- Ciorbă de pui
- Supă de roșii cu usturoi
- Supă de cartofi cu ardei copt
- Supă de pui cu tăieței de casă
- Supă de roșii cu ardei copt

PREPARATE DIN PEȘTE

- Crap în făină de porumb

19
- Crap la grătar
- Pește cu ceapă înăbușit în vin
- Pește prăjit cu vinete
- Șalău cu mujdei
- Șalău în sos picant
- Șalău umplut

ANTREURI RECI

- Oua a la rousse in aspic

- Creier a la rousse in aspic
- Medallion de peste in aspic
- Pate de ficat de porc
- Pate de ficat de gâscă
- Piftie de curcan
- Rulouri cu diferite umpluturi

ANTREURI CALDE

- Sufleu de cașcaval
- Sufleu de vinete
- Sufleu de spanac
- Budinci de spanac
- Budinci de conopidă
- Macaroane cu ciuperci si sos tomat
- Macaroane cu șuncă și sos tomat

PREPARATE DE BAZĂ

Din carne de porc:

- Tocăniță din carne de porc, cimbru și ciuperci
- Rulada de porc cu spanac, roșii uscate si brânză
- Mușchiuleț de porc la tigaie cu garnitura de orez
- Cotlet de porc cu sos de vin si usturoi

Din carne de vită:

- Tocăniță cu carne de vită
- Friptură de vită cu portocală și ghimbir
- Tocăniță picantă de vită cu fasole
- Gulaș picant de vită

Din carne de pasăre:

- Pui la cuptor cu legume verzi
- Pui la cuptor cu chorizo și dovleac

20
- Pui la grătar cu legume
- Pui cu brânză la cuptor

Din carne tocată:

- Musaca de cartofi cu cașcaval
- Dovlecei umpluți
- Sărmăluțe în viță de vie
- Ardei umpluți cu carne si orez

Din subproduse din carne:

- Ficat de porc cu sos de smântână
- Ciulama de rinichi cu mămăliguță
- Pilaf cu creier de vită
- Papricaș din rinichi de porc cu orez

FRIPTURI

La cuptor:
- Pui cu lămâie, pătrunjel și usturoi la cuptor
- Ciolan de porc cu miere, la cuptor
- Pui la cuptor, marinat cu iaurt si lămâie
- Ceafa de porc la cuptor cu legume

La tigaie:
- Mușchi de vită cu ciuperci, prosciutto și cafea
- Escalop de vițel cu sos de soia și vin
- Friptură de curcan cu sos aromat de vin și coniac
- Cotlet de porc cu sos de portocale

La rotisor:
- Pui la rotisor cu legume
- Purcel de lapte la proțap

La grătar:
- Mușchi de vită cu ciuperci pe canapea
- Piept de pui la grătar cu lămâie și usturoi
- Ceafă de porc marinată la grătar
- Friptură aromată de miel la grătar

SALATE

- Salată de fasole boabe

- Salată de vinete boierească

21
- Salată de varză cu maioneză
- Salată de păpădie cu costiță și ouă

DULCIURI DE BUCĂTĂRIE

- Plăcintă cu mere și aluat fraged

- Nuci umplute cu cremă de cacao
- Cozonaci moldovenești cu nucă
- Ștrudel cu mere

PRODUSE DE COFETĂRIE

- Amandine
- Tort Diplomat
- Tiramisu
- Savarine cu fructe

BIBLIOGRAFIE

22
https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Moldovei

https://www.hendi.ro/blog/bucataria-romaneasca-istoria-gastronomiei-romanesti

https://bucataria-romaneasca.ro/

https://www.moldovaculinaria.ro/bucataria-moldoveneasca-sau-gustul-moldovei/

https://www.stiucum.com/marketing/bazele-marketingului/Promovarea-si-politica-
promoti75188.php

https://www.advicemedia.ro/blog/promovare-prin-flyere-sau-fluturasi-publicitari.html

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cateva-lucruri-de-stiut-despre-reclame

https://ro.tax-definition.org/73288-raffle

https://www.iqads.ro/dictionar/loterie-publicitara

https://ro.wikipedia.org/wiki/Reducere_(comer%C8%9B)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Magazin_virtual

Manual clasa a XII-a Turism și alimentație

23