1.

Introducere
Bucataria nationala moldoveneasca a influentat mult bucatariile
traditionale ale altor popoare de pe teritoriul ei, si in acelasi timp s-a
completat cu elemente din cea ucraineana, bulgara, gagauza, rusa, iar
in secolele trecute din bucatariile greaca si turceasca.
Traditionale pentru bucataria autohtona sunt bucatele pregatite din
cele mai variate legume: rosii, ardei, vinete, varza alba, fasole, ceapa,
usturoi, praz etc. Legumele sunt folosite la pregatirea salatelor si
sosurilor, ele sunt coapte, inabusite, murate, sarate sau marinate,
obtinindu-se astfel adevarate opere de arta culinara. Un colorit specific
reda bucatariei traditionale o diversitate mare de bucate din porumb si
faina de porumb: crupe, copturi, supe, fulgi, bauturi nealcoolice, etc.
Mai cunoscuta este mamaliga – un terci din faina de porumb cu gust fin
si delicios. Mamaliga este servita cu jumari, fripturi, brinza, smintina
etc.
In bucataria moldoveneasca un rol aparte le revine produselor din
carne, in special la pregatirea bucatelor calde, dar si aperitivelor. Este
populara zama de pui, bors, tocana, friptura si costita din carne de
porc, mici din carne de vita, mangea din carne de berbec. Multe bucate
din carne si peste sunt preparate la gratar deasupra carbunelui de lemn
incins. Produsele astfel pregatite sunt de obicei anterior marinate.
Nici o sarbatoare traditionala nu se petrece fara sarmale, racituri,
taitei cu carne de pasare etc. Masa de sarbatoare in Moldova este cu
gust impodobita cu bucate delicioase din faina de griu: prajitei, copturi,
invartite, placinte, sarailii cu fructe, legume, nuci etc.
In diferite zone ale Moldovei predomina bucataria locala: in zonele de
est ucrainenii prefera renumitele borsuri, la sud bulgarii va pot servi
cu un sos traditional – mangea din pui, iar gagauzii – cu sorpa, o supa
din carne de berbec, pregatita cu multe mirodenii, in comunitatile de
rusi sunt populare pelmeni – un soi de coltunasi cu carne, etc.
In bucataria moldoveneasca sunt servite o gama variata de bauturi
traditionale: compoturi, sucuri din fructe, dar si bauturi tari: vinuri,
divinuri, brendi, rachiul, etc.
Viticultura in Moldova are traditii multiseculare. Celebrele vinuri
moldovenesti sunt cunoscute si apreciate departe peste hotarele tarii.
Ele pot fi seci, pentru desert sau tari, pot avea un buchet variat de
arome si nuante cromatice. La pregatirea vinurilor sunt folosite soiuri
europene: Sovignon, Cabernet, Muscat etc., dar si cele moldovenesti:
Feteasca, Rara neagra, Moldova etc.
Bauturile tari: rachiurile, brendy si divinurile sunt pregatite dupa
tehnologiile traditionale.
Daca ati indragit deja bucataria moldoveneasca, va propunem sa
calatoriti in lumea gastronomiei moldovenesti.
2. Istoria si evolutia culturii gastronomice moldovenesti
Istoria bucatariei se confruntă cu istoria omenirii. Punctul de plecare al
bucătăriei îl putem localiza odata cu apariţia focului. Descoperirea
focului revoluţionează hrana omului, acum alimentele suferă
transformări: prin frigere, ele devin gustoase, aromate, pline de
savoare. După foc, fermentaţia revoluţionează obiceiurile alimentare,
acţiunea fermentaţiei nu se reduce numai la conservarea alimentelor,
ea transformă textura şi gustul acestora, prin fermentaţie, fructele si
strugurii se transformă în băuturi alcoolice, bere, vinuri, prin
fermentaţie laptele dă naştere la noi produse.
Dezvoltarea bucătăriei privită în ansamblul istoriei, parcurge
cronologic mai multe perioade:
Începuturile artei culinare, până la aproximativ anul 1000 î.e.n
alimentaţia de bază era carnea, în Egipt se făceau pâinişoare din grâu
şi erau cunoscute vinul şi berea.
Perioada preclasic, până la căderea Romei, perioada lui Homer şi
Pericle. În Imperiul Roman, arta culinară era foarte apreciată.
Bucătării prezentau bucatele cu aspectul lor iniţial; peştele şi vanatul
trebuiau să păstreze forma din starea lor vie, principalul mijloc de
preparare al hranei era frigerea.
Perioada barbarismului până în evul mediu târziu, acum dezvoltarea
bucatariei inregistreaza o stagnare. In perioada sec. al XIV-lea,
bucataria cunoaste o dezvoltare mult mai mare. La curtile marilor
seniori si regi se organizau adevaratele orgii alimentare. Banchetele
devin o adevarata manifestare a gloriei si a bogatiei stapanilor.
In perioada clasica, perioada cuprinsa intre mijlocul secolului al XVII-
lea si pana lainceputul secolului al XX-lea, bucataria incepe sa devina
arta culinara. Parisul devine centrul artei culinare. Prepararea si
prezentarea cat mai estetica a bucatelor au o importanta deosebita.
Bucatarii francezi devin renumiti nu numai la Paris dar si la curtile
imperiale din Europa.
Caracteristicile bucatariei romanesti contemporane
Bucataria moldoveneasca, a reusit de-a lungul vremii, sa-si pastreze
traditia, bucatarii au stiut sa transmita urmasilor gustul mancarurilor
noastre traditionale, acestia au imbunatatit si rafinat mancarurile dar
au pastrat nealterata arta culinara traditonala
Daca privim in present dezvoltarea si imbunatatirea retetelor
nationale putem observa ca astazi, la prepararea mancarurilor, se
foloseste tot mai putin untura chiar in timpul iernii, aceasta este
inlocuita cu untdelemn, unt sau margarina. Se foloseste tot mai putin
rantasul sau ceapa prajita. Acestea sunt inlocuite cu ceapa inabusita si
faina dizolvata in apa. Se folosesc tot mai putin oasele, pentru a
imbunatati gustul mancarurilor, ele sunt inlocuite de supe concentrate.
Aceste modificari in bucataria traditionala au aparut din nevoia de a
obtine mancaruri dietetice.
Un alt factor care a determinat modificari in modul de pregatire al
mancarurilor este "lipsa de timp" a gospodinelor, precum si aparifia
unor preparate si semipreparate obtinute industrial, care pe de o parte
usureaza munca in bucatarie, iar pe de alta parte, specificul si gustul
inedit al mincarii de alta data se pierde.
Mancarurile specifice si traditionale, cunoscute si apreciate atat in
tara, cat si in strainatate, sunt realizate astazi de marile restaurante,
insa foarte putin si de gospodariile taranesti care au putea participa la
turismul rural, ele aduc peste veacuri traditia milenara a poporului
nostru.
Bucataria moldoveneasca
Interactiunea poporului basarabean cu diverse popoare a dus la
acapararea multor traditii ale altor popoare. Ucrainenii, rusii, grecii,
evreii, turcii, nemtii, care locuiesc pe acest meleag de multa vreme, au
contributia lor in dezvoltarea retetelor culinare traditionale. La randul
ei, cultura avansata a vinificatiei moldovenesti s-a integrat in
obisnuintele gastronomice ale etniilor conlocuitoare, imbogatind masa
lor cu produsul magnific al podgoriilor moldovenesti.
Astfel, grecii, pe langa faptul ca le-au impartasit moldovenilor din
experienta lor vitivinicola, mai au si meritul de a fi adus cu ei mai
multe secrete si tehnologii specifice bucatariei mediteraniene. Din ea am
preluat predilectia pentru aluatul cu drojdii si cel in foi, abundenta
uleiurilor vegetale, folosirea vinului sec la prepararea bucatelor din
legume si carne, pentru sosurile picante. Asemenea preparate se
imbina fericit cu vinurile albe, produse din soiurile Traminer,
Sauvignon, Shardonnay. Aceste vinuri potolesc setea si dau un plus de
energie. Un renume mondial si-au castigat vinurile Sauvignon si
Shardonnay, produse de Acorex Wine Holding, Dionisos-Mereni si
Doina-Vin.
Mai multe bucate comune pentru tot spatiul balcanic, aflat odinioara
sub sceptrul otoman, poarta denumiri turcesti: ghiveci, musaca, ciorba
etc. Influentele turcesti au completat bucataria moldoveneasca si cu
noi modalitati de pregatire a mancarurilor din carne de miel. In functie
de modul de preparare a lor, aceste bucate cer sa fie servite cu vinuri
albe (Shardonnay) sau rosii (Cabernet, Merlot). Ultimele, mai ales
daca sunt produse din poama cultivata in sudul Moldovei, pot deveni
podoaba oricarui ospat, armonizand perfect cu preparatele din carne.
Ne referim la productia combinatelor Cricova, Milestii-Mici, Leovin etc.
Moldova este o tara imbelsugata cu sol fertil si insorita, cu oameni harnici
si grijulii. Natura Moldovei este foarte darnica in struguri, fructe, legume,
produse din carne si lapte, cereale, care si-au gasit loc in bucataria
nationala. Solurile bogate in cernoziom, dar si tehnologiile agricole
traditionale, favorizeaza cultivarea unei mari diversitati de produse
primare pure.

Bucataria moldoveneasca a influentat mult bucatariile traditionale ale

altor popoare de pe teritoriul ei, si in acelasi timp s-a completat cu
elemente din cea ucraineana, bulgara, gagauza, rusa, iar in secolele
trecute din bucatariile greceasca si turceasca.

Traditionale pentru bucataria autohtona sunt bucatele pregatite din cele

mai variate legume: rosii, ardei, vinete, varza alba, fasole, ceapa, usturoi,
praz etc. Legumele sunt folosite la pregatirea salatelor si sosurilor, ele
sunt coapte, inabusite, murate, sarate sau marinate, obtinindu-se astfel
adevarate opere de arta culinara. Un colorit specific reda bucatariei
traditionale o diversitate mare de bucate din porumb si faina de porumb:
crupe, copturi, supe, fulgi, bauturi nealcoolice, etc. Mai cunoscuta este
mamaliga – un terci din faina de porumb cu gust fin si delicios. Mamaliga
este servita cu jumari, fripturi, brinza, smintina etc.

In bucataria moldoveneasca un rol aparte le revine produselor din carne,

in special la pregatirea bucatelor calde, dar si aperitivelor. Este populara
zama de pui, bors, tocana, friptura si costita din carne de porc, mici din
carne de vita, mangea din carne de berbec. Multe bucate din carne si peste
sunt preparate la gratar deasupra carbunelui de lemn incins. Produsele
astfel pregatite sunt de obicei anterior marinate.

Nici o sarbatoare traditionala nu se petrece fara sarmale, racituri, taitei

cu carne de pasare etc. Masa de sarbatoare in Moldova este cu gust
impodobita cu bucate delicioase din faina de griu: prajitei, copturi,
invartite, placinte, sarailii cu fructe, legume, nuci etc.

In diferite zone ale Moldovei predomina bucataria locala: in zonele de est

ucrainenii prefera renumitele borsuri, la sud bulgarii va pot servi cu un
sos traditional – mangea din pui, iar gagauzii – cu sorpa, o supa din
carne de berbec, pregatita cu multe mirodenii, in comunitatile de rusi sunt
populare pelmeni – un soi de coltunasi cu carne, etc.

In bucataria moldoveneasca sunt servite o gama variata de bauturi

traditionale: compoturi, sucuri din fructe, dar si bauturi tari: vinuri,
divinuri, brendi, tuica, etc.

Viticultura in Moldova are traditii multiseculare. Celebrele vinuri

moldovenesti sunt cunoscute si apreciate departe peste hotarele tarii. Ele
pot fi seci, pentru desert sau tari, pot avea un buchet variat de arome si
nuante cromatice. La pregatirea vinurilor sunt folosite soiuri europene:
Sovignon, Cabernet, Muscat etc., dar si cele moldovenesti: Feteasca, Rara
neagra, Moldova etc.

Bauturile tari: rachiurile, brendy si divinurile sunt pregatite dupa

tehnologiile traditionale.
In vinariile Moldovei pot fi organizate vizite pentru degustarea vinurilor.