Bucataria araba Mancarea arabilor este apreciata in intreaga lume.

Simplitatea si savoarea ne fac sa nu uitam prea curand acest fel de mancare. In bucataria arabeasca nici cel mai simplu fel de mancare nu are acelasi gust cu preparatele gatite in alte colturi ale lumii, cu toate ca au aceeasi denumire. Triburile calatoreau foarte des si in trecut aceasta bucatarie era in interiorul corturilor. Aceste triburi carau cu ele orez si produse uscate care puteau fi pastrate mai mult timp fara a fi nevoie de conditii speciale de depozitare. Datorita conditiilor de clima si varietatea formelor de relief, in Orientul Mijlociu se pot planta diferite tipuri de mirodenii. Bucataria orientala s a imbogatit considerabil de a lungul timpului, astfel ca in fiecare zona e!ista preparate asemanatoare, dar datorita cantitatilor diferite folosite, gustul mancarurilor difera. "armecul stilului arabesc a fost dat si influentele bucatariei libaneze, fapt recunoscut si de marii gastronomi. Strainul care petrece din timpul sau sa invete si sa e!perimenteze cu aceasta e!celenta bucatarie va fi imediat impresionat cu multe surprise minunate. Mancarea arabeasca poate concura cu gastronomia internationala pentru originalitate si gust bun, si deoarece cuprinde alimente simple, naturale si usor digerabile, se ridica in rang pentru valoarea nutritionala in conformitate cu societate. Buc#t#ria arab# se define$te prin regiunile variate din lumea arab#, %evantul, din Ira& p'n# (n Maroc, )gipt, cu influen*e din buc#t#ria turceasc#, indian# $i ale berberilor. Odat# cu lungile c#l#torii ale caravanelor prin Orientul Mijlociu au ap#rut legumele $i condimentele foarte aromate, acum parte integrant# (n gama culinar# e!istent#. Influen*a beduinilor nomazi este (mp#m'ntenit# (n *#ri precum Siria, %iban, +alestina $i )gipt, rezult'nd o diversitate a b#uturilor $i a m'nc#rurilor. Buc#t#ria arab# poate rivaliza cu oricare cultur# gastronomic# prin originalitate, gust aparte, preparate u$or de digerat, $i este permanent (n conformitate cu valorile nutri*ionale ale unei societ#*i con$tiente de pericolele provocate de alimenta*ia nera*ional#, greoaie $i bogat# (n gr#simi. In zilele in care avem un milion de lucruri de facut, mancam grabiti de la fast food un ,ebab, un falafel sau o saorma si doar visam la o masa ca n povestile Se-erezadei. De fiecare data ne propunem sa descoperim misterele bucatariei arabe, sa incercam mirodeniile si dulciurile care dau farmec acestei bucatarii e!otice, dar de fiecare data amanam momentul. Acum a venit vremea sa ne rasfatam cu aceste delicii. %iliana Bolbol ne dezvaluie nu

numai cele mai reprezentative retete ale acestei bucatarii, ci ne arata si de unde putem cumpara ingredintele de care avem nevoie pentru aceste preparate. Mai mult, aflam si cum anume se pot combina diferitele feluri de mancare. Mancarea araba poate rivaliza cu orice gastronomie internationala pentru originalitatea si gustul sau bun. +entru ca se bazeaza pe preparate simple, naturale si usor digestibile, are o valoare nutritiva aflata in concordanta cu cerintele societatii de astazi. Bucataria araba isi are originile in gatitul in corturile triburilor de nomazi, care foloseau doar ingrediente transportabile/ orez, cereale si carne. Odata cu drumurile caravanelor prin Orientul Mijlociu, au fost descoperite si adaugate la repertoriul e!istent noi condimente si legume. Bucataria libaneza este o mi!tura de elemente arabe si mediteraneene , cu o puternica influenta italiana. Mostenirea italiana, de pe timpul cand %ibia era o colonie italiana, se vede in popularitatea pastelor, in special a macaroanelor. 0n faimos preparat local este couscous, din cereale fierte 1traditional este meiul, dar se foloseste si graul2, baza pentru carne si cartofi. 3arnea este de obicei de oaie, dar se serveste si cea de pui. Bazin, o specialitate locala, consta in paste fierte tare, facute din orz, sare si apa. +ortocalele, piersicile, smoc-inele si maslinele se numara si ele printre preferintele localnicilor. %ibanezii prefera sa manance acasa, cu e!ceptia zilei de vineri, cand merg la picnicuri cu familia pe plaja. Preparatul national iordanian este mansaf, carne de miel inabusita in sos de iaurt si servit cu orez. Maglouba este pregatita din carne, legume sau peste, inabusite cu orez. Musa,-an este o mancare de carne de pui, pregatita cu ceapa, ulei de masline si seminte de pin. Acestea sunt coapte la cuptor, pe o paine subtire. De asemenea, popular este faimosul s-eis- ,ebab, bucati de carne de miel sau pui marinat, pregatite la un foc de carbuni, cu ceapa si rosii. Bucataria tunisiana are o aroma europeana, una orientala si una provenita din traditiile culinare ale locuitorilor desertului. Spre deosebire de alte bucatarii nordafricane, este foarte condimentata. Se spune ca un sot poate judeca afectiunea partenerei dupa cantitatea de piper pe care o pune in mancare. Daca mancarea e lipsita de aroma, atunci barbatul poate crede ca sotia nu l mai iubeste. In Yemen, principala masa a zilei o constituie pranzul, servit fara tacamuri, doar cu o bucata de paine folosita pentru a manca. Salta, preparatul national, este o tocana foarte

condimentata, cu bucati de carne de miel sau pui, cu linte, mazare, fasole si coriandru. Se servesc pe un pat de orez. Bint al sa-n este un desert popular alcatuit din paine dulce, miere si unt topit. Multi 4emeniti beau un ceai foarte dulce, s-a4, care se serveste in pa-are mici, cu sau fara lapte si care poate fi aromat cu menta.