Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CERTIFICARE A COMPETENTELOR
PROFESIONALE NIVEL 3
CUPRINS
Argument
De ce am gati bucatarie asiatica?
Bucatariile Asiatice
Bucataria Chineza
Bucataria Indiana
Bucataria Indoneziana
Bucataria Japoneza
Bucataria Coreeana
Bucataria Singaporeza
Bucataria Thailandeza
Bucataria Vitnameza
Retete asiatice
PUI AROMAT CU PORTOCALA LA GRILL
CREVETI IN SOS INDIAN
PACHETELE CU CIUPERCI SI PORC
RULOURI DE PRIMAVARA
3
4
8
8
9
10
11
12
13
14
16
17
17
18
19
20
21
Bibliografie
28
ARGUMENT
Bucataria asiatica are la baza obiceiuri culturale din
fiecare tara in parte, diferite ingrediente, neobisnuite
combinatii ale gusturilor si arome ametitoare. Un mare rol il
joaca de asemenea traditiile multor religii asiatice, conform
carora mancarea este hrana nu numai pentru corp ci si pentru
spirit
Principiul bucatariei asiatice, initiat probabil de chinezi, dar
regasit in aproape toata Asia, este de a echilibra cele cinci
gusturi principale : sarat, amar,dulce,acru si iute. Mancarea
asiatica echilibreaza aceste gusturi, le imbraca in aroma si
culoare si le prezinta in mod extraordinar.
Numitorul comun al mancarurilor asiatice este orezul, care se
gaseste in multiple varietati, diferite culori, forme si marimi.
Cel mai des folosit condiment este sosul de soia.
Spre deosebire de stilul fast-food, cu care ne-am
obisnuit, arta culinara chinezeasca, traditia alimentara a
Chinei acorda o mare importanta ingredientelor
sanatoase care constituie mesele de peste zi si aici vom
intalni foarte rar produse procesate sau pe baza de carne si
mai mult legume, zarzavaturi, peste, fructe de mare si
produse din soia.
In ce priveste tehnicile de gatit preferate la prepararea
mancarii asiatice aici vor prima gatitul la abur, fierberea
alimentelor si coptul, iar prajelile si gratarele ocupa un loc
mai putin insemnat printre tehnicile culinare preferate in mod
traditional in bucataria chinezeasca.
Surprinzator poate pentru unii dintre noi, dar nici uleiurile
vegetale nu se folosesc din abundenta ci doar in cantitati
moderate, care sa ajute la definirea gustului delicios al multor
feluri de mancare traditionale chinezesti.
Pentru amatorii de mancare asiatica este deci recomandata o
dieta cat mai aproape de cea traditionala, practicata de sute
instinct
decat
pe
retete
precise
in
masurarea
si
folosirea
aceea,
odata
cunoscute
cateva
reguli
simple
si
cateva
parte primii 25 de ani din viata, cand esti silit sa mananci ce iti dau
parintii si nu ai proprii tai bani cu care poti experimenta culinar),
mananci cam 100.000 de feluri de mancare.
In lume exista milioane de retete culinare diferite. Daca am vrea,
am putea manca altceva la fiecare masa, astfel ca pe parcursul vietii sa
nu repetam niciodata acelasi fel de mancare. Sigur ca acest lucru ar fi o
extravaganta, dar la fel de extravagant mi se pare ca tot timpul vietii sa
te limitezi doar la vreo 200 de mancaruri, adica sa le mananci pe
fiecare, in medie, de 500 de ori. Este plicticos si lipsit de sens Avem la
indemana atatea surse de informare si atatea ingrediente, practic sub
ochii nostri, asteptand doar sa fie bagate in seama.
Lipsa de timp si de bani poate fi, intr-adevar, o scuza a faptului ca
cei mai multi dintre noi nu incearca si altceva. Lipsa de interes si de
curiozitate denota insa lene mentala, iar acest lucru nu este scuzabil.
Cultura unui popor se poate zari si prin fereastra bucatariei sale.
Haideti sa ne culturalizam impreuna, iar in timp ce facem asta putem sa
si mancam ceva bun si nou, care sa ne sature, sa ne reimprospateze, sa
ne incante ochii si papilele gustative, sa ne surprinda. Bucataria poate fi
un mod inedit de a rezona impreuna cu lumea larga, cea care se intinde
dincolo de ochii nostri. Sunt atatea locuri unde nu vom putea ajunge
niciodata; poate macar asa sa ne apropiem de ele
Bucatariile Asiatice
BUCATARIA CHINEZEASCA
BUCATARIA INDIANA
BUCATARIA INDONEZIANA
din Indonezia,
cum
ar
fi Nasi Goreng
(orez
prajit),
10
BUCATARIA JAPONEZA
Astazi,
acesta
mancare
se
bucura
de
atat
de
multa
usor
sa
aduceti
delicatesele
bucatariei
japoneze,
acasa
la
dumneavoastra.
BUCATARIA COREEANA
12
BUCATARIA SINGAPOREZA
13
Intrebati-ii
despre
mancarea
lor
favorita
orez
cu
pui
Hainanese, intrebati-ii unde se mananca cea mai buna Laksa din oras
sau ce restaurant prepara cel mai bine crabul cu piper negru. Mai mult
de atat, asistati la dezbaterile localnicilor despre meritul targurilor de
delicatese si a mancarurilor favorite in cultura autohtona. Nu poate sa
fie decat de bine, atunci cand localnicii sunt atat de pasionati de propria
mancare.
Puneti-le una peste alta si veti descoperi una dintre cele mai
rezonante, unice si variate culturi culinare din Asia. Cu gama de produse
Asian Home Gourmet Singaporean, nu a fost nicicand mai usor sa
aduceti delicatesele bucatariei singaporeze, acasa la dumneavoastra.
BUCATARIA THAILANDEZA
14
15
BUCATARIA VIETNAMEZA
16
RETETE ASIATICE
PUI AROMAT CU PORTOCALA LA GRILL
(6 PORTII)
O marinata nemaipomenita. Puteti inlocui carnea de pui cu costite de porc sau miel.
Aveti nevoie de:
- 1 pachet Asian Home Gourmet Thai Aromatic Grill Mariande
- 1.2 kg (2 lb) copanele de pui
- 1 portocala, coaja si suc
- 2 lingurite marmelada de portocale (optional)
Mod de preparare:
1. Marinati copanelele de pui cu sosul obtinut din pasta de condimente thailandeze Thai
Aromatic Grill Mariande, sucul de portocala, coaja rasa de portocala si marmelada timp
de minim 1h.
2. Pe un gratar preincalzit, gatiti copanelele pentru aproximativ 15 min sau pana sunt
gata. Ungeti puiul sosul ramas de la marinata si intoarceti ocazional.
3. Serviti cald cu salata, orez sau taitei. Pofta buna!
Alternativa:
Puteti praji copanelele in loc de a le gati pe gratar.
Puteti inlocui carnea de pui cu coaste de porc sau miel. Ajustati durata de gatire
corespunzator.
Sfaturi practice:
Puteti ingrosa sosul ramas de la marinata cu 1-2 lingurite de faine de porumb si turnati
peste copanele.
Pentru o savoare mai puternica, lasati carnea la marinat peste noapte.
17
18
19
21
23
ananas,
banane,
mango,
mandarine,
pepene
verde,
struguri, pere
Legume: morcovi, broccoli, ciuperci, bok choy, muguri de bambus,
ardei iute, muguri de fasole, ardei gras, salata verde
Cereale: orez, taitei, paine, mei
Boabe: soia, alune, miso, tofu
Diverse: uleiuri vegetale, peste si crustacee, oua, pui si porc, carne
rosie
Bucataria thai
Bucataria thailandeza e binecunoscuta pentru faptul ca e fierbinte
si condimentata si pentru echilibrul celor cinci savori fundamentale (in
fiecare fel de mancare, separat, sau in masa completa): picant, acru,
dulce, sarat si amar (optional). De asemenea, una din trasaturile
specifice ale gatitului in stil thailandez este utilizarea entuziasta a
ierburilor aromatice proaspete (nu uscate) si a sosului de peste.
Se spune ca bucataria thailandeza este saraca in grasimi - doar
15% din calorii vin din lipide, spun expertii. Grasimile inseamna in cea
24
mai mare parte ulei de cocos saturat sau untura. Uleiul de cocos aduce
si alte beneficii - ajuta sistemul imunitar si incurajeaza dezvoltarea
optima a creierului si a sistemului nervos, protejeaza impotriva
cancerului si a bolilor de inima si ajuta la sanatatea sistemului osos.
In loc de fel principal cu garnitura, ca in bucataria vestica, masa
thailandeza consta ori intr-un singur fel de mancare, ori in orez cu
multe alte feluri complementare, servite in acelasi timp.
Orezul este un element de baza al bucatariei thailandeze, ca al
majoritatii bucatariilor asiatice. Exista chiar o varietate de orez originar
din Thailanda - orezul aromat thailandez. Acest orez scump, cu bobul
lung si o aroma deosebita, creste in abundenta pe campiile din centrul
Thailandei. Orezul la abur e acompaniat de sosuri de curry aromate,
legume trase la tigaie si alte feluri, uneori continand cantitati mari de
ardei, suc de lamaie verde si lemongrass (iarba de lamaie).
Nam prik este un fel unic thailandez - un sos sau o pasta de ardei
iute. Fiecare regiune din Thailanda are o reteta specifica. Se prepara
amestecand ardei iute cu alte ingrediente, cum ar fi usturoi sau pasta
de creveti. Apoi e servit cu legume - castraveti, varza si sparanghel crud
sau oparit. Legumele sunt inmuiate in sos si mancate cu orez.
Bucataria indiana
Mancarea indiana difera de restul lumii nu numai prin gust, dar si
prin metodele de gatit. Reflecta un mix perfect intre diverse culturi si
ere. Ca si cultura indiana, bucataria Indiei a fost influentata de diverse
civilizatii ce si-au adus contributia la dezvoltarea ei pana la forma
prezenta.
Mancarurile din India sunt cunoscute ca fiind condimentate. De la
nord la sud, in intreaga tara aromele si ierburile sunt folosite cu
generozitate in mancare. Dar nu trebuie sa uitam ca fiecare condiment
din bucataria indiana are si valente nutritive, dar si proprietati
medicinale.
Mancarurile
curry
indiene
sunt
celebre
pentru
varietatea,
de carne. In China cea mai consumata carne este cea de porc, pe cata
vreme in Japonia pestele detine locul intai. Coreenii mananca si ei
cantitati mari de fructe de mare si porc, dar si pui. Insa caracteristica
distinctiva a acestei bucatarii este utilizarea foarte frecventa a carnii de
vita.
Ouale sunt un ingredient important in mai multe feluri traditionale
de mancare si nu sunt rezervate doar pentru micul dejun. Coreenii nu
fac diferenta prea mare intre cele trei mese principale ale zilei si nu este
un lucru iesit din comun sa manance acelasi lucru dimineata, la pranz si
seara. Soia este un alt ingredient frecvent, folosit ca agent de ingrosare.
Orezul este principala sursa de glucide si se prepara fiert sau la abur,
dupa ce a fost lasat la inmuiat o noapte intreaga. Orezul e folosit si
pentru prepararea unor prajiturele colorate.
BIBLIOGRAFIE
27
Aivanhov,
O.
M.
(1994), Reguli
de
aur
pentru
fiecare
zi, Bucuresti: Ed. Prosveta. Baroody, T. A.,traducere Ginja, A. (2009), Formula
sanatatii perfecte :Ed. Excalibur.
Ballentine, R. (2007), Dieta si nutritie, Bucuresti: Ed. Curtea veche.
Canfilled, J., Hansen, M.V., Dunlap, I. (2001), Supa de pui pentru suflet de
copil, Bucuresti: Ed. Amaltea.
Carton (1965), Larte medicale, Paris: Ed. Le Francois.
Dumitrescu, R. (1996), Taina longevitatii, Bucuresti: Ed. Iri.
Gheorgiu, G. (1983), Caleidoscopul sanatatii, Bucuresti: Ed. Ceres.
Garban, Z. (2000), Nutritia umana, voII, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica.
Gontea, I., Sutescu, P. (1975), Ratia alimentara, Bucuresti: Ed. Medicala.
Guesne, J. (1998), Corpul spiritual sau al saptelea simt, Bucuresti: Ed.
Universul enciclopedic.
Hart, A. (2006), Sanatate si energie, Iasi: Ed. Polirom.
Holford, P. (2007), Dieta cu incarcatura glicemica scazuta, Bucuresti: Ed. All.
Holford, P. (2008), Cartea nutritiei optime, Bucureti: Ed. All.
Mocanu, St., Rducanu, D. (1989), Plante medicinale, legume, fructe si cereale
in terapeutica, Bucuresti: Ed. Militara.
Raoult Wack, A. L., traducere dupa Iacob, L. (2007), Hrana-spune-mi ce
mananci, ca sa-ti spun cine esti : Ed. Univers.
Segal, R. (2002), Principiile nutritiei, Galati: Ed. Academica.
Tunea, S., Tunea, A. (1989), Dialog cu omul sanatos, Bucuresti: Ed. Albatros.
Valnet, J.(1991), Tratamentul bolilor prin legume, fructe i cereale, Bucuresti:
Ed. Gamond Junior.
28