Cuprins

1. Gastronomia naţională a Republicii Moldova

1.1. Reteţe tradiţionale

1.1.1. Mămăligă cu chifteluţe moldoveneşti
1.1.2. Zeamă de găină cu tăieţei de casă
1.1.3. Placitele:
1.1.4. Sarmale moldoveneşti
1.1.5. Răcituri de cocoş
1.1.6. Pască moldovenească cu brânză dulce
1.2. Specificul bucătăriei moldoveneşti.
2. Gastronomia Elveţiană

2.1. Retete tradiţionale

2.1.1. Cașcaval elvețian
2.1.2. Bezea
2.1.3. Ciocolată elvețiană
2.1.4. Bűndnemusstorte
2.1.5. Rosti
2.1.6. Bircher Muesli
2.1.7. Raclette
3. 8 BUCATE NAȚIONALE MOLDOVENEȘTI, PE CARE ORICE TURIST
TREBUIE NEAPĂRAT SĂ LE ÎNCERCE
4. Curiozităţi
Concluzie

Bibliografie

1. Gastronomia naţională a Republicii Moldova

Proiect de an
Mod. Coala N.Document Semnat Data
A efectuat Mamoncic P. Litera Coala Coli
Gastronomia naţională
A verificat Siminiuc R.
Gastronomia Elveţiană
Consultant
Contr.norm.
F.T.A. U.T.M.
gr. MRSC-191
Aprobat
 Alimentaţia tradiţională la moldoveni impune o clasificare a mîncărurilor în funcţie de
anumite sărbători, posturi sau ocazii, cînd acestea se prepară în mod special şi în cantităţi mai
mari. La evenimentele importante din viaţa omului, cum sînt botezul, nunta, înmormîntarea şi
sărbătorile calendaristice se pregătesc mîncăruri speciale, gustoase, apetisante şi variate, care
corespund tradiţiilor poporului. Multe din bucatele din cadrul ceremonialului de familie se
deosebesc de cele pregătite în fiece zi prin numărul, calitatea, tehnica pregătirii, dar şi funcţia
bucatelor. Unele bucate şi produse alimentare sînt folosite ca atribute la realizarea unor
ritualuri. La sfîrşitul secolului al XX-lea au fost înregistrate diferite reţete culinare ce se
pregătesc la ceremonialele de familie ajungînd pînă la 30, iar astăzi depășesc acest număr. Se
pregătesc:

 mîncăruri reci: răcituri, pastramă, jambon, saltison, rulade, mititei, salate, icre de
vînătă, ardei copţi, diferite coșuleţe cu brînză şi usturoi, peşte umplut etc.;

 mîncăruri calde: sarmale, pîrjoale, fripturi, cighiri, găini umplute, plăcinte, „baba
neagră”, „baba albă” etc.;

 un număr mare şi variat de prăjituri de casă şi torte, prune fierte umplute cu nucă,
mere coapte etc.

Cu toate acestea bucatele tradiţionale sînt pregătite întotdeauna respectîndu-se tradiţiile şi

obiceiurile. Bucatele calde au la mesele de sărbătoare un rol important, majoritatea sînt pregătite
din carne, amintite mai sus. Din timpuri străvechi pîinea la sărbători a stat întotdeauna în capul
mesei, avînd un rol foarte important în cadrul ceremonialului de familie dar şi la sărbătorile
calendaristice. Pîinea de ritual – colacii au forme şi mărimi diferite. Colacii de nuntă a mirilor, a
nunilor, cuscrilor sînt mari, împletiţi în 4, 6, 8 şi împlinesc funcţii diferite. Se deosebesc şi
colacii sărbătorilor de iarnă, cei de Paşti. La sărbătorile calendaristice Crăciun, Anul Nou,
Hramul satului se pregătesc alături de variatele forme de colaci multe bucate din carne, legume
asortate etc. Dacă la sărbătorile de iarnă se pregătesc multe alte bucate din carne de porc, atunci
la Paşti se pregăteşte „mielul de Paşti, copt sau umplut, friptură de miel, caş proaspăt de oaie şi
multe bucate din cele de sărbătoare. Locul principal la sărbătoarea de Paşti o are pasca cu brînză,
apoi mielul pascal, cozonacul, ouăle roşii. Bucatele moldoveneşti sînt cunoscute astăzi departe
de hotarele ţării şi anume sarmalele, plăcintele, învîrtita cu brînză de oi, vinul etc.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 1.1. Reteţe tradiţionale
1.1.A. Mămăligă cu chifteluţe moldoveneşti
Ingrediente pentru mămăligă:
500 mililitri de apă
180 grame de făină de mălai
1 linguriță de sare

3 pași pentru a prepara mămăliga perfectă:

1. Se pun 500 mililitri de apă la fiert, într-un ceaun sau o oală, la foc mare, pentru a scurta
procesul. În momentul când apa ajunge la punctul de fierbere, puteți începe să adăugați mălaiul
în ploaie, amestecând constant, pentru a evita formarea cocoloașelor.

2. După ce terminați de adăugat mălaiului, focul se dă la mic, iar conținutul se lasă la fiert.
Pentru a nu se lipi, se amestecă în mod constant cu ajutorul unei linguri de lemn.

3. În momentul când observați că marginile mămăligii au început să se adune spre centru

sau ați gustat și este gătită, închideți focul și răsturnați-o pe o farfurie întinsă sau pe un fund de
lemn, cum făceau bunicile noastre.

Reţeta pentru chifteluţe moldoveneşti este aplasată în anexă.

1.1.B. Zeamă de găină cu tăieţei de casă

Ușoară, hrănitoare și acrișoară zeama de găină este cunoscută din bătrâni ca leac natural
împotriva gripei sau răcelii, dar și e perfectă pentru mahmureală. În anexa este amplasata fisa
tehnologica.

1.1.C. Placitele:
Ingrediente pentru aluat: 500 g faina de griu; 1 pahar de apa fiarta calda; 1 lingura rasa de
sare; 3 linguri mari de ulei de floarea-soarelui.
*Se face un aluat nu prea virtos, dar daca a iesit asa se adauga putina apa. Se framinta bine
si se lasa pe 10 minute sa se odihneasca, cu un prosop sau cu o cratita incalzita.
*Aluatul se imparte in citeva bucati de marimea unui mar sau a unui ou, se intinde fiecare
cu melesteul pina la grosimea de 3-5 mm si se lasa iarasi sa se odihnesca.
*Fiecare foaie se intinde cu atentie cu miinile pe in find de lemn acoperit cu o fata de
masa, pina cind aluatul aluatul devine subtire ca hirtia. Se lasa as ape citeva minute dupa care se
impatureste.
*Se pune umplutura (brinza de oi, de vaci, ceapa cu ou, cirese, visina, se poate si carne). Se
coace in rola la foc moderat timp de 15-20 minute.

1.1.D. Sarmale moldoveneşti

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Sarmalele sunt un preparat din categoria mancaruri. Se caracterizeaza prin prezenta
compozitiei carne, orez, foi de varza acra sau (vita de vie). La servire se adauga smantana,
mamaliga si ardei iute. Datorita continutului de carne, sarmalele sunt o sursa bogata de proteine
superioare de grupa I iar varza murata este bogata in vitamina C, B12 dar si minerale ca
magneziu, acid folic, potasiu, fier, iod.
Fişa tehnologica fiind în anexă.

1.1.E. Răcituri de cocoş

•    5-6 căţei de usturoi,
Ingrediente: •    foi de dafin,
•    1 cocoş de 1,2-1,5 kg, •    piper negru boabe,
•    2-3 cepe, •    sare,
•    2-3 rădăcini de pătrunjel, •    verdeaţă de pătrunjel
•    1-2 morcovi,

Mod de preparare:
Pregătiţi cocoşul, spălaţi-l, tăiaţi-l bucăţi şi puneţi-l într-o cratiţă, adăugaţi ceapa, rădăcini
de pătrunjel, morcovi (pentru ca culoarea bulionului să fie mai intensă, rădăcinile pot fi coapte
anterior). Turnaţi apa, astfel încît să fie acoperită carnea de 3-4 degete şi să se fiarbă la foc
domol timp de 2,5-3 ore, periodic, luîndu-se spuma şi grăsimea. Apoi scoateţi carnea din bulion,
iar picioruşele, capul, gîtul şi aripioarele trebuie fierte timp de 5-7 minute pînă sînt gata, a se
adăuga frunze de dafin, piper negru boabe, sare.
Carnea fiartă se ia de pe os, se pune în farfurii adînci. Se lasă bulionul să se limpezească,
se stoarce, se condimentează după gust cu usturoi ras, mai lăsaţi-l încă 10 minute şi mai
stoarceţi-l încă o dată. Carnea pusă în farfuriile adînci, ornaţi-o cu morcov şi ou, turnaţi bulionul
răcit şi daţi-le la rece.
Se recomandă să se servească cu hrean preparat anterior.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 1.1.F. Pască moldovenească cu brânză dulce
Pasca este preparată în ajunul Învierii. Adevărata pască este aceea care se taie în bucăţele
mici, se pune în pacheţele şi se duce la biserică pentru a fi sfinţită. Bucăţile de pască sunt duse
acasă şi păstrate pentru a-i face pe credincioşi părtaşii binecuvântării lui Dumnezeu, având
puterea de a alungă bolile şi necazurile.
Ingrediente pască cu brânză dulce şi stafide
pentru aluat: 200 g stafide
300 g făină 2 pliculeţe zahar vanilat
60 ml lapte coajă de lămâie şi de portocală
200 g zahăr un praf de sare
2 gălbenuşuri
200 g unt
25 g drojdie
coajă de lămâie şi portocala
pentru umplutură:
un kilogram brânză de vaci
2 linguri smântână
2 linguri faina
4 ouă
250 g zahăr

Mod de preparare pască cu brânză dulce şi stafide

Într-un bol se pune făina, se face un gol la mijloc şi se adaugă ouăle, maiaua pregătită din
drojdie, lapte şi puţin zahăr şi se frământă adăugându-se toate ingredientele. Se obţine un aluat
de cozonac şi se lasă să crească lângă o sursă de căldură.
Separat, în alt bol, se pun: brânza de vaci, smântână, zahărul, coajă de lămâie şi de
portocală, un praf de sare, făina, zahărul vanilat şi ouăle. Toate acestea se amestecă cu mixerul
iar la sfârşit se adaugă stafidele.
Foaia de aluat, după ce a crescut, se aşază în tavă unsă cu unt. Se formează cu mâna, pe
planşetă un sul răsucit de grosimea unui deget şi se taie în două. Cele două bucăţi se întind cu
sucitorul. Prima foaie se aşază în tavă unsă cu unt, se toarnă compoziţia de brânză şi apoi se
acoperă cu cealaltă foaie, presându-se uşor să nu iasă brânza.
Se bagă în cuptor la o temperatură potrivită, aceeaşi de la început până la sfârşit. După ce
s-a copt, se lasă la răcit la temperatura camerei câteva ore, se pudrează cu zahăr şi se serveşte
ornată cu frunzuliţe de mentă.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 1.2. Specificul bucătăriei moldoveneşti. Preparatele caracteristice naţionale.

Bucătăria din Moldova se caracterizează prin mîncăruri fine, rafinate şi gustoase. La

prepararea mîncărurilor se foloseşte în special carnea de pasăre şi pestele, dar şi carnea de porc,
vaca, vânatul precum şi legumele, laptele ouăle şi brânzeturile. Ciorbele se acresc cu borş, se
îmbunătăţesc cu smîntînă şi ouă. Mîncărurile sunt mai dietetice, se realizează fără rantajuri
prăjite, cu ceapă înăbuşită şi faină dizolvată în apă. Sosurile sunt albe dar şi colorate cu pastă de
bulion şi boia de ardei. Bucătăria specific moldovenească nu este foarte bogată în condimente, se
foloseşte mărarul, pătrunjelul, cimbrul, ardei iute,usturoi, leuştean, s.a.
Bucătăria moldovenească a influenţat mult bucătăriile tradiţionale ale altor popoare de pe
teritoriul ei, şi în acelaşi timp s-a completat cu elemente din cea ucraineană, bulgară, gagauză,
rusă, iar în secolele trecute din bucătăriile grecească si turcească.
Tradiţionale pentru bucataria autohtona sunt bucatele pregatite din cele mai variate
legume: rosii, ardei, vinete, varza alba, fasole, ceapa, usturoi, praz etc. Legumele sunt folosite la
pregatirea salatelor si sosurilor, ele sunt coapte, inabusite, murate, sarate sau marinate, obtinindu-
se astfel adevarate opere de arta culinara. Un colorit specific reda bucatariei traditionale o
diversitate mare de bucate din porumb si faina de porumb: crupe, copturi, supe, fulgi, bauturi
nealcoolice, etc. Mai cunoscuta este mamaliga – un terci din faina de porumb cu gust fin si
delicios. Mamaliga este servita cu jumari, fripturi, brinza, smintina etc.
In bucataria moldoveneasca un rol aparte le revine produselor din carne, in special la
pregatirea bucatelor calde, dar si aperitivelor. Este populara zama de pui, bors, tocana, friptura si
costita din carne de porc, mici din carne de vita. Multe bucate din carne si peste sunt preparate la
gratar deasupra carbunelui de lemn incins. Produsele astfel pregatite sunt de obicei anterior
marinate.
Nici o sărbătoare tradiţională nu se petrece fără sărmale, răcituri, tăieţei cu carne de pasăre
etc. Renumitele sarmale moldovenesti sunt fine si delicate, ele se obtin din carne tocata, sunt
sarmale mici, cate 8-10 sarmale mici infasurate toate intr-o foaie de varza. Masa de sarbatoare in
Moldova este cu gust impodobita cu bucate delicioase din faina de griu: prajitei, copturi,
invartite, cozonac moldovenesc, pasca moldoveneasca, poale'n brau, placinte cu dovleac. cu
branza, cu mere, cu varza, etc.
In diferite zone ale Moldovei predomina bucataria locala: in zonele de est ucrainenii
prefera renumitele borsuri, la sud bulgarii va pot servi cu un sos traditional – mangea din pui, iar
gagauzii – cu sorpa, o supa din carne de berbec, pregatita cu multe mirodenii, in comunitatile de
rusi sunt populare pelmeni – un soi de coltunasi cu carne, etc.
In bucataria moldoveneasca sunt servite o gama variata de bauturi traditionale: compoturi,
sucuri din fructe, dar si bauturi alcoolice: vinuri, divinuri, etc.

Şi anume în bucătăria naţională se urmăresc legităţile:

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 1) Gustări reci. Sortiment bogat de tot feluri de legume, carne, peşte şi produse lactate
determină o mare varietate a gustărilor reci în bucătăria moldovenească.  Totusi, cele mai
populare sunt aşa bucate ca ardei borcănoţi, roşii sau vinete umplute, salate din legume proaspete
şi conservate.  În general, toate gustările se dreg cu ulei vegetal, oţet, smîntîna, maioneză, sos
mujdei şi marinadă.  Pentru a face gustările mai savuroase şi aromate se folosesc asa mirodenii
ca marar, patrunjel, telina, minta, deasemenea se foloseste usturoi.

2) Supe. Supele moldoveneşti - ciorbe şi zeamă - se prepară din fiertură din legume, carne
şi peşte.   Cea mai importantă parte componentă - este borşul acru. Uneori în loc de cvas se
foloseste acid citric, în ciorbe din legume - moare de varza. Aceste supe se deosebesc prin gustul
său acriu şi suav, şi de asemenea prin aroma picantă a verdeţei - mărar, pătrunjel, ţelină, cimbru.
Ciorbele se prepară din deferite produse, dar numai decît se adaugă legume - roşii, morcov,
pătrunjel, ţelină, ceapă sau praz. Acestea supe se dreg cu faină, smîntînă sau ouă bătute. Zeama
se prepară numai din bulion de gaină.

3) Gustări calde. Preparate de bază. Pentru aceste preparate în bucătăria moldovenească se

folosesc diferite produse, dar totuşi cele mai populare din ele sunt - legumele, carnea, peştele,
brînza, făina de porumb, făina de griu, ulei vegetal şi grăsime vegetală.   Bucatele din carne
numaidecit se prepară cu legume sau fructe. Gustul său savuros carnea o capătă prin înăbuşirea
cu roşii, prune uscate, mere. Condimentele utilzate pentru aceste preparate sunt: piper negru
aromat, foi de dafin, ţelina, şi de asemenea usturoiul. Cele mai răspîndite metode de prelucrare a
carnei şi a peştelui sunt prăjirea la gratar (gratinarea), prăjirea obişnuită şi înăbuşirea.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 2. Gastronomia Elveţiană
Bucătăria elveţiană reflectă diversitatea geografică, lingvistică şi culturală a acestei ţări de
munte. Fiecare dintre cele 26 de cantoane din care este formată țara posedă propriile trdiţii
culinare. Putem găsi în cantoane asemănări cu bucătăria franceză, germană şi chiar cea italiană.
Gastronomia elveţiană a avut o influenţă a climei de aici, astfel din necesitatea de a conserva
alimentele, mîncarea pe perioada lungă a lunilor de iarnă a dat naștere la o mulțime de feluri de
salamuri afumate și la 150 de varietăți de cașcaval.

Bucătăria elvețiană este de cele mai dese ori economă și simplă, am putea spune că este imaginea
țăranilor munteni care au creat-o. Cel mai des întîlnim aici ca fel de mîncare supele, care este o
mîncare preferată pe clima rece ce domină în regiuni. O caracteristică generală a preparării
bucatelor este faptul că pregătirea multor din ele necesită o fierbere de lungă durată.

Pentru a putea conserva calitățile laptelui pe timp de iarnă, ei au inventat cașcavalul, iar dacă
există cașcavalul, este natural că foarte multe rețete de bucate au la baza sa acest produs. Ca un
exemplu putem menționa racleta, care devine ca un simbol culinar național și este foarte
apreciată de mulți.

De asemenea elvețienilor le datorăm descoperirea ciocolatei cu lapte, în 1878. Tradiția ciocolatei

elvețiene vine de la începutul secolului XIX, iar compoziția acestui deliciu nu a fost niciodată
modificată semnificativ. Acest melanj este pe bază de cacao și zahăr la care se adaogă lapte sau
miere, fructe uscate sau migdale în dependență de varietatea ciocolatei.

Fiecare regiune și canton ne oferă specialitățile sale ce se prepară din produsele ce le au

îndemînă, influențate de geografia regiunii și chiar influențate de orientarea culturală.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 2.1. Retete tradiţionale
2.1.A. Cașcaval elvețian

Elveția este „mămică” pentru peste 450 specialități de brânză, dintre care cele mai
cunoscute sunt Emmantaler (acel cașcaval cu multe găuri de diferite dimensiuni) și Gruyère, un
cașcaval „orb” (fără găurile numite ochi). Cea mai bună metodă să savurezi brânzeturile
elvețiene este să te îndrepți spre un magazin local de specialitate, nu să le cumperi din
supermarketuri.

2.1.B. Bezea

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Bezeaua de ou este un desert național elvețian numit Meringue și se pare că a fost inventat
de un bucătar italian în orașul Meiringen, în secolul 18. Partea bună pentru cei îngrijorați de
siluetă e că acest desert este 100% fără grăsimi, pentru că inclusiv cele mai mici urme de grăsime
pot strica consistența albușului de ou.

2.1.C. Ciocolată elvețiană

Ceea ce face ca ciocolata elvețiană să fie atât de delicioasă este laptele integral folosit cu
untul de cacao. Partea bună e că există reglementări care fac ca ciocolata elvețiană să poarte
însemnul „făcută în Elveția” doar atunci când este făcută în interiorul țării. Așadar ciocolățile
făcute după rețetă elvețiană, dar în afara Elveției nu sunt luate în considerare.

2.1.D. Bűndnemusstorte

Să vorbim puțin și despre patiserie. Bűndnemusstorte e un desert cu aluat umplut cu nuci,

frișcă și zahăr caramelizat. Se pare că acest desert are variații în preparare în funcție de zona în
care e făcut. Este perfect pentru a fi consumat alături de o cană de cafea sau ceai.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 2.1.E. Rosti

Un deliciu elvețian pe care trebuie neapărat să-l încerci! Rosti e cea mai gustoasă rețetă de
cartofi cu ouă.

Ingrediente: 

 ouă

 cartofi

 șuncă sau bacon

 ulei

 sare și piper

Modul de preparare:

Cartofii se curăță și se dau pe răzătoare (cea mai mare, pentru a obține fâșii mai late). Se
presară sare și piper și se lasă la odihnit, ca să iasă apa din ei. Apoi se storc între palme pentru a
elimina apa.

Într-o tigaie încinsă cu ulei se pun cartofii dați pe răzătoare și se dă formă rotundă. Se
presară șuncă sau bacon rumenit anterior. Se rumenește pe o parte și pe alta. La final se toarnă
ouă ochiuri peste și se servește cald. Se poate presăra ceapă verde sau cașcaval ras.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 2.1.F. Bircher Muesli

Este interesant de observat că această rețetă originală reflectă acum recomandările

moderne privind piramida alimentară.Acest mic dejun este fără gluten dacă este făcut din ovăz
certificat fără gluten .

Ingrediente

 1 oaie de ovaz laminat

 2 linguri de apă

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
  1 lingură

 lapte condensat îndulcit

 2 lingurite de suc de lămâie

 1 măr mare (rasă cu pielea)

 6 alune crude (sau migdale, tocate)

Mod de preparare:

1. Într-un castron mic sau cană, amestecați ovăzul și apa și lăsați-le să se înmoaie peste
noapte în frigider.

2. Se adaugă laptele condensat îndulcit și se amestecă. Laptele evaporat, smântâna sau

laptele obișnuit pot fi înlocuite. Se adăugă 2 lingurițe de zahăr la laptele obișnuit sau încercați
miere, nectar de agave sau stevia dacă doriți să evitați zahărul.Se amestecă mărul ras cu suc de
lămâie și se adaugă apoi amestecul de ovăz. Migdale crude sau alunele se prăjesc și ca urmare se
serveşte.

2.1.G. Raclette

Raclette este produsă în principal în provinciile franceze Savoie, Franche-Comte și Elveția.

În Elveția, racletul se referă la un grup de brânzeturi similare numite după satul în care sunt
fabricate - nu doar la o singură brânză specifică. Două brânzeturi de tip raclette premiate sunt, de
asemenea, fabricate în Statele Unite: Leelanau Cheese Co oferă o singură brânză numită
Leelanau Raclette, iar Spring Brook Farm din Vermont creează o brânză numită Reading.
Raclette implică trei lucruri: numele unei brânzeturi, numele unui vas elvețian care conține
brânză topită și un tip de grătar folosit pentru topirea brânzei.

În mod tradițional, o roată de brânză racletă este tăiată pe jumătate și încălzită peste foc sau
sub un grătar de racletă.

Pe măsură ce brânza se topește în interiorul cojii, este razuită pe plăci individuale.

Legumele turnate, cum ar fi cornichoanele și ceapa, sunt deseori servite cu brânza. Puteți servi,
de asemenea, brânza topită cu legume crude sau fierte cum ar fi broccoli, conopidă, ciuperci și
cartofi. Ocazional se folosesc si carne uscata.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Roțile de brânză racletă sunt foarte mari, având o medie de circa 12 kilograme și 12 inchi
sau mai mult în diametru. Din acest motiv, majoritatea oamenilor cumpără o pensetă mai mică de
racletă și topesc felii individuale de brânză. Un grătar de racletă poate fi folosit pentru a face
acest lucru, sau brânza poate fi topită sub o pui de carne.

3. 8 BUCATE NAȚIONALE MOLDOVENEȘTI, PE CARE ORICE

TURIST TREBUIE NEAPĂRAT SĂ LE ÎNCERCE

Unele țări au un gust iute aprins, precum o enchilada, altele sunt pline de mirodenii, precum
chole bhatur, iar altele rafinate, ca melcii copți, pe când altele greu de uitat, ca de exemplu,
surströmming. Cum este Moldova la gust?... Urmează în continuare, prin intermediul celor mai
delicioase, bucate naţionale!!!

# Mămăliga

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Fig.3.1:Mămăligă

Cea mai cunoscută mâncare din bucătăria națională, care aduce cu sine gustul câmpurilor de
păpușoi, încălzite sub soarele din sudul țării. Toată căldura verii moldovenești – într-o farfurie
înaintea dvs., iar mai târziu și în interiorul dvs. (fără farfurie, bineînțeles).

Mămăliga poate fi numită sora mezină a polentei italienești. Ca și polenta, este o mâncare din
făină de porumb, care se servește cu carne, brânză și smântână, și se taie în felii, după tradiție,
numai cu un fir de ață. Cel mai îndepărtat strămoș al mămăligii —  este pulmentum, o mâncare
gătită de romani din mei. Astfel că într-o anumită măsură și acest fel de mâncare este o moștenire
parvenită de la Pax Romana.  În Europa, porumbul a fost adus târziu, abia în secolul al XVI-lea, așa
că atât polenta, cât și mămăliga în accepțiunea contemporană sunt feluri de mâncare cu o istorie
relativ tânără. Fapt divers: în Europa de Est, porumbul apare în izvoarele scrise în anul 1692 în
Ungaria, pe teritoriul or. Timișoara de azi, care intra atunci în componența Regatului Ungariei. Din
Timișoara, porumbul a ajuns în Serbia, iar de acolo în celelalte teritorii de la sud de Dunăre. În
Moldova, această plantă ajunge în timpul domniei lui Constantin Duca  (1693-1703), așadar putem
afirma că mămăliga a apărut pe meleagurile noastre undeva la începutul secolului al XVIII-lea.
Pentru prima oară cuvântul „mămăliga” apare în dicționarul francez al editurii Larousse în anul
1873.

Mămăliga este un fel de mâncare popular nu doar în Moldova, feluri similare de mâncare sunt
și în Italia, Elveția, Slovenia, Croația, Brasilia, în Caucaz, dar anume aici ea a căpătat, într-o
oarecare măsură, statutul de simbol național. Așa că Moldova la gust se asemuiește cu acest terci
aromat din făină de porumb.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Spre deosebire de brânză, porumbul a devenit un element caracteristic bucătăriei moldovenești
relativ recent: a fost adus în Moldova abia în secolul al XVII-lea și s-a răspândit în secolul al XVIII-
lea, devenind hrana zilnică a săracilor. Treptat, moldovenii au învățat să gătească diverse bucate din
porumb. Îl folosesc pe larg la supe și garnituri, îl fierb și îl coc (atunci când bobul e încă în lapte).
Din făină de porumb se prepară produse de patiserie, dar cel mai faimos fel de mâncare din porumb
este mămăliga.

Este larg răspândită opinia greșită potrivit căreia mămăliga ar fi înlocuit pâinea pe masa
moldovenilor. Expertul în istoria gastronomiei William Pohlebkin scrie că moldovenii au mâncat
întotdeauna în mod tradițional pâine din făină de grâu.

Acest ”terci” se bucură de o mare popularitate la popoarele caucaziene. La georgieni se

numește ”gomi”, la abhazi — ”abîsta”, la adygei — ”mamrîs”, la ceceni — ”akhar hudar”, la inguși
— ”juran-hudar”, la osetini — ”mamelaya kjeber” — în traducere — ”bucata care nu te lasă să
mori”.

Citat: Ca să gătești o mămăligă adevărată trebuie să ai anumite abilități și să cunoști exact toate
operațiunile.

# Plăcinte și învârtite

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Fig.3.2: Plăcinte și învârtite

Iar dacă veți avea într-o mână o lingură cu mămăligă, în cealaltă neapărat trebuie să aveți o
plăcintă la fel de aromată, încă un fel de mâncare emblematic a bucătăriei naționale, care este musai
s-o încercați. Însăși denumirea de „plăcintă” este, de asemenea, de origine romană. În timpurile
străvechi, avea o răspândire largă un fel de mâncare numită „placenta”, un fel de plăcintă din aluat
foietaj cu foi de dafin, miere și brânză. Marcus Portius Cato a inclus chiar rețeta acestui deliciu
culinar în tractatul său „Despre agricultură” („De Agri Cultura”), datat cu anul 60 î.e.n.

Plăcinta moldovenească, cea gătită în zilele noastre, a parcurs un lung drum de la „placenta”,
străbunica sa latină. Aspectul ei actual a fost influențat și de bucătăria turcească. Anume în ea
putem găsi o varietate de prăjitură neîndulcită numită „bourekas”. Această prăjitură a apărut în
regiunea Anatolia, iar apoi s-a răspândit în multe alte regiuni, aflate sub suzeranitatea Imperiului
Otoman, inclusiv și în Balcani. Așa că plăcinta moldovenească, prăjitura din aluat nedospit întins cu
umplutură este un hibrid interesant între „placenta” romană și „bourekas” anatolian. Bucătăria
moldovenească este uimitoare, la gust poate fi simultan occidentală și orientală. Așa că poftiți la
plăcinte, uniți la dvs. în gură gusturi din diferite regiuni ale lumii și civilizații.

Dacă, cel mai adesea, plăcintele se prăjesc pe tigaie, atunci învârtitele sunt întotdeauna coapte
la cuptor.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Potrivit dicționarului francez-latin, cuvântul “plăcintă” vine din limba latină (placenta), ceea ce
înseamnă “tartă, prăjitură”.

În realitate însă, plăcinta este o coptură din aluat nedospit cu diverse umpluturi, preponderent
cu brânză de oi, brânză de vaci sau cartofi fierți.

Este imposibil să stabilim provenința exactă a acestui fel de mâncare, însă, având în vedere
simplitatea lui, copturi similare întâlnim în bucătăria multor popoare. Cea mai răspândită versiune
este împrumutată de la turci. Plăcinta turcească gözleme este foarte populară în Găgăuzia, având
aceeași denumire și aceeași umplutură — brânză de vaci. Doar că turcii, spre deosebire de noi,
adaugă în brânză spanac, coriandru și alte verdețuri.

Apropo, plăcintele, care au devenit între timp ”cartea noastră de vizită”, au ajuns și în meniul
așa-numiților ”nemți din Djiginka”, care au trăit pe teritoriul Basarabiei din 1814 până în 1940.
Avem, astfel, încă o dovadă a schimbului multicultural-gustativ.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 # Brânza de oi

Fig.3.3: Brânza de oi

În limba română, cuvântul „brânză” înseamnă „cașcaval”. Dar se utilizează acest cuvânt nu
pentru toate varietățile de cașcavaluri, dar pentru o varietate anumită, brânza tradițională
moldovenească este preparată din lapte de oi și la gust este foarte sărată. Se asociază armonios cu
pastă groasă de tomate. Brânza sărată de oi este un „topping” obligatoriu pentru mămăligă.

Când veți gusta din brânza moldovenească, aceasta neapărat vă va impresiona, sperăm că va
lăsa o impresie pozitivă.

Brânza — una din cele mai tipice feluri de mâncare din regiune, care duce gândul spre lanuri
verzi, oi bârsane, care pasc pașnic iarba verde. Toată idila pastorală a acestor meleaguri este redată
printr-un singur fel de mâncare.

Brânza este un deliciu culinar pe larg utilizat nu doar în Republica Moldova, dar și în România,
Serbia, Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria, precum și în părți din Moravia (intră în componența
Republicii Cehia). Câteva fapte diverse despre această varietate de cașcaval, pe care posibil nu le
știați: în limba ungară este numită „juhtúró”, în limba sârbă — „brenca”; însăși cuvântul „brânză”,
după cum consideră specialiștii lingviști, provine din limba dacilor, așa că este mai veche decât
însăși munții. Prima pomenire care a ajuns până în zilele noastre a cuvântului „brânza” datează cu
anul 1370: cuvântul a fost înscris în orașul croat Dubrovnik ca și „brençe” pentru a denota „brânza
vlahă”. Așa că prin intermediul brânzei, Moldova, împreună cu România, s-a făcut cunoscută
demult și în cele mai diverse locuri din vecinătate.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Brânza este un tip de cașcaval în saramură obținut din lapte de oi, care se maturează într-un
timp foarte scurt (1–1,5 săptămâni).Este preparată în Moldova din cele mai vechi timpuri
(denumirea vine din limba geto-dacilor) și în cantități mari. Producerea pe larg a brânzei se bazează
pe una dintre ocupațiile principale ale oamenilor de pe acest teritoriu, dezvoltată mai ales în secolele
XVII-XIX, când a devenit una dintre ramurile principale ale economiei moldovenești.

Brânza se folosește nu doar ca o gustare zilnică în formă naturală, ci și în formă rasă, ca adaos
sau umplutură pentru bucatele din legume, ouă, făinoase și la bucatele din carne.

Fiind, de fapt, cașcaval de oaie, brânza este răspândită în mai multe regiuni. Toți am auzit
despre brânza bulgărească și grecească. Apropo, grecii într-adevăr au fost printre primii care au
început să prepare acest produs — ei fac brânză feta de 6 mii de ani. Totuși, ar trebui să
recunoaștem că textura specială, nivelul de grăsime, salinitatea și faimoasele găuri mici fac din
brânza noastră un produs unic.

Citat: Brânza de oi este cel mai important cașcaval din bucătăria bulgară, română,
moldovenească, belarusă, ucraineană, balcanică și caucaziană.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 # Ghiveciul

Fig.3.4: Ghiveciul

Ghiveciul este popular în Moldova, România și Bulgaria, dar a fost conceput de turci. Chiar și
numele este de origine turcă. În original, cuvântul este „güveç” și înseamnă ulcioare de lut, în care
acest fel de mâncare se gătește. Drept vorbind, bucătăria moldovenească este parte a gastronomiei
balcanice, care, la rândul său, s-a format sub influența puternică a tradițiilor culinare ale Imperiului
Otoman.

Astfel că acesta nu este nici primul, nici ultimul lucru pe care Moldova l-a moștenit de la țara
unde pescărușii zboară deasupra trecătoarei Bosfor.  Trăsătura deosebită a variantei moldovenești a
ghiveciului constă în faptul că, spre deosebire de celelalte țări, în el se adaugă și carne.

Ghiveciul moldovenesc — este un ragu de legume, preparat din vinete și alte legume. Este o
gustare perfectă pentru cei care au adoptat un regim alimentar vegetarian. Deși vegetarianismul nu
este încă pe larg răspândit în Moldova, ghiveciul neapărat va bucura ochiul oamenilor care se opun
ingerării de produse preparate din carne de animale.

# Sarmale  

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Fig.3.5: Sarmale

Sarmalele  — de asemenea sunt, în același timp, o mâncare moldovenească, dar și

internațională, care unește diferite influențe gastronomice. Sarmalele sunt cunoscute nu doar în
Moldova, dar aici au căpătat un statut aparte de patrimoniu național. Sarmalele sunt rude apropiate
ale găluștelor ucraienești și a dolmei balcanice, preparate din frunze de varză sau viță-de-vie cu
adăugare de carne tocată și orez. Denumirea de „sarmale” provine de la turcescul „sarmak”,
însemnând „a rostogoli”. O astfel de mâncare se gătește și în Balcani, în regiunea Caucazului de
Sud, în Asia Centrală și chiar în India. Din acest motiv, acest fel de mâncare din gastronomia
moldovenească ne poate duce departe spre est, acolo, unde răsună zurna.

Este în gustul mâncărurilor moldovenești și ceva deosebit, oriental, de culoare aprinsă și

florală. Nu pierdeți ocazia să simțiți toată această multitudine de gusturi pe pupilele dvs. gustative.

Sarmalele — o mâncare din bucătăria moldovenească, română și balcanică, asemănătoare cu

găluștele și dolma. Reprezintă un amestec de orez și carne, copt în foi de viță.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Însăși prezența orezului vorbește despre originea estică a acestei mâncări. Nici învelirea în foi
de viță nu este o invenție moldovenească, deși, s-ar părea că așa ar trebui să fie, de vreme ce vița-
de-vie este unul dintre simbolurile Moldovei. Vine din Orient. O mâncare exact la fel, dolma, este
răspândită în Asia Centrală și în Caucaz. Din câte putem deduce, pe meleagurile noastre ea ”a prins
rădăcini” după dominația de trei sute de ani a Imperiului Otoman. Apropo, denumirea e luată tot de
la turci: sarma.

Citat: Denumirea provine de la verbul turc “sarmak”, însemnând “înfășurare” sau “răsucire”

# Zeama cu tăitei de casă

Fig.3.6: Zeamă

Un fel de mâncare din bucătăria moldovenească și română. Se consideră a fi o varietate a

ciorbei (cuvântul „ciorba” — ați ghicit corect, la fel are origine turcească). În tradiția culinară a
României, zeama moldovenească este asemuită cu ciorba de potroace, adică din măruntaie. După
cum dictează tradițiile culinare, se folosesc în ea măruntaie de găină. Se adaugă, la carnea de pasăre,
tocmagi de casă, legume și rădăcini, kvas. Se primește o mâncare sățioasă, gustoasă și fierbinte. Nu
vă feriți de plăcerea să încercați supele moldovenești, toate varietățile de zeamă și ciorbe. Au un
gust absolut inegalabil, care dăinuie multă vreme.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Zeama este singurul fel de mâncare din lista noastră care nu are vreun analog în alte țări.

Principala supă moldovenească se pregătește, în mod tradițional, pe bază de seamă de pui de

casă, la care se adaugă legume, tăiței de casă și, un element curios, borș de casă (rezultatul
fermentării unui amestec din apă, mălai și tărâțe de grâu). Se adaugă, de asemenea, pătrunjel, mărar,
ardei roșu. Uneori poate fi adăugat și un ou crud. Se servește cu smântână și lămâie.

Ca și în cazul altor bucate, fiecare bucătar gătește zeama după propriul plac și poate adăuga
ingrediente care nu au nici o legătură cu zeama. Trebuie să știm însă că inițial, zeama se pregătea
exclusiv din măruntaie de pui de casă.

Citat: În traducere directă, cuvântul “zeamă” înseamnă “bulion, supă”.

# Murăturile

Fig.3.7:Murături

Gastronomia moldovenească nu poate fi închipuită fără tot felul de murături. Castraveți murați,
roșii necoapte murate și multe altele. Murăturile constituie o parte importantă din patrimoniul
culinar al țării. Așa că, ajungând aici, nu uitați să gustați dintr-un castravete murat la o gustare, sau,
la urma urmei, cu o roșie murată, sau cu ambele în același timp

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 # Baba neagră

Fig.3.8: Baba neagră

Cel mai uimitor desert din bucătăria moldovenească, cu care neapărat trebuie să finalizați masa
dvs. În traducere înseamnă „baba neagră”, doar că aici cuvântul „baba” nu are nicio conotație
sexistă, nu atentează la viața niciunei bunici. Cuvântul „baba” a fost preluat din limba poloneză.
Acolo este folosit pentru a descrie o coptură de Paște din aluat dospit. Așa că bucătăria
moldovenească are și împrumuturi din tradițiile culinare poloneze și din cea a slavilor occidentali.
Există o ipoteză precum că desertul „baba” este legat de tradițiile evreiești de Paști. Oricum ar fi,
această prăjitură fină, plină de arome și puțin alcoolică neapărat nu vă va lăsa indiferent. Veți dori
să rămâneți în Moldova, pentru a gusta din prăjitură, iarăși și iarăși.

Informație spre reflecție pentru curioși: pe lângă Baba Neagră în bucătăria moldovenească se
mai gătește și Baba Albă. Iar pentru a află prin ce se deosebesc pe lângă culoare, va trebui să gustați
din ambele feluri de desert.

Acest material este produs la inițiativa Centrului de Informare pentru Turiști în cadrul
campaniei #HaiLaMineAcasă, realizată de către Asociația Națională pentru Turism Receptor și
Poliția de Frontieră, cu sprijinul Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID,
Suedia și UK aid.

Conținutul acestei publicații nu reflectă neapărat punctul de vedere al ANTRIM, Poliției de

Frontieră, USAID, a Guvernelor S.U.A., Suediei sau al Marii Britanii.

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 4. Curiozităţi

V-ați întrebat vreodată de unde vine denumirea de ”plăcintă”, ce popoare mai consideră
mămăliga mâncare națională, cum au apărut sarmalele și cine anume a început să produsă brânza?
La baza bucătăriei moldovenești stau diverse elemente ”aruncate” de ucraineni, evrei, turci, ruși,
bulgari și greci, unguri și cehi. Locals.md, împreună cu specialiști în gastronomie și istorie, a
”scotocit” în istoria formării și evoluției bucătăriei moldovenești și a descoperit fapte curioase.

Fig.4.1: Willam Pohlebkin (1923–2000),Specialist în gastronomie și istoria relațiilor

internaționale

Și-a dobândit popularitatea în special datorită lucrărilor sale științifice din domeniile istoriei
gastronomiei, semiotica și antropologia gastronomiei.

Legătura cu civilizația și cultura elenă și apoi cu cea bizantină și cu obiceiurile grecești din cele mai
vechi timpuri s-a păstrat și cultivat în mod tradițional și în perioada intrării Moldovei în
componența vechiului stat rus, în secolele X-XIII, și în timpul independenței sale de aproape 180 de
ani (1359- 1538), și mai târziu — în secolele XVIII și XIX.

Această legătură s-a reflectat nu numai prin faptul că în bucătăria moldovenească au intrat mai
multe bucate grecești (brânza), care demult au devenit moldovenești, dar mai ales prin faptul că
moldovenii au învățat tehnicile și tehnologia majorității bucătăriilor mediteraneene, din sudul
Europei, cu dragostea acestora față de diversele tipuri de aluat: foietaj, cu ulei, fluid, față de
folosirea uleiului vegetal și a vinului sec de struguri la prepararea bucatelor din legume și carne,
precum și față de crearea unor sosuri picante și savuroase.

În același timp, formarea bucătăriei moldovenești a fost puternic influențată de dominația de

trei sute de ani a Turciei asupra Moldovei. Influența turcă s-a reflectat în prelucrarea combinată a

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 produselor și în tendința de a folosi carnea de oi, precum și în denumirile identice ale unor bucate
comune tuturor popoarelor balcanice care făceau parte din Imperiul Otoman (ghiveci, musaka,
ciorba etc.). Nu sunt străine bucătăriei moldovenești nici cele mai vechi influențe slave (rusești și
ucrainene). O demonstrează metoda de punere la murat și de conservare a legumelor, plăcintele cu
varză și cozonacii moldovenești.

Cu toate acestea, bucătăria moldovenească s-a transformat într-o bucătărie foarte coerentă, cu
trăsăturile sale pronunțate, reușind să îmbine organic diferite influențe uneori contradictorii, să
găsească cele mai reușite combinații de produse și să-și desemneze produsele alimentare preferate”.

Concluzie

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Moldova este un meleag cu bogate oportunități naturale, un meleag al strugurilor, al diverselor
fructe și legume, precum și un meleag al creșterii de oi și păsărilor de curte. Se spune că spiritul
național poate fi înțeles prin bucătăria națională. Din acest motiv, cea mai bună cale de a încerca un
traseu turistic este de a „gusta”, metaforic vorbind, din el.

Bucătăria moldovenească e o adevărată comoară cu minuni gustoase, în care doinește sufletul

mărinimos al neamului, bucate, servite cu generozitate și mândrie tuturor oaspeților.

În final, pot spune că ,,Dragostea trece prin bucatărie”, deoarece orice aliment culinar, trebuie
preparat cu multă dragoste şi pasiune.

Bibliografie

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 1. Lege cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi: Nr.845 din 03.01.1992. În Monitorul
Parlamentului Republicii Moldova, 1994, nr.2, art 33.

2. Lege cu privire la Standardizare: Nr.590-XIII din 22.09.1995. În Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 1996, nr.11-12, art 116.

3. Lege cu privire la Produsele alimentare: Nr.78-XV din 18.03.2004. În Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 2004, nr.83-87, art 431.

4. CIUMAC J. Merceologia produselor alimentare, Chișinău, Ed. Tehnica-UTM, 1995-167p.

5. OLARU E. Securitatea și sănătatea în muncă, Chișinău, Ed. Tehnica-UTM, 2012-179p.

6. ГОЛУНОВА Л. Е. Сборник рецептур бдюд и клуинарных изделий для предприятий

общественного питания, Профикс, Санкт-Перерсбург, 2003-408p.
7. https://diez.md/2019/09/11/foto-lista-celor-mai-populare-7-bucate-nationale-moldovenesti-
pe-care-orice-turist-trebuie-neaparat-sa-le-incerce/

8. https://medium.com/@MoldovaPlus/particularit%C4%83%C8%9Bile-buc%C4%83t
%C4%83riei-na%C8%9Bionale-5-bucate-moldovene%C8%99ti-%C3%AEn-care-s-a-
%C3%AEmpletit-istoria-d35a6d3390ba

9. https://bunadimineata.ro/de-dimineata/travel-calatorii/10-mancaruri-pe-care-trebuie-sa-le-
incerci-elvetia/

Pag.
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data