Bucataria Germana

, clasa aV-a A
Scoala nr 8 Brasov
Bucataria Germana

Când ne gândim la Germania si la tradiţiile sale culinare, primul lucru pe care ni-l
imaginăm este o farfurie plină de cârnaţi si multă bere.
Bucătăriei germane îi datorăm sniţelul, salata de castraveţi, salata de cartofi,
strudelul cu mere si cremsnitul.
Influenţe asupra bucatăriei germane:

După al 2-lea război mondial, odata cu începerea imigrării a lucrătorilor străini,

diverse feluri de mîncare necaracteristice gastronomiei germane au devenit ceva
comun, sper exemplu: spaghettele şi pizza italiană sunt întîlnite mai la toate
restaurantele din germania. O influenţă mare au avut-o şi imigranţii turci introducînd
în gastronomia germana Döner kebabul, un sandwich cu carne inventat de imigranţii
turci din Berlin, devenind gustarea preferată de tip fast food, vînzările căruia fiind
duble faţă de suma tuturor burgerurilor vîndute din toate reţelele fast food din
Germania. Bucatria Chineză şi Greacă începe să fie populară, la fel ca cea Indiană şi
Thailandeză. Majoritatea restaurantelor scumpe/de elită aveau o ofertă a bucatelor
ce făceau parte din bucătăria franceză, dar din anii 90 în coace acestea au început să
propună bucate tradiţional-germane cu gust şi rafinament deosebit.
Bucataria germana este diferita pentru fiecare regiune in parte ca si in Franta. In
sud, Bavaria si Suedia specifice sunt berea, carnea si produse lactate. Aici se gatesc
Spannferkel (purcelusi la rotisor), Handkaes (o brinza aromata combinata cu
smintina) si Schwaebische Kasespaetzle (bulete de faina cu unt si brinza).

In vest, se simt influentele franceze, in est cele est-europene, iar pe coastele de nord
cele scandinave. In Hamburg, Berlin, datorita accesului la Marea Nordului si Marea
Baltica sunt des intalnite fructele de mare, supa din fructe de mare numita Rote
Gruetze, carne in aspic, cu gelatina din peste numita Sauerfluisch, salata de creveti
Helgolander Krablensalat.
Mesele bucatariei germane:
O masa tipic germana cuprinde intre doua si sapte feluri de mincare ce incep cu un
aperitiv (Vorspeise), se continua cu supa (Suppe), felul principal (Hauptspeise), urmat
de alte preparate gatite (Beilagen). Fainoasele sunt folosite pentru prepararea supelor
alaturi de cartofi si legume din abundenta ce sunt folosite si pentru prepararea
garniturilor. Preparatele servite dupa masa se numesc Nachspeise. Se stie deja ca
germanii beau bere, vin sau Sekt (un tip de vin spumos).

Fruhstuck (micul dejun) – este bogat in paine prajita sau chifle, alaturi de unt si
gem,dar si de diferite specialitati din carne si branza;

Mittagessen (masa de pranz) – a reprezentat mult timp cea mai importanta masa a
zilei,cuprinzand celebrele mancaruri de carnati cu cartofi la cuptor, insa in ultimul timp
si-a pierdut din importanta;

Abendessen (masa de seara ) – incepe sa devina masa principala a zilei, in

detrimentulcelei de pranz; dupa o zi de munca, germanii prefera sa manance in familie,
acasa,uneori la restaurant, iar felurile sunt consistente, pe baza de carne si cartofi sau
varza,cu desert consistent;
Regiunile culinare ale Germaniei:
Regiunile Germaniei se diferentiaza intre ele din punct de vedere culinar.
Printre cele mai importante, cu felurile de mancare sau de specialitati aferente,
se afla:
Bavaria:
 weiswurste - carnati albi, se servesc in Munchen, alaturi de mustar dulce si de bere
blonda;
 knodel - mici chiftele din paine sau din cartofi;
 schweinsbraten – reprezinta o bucata de pulpa sau muschi de porc, cu tot
cu sorici, facuta la cuptor; cel mai bine se serveste alaturi de cartofi, de
preferat facuti in acelasi vas, alaturi de carne;
Saxonia:
 Pfefferkuchen – celebra turta dulce;
 Stollen – chec traditional oferit de Craciun;
Franconia:
 Bratwurst – celebrul carnat german, servit mereu cu bere din belsug; in
cele mai multe cazuri se prepara pe gratar, la foc natural; deobicei e pe
baza de carne de porc sau de vita; garnitura este fie de cartofi prajiti, fie de
varza murata;
 Sauerkraut – varza murata care se serveste ca si garnitura la carnati sau
la fripturile de porc la cuptor;
Alte particularitati se regasesc in regiunea Frankfurt (placintele si prajiturile cu mere)
sau in Silezia (puternice influente din Polonia si Cehia).

O alta deosebire se poate regasi intre bucataria din fosta Gerrmanie de Vest si cea
din fosta Germanie de Est. Despre ce e vorba: est-germanii au primit influente
majore din partea bucatariilor din Ungaria, Rusia sau alte tari foste comuniste,
printre care si Romania. Mai mult, pe vremea comunismului, retetele au fost
standardizate pe tot teritoriul Germaniei de Est, astfel ca nu existau diferente majore
intre diferitele zone aleacestei parti a Germaniei.
Baza de alimente:
Carnea – Principalele tipuri de carne consumate in Germania sunt carnea de porc, vita
si pasare, Dintre pasari, puiul este cel mai frecvent folosit, dar nici rata, gasca sau
curcanul nu sunt neglijate. Vanatul, in special iepurele, mistretul si caprioara se gasesc
cu usurinta de bucatari si bucatarese.
Carnea de miel si de capra nu sunt foarte populare. Carnea de cal este considerate drept
o specialitate in unele regiuni, dar in general consumarea ei nu este agreata din
considerente morale.
Carnea se prepara de obicei fripta in oala. Se poate prepara si in tigaie dar in special in
zonele sub influenta culinara franceza.
In Germania, carnea se mananca foarte frecvent sub forma de carnati, de aceea exista
peste 1500 de feluri diferite din acest tip de mancare.
Weißwurst (carnat alb) este o varietate traditionala bavareza preparata din carne de
vitel tocata foarte fin si sunca proaspata de porc. Se condimenteaza de obicei cu
patrunjel, lamaie, ceapa, nucsoara si ghimbir. Amestecul se pune in mate curate si
proaspete de porc si separata in carnati individuali subtiri. Se consuma fierti cu mustar
dulce.
Leberkäse este o mancare traditionala asemanatoare cu placinta de carne din sudul
Germaniei, Austria si unele regiuni din Elvetia. Este facuta din carne sarata de vita,
sunca si ceapa, tocate foarte fin, si coapte ca painea, pana are o crusta crocanta maro.
Pestele – în meniurile germane cel mai frecvent peste de apa dulce este pastravul,
alaturi de crap, stiuca si biban, de obicei preparati la gratar.
Pestele era in trecut consumat in special in regiunile nordice de coasta, cu exceptia
scrumbiei murate care se gasea peste tot. Insa in ziua de azi, germanii din intreaga
tara mananca multi pesti marini, cum ar fi scrumbia proaspata (de asemenea sub
forma de rulou de scrumbie murata rollmops), sardinele, tonul, macroul si somonul.
Legumele – Cartofii si varza sunt cele mai folosite; germanii folosesc mult ceapa
prajita in prepararea mancarurilor(nu se foloseste in bucataria bavareza), in fine,
mazarea si fasolea sunt folosite mult in prepararea felurilor pe baza de carne la
cuptor;
Sparanghelul ,în special cel alb, este foarte iubit de nemti drept fel principal sau
garnitura. Unele restaurante au meniuri intregi numai cu sparanghel.
Painea – În ceea ce priveste pîinea, bucătaria germană se aseamană mai mult cu
bucataria estica decat cu cea din Europa de Vest. Exista cel putin 300 de feluri
diferite de paine, de la painea alba la painea gri (Graubrot) si painea "neagra" de
secara(Schwarzbrot). Cele mai multe varietati de paine se fac atat cu faina de grau
cat si de secara (Mischbrot, paine mixta) si deseori cu seminte de in, de floarea
soarelui si de dovleac. Painea neagra din Westfalia, Pumpernickel, nu se coace la
cuptor ci se prepara la aburi si are un gust dulceag unic.
Chiflele, numite Brötchen, Semmel sau Weckle/Weckli in functie de regiune, se
servesc taiate in doua si unse cu unt, margarina sau maioneza. Intre cele doua felii
saupe fiecare felie se pune apoi branza, carne sau peste.
Painea se consuma de obicei la micul dejun si sub forma de sandwichuri seara, nu
ca acompaniament la masa principala.
Importanta painii (Brot) in bucataria germana este ilustrata de cuvinte cum ar fi
Abendbrot (cina - painea de seara) si Brotzeit (gustare - pauza de paine).
Garnituri
Taieteii sunt de obicei mai grosi decat pastele italiene, si de multe ori sunt
preparaticu galbenus de ou. In special in sudul Germaniei, taieteii Spätzle contin
foarte multgalbenus.
Deserturi:
Germania are foarte multe tipuri de prajituri si tarte, de obicei cu fructe proaspete
cum ar fi merele, prunele, capsunile si ciresele. Prajitura cu branza este foarte mult
iubita si se prepara de obicei cu branza nemteasca moale din lapte batut smantanit.
Gogosile sunt de obicei bile de aluat dulce cu gem sau alte umpluturi si se numesc
Berliner Pfannkuchen sau Krapfen in functie de regiune. Sunt coapte in grasime si
umplutura se injecteaza dupa preparare. Se pot pudra cu zahar sau se poate pune
glazura.
Unul din deserturile populare din nordul Germaniei este Rote Grütze, jeleu de
fructe rosii din coacaze rosii, zmeura, si uneori capsuni sau cirese. Se serveste cu
smantana, dar si cu sos de vanilie, lapte sau frisca. Variatiile lui Rote Grütze sunt
Rhababergrütze (jeleu de rubarba) and Grüne Grütze (jeleu de agrise).
Alte deserturi sunt serbetul si inghetata, in special cea italiana.
Retete:
Salata de castraveti germana
Ingrediente:
3 castraveti mari, curatati si feliati
1 lingurita sare
1 lingurita piper negru
2 lingurita marar proaspat, tocat
1 lingurita aceto balsamico
1 lingurita zahar
1/2 cana smantana
Indicatii
Se asaza feliutele de castravete intr-o sita de plastic si se sareaza. Se lasa sa stea
30de minute, sa se scurga apa din ei, apoi se transfera intr-un castron. Se adauga
piper,marar, zahar, otet si smantana. Se serveste rece.
Snitele de vitel in stil german
Ingrediente:
4 escalopuri de vitel, circa 175 g fiecare
75 g faina, asezonata
2 oua batute
120 g pesmet
2 linguri ulei de floarea-soarelui
4 linguri unt
piper alb macinat mare
ulei pentru uns
paprika, pentru ornat
arpagic, pentru ornat
feliute de lamaie, pentru servit
Indicatii
Se pun escalopurile intre doua folii de plastic umezite si se preseaza cu un facalet pana ce raman
groase doar de 4-5 mm. Se presara cu piper alb, pe ambele parti, si se preseaza pentru ca acesta
sa adere bine la suprafata carnii.
Se intind, pe farfurii separate, fains si pesmetul, iar ouale se pun intr-un castronel.
Se ung feliile de carne cu putin ulei, apoi se dau prin faina. Se scutura excesul de faina,se inmoaie
in ou si se dau apoi prin pesmet. Se lasa apoi, pe o farfurie, semi acoperite, timp de 30 de
minute. Se incing uleiul si jumatate din unt intr-o tigaie mare. Se prajesc la foc mediu snitelele,
unul cate unul, timp de 3-4 minute pe fiecare parte. Daca focul este prea iute, carnea se va intari.
Se pastreaza snitelele la cald, pe masura ce se prajesc. Se asaza snitelele pe farfurii individuale,
peste ele se pune cate un cubulet din untul ramas, se orneaza cu arpagic si paprika si se servesc
cu feliute de lamaie. Ca garnitura: cartofi prajiti, piureu sau natur, paste, salata verde,
castraveciori murati.
Va recomand sa incercati mancarea cu specific german.