Specialitatile de culinare de tip fripturi sunt preparate, obtinute
prin diferite procedee termice, specifice structurii musculare a carnii, procedee cum sunt:fripturi la tigaie, fripturi inabusite, fripturi la tava, fripturi la gratar sau la frigare. Fripturile se prepara din carne de macelarie din porc, vita, ovine, vanat si pasare. In procesul tehnologic si in prezentarea fripturilor pentru servire se mai intrebuinteaza si alte componente de baza, care concura la imbunatatirea gustului, a valorii nutritive si aspectului in prezentare cum sunt:oua, grasimi, faina, specialitati de branzeturi, sosuri, etc., asociindu-se armonios cu subproduse de carne si un bogat sortiment se garniture din legume si salate. Calitatea fripturilor este influentata in mare parte de calitatea carnii, precum si de rationalizarea folosirii tratamentului tehnic. Fripturile ocupa un rol important in structura meniurilor la mesele principale, se pot monta in piese frumos ornamentate, radicand valoarea estetica a unor mese. Structura carnii folosita pentru fripturi este urmatoarea:carne de bovine calitatea 1 si specialitati (muschi, antricot, pulpa), carne de vitel (pulpa, spata), carne de porcine (muschiulet, cotlet, pulpa, spata), carne de ovine (cotlet, pulpa), carne de pasare , carne de vanat si subproduse de carne (creier, ficat, inima) Un sortiment de fripturi se regaseste si in bucataria romaneasca:din muschiul de vita se obtine biftec, cand se foloseste cap de muschi si il prelucram termic la gratar sau il preparam crud; turnedo si medallion cand folosim mijloc de muschi, file mignan cand se foloseste varful de muschi, toate prelucrate termic.