Sunteți pe pagina 1din 42

Activitatea de deservire a clienilor in alimentaia public

1.Forme specializate de deservire a clientilor. 2.Tehnici de aranjare a mesei.Destinatia tacimurilor. 3.Specificul deservirii clientilor cu bucate si bauturi solicitate. 4.Aranjarea meselor pentru banchete si diverse ocazii,sarbatori. 5.Merchandising-ul in unitatile de restauratie.

1.Forme specializate de deservire a


clientilor

Metode specializate de deservire a clientilor


Exista 4 metode de baza de deservire a clientilor: deservirea de catre chelneri la mese autodeservire, alegerea de pe vitrine si ecrane deservire la bufet deservirea in bar

DESERVIREA DE CATRE CHELNERI LA MESE


Deservirea la mese. Acest tip de deservire se face de catre un personal calificat , cu studii si experienta in domeniu. Bucatele comandate sunt aduse direct la masa clientului, unde se si achiata la final. Acest tip de deservire are mai multe beneficii: economisirea spatiului contactul consumatorilor cu personalul cresterea statutului vizitatorilor comoditatea informatia detaliata despre bucate si bauturi

PRINCIPALELE STILURI DE DESERVIRE


deservire franceza- consta pregatirea bucatelor fata de clienti, dupa cererea individuala. Este specifica unei deservirii de o inalt calitatea deservire argintie- consta in deservirea portilor stabile. Farfuria se transmite din mina in mina. Deservire de inalt acalitate. Se foloseste in restaurantele clasice. deservire semiargintie- Bucatele sunt puse pe farfurie inca din bucatarie si sunt servite repede, neformal. In acesta deservire este antrenat mai putin personal, decit in tipurile de deservire numite mai sus. Se foloseste in restaurantele de clasa medie. deservire familiara- Bucatele sunt puse pa masa pentru autodeservire. Un nivel mai jos de deservire. Este utilizata in restaurantele etnici, unde se serveste bucate nationale, sau in cluburi.

AUTOSERVIREA,ALEGERA DE PE VITRINE SI ECRANE


5 tipuri principale, in dependenta cum se prezinta si se aleg bucatele:

1.Sistema cafenelei 2.Sistema fluxului liber 3.Sistema mecanizata 4.Sistema automatizata 5.Sistema autosedervirii

SISTEMA CAFENELEI
Sistema cafenelei este compusa din citeva unitati , puse in rind formind un sir lung. Clientul trece cu tava si-si alege mincarea dorita existenta in meniu. Achitarea se face la capatul sirului. Vitrina trebuie amplasata in asa fel incit sa evite greutatile de deservire, ambudenta. Pot fi separate de bucatarie pentru a minimaliza deranjul atit a clientilor sau a lucratorilor. Ele pot fi amplasate si in perete si usi care se deschid, ceea ce permite de a folosi spatiul pentru diferite scopuri. Viteza cu care cumparatorii se pot deplasa de-a lungul vitrinii depinde de varietatea bucatelor, desidnul si planificarea vitrinii cit si de viteza cu care cumparatorul isi alege mincarea. O varietate mai saraca mareste viteza. Retineri pot aparea din urmatoarele cauze:

Alegerea meniului
Deservirea, in locurile unde clientul nu se autodeserveste. In cafenelele cu o singura casa pot trece pe minunt 6-7 clienti, iar in cel cu 2 case cite 10-14.

Sistema fuxului liber


Sistema fluxului liber se bazeaza pe mai multe tijghele separate, amplasate paralel. Cumparatorul isi alege bucatele liber, pentru a comanda ce-si doreste. Achitarea se face la orice casa libera. Printre beneficiile acestui tip de deservire sunt: evitarea rindului si marirea vitezei de deservire separarea salatelor, gustarilor si altor bucate la linia de autodeservire in orele cind nu sunt multi clienti pot fi folosite mai putine tijghele pot fi folosite mai multe case de achtare

Aceasta sistema poate fi folosita in magazinele mari, in restaurante comerciale, in aeroporturi si inalte localuri unde concentratia consumatorilor este inalta. Acest tip de desrevire se face in localurile unde trebuie primiti si deserviti 800-1000 vizitetori in timpul mesei si sala o suprafata de 186m.p.

Sistema mecanizata
Sistema mecanizata poate fi o parte a deservirii prin buffet sau o unitate independenta. Aceasta sistema consta in mese rotitoare, care se rotesc incet si aduc bucatele in zona de deservire. Aceasta carusela din polite rotitoare, pe care se aranjeasa bucatele si bauturile pentru autodeservire. Fiecare polita are diametru de 2 m . fiecare rotire dureaza 1 min. ceea ce permite deservirea a citor 10 clienti pe min

Sistema automatizata
Sistema automatizata consta din automate, care functioneaza cu monede sau chei, care deservesc cu bacate reci sau calde, sau cu bauturi. Ele sun utilizate pentru a mari vitexza de deservire sau pentru autodeservire. Aceste automate nu pot fi utilizate in locuri unde cererea este foarte inalta, caci nu pot sigura o cantitate mare de produse. Ele se utilizeaza pentru calatori, lucratori care lucreaza in schimbul de noapte, cind alte locaruri sunt inchise. Pot fi folosite in baruri, cafenele pentru a facilita deservirea.

Sistema autodeservirii
Sistema autosedervirii permit clientilor de a-si alege bucatele dotite de la vitrina deschisa. Acest tip de autodeservire este intilnit cel mai des in ospatariile scolilor, intreprinderilor, spitalelor, etc.

Deservirea la bufet

Deservire la bufet consta de la vinzarea fast foodurilor de la vitrine pina la vinzarea gustarilor in baruri . Printre beneficii pot fi enumerate: contactul social cu alti vizitatori si cu personalul prezentarea vizuala a bucatelor si arta de deservire separarea personalului si consumatorilor (viteza, eficienta lucrului)

Deservirea in bar

Deservirea in bar. Barurile sunt localuri specializate pentru deservirea bauturilor alcoolice si nealcoolice. Aici deservirea este foarte rapida. Este antrenat putin personal. Varietatea bucatelor este saraca, atentia este antrenata asupra bauturilor.

2.Tehnici de aranjare a mesei. Destinatia tacimurilor.


Ordinea servirii mesei:

acoperirea mesei cu fata de masa servirea mesei cu farfurii servirea mesei cu tacimuri servirea mesei cu pahare aranjarea servetelelor aranjarea pieselor accesorii si florilor

Faa de mas clasic este alb sau cu desene discrete de aceeai culoare (damasc). nainte de a fi folosit, trebuies fie controlat dac este perfect curat i recent clcat. Fata de masa trebuie aranjata in asa fel incit linia sa fie in centru, iar capetele sa fie la aceeasi lungime (25-30 cm). Colturile trebuie sa acopere picioarele mesei n cazul cnd sunt necesare mai multe fee de mas, suprapunerea lor trebuie s se fac pe o linie ct mai puin vizibila. Sub faa de mas se ntinde, de obicei, un molton gros, care permite o mai bun fixare a tacmurilor i ferete masa de pete. Fata de masa trebuie aleasa in dependenta de culoarea veselei,factura materialului din care-i facuta sa se asocieze cu materialul din care este vesela. Pentru vesela din ceramica se va potrivi fata de masa din material mai vinjos sau impletit, iar vesela din farfor se potriveste cu materiale mai fine. Culoarea fetei de mese trebuie sa se asocieze cu culoarea peretilor, iar daca sta linga geam cu culoarea draperiilor. n ultimul timp, se folosesc fee mici de mas, individuale, fcute dintr-o pnz fin, de obicei cu broderie, din pai sau rafie n diferite culori. Feele de mas individuale se folosesc numai cnd masa e din lemn de calitate superioar i perfect lustruit.

Farfurii. Alegerea farfuriilor trebuie facuta in dependenta de tipul localului, de stilul, de culorile persistente, de fata de masa. Varietatea veselei, varietatea formelor, culorilor, materialelor din care sunt confectionate permite o asociere cit mai perfecta. Pentru restaurantele clasice, cu un grad inalt de comfort, foarte bine se potrivesc farfuriile din farfor. Pentru cafenele sau restaurante traditionale se potriveste vesela din ceramica. Farfuriile trebuie amplasate paralel cu scaunul, in centru, la o distanta de 2 cm.de la capatul mesei si cu o distanta de 70 de cm intre ele. Se pune pe masa mai inti farfuria penru mincarea calda, in ea farfuria pentru gustari, ca sa se poata lua si deaodata sa se treaca la felul doi.

de preferin din argint sau argintrie. Gazda are obligaia s le controleze naintea fiecrei mese, spre a se ncredina c sunt curate i n bun stare. Aranjamentul pentru un dineu: * la dreapta farfuriei: lingura de sup, cuitul de pete, cuitul de carne; * la stnga farfuriei: furculia de pete i cea de carne; * n faa paharelor: furculia, cuitul i linguria de desert. * lamele cuitelor vor fi ntotdeauna ndreptate spre farfurie.

*Tacmurile folosite la o mas oficial trebuie s fie de calitate bun,

Toate tacimurile se clasifica in 2 mari categorii:

de baza- cele care ajuta la luarea mesei: o set pentru gustari: furculita si cutit, care se da pentru gustarile si mincarurile reci, o o o o o o o o
si pentru unele bucate calde, cum ar fi, clatitele sau sunac prajita. set pentru peste: furculita cu adincitura pentru separarea pestelui de oase si un cutin nu prea ascutit pentru bucatele calde din peste. set de masa: furculita, cutit si lingura si se foloseste pentru servirea felului I si II. set pentru desert: lingurita, furculita si cutit. Dupa marime cutitul si fruculita sunt mai mici decit tacimurile pentru gustari, iar fruculita are 3 dinti. Set pentru fructe: fruculita si cutit. Se deosebeste de cel pentru desert prin aceea ca fruculita are 2 dinti, iar cutitul este mai mic si cu virful scutit. Acest set se foloseste pentru servirea unor fructe ca: mar, prasade, ananas, portocale, zamos si pepene. auxiliare cele care ajuta la aranjarea si punerea in farfurie a bucatelor: cutit pentru unt are o baza lata. cutit-fruculita utilizat pentru taierea cascavalului, pentru servirea cascavalului in bucati. cutit si furculita pentru lamiie. Fruculita are 2 dinti, iar cutitul este cu lama zigzag pentru usurinta folosirii. Furculita-lopata pentru aranjarea conservelor din peste din ulei.

Lopatica pentru prajituri

Lopatica pentru servirea pestelui

Lopatica pentru servirea desertului

Tacimuri pentru felul doi

Cleste pentru produse de patiserie

Cleste pentru zahar

Cleste pentru nuci

Lingura pentru whisky , cocktail

Polonic

Lingura: de masa ,pentru desert ,pentru ceai ,pentru cafea

Cutite: de masa ,pentru peste, pentru gustari , pentru desert, pentru fructe.

Furculite: de masa, pentru peste, pentru gustari, pentru desert.

Cutit pentru

cascaval

unt

Furculita pentru raci si crabi

furculita pentru stridie

lingurita pentru dulceata

Paharele se aranjeaz n faa farfuriei, drept, oblic sau n semicerc, numrul lor depinznd de cel al buturilor servite; fiecare fel de vin se bea dintr-un pahar separat. La un dineu, de exemplu, la care se vor servi dou feluri de vin i ampanie se vor pune patru pahare, cel mai mare fiind pentru ap. Dac aperitivul se servete direct la mas, se pune n plus phrelul de uic (sau alt butur)care, de obicei, se umple nainte de aezarea consumatorilor la mas. Paharele de lichior sau coniac se pun pe mas odat cu cafeaua sau puin mai nainte. Paharele se amplaseaza deasupra cutitelor. Pahare pentru bauturi tari

Pahare pentru vinuri tari

Pahar pentru vinuri de desert

Pahare pentru sampanie

Pahar pentru lichior Pahar pentru apa

Pahar pentru cocktail Pahare pentru suc

*erveelele se aranjeaz n diferite forme, pliate


n form dreptunghiular sau triunghiular, fie direct pe farfurie, fie la stnga acesteia. Cel mai practic este aranjarea lui n form triunghiular, cu vrful n sus, la stnga farfuriei, astfel nct s mascheze feliile de pine sau chifle. Servetelele trebuie sa se asocieze cu fata de masa, cu vesela.

Aranjarea pieselor accesorii si florilor. La o mas mai pot fi aranjate: servicii pentru sare, piper, mutar sau alte diverse condimente, scrumiere etc. n cazul cnd la mas se servete pete sau fructe care necesit folosirea degetelor pentru scoaterea oaselor, respectiv a smburilor, se obinuiete ca n dreptul fiecrui invitat s se pun cte un bol cu ap, n care oaspeii i vor putea clti degetele. n ap se pot pune petale de flori, felii de lmie etc. Masa se aranjeaz, de obicei, cu flori, pe mijloc, ntre cele dou rnduri de tacmuri. Ornamentul const ntr-un aranjament de diferite flori cu tijele tiate scurt, puse ntr-o vaz joas, astfel nct oaspeii plasai faa n fa s se poat vedea cu uurin. Ca ornament mai pot servi fructierele pe care se aranjeaz fructe de sezon, bomboniere, precum i diferite bibelouri de calitate superioar. Buchete mai mari de flori se pot pune n vaze speciale pe mobilele din jur.

Scrumiera

Bol cu apa

Servicii pentru sare si piper

3.Specificul deservirii clientilor cu bucate si bauturi solicitate.


Modul

deservirii clientilor cu bucate si bauturi este o arta. Astazi nu se poate concepe o masa, fie modesta, fie aleasa, fara a oferi vinuri adecvate cu cele mai diverse bucate culinare si produse de patiserie si de cofetarie.Toate restaurantele trebuie sa se conduca de urmarea etapelor de servire a bucatelor si bauturilor. Fiecare tip de mincare se serveste cu bautura corespunzatoare.

vinurile usoare se servesc inaintea celor tari


vinurile seci inanitea celor dulci vinurile noi inainte de cele vechi vinurile albe inaintea celor rosii vinuri usoare la preparate usoare vinuri consistente(tari si buchet bogat) la preparate picante, cu sos concentrat vinul folosit la pregatirea unei bucate se va recomanda si la mincarea respectiva vinul unei zone sau tari se va servi cu bucatele specifice a acelei tari vinuri tinere se recomanda toamna sau primavara, iarna servindu-se vinurile vechi, indeosebi cele rosii.

la peste,creier, pasare,vitel vinuri albe seci sau demiseci la carnea de rata, gisca, curcan vinuri rosii seci la carnea de vita, porc si berbec - vinuri rosii seci sau bere la vinatul cu pene vinuri rosii tari la ciupercile albe vinuri rosii, demiseci de calitate superioara, la ciupercile sampinion vinuri albe la brinzeturi se continua cu vinul de la preparatul de baza, deci vinul rosu; exceptie, la servirea unor sortimente de brinzeturi , cum ar fi telemeaua de oi, se pot servi vinuri roze si chiar albe, provenite din aceeasi zona geaografica de unde provine brinza. la servirea dulciurilor de bucatarie si a unor produse de cofetariepatiserie se recomanda vinuri dulci, licoroase si semidulci, parfumate, din podgoriile si centrele viticole insorite, in care strugurii au un continut mare de zahar la recoltare. la servirea cafelelor se recomanda bauturi digestive, coniacuri, lichioruri de marca si citeodata, rachiuri fine de fructe.

4. ARANJAREA MESELOR PENTRU BANCHETE SI DIVERSE OCAZII, SARBATORI.

Banchetul este cea mai profitabila activitate pe care o practica un restaurant. Pentru petrecerea si coordonarea unui banchet este nevoie de personal bine instruit, cu exprienta in domeniu si cu multa amabilitate. La pregatirea unui banchet sunt antrenati un numar mare de chelneri, coordonator, secretar, contabil, care indeplinesc functii diferite.

3 FORME PRINCIPALE DE ARANJARE A MESELOR:

Formal, care presupune aranjarea meselor in lung, siruri lungi de mese, cu spatii intre ele pentru a permite servirea meselor de catre chelneri.

Neformal, presupune asezarea vizitatorilor la mai multe mese separate.

In stil cabaret, asezarea vizitatorilor la mese separate, a cite 10 persoane la masa, mesele sunt aranjate in cerc cu spatiu in centru pentru dans si distractii

PERSONALUL

o
o

Pentru banchet, vesela de argint: o Manager o Chelnerul sau asistentul managerului o Chelner o Chelnerita pentru 8-12 persoane o Chelner pe vinuri - pentru 25-40 persoane Pentru prinzuri, vesela obisnuita: Chelner Chelnerita pina la 16 persoane Chelner pe vinuri pentru 30-40 persoane Pentru dejunuri usoare: o Principalul pe distribuitie 35-40 persoane o Chelner o Chelnerita pentru 25-30 persoane Chelner pe vinuri pina la 40 persoane

SERVICII

Serviciul la banchete sau alte mese festive

Banchetul este o masa festiva organizata pentru sarbatorirea sau marcarea unui eveniment la care participa cel pujin 10-15 invitati, care servesc in comun acelasi meniu sl aceleasi bauturi, la o masa comuna sau la mese separate in acelasi salon. Meselor trebuie sa li se acorde o atentie deosebita atat sub aspectul pregatirii, cat si sub cel al desfasurarii serviciilor. La astfel de mese, se serbeaza sau se marcheaza evenimente deosebite in viala oamenilor, a familiilor, ceea ce reclama, din partea organizatorilor, o atentie speciala pentru asigurarea unor servicii de calitate pentru toti invitatii si indeosebi pentru cei in cinstea carora se ofera masa.

Organizarea serviciilor prin bufet

Serviciile prin bufet se practica la unele actiuni cu un caracter special cum ar fi recepiiile, seminanile, diferite sedinte, reuniunile, cocteilurile etc. Invitatii se servesc singuri sau ajutaii de chelneri-bucatari, in farfurioare-suport, cu ajutorul tacamurilor de serviciu, asezate pe fiecare platou. Bauturile se poriioneaza de catre barman la bar, de unde invitatii le iau singuri. Bauturile mai pot fi montate pe tavi, prezentate in mozaic si oferite de chelneri printre invitaii. Pentru consumul preparatelor si al bauturilor, invitalii stau in picioare, in acelasi salon sau in saloanele alaturate, unde se pot aranja grupuri de masute, pentru retragere, pe care se pun farfurii-suport, cateva tacamuri si pahare, scrumiera, servetele, mustar, scobitori, sare, piper etc.

SERVICIUL LA CUPA DE SAMPANIE


Cupa de sampanie se ofera cu ocazia ceremoniilor de semnare a unor a acorduri protocolare sau economice, a conferirii de ordine si medalii, a conferintelor de presa, galelor de film, prezentarii de felicitari etc. Tavile cu cupele de sampanie se poarta, in funclie de marimea lor, pe mana stanga (varful degetelor, podul palmei si antebrai) sau se prind cu ambele maini in cazul tavilor cu tortile sau mai grele. Paharele se umplu ceva mai mult de jumatate, cca 3/4 din capacitate. Dupa oferirea cupelor de sampanie, chelnerii se retrag sau asteapta in salon pentru a efectua debarasarea potrivit indicatiilor date de organele de protocol.

SERVICIUL LA APERITIV

Aperitivul se ofera in ocazii oficiale sau particulare, mai ales inaintea


mesei de pranz si uneori la cina. Durata serviciilor este in medie de 3040 de minute. Cu aceasta ocazie, se ofera unele sortimente de preparate si bauturi dintre care : gustari la scobitoare, tartine si canapele asortate, masline verzi si negre, cartofi chips, saleuri, migdale, miez de nuca, alune sarate, sticks-uri etc.; bauturi aperitiv (rachiuri, vermuturi, bitteruri pe baza de anason); bauturi nealcoolice mai ales sucuri naturale din legume si fructe). Lucratorii care efectueaza serviciul trebuie, sa aiba o tinuta ingrijita (uniforma unitatii) sau smochingul (fracul), daca printre participanji sunt personalitali sau se cere acest lucru de catre organizatori. Aranjarea saloanelor sau holurilor in care se ofera aperitivul se face prin amplasarea unei mici mese-bufet cu masuje si eventual, fotolii si scaune pentru retragere.

SERVICIUL LA COCTEILURI SI RECEPTII


Cocteilul se organizeaza dupa-amiaza la orele 17,00, 18,00, fiind si cazuri de exceptie cand unele firme le ofera dimineata, inaintea mesei de pranz, in timpul negocierilor. Durata unui cocteil este de cca o ora. Receptia se organizeaza cu ocazia unor evenimente deosebite: ziua nationala a unui stat, prezenta unei delegalii straine, in cinstea unor personalitati ,congres, seminar etc. Receptia se organizeaza de obicei seara la orele 19,00, 20,00 avand o durata de cca doua ore sau mai mult. De regula, la cocteiluri, ca si la majoritatea receptiilor, invitatii servesc preparatele si bauturile stand in picioare. Sunt insa si exceplii cand organizarea receptiilor se face la mese, cu plasament sau cu tacamuri fixe, invitatii ramanand insa, de regula in picioare. Lucratorii care asigura serviciile vor avea tinuta deosebit de ingrijita: smoching sau frac, manusi albe, pantofi negri, camasi albe cu papion adecvat, tunsoare ingrijita. In timpul desfasurarii cocteilurilor si receptiilor, lucratorii cu sarcini in coordonarca actiunii vor supraveghea in general derularea serviciilor si vor interveni cu mult tact pentru inlaturarea oricarui neajuns acordand un plus de atentie, persoanelor de o deosebita importanta. Terminarea serviciilor trebuie sa fie, in primul rand, marcata de o atitudine politicoasa, reverenjioasa, specifica despartirii de clienti si in al doilea rand, sa se execute toate sarcinile legate de ordonarea locului de munca.

SERVICIUL LA DEJUNURI-DINEURI
Dejunul se organizeaza de regula, intre orele 12-14, iar dineul intre orele 19-21, durata fiind in medie de doua ore. Dejunul si dineul au loc in saloane speciale sau in salile marilor restaurante, plasamentul la masa facandu-se dupa ordinea indicata de organizatori. Se va impune o atentie deseobita pentru calitatea preparatelor, bauturilor si a serviciilor prestate. Se vor selecta preparate rafinate, aspectuoase, gustoase, bineinteles cu respectarea riguroasa a regulilor cunoscute pentru alcatuirea meniurilor, nefortandu-se nota pentru consum exagerat de preparate si bauturi. La aceste mese servirea se realizeaza prin folosirea metodelor adecvate in functie de numarul invi-tatilor, marimea salii, felul preparatelor servite Tinuta personalului va fi deosebit de ingrijita. Lucratorii vor purta la dejun, bluza alba din stofa si pantaloni negri sau bleumarin, iar la dineu, smoching sau frac cu manusi albe, la care se adauga accesoriile cunoscute.

SERVICIUL LA REVELION
Mesele pentru Anul Nou pot fi organizate de unitatile apartinand diferitelor societati comer-ciale. Organizatorii trebuie sa tina seama de amploarea participarii consumatorilor, de structura si de diversificarea meniurilor, de durata de desfasurare, de conditiile de productie si servire, de cadrul ambiant si de distractiile oferite. Meniurile trebuie sa corespunda cerintelor unor mese deosebite, cu preparate si bauturi mai rar intalnile sau specifice momentului. La inceput, se ofera gustari calde si reci, urmate de creme, supe etc.; prepartele din peste nu lipsesc din meniu, iar la antreuri nu pot fi omise preparatele traditionale; preparatele de baza, insotite de garniturile cele mai potrivite si de salate de sezon, vor fi alese cu multa grija, recomandandu-se cel putin doua servicii in raport de sortimentele oferite. Desertul este o chestiune de rafinament, existand multiple posibilitati de alegere, iar fructele completeaza meniul. Calitatea mesei poate fi intregita prin oferirea unor delicatese: cosul cu friandise, bomboane de cioclata, alune, nuci, migdale sarate, batoane si saleuri etc. Asocierea bauturilor cu preparatele culinare ,masa incepe cu aperitivul cel mai potrivit, ales in functie de preferinte; vinurile albe, seci sau demiseci, nu pot lipsi de la peste sau de la antreuri; vinurile rosii seci sau demiseci cu buchet fin.Miezul noptii este marcat, de nelispita cupa de sampanie din sortimentele sec, demisec si mai rar desert. Spre final, cafelele, insotite de coniac saul/ichior , reprezinta o completare de rafinament. Ciorba de potroace poate incheia masa.

Tinuta personalului va fi impecabila. Programele artistice si activitatea de divertisment trebuie sa marcheze acest eveniment. Decoratiunea specifica pentru revelion trebuie sa fie adecvata sezonului si momentului: pomul de iarna, ghirlandele de brad sau artificiale, gaspourile si lumanarile de pe mese, jucariile, mastiie, meniurile si felicitariie pentru fiecare mesean, fructierele, viscul eun nivel ridicat si variat.

5.Merchandising-ul in unitatile de restauratie.


Merchandising-ul in hoteluri sau restaurante include vinzarile interne promotionale sau punctul de vinzari promotionale a produselor si serviciilor. Obiectivele merchandising-ul: cresterea cheltuielilor medii pentru un produs promovarea bucatelor sezoniale specifice incurajeaza consumatorul sa utilizeze mai multe servicii promovarea numarului serviciilor de alimentatie cu costuri minime a materialului si profituri totale marginale inalte. promovarea miscarii rapide a numarului serviciilor de alimentatie incurajarea consumatorului a consuma un produs mai scump popularizarea unui produs nou popularizarea unui produs care are o cerere minima promovarea unui eveniment special (ex: cina de Craciun) sau festivalul bucatelor

Succesul promovarii turistice depinde de: orientarea spre segmentul de piata coordonarea actiunilor de promovare consecutivitatea actiunilor continuitatea sau repetarea promovarii

Posterele in locuri publice care atrag atentia: in lifturi, la intrarea

Tipuri de merchandising-uri

in restaurant, baruri, la receptie, in holuri. Standuri la fel ca posturile dar care se misca. Sunt utilizate pentru a reclama evenimente speciale. Tent cards- pe mese in restaurante si baruri pentru promovarea unor coctailuri, case de vinuri, festivalul bucatelor, activitati de sezon si unor programe distractive. Illuminated wall displays foarte des intilnite in pizzarii, coctail baruri si discoteci Table comune pentru baruri, cluburi si restaurante tematice Food and beverage display de obicei amplasate la intrarea in restaurant Meniuri meniuri minimizate si meniuri pentru copii pe care clientii le pot lua acasa Ecrane pentru cluburile de noapte si unele restaurante Anunturi in cluburi de noapte.