GERMANIA

Cnd ne gndim la Germania si la tradiiile sale culinare, primul lucru pe care ni-l imaginm este o farfurie plin de crnai si mult bere. Buctriei germane i datorm snielul, salata de castravei, salata de cartofi, strudelul cu mere si cremsnitul

DATE GENERALE DESPRE GERMANIA

Nume oficial: Republica Federala Germania Situarea: In Europa Centrala Vecini: Marea Nordului,Marea Baltica,Polonia,Republica Ceha,Austria,Luxemburg,Belgia,Olanda, Danemarca Suprafata: 356.978 km2 Populatia : 82.143.000 locuitori (locul 2) Densitatea populatiei : 230.1loc/km2

Capitala : Berlin
Sarbatoarea nationala : 3 octombrie (reunificarea 1990) Limba oficiala : germana

Culte: protestantism 35.7% ; catolicism 34.7% ; neoprotestante ; islamism ; ortodoxism

Moneda : Euro P.N.B : 27.510 $/loc. (locul 7)

SARBATORI

PUBLICE

1 ianuarie Anul Nou Neujahr 6 ianuarie Boboteaza Heilige Drei Konige Lunea Pastilor Ostermontag 1 mai Ziua Muncii Tag der Arbeit Ridicarea la cer Christi Himmelfahrt Rusaliile Pfingsten 15 august Sf.Maria Maria Himmelfahrt

3 octombrie Ziua nationala a Germaniei Tag der Deutschen Einheit

31 octombrie Ziua Reformatiei Reformationstag Ziua Mortilor Allerheiligen 24 decembrie Ajun de Craciun Heiligabend 25 decembrie Prima zi de Craciun Erster Weihnachtstag 26 decembrie A doua zi de Craciun Zweiter Weihnachtstag 31 decembrie Revelionul - Silvester

TRADITII SI OBICEIURI

Carnavalul (Fasching). Acest carnaval are loc inaintea postului Pastelui in martie si germanii il sarbatoresc cu entuziasm. Festivitatile dateaza din timpuri stravechi, cand se credea ca spiritele iernii trebuie alungate pentru a face loc primaverii. In timpul Carnavalului denumit si die Follen Tage, nu se lucreaza si chiar posomoratii Germaniei se destind.pana la un punct. Cele trei zile importante ale Carnavalului sunt Weiher Fasnacht (cand femeilor li se permite sa taie in doua cravata oricarui barbat pe care il intalnesc); Lunea Roz (ziua marilor parade) si Fast nacht, care inseamna Noaptea postului dar oamenii mananca si petrec veseli zi si noapte. Se organizeaza parade, iar serile se petrec la baluri mascate, de la care nu lipsesc un rege si o regina si un spectacol de cabaret. Dansul inceteaza la miezul noptii, de indata ce incepe Miercurea Cenusii, care marcheaza inceputul postului Pastelui. De ziua Sfantului Nicolae (Nikolaus) 6 decembrie se daruiesc pungi cu bomboane atat copiilor, cat si adultilor, sefii dau angajatilor figuri de ciocolata reprezentandu-l pe Sfantul Nicolae. Craciunul. Este una din cele mai importante sarbatori ale tarii. In ajun si in ziua de Craciun cu totii, inclusiv si cei ce nu sunt crestini, trebuie sa salute cu Frohe Weihnachten (Craciun Fericit). De atunci pana la 31 decembrie urarea devine Guten Rutsh ins Neue Jahr (in traducerea exacta : Dumnezeu patrunde in Anul Nou). Postul Craciunului este marcat prin decorarea usii de la intrare cu o cununa. Uneori o alta cununa este asezata pe camin sau pe masa din sufragerie, cu 4 lumanari in ea, urmand sa fie aprinse pe rand, in fiecare din cele 4 duminici dinaintea Craciunului. Copii primesc calendare speciale pentru postul Craciunului, cu o serie de ferestre decupate, pentru a fi deschise in fiecare zi ce precede Craciunul.

Meniul de Craciun include Christsollen (o paine umpluta cu migdale si fructe uscate), Lebkuchen (turta dulce), Rumtapf (fructe uscate de vara conservate in rom, servite pe prajituri sau inghetata), Gluhwein (vin fiert cu mirodenii) si martipan in diverse forme.

Polterbend : Seara zgomotoasa. Cu o seara sau doua inainte de casatorie, cuplul invita un numar mare de rude, prieteni, colegi si cunostinte la o petrecere numita Polterbend. Aceasta are loc intr-un cort. Alaturi de darurile de nunta, invitatii aduc cesti si farfurii ceramice pe care le sparg de pamant ritual menit sa tina la distanta raul si nefericirea.

Cadourile. Cand esti invitat la masa la o familie germana, trebuie sa aduci intotdeauna un mic cadou, cum ar fi o sticla de vin, bomboane, flori sau eventual o carte. Vinul adus in dar poate sugera ca cel al gazdei nu este bun de aceea se recomanda sa aduci un vin din import. Buchetul trebuie sa fie compus dintr-un numar impar de flori (nu 13). Trandafirii rosii au conotatii romantice, crinii albi sunt pentru ceremonii funerare.

GASTRONOMIA GERMANA

Buctria modern german nu cunoate varietatea preparatelor din buctria francez, n schimb este substanial i pretenioas n ce privete prepararea mncrurilor. O caracteristic a buctriei germane const n asocierea crnii preparate prin diferite procese termice cu sosuri groase, cu paste finoase, cu legume i dulciuri. Germanii nu sunt amatori de fripturi i legume prjite ci nbuite. Ca grsime se ntrebuineaz pe scar larg margarina i untura de porc. n alimentaia poporului german este caracteristic faptul c aproape de la nici o mncare nu lipsesc cartofii i pastele finoase. Cartofii, n foarte multe ocazii nlocuiesc pinea. Supele sunt preparate cu ngroal de fin n loc de rnta, amestecat cu lapte, zeam de oase sau ap. Se prefer supele de fructe. O alt caracteristic este consumul foarte mare de pete marin sau de ap dulce. Sunt printre puinele popoare care prefer mezeluri din pete i salate variate, chiftele sau alte tocturi. Rinul va fi mereu fluviul somnului, hamburgerul a ocolit se pare deja pmntul, iar jambonul de Westfalia e de neegalat. Patiseriile sunt excelente i variate pentru amatorii de dulciuri bune, consistente, oriunde i la toate vrstele. Butura naional a poporului german este berea. Germanii apreciaz ns mult i vinurile produse de podgoriile proprii.

MESELE ZILEI

Meniul pentru micul dejun (Fruhstuck) folosit de germani reprezint o combinaie ntre preparatele folosite de francezi i englezi, la care se adaug preferina lor pentru crenvurtii cu hrean, ficatul de gsc, sucurile de fructe i de roii. Ei mai obinuiesc s serveasc la mic dejun sandviciuri, tartine din pine neagr unse cu unt i acoperite de felii subiri de unc afumat, cu un ou ochi deasupra (sub denumirea de Haniberger-Rand-Stche). La micul dejun (Frhstch) se prefer cafeaua cu lapte (lapte 1/3 i cafea 2/3), servite separat, consumndu-se dup gust. Pe lng cafea se mai consum unt, miere de albine, ou fierte moi, chifle crocante, frankfurter. Uneori se consum cafea neagr cu fric dulce . Dejunul sau Mittagessen- se compune din supe de carne cu adaos de finoase, diferite gluti de gri sau de ficat, supe de legume proaspete, supe de fructe. Uneori n loc de supe se servesc Imbiss care constau din diferite gustri de mezeluri i brnzeturi. Fripturile se servesc cu adaosuri de finoase cu sosuri de legume, n special cu cartofi sau cu salate, adeseori ndulcite cu zahr. Rasolul de vit sau de pasre cu sos de hrean i smntn cu piure de mere este foarte solicitat. Pane-urile de pui, fripturile la grtar (de pasre, de batal), vor fi nsoite de garnituri de legume i salate de sezon puin ndulcite. De pe mas nu trebuie s lipseasc platoul cu cartofi natur i verdea, pe care l consum cu plcere n loc de pine. Mesele de prnz se termin cu prjituri, compoturi sau fructe crude.

Cina (Abendessen)- ncepe cu o gustare sau cu o sup-crem, dup care se servete un preparat de baz pregtit la tav, cu legume variate i salate, sosuri reci sau la grtar (Holyfleich), apoi urmeaz un desert uor, realizat pe baz de fructe sau ngheat.
Turitii germani sunt rafinai i abili n cunoaterea i aprecierea preparatelor culinare, ceea ce impune n permanen un serviciu de calitate. Se acomodeaz cu uurin i manifest interes fa de preparatele culinare romneti, la a cror realizare se ine seama de obiceiurile lor alimentare. Este bine s se rein urmtoarele: - nu prefer ciorbele acre i icrele sub form de salat - servesc la preparatele la grtar sos mtre dhotel, olandez, bearnez - consum muli cartofi fieri i varz dulce - la majoritatea preparatelor consum legume fierte sotate cu unt sau margarin i salate

Painea

In ceea ce priveste painea, bucataria germana se aseamana mai mult cu bucataria estica decat cu cea din Europa de Vest. Exista cel putin 300 de feluri diferite de paine, de la painea alba la painea gri (Graubrot) si painea "neagra" de secara (Schwarzbrot). Cele mai multe varietati de paine se fac atat cu faina de grau, cat si de secara (Mischbrot, paine mixta) si deseori cu seminte de in, de floarea soarelui si de dovleac. Painea neagra din Westfalia, Pumpernickel, nu se coace la cuptor ci se prepara la aburi si are un gust dulceag unic. Chiflele, numite Brtchen, Semmel sau Weckle/Weckli in functie de regiune, se servesc taiate in doua si unse cu unt, margarina sau maioneza. Intre cele doua felii sau pe fiecare felie se pune apoi branza, carne sau peste. Painea se consuma de obicei la micul dejun si sub forma de sandwich-uri seara, nu ca acompaniament la masa principala.

Carnea Principalele tipuri de carne consumate in Germania sunt carnea de porc, vita si pasare, carnea de porc fiind de departe cea mai populara. Dintre pasari, puiul este cel mai frecvent folosit, dar nici rata, gasca sau curcanul nu sunt neglijate. Vanatul, in special iepurele, mistretul si caprioara se gatesc cu usurinta de bucatari. Carnea de miel si de capra nu sunt foarte populare. Carnea de cal este considerata drept o specialitate in unele regiuni, dar in general consumarea ei nu este agreata din considerente morale. Carnea se prepara de obicei fripta in oala. Se poate prepara si in tigaie dar in special in zonele sub influenta culinara franceza. In Germania, carnea se mananca foarte frecvent sub forma de carnati, de aceea exista peste 1500 de feluri diferite din acest tip de mancare. Weiwurst (carnat alb) este o varietate traditionala bavareza preparata din carne de vitel, tocata foarte fin si sunca proaspata de porc. Se condimenteaza de obicei cu patrunjel, lamaie, ceapa, nucsoara si ghimbir. Amestecul se pune in intestine curate si proaspete de porc si separata in carnati individuali subtiri. Se consuma fierti cu mustar dulce. Leberkse este o mancare traditionala asemanatoare cu placinta de carne din sudul Germaniei, Austria si unele regiuni din Elvetia. Este facuta din carne sarata de vita, sunca si ceapa, tocate foarte fin, si coapte ca painea, pana are o crusta crocanta maro.

Pestele In meniurile germane cel mai frecvent peste de apa dulce este pastravul, alaturi de crap, stiuca si biban, de obicei preparati la gratar. Pestele era in trecut consumat in special in regiunile nordice de coasta, cu exceptia scrumbiei murate care se gasea peste tot. Insa in ziua de azi, germanii din intreaga tara mananca multi pesti marini, cum ar fi scrumbia proaspata (de asemenea sub forma de rulou de scrumbie murata rollmops), sardinele, tonul, macroul si somonul. Ca un amanunt interesant, inainte de revolutia industriala care a cauzat poluarea raurilor, somonul era atat de comun in Rin, Elba si Oder, incat servitorii se plangeau cand aveau somon la masa prea des. Alte tipuri de fructe de mare nu sunt foarte intalnite, cu exceptia midiilor si a crevetilor din Marea de Nord, care sunt foarte scumpi in comparatie cu crevetii importati.

Legumele

Legumele se consuma de obicei in tocane, mancaruri, garnituri sau supe. Se folosesc la gatit morcovi, ridichi, spanac, mazare, fasole, diverse tipuri de varza, ceapa prajita (nu se foloseste in bucataria bavareza). Sparanghelul este foarte iubit de nemti drept fel principal sau garnitura. Unele restaurante au meniuri intregi numai cu sparanghel.

Garnituri

Taieteii sunt de obicei mai grosi decat pastele italiene, si de multe ori sunt preparati cu galbenus de ou. In special in sudul Germaniei, taieteii Sptzle contin foarte mult galbenus.

In ultimii ani insa, pastele in stil italian au inlocuit acesti taitei traditionali, si chiar Sptzle au inceput sa se pregateasca cu faina din grau dur si fara galbenus.
Pe langa taitei, germanilor le mai plac cartofii si galustele (Kle sau Kndel facute din cartofi piure sau rasi, sau paine uscata, cu lapte si galbenus de ou). Cartofii au inceput sa fie folositi in bucataria germana la sfarsitul secolului XVIII, devenind foarte populari, dar in ultima vreme au pierdut teren in fata taiteilor si a orezului. Metoda de preparare cea mai frecventa este fierberea in apa sarata, urmata de piure si prajirea in ulei.

Bauturi

Berea se consuma pe tot teritoriul Germaniei, multe berarii locale producandu-si varietatea lor. Cel mai popular tip de bere este Pils, iar in sud (in special in Bavaria) se prefera berea Lager (berea de grau). Unele regiuni au tipuri speciale de bere locala, cum ar fi berea neagra Altbier, in partea de jos a Rinului, berea Klsch in Cologne, care este o bere slaba si este fabricata dupa un procedeu mai traditional decat Pils. La

Berlin, se serveste o bere foarte slaba numita Berliner Weie, deseori amestecata cu siropuri de fructe.

Berea mai poate fi amestecata si cu alte bauturi, cum ar fi Pils cu limonada, cunoscut drept Alsterwasser sau Radler. Vinul se produce in special in zonele Rinului superior si mijlociu si a afluentilor sai. Nordul este mult prea rece pentru a sustine vita de vie.

Cele mai cunoscute varietati de vin sunt Riesling si Silvaner. Vinul alb este mai popular decat cel rosu si ros, ca si vinul dulce fata de cel sec. Cafeaua se serveste la micul dejun si dupa-amiaza cu o prajitura. Ceaiul este preferat in special in nord-vest. Locuitorii Friziei de est beau ceaiul cu frisca si caramele Kluntje. Spezi este o bautura racoritoare preparata din cola si limonada. In Germania de sud si in Austria, numele de Spezi se foloseste pentru amestecuri din cola si fanta (sau o alta bautura de portocale). In alte regiuni (Emsland), Spezi este un amestec de cola si schnapps (rachiu). Germanii sunt unici printre vecinii lor, deoarece prefera apa minerala tare celei slabe si plate. Condimente Mustarul german este foarte iute si se consuma cu carnati. In sud, exista o varietate de mustar dulce, care se serveste cu specialitatile bavareze Weiwurst si Leberkse. Usturoiul n-a fost utilizat frecvent multa vreme in bucataria germana din cauza mirosului, dar popularitatea lui a crescut datorita influentelor franceze, italiene si turcesti. In general, cu exceptia mustarului pentru carnati, felurile de mancare nemtesti sunt rareori iuti si condimentate. Cele mai folosite plante sunt patrunjelul, cimbrul, hreanul, dafinul si arpagicul, cele mai folosite condimente sunt piperul alb in cantitati mici, boabele de ienupar si chimenul. Alte condimente si plante cum ar fi oregano, busuiocul, salvia si ardeii iuti chilli au devenit mai populare in ultima vreme. Deserturi Germania are foarte multe tipuri de prajituri si tarte, de obicei cu fructe proaspete cum ar fi merele, prunele, capsunile si ciresele. Prajitura cu branza este foarte mult iubita si se prepara de obicei cu branza nemteasca moale din lapte batut smantanit. Gogosile sunt de obicei bile de aluat dulce cu gem sau alte umpluturi si se numesc Berliner Pfannkuchen sau Krapfen in functie de regiune. Sunt coapte in grasime si umplutura se injecteaza dupa preparare. Se pot pudra cu zahar sau se poate pune glazura. Unul din deserturile populare din nordul Germaniei este Rote Grtze, jeleu de fructe rosii din coacaze rosii, zmeura, si uneori capsuni sau cirese. Se serveste cu smantana, dar si cu sos de vanilie, lapte sau frisca. Variatiile lui Rote Grtze sunt Rhababergrtze (jeleu de rubarba) and Grne Grtze (jeleu de agrise).

SPANIA

DATE GENERALE DESPRE SPANIA

Numele : Spania este derivat din lat.Hispania Situarea : S-E Europei Vecini : n nord-est se nvecineaz cu Frana i Andora de-a lungul Munilor Pirinei. Face parte din Peninsula Iberic mpreun cu Portugalia i Gibraltar, avnd de asemenea dou arhipelaguri situate unul n Marea Mediteran (Insulele Baleare) i cellalt n Oceanul Atlantic (Insulele Canare). De asemenea, de Spania aparin dou mici teritorii din nordul Africii (care includ oraele autonome Ceuta i Melilla), precum i enclava Llivia din Pirinei. Suprafata : 504.645 km Populatia: 45.116.894 locuitori Densitatea populatiei: 89,4 loc./km Capitala: Madrid Limba oficiala: Spaniola Culte : catolicism (79.4%),agnosticii si ateii (17% ), religii minoritare(2.3%) Moneda: Euro

SARBATORI NATIONALE

Anul nou -1 ianuarie Noaptea regilor (Epifania) - 6 ianuarie - celebreaz venirea magilor n Bethleem). Carnavalul - februarie sau nceputul lui martie, se sfrese n prima zi din postul patelui sau dup aceasta cu ngroparea Sardelui, un simbol al iubirii. Srbtoarea de San Jose -19 martie - Srbtoare religioas naional a ndatorrii. Sptmna Patimilor Seniana Santa - sptmna dinaintea Patelui Arminden (Ziua muncii) -1 mai Carpics Chresti (Srbtoarea euharistiei) -data variabila iunie -Procesiuni in toata tara; cele mai ample in Sitges si Toledo Naterea Sf. loan Boteztorul - 24 iunie - In cinstea Sf. loan Boteztorul se aprind focuri in aer liber toata noaptea, in special de-a lungul Coastei Mediteranei Adormirea Maicii Domnului -15 august Ziua hispanitatii -12 octombrie - Este srbtorita descoperirea Americii de ctre Columb Ziua tuturor sfinilor -1 noiembrie - Familiile depun flori pe mormintele strmoilor Ziua Constituiei -6 decembrie - Celebreaz ratificarea Constituiei Spaniei in 1978 Srbtoarea Imaculatei Conceptiuni - 8 decembrie - Marcheaz inceputul srbtorii de Crciun Crciunul - 25 decembrie

TRADITII SI OBICEIURI

Sptmna sfnt. Sptmna dinaintea Patelui este Semana Santa, o perioad de ritual naional n Spania, n toate colurile rii, procesiunile erpuiesc zi i noapte de la parohiile locale la catedralele principale i peste 30 de procesiuni la fiecare 24 ore. n funcie de mrimea oraului i posibilitile economice ale acestuia, fiecare zi este marcat printr-un regal de culori, ncrcate care alegorice prezentnd scene din Patimi i muzic veche de secole. nc din secolul XVI, acesta a fost modul n care s-a comemorat Sptmna Sfnt. Un an ntreg de fieste. Spania srbtorete zilele Bisericii Catolice precum i alte zile speciale din timpul anului, cu o nestvilit intensitate i pasiune. Chiar i satele mai mici din Spania las lucrul pentru a srbtori cel puin o fiesta pe an, n onoarea sfntului lor patron. Indiferent dac e o zi de pelerinaj comunal romeria sau o sptmn de parade, o fiesta ofer populaiei ansa de a se mbrca n costume, de a dansa ntreaga noapte, de a aprinde artificii sau de a alerga cu taurii. Unele srbtori sunt o scuz pentru distracie, dar altele sunt gesturi solemne de veneraie sau conserv ritualuri pgne de fertilitate, dei sunt mbrcate ntr-un simbolism cretin. Corul tobelor. Nencetatele bti ale tobelor creeaz o atmosfer solemn n Vinerea Mare, n oraele din Andaluzia i La Mancha. Ritualuri de Pate. Desculii picaos se autoflageleaz n Joia i Vinerea Mare n SanVicente de la Sonsierra (La Rioja). Turnuri umane. Catalonia de Sud este casa echipelor de castelers, care se ntrec n a-i construi structuri nndrznee ct mai nalte. Feria din Sevilla. Trgul de primvar din Sevilla e posibil s fi aprut n secolul XIX, ca o adunare a fermierilor i a oamenilor de afaceri,dar a evoluat, devenind o uria petrecere care nu are alt scop dect distracia. Timp de ase zile i nopi, locul amenajat special pentru trg, compus din peste 1000 de casetas (chiocuri -cele mai multe private) rsun de muzica de flamenco tipic Sevillei, sevillana. Att brbaii, ct i femeile se mbrac la patru ace pentru aceast ocazie-acestea din urm n uimitoarele rochii flamenco-i defileaz clare sau n trsuri.

GASTRONOMIA SPANIEI
Bucataria spaniola consta in esenta din feluri simple, usor de preparat si cu produse proaspete. Felurile variaza foarte mult dupa regiune, de la Andaluzia in sud, unde mancarea este foarte picanta si are influente arabe, la Galitia in nord-vest, unde celtii au lasat mostenire supele de carne si fasole si Asturias, o zona faimoasa pentru fasolea Fabada. Valencia in est, are o inclinatie spre feluri mediteraneene, iar in Extremadura din vest veti intalni mai cu seama carnati, sunca si soric de porc. Deosebit de gustoasa si diversificata, bucataria spaniola produce mancaruri consistente si picante, cu numeroase mirodenii ce fac sa se stearga gustul specific al ingredientelor carnate. Uleiul de masline, legumele, orezul si usturoiul ocupa un rol important in bucataria spaniola.

Alte mancaruri traditionale sunt paella, tortilla (cartofi, ou si ceapa prajite in tigaie sub forma de omleta). Primele sunt platouri cu aperitive, insotite de un pahar de vin. De la cele mai simple variante, care contin sunca, carnati, branza, pana la cele mai rafinate delicatese cu peste, creveti, caracatita si fructe de mare, alaturi de sosuri traditionale, platourile tapas aduna gusturile nenumarate ale Spaniei.

GASTRONOMIA SPANIEI
Una dintre cele mai populare bauturi traditionale este sangria. Desi berea este extrem de populara in Spania, servindu-se absolut in orice local, celebritatea acestei tari este data de vinurile sale aromate. Vinurile excelente ale Spaniei, precum Rioja, Jerez si Ribera del Duero, sunt deja faimoase in toata lumea.

Pentru spanioli ziua ncepe cu un mic dejun uor la ora 8 dimineaa. La ora 11 dimineaa se va servi o gustare, urmeaz apoi n jurul orei 2 prnzul. O gustare trzie nu va fi niciodat refuzat de ctre un spaniol, ceva uor n jurul orei 6 dup amiaz este ntotdeauna bine venit. Cina, n Spania se servete trziu, n jurul orei 10 seara i este compus din trei feluri. Prnzul i cina, mesele principale ale spaniolilor nu sunt foarte consistente datorit gustrilor dese din timpul zilei.

GASTRONOMIA SPANIEI
Dulciuri
Dintre dulciuri, delicioasa nuga spaniola cu migdale, produsa n provincia Salamanca si mai ales n La Alberca, este foarte apreciata. Cofetaria si patiseria locala sunt delicioase. Bune exemple ar putea fi amarguillos (fursecuri facute din migdale) si marzapanes (martipan) de la Manastirea de las Dueas, sau los bollos si las galletas (biscuiti) produse de calugaritele din Alba de Tormes. Alte dulciuri sunt roscas (covrigi dulci locali) de La Alberca; almendras garrapiadas (migdale cu sirop de zahar ars) de la Alba de Tormes; perronillas (biscuiti n forma de cerc si cu migdale).

Bollo maimon

Huesillos

Perronillas

PORTUGALIA

ALGARVE

POZIIE GEOGRAFIC

Portugalia sau Republica Portughez este o ar situat n extremitatea sud-vestic a Europei, n Peninsula Iberic, avnd ieire la Oceanul Atlantic n vest i n sud, i grani cu Spania n nord i n est. De asemenea include dou grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele Azore i Insulele Madeira. Portugalia este departe de a fi o ar omogen din punct de vedere lingvistic, etnic i religios. Limba portughez este vorbit n ntreaga ar, cu excepia oraului Miranda de Douro, n care dialectul Asturian este recunoscut ca limb oficial. Minoritile, inclusiv cele formate din imigranii africani din fostele colonii, numr mai puin de 100.000 de oameni. Majoritatea populaiei portugheze este de confesiune romano-catolic. Oraele importante: Lisabona,Porto,Coimbra,Setubal Capitala Lisabona, este un oras situat intr-o regiune colinara, in apropiere de litoralul atlantic, pe tarmul nordic al estuarului raului Tejo. Lisabona este cel mai mare centru economic al rii: financiar, bancar, comercial, industrial (construcii de maini, reparaii de superpetroliere, rafinarea petrolului, industria chimica i alimentar.

GASTRONOMIA PORTUGHEZ

In mod paradoxal arta culinara portugheza este putin cunoscuta. Ea a ramas oarecum in umbra celei spaniole. Cu toate acestea diferentele dintre cele doua sunt fundamentale, respectiv, asemanarile tin mai degraba de particularitati lingvistice. Climatul generos, relieful variat si marea ofereau din start premisele unei bucatarii bogate si variate. Incepand insa cu secolul al XV cand primele vase pleaca spre Brazilia, Orient si Africa, gastronomia portugheza isi deschide portile pentru experimente extraordinare arome si ingrediente noi dintre cele mai spectaculoase. Piperul, ghimbirul, coriandrul, sofranul, nucsoara, orezul, ceaiul, cafeaua, ardeii si rosiile, cartofii, sunt doar cateva din descoperirile care au revolutionat inevitabil si modul portughez (si mai apoi european) de a percepe bucataria. La toate acestea se mai adauga si contactele cu triburi, popoare si populatii din zonele descoperite. E foarte greu sa incerci sa vorbesti despre tot ceea ce inseamna gastronomie portugheza in doar cateva randuri, de la bacalhau (codul) pentru care exista aproape o reteta pentru fiecare zi a anului, la sardine, la fructe de mare, la sosuri, nenumarate preparate din carne de porc, salate, prajituri cu zahar si oua sau vinul de porto.

Gradul de dificultate al felurilor portugheze variaza, in functie de timpul pe care esti dispus sa il petreci in bucatarie. Oricat ar fi insa de simpla, bucataria portugheza ofera experiente gustative inedite. Fie ca e vorba de preparatele de peste (cod, creveti, scoici, pastrav, somon, crab) sau de carne de porc, portughezii sunt maestrii imbinarii gusturilor, al condimentelor si ierburilor aromatice. Caldeirada este un fel de ostropel de peste innbusit cu condimente si mai ales ceapa si rosii. Carne de porco a Alentejana este fara indoiala ceva ce n-ati mai mancat si probabil nici nu v-ati gandit la o asemenea asociere. Porcul este preparat intr-un sos de scoici inabusit cu ceapa si rosii, un adevarat regal gastronomic. Supa (sopa) este prezenta pe toate meniurile din restaurante, cel mai des fiind preparata din ingrediente proaspete cumparate din pietele locale. Supa de legume (sopa de legumes) este foarte des intalnita si mereu o alegere inspirata. O alta optiune este caldo verde - o supa cu varza, cartofi si carnati afumati. Multe localuri cu specific pescaresc servesc o delicioasa supa de peste (sopa de peixe). Pestele reprezinta o prezenta importanta in bucataria portugheza, in special sardinele (sardinhas) sau codul uscat cunoscut ca bacalhau. Se mai mananca si somonul (salmao), pastravul (truta) si multe alte specii. Nici fructele de mare nu sunt uitate, ca si langustele (lagosta), crabul (sapateira), scoicile (ameijoas), stridiile (mexilhoes) foarte cautate de turisti si localnici.

Nici carnea nu este uitata in Portugalia, carnea de porc fiind de departe preferata. Sacrificarea anuala a porcilor (a matanca do porco), care are loc intre decembrie si Paste, este un adevarat ritual pastrat

inca in mediul rural. In regiunea Bairrada, la nord de Coimbra, multe restaurante ofera specialitati de
porc din bucataria locala, intre care leitao assado sau feijoada, o fiertura de fasole cu carne de porc.

Oul este un aliment de baza, fiert, fript sau prajit este uneori oferit ca si garnitura la pestele prajit in timp ce in regiunile sarace este unul din alimentele de baza.

Prajiturile, de la cele mai simple, pana la cele mai complicate par uneori sa abuzeze chiar de oua. Fie ca e vorba de prajituri cu crema cu fructe confiate, cu migdale sau cu gem de fructe, acestea sunt de obicei foarte dulci, cu zahar pudra sau cu glazura.

Vorbind despre Portugalia, nu putem uita vinurile, fie ca e vorba de cele albe fie ca e vorba de cele rosii : Vinho Verde este un vin usor acidulat poate fi alb, rosu sau roze, vinho maduro e un vin sec mai aspru, le moscatel un vin alb dulce, consumat adesea ca aperitiv.

Cel mai apreciat vin este fara indoiala cel de Porto, obtinut in regiunea Haut Douro, particularitatea

constnd in cele 20 de grade alcoolice, mult mai mult decat un vin obisnuit. Pentru a ajunge la aceste
caracteristici, in vinul tanar de Porto se adauga aguadente, o tuica de struguri, care va modifica procesul de fermentatie.

Caldeirada

Feijoada

Carne de porco a Alentejana

Sopa de peixe

Sopa Caldo verde

Leitao assado

Sopa de legumes

Sardinha Assada

ITALIA SI SICILIA

DATE GENERALE REFERITOARE LA ITALIA

Nume oficial: Republica Italian Limb oficial: Italiana Sunt oficiale mai multe limbi : germana i latina n Tirolul de Sud, slovena n Friuli-Venezia Giulia i franceza n Valle d'Aosta. Asezare: ltalia este situat n Europa de Sud ntre 3529'26"475'29" lat. N i 6037'32"-1831"I4" long. E. Capital: Roma Suprafa: 301.230 km2; din care ap: 7210 km2 Populaie: 58.057.477; Densitate: 192,73/km2

SICILIA

Peninsula Sicilia nu a aparinut dintotdeauna Italiei. Ea a fost i sub dominaie greac, arab sau habsburgic. Toate aceste culturi i-au influenat att viaa spiritual, ct i buctria.

Sicilia este considerat un paradis al fructelor pentru c se gsesc toate sortimentele de citrice. De asemenea, avnd o clim variat i un sol fertil, Sicilia se poate mndri i cu legumele care cresc aici. Goethe spunea: "Legumele din Sicilia sunt delicioase, n special lptuca are un gust foarte fin de lapte, iar petele are cea mai fin arom". ntr-adevr, fiind scldat de ape, Sicilia are n specificul ei multe preparate din pete.

Tonul are chiar un festival al su care se numete "Matazza del tonno". Este vorba de un ritual de prindere a petelui, care probabil i are originea nc de pe vremea fenicienilor. Festivalul are loc primvara cnd tonul noat prin strmtoarea Gibraltar pentru a depune icre n Marea Mediteran. Preparatul cel mai popular la acest festival sunt pastele cu bottarga (icre de ton). Pe parcursul secolelor, aceast insul a fost sub diferite dominaii. Fiecare perioad i-a lsat amprenta n gastronomia zonei.

Vinul i mncarea sicilian sunt recunoscute ca unele dintre principalele atracii ale insulei. Atunci cnd v gndii la mncarea italian, primul lucru care v vine n minte este pizza. Dar buctria

sicilian i cea mediteranean, n general, are mult mai multe delicatese dect v imaginai.

Palermo este un ora cu 720.000 locuitori, capital a Siciliei. Palermo a fost fondat de fenicieni cu numele de Ziz (floare). Curnd a intrat n contact cu navigatorii i negustorii greci, care i-au dat numele de Panormus, latinizare a numelui grecesc care nseamn "tot portul". Este de subliniat particularitatea geografic a unei peninsule, izolat de dou ruri, deci uor de aprat. Cunoate perioada sa de maxim

prosperitate sub Federico al II-lea (1194-1250), care a tiut s racoleze i s utilizeze

motenirea cultural arab, greac i roman.

In capitala sicilian predomin activitile din sectorul teriar i administrativ. Oraul se bucur de un mare aflux de turiti, atras de blndeea climei i patrimoniul artistic bogat

GASTRONOMIA SICILIEI SI A ITALIEI

Care sunt componentele unei mese italiene traditionale
Buctria italian este caracterizat prin flexibilitate, o gam larg de ingrediente i o bogat varietate regional a reetelor. Felurile de mncare reprezint un element important al stilului de via italian i reflect n principal cultura i istoria acestui popor. Din punct de vedere culinar, Italia este o tara a incredibilei diversitati. Felurile de mancare, ingredientele, timpul de preparare si mirodeniile se schimba radical de la o regiune la alta. Elementul constant este filozofia de baza. Mesele sunt vazute ca o ocazie pentru familie si prieteni de a se relaxa inainte de a se intoarce la viata agitata a secolului XX. Primo De asemenea, mesele festive pot incepe cu aperitive (antipasta). Aceasta etapa a mesei se numeste assaggio di primi, o gustare a primelor (feluri), antreuri. Tipuri de supe: minestrone (supe groase din zarzavaturi proaspete, pasta, orez sau fasole, care poate contine carne), supe de peste, supe limpezi, supe de legume cu paste Antipasta: bruschetta (paine prajita unsa cu usturoi si ulei de masline), antipasti cu peste, cu carne, vegetariene, antipasti prajite, gustari Secondo Dupa primul fel, se serveste felul al doilea, secondo, felul principal bazat pe carne, peste, oua sau legume cu o garnitura aleasa astfel incat sa-l completeze. De exemplu, puteti incerca scottiglia, o tocana specifica regiunii Toscana, impreuna cu spanac fiert deshidradat (squeezed dry) condimentat (sauteed) cu ulei de masline si usturoi. Portiile sunt de asemenea mici, in jur de 150 de grame, si in plus garnitura si painea. Se pot servi mai multe secondo la restaurant sau la mesele festive. Deserturi Masa de pranz se incheie de obicei cu fructe proaspete si cu o cescuta de espresso. O masa festiva va avea un desert mai elaborat, continand branzeturi, budinca, produse de patiserie sau prajituri cum ar fi faimosul tiramisu. Per total, aceasta masa este extrem de echilibrata, continand carbohidrati (primul fel si painea), proteine (primul si al doilea fel), vitamine si minerale din zarzavaturi, legume si fructe. In toate cazurile se va servi vin. La o masa festiva vor fi mai multe vinuri atfel incat sa completeze respectivele feluri de mancare si de obicei, va fi o sticla de vin spumos la desert.

TRADITIE SI PRINCIPII

Gastronomia este un element important al stilului de viata italian, reflectand mai ales cultura rurala si pe cea familiala. Accentul nu este pus atat pe complexitatea si rafinamentul unei bucatarii sofisticate, cat pe calitatea si respectul traditiilor. Orice fel de mancare trebuie preparat cu seriozitate, respectand reteta originala, pentru a-i da gustul cunoscut din copilarie.

Aromele puternice, exotice, nu sunt foarte indragite; in schimb, este apreciata combinarea subtila de gusturi autentice, fara excese si fara complicatii inutile.

Italia se remarca si prin varietatea sa de masline, fiecare soi avand forme, culori si gusturi distincte. Aceste arome se regasesc in uleiurile de masline italiene, atat de apreciate pe plan international. Cea mai mare productie de ulei de masline este in Sicilia. Uleiurile din Toscana au o aroma delicata, regiunea Umbria produce uleiuri cu gust puternic, in timp ce uleiul de Trevi are o culoare de aur si un gust de migdale.

Reputatia cafelei italiene este bine cunoscuta. Italia detine un adevarat record in vanzarea de cafea, servita in numeroase forme. Italienii sunt cei mai mari consumatori de paste din lume in medie, fiecare italian consuma 28 kg de paste pe an. Pastele sunt de numeroase tipuri, iar stilurile in care pot fi gatite sunt si mai variate. Fiecare regiune detine propria sa specialitate de paste: farfalle, de exemplu, provin din Bologna. In prezent, pastele preparate acasa sunt concurate de cele din comert.

SPECIALITATI ITALIENE

Italia are 20 regiuni, fiecare cu stilul sau culinar propriu. Regiunea Emilia-Romagna este denumita La Grassa datorita bucatariei sale copioase. Specificul acestei bucatarii regionale este dat de utilizarea carnii de porc, ingredient de baza in prepararea carnatilor renumiti ai orasului Bologna mortadella si a unui sos ideal pentru paste ragu. In plus, untura de porc este folosita pentru gatit mai mult decat uleiul de masline, spre deosebire de celelalte regiuni. Pastele cu care se mandreste aceasta regiune sunt tortellini (in forma de inel), tagliatelle (in forma de panglica) si lasagna verde (varianta de lasagna la care se adauga spanac). Parmigiano Reggiano este un tip de cascaval italian, apreciat in toata lumea si cunoscut la noi sub numele de parmezan. Pesto sosul italian celebru, preparat in restaurantele din toata lumea, a fost creat in regiunea Liguria. Pesto contine ca ingrediente esentiale busuioc, usturoi, parmezan, branza de oi si ulei de masline. Risotto - specialitate italiana, preferata in special in nordul si centrul tarii. Consta in utilizarea unui anumit tip de orez, calit in ulei sau unt si apoi fiert prin adaugarea succesiva de cantitati mici de apa fierbinte. Orezul poate fi utilizat intr-o varietate de retete, gatit cu fructe de mare sau legume, la care se adauga smantana si condimente, printre care celebrul sofran. Risotto este un aliment de baza in bucataria milaneza, unde este si cel mai bine preparat (faimosul risotto alla Milanese).

Milano este renumit si pentru panettone un fel de cozonac foarte pufos, plin cu stafide si fructe confiate. Panettone este in prezent popular in toata Italia si este consumat in special de Craciun.

Pizza reteta de origine napolitana, pizza este astazi prezenta in toate tarile, fiind unul dintre simbolurile mondializarii. Pizza autentica napolitana contine mozzarella, ardei gras, ceapa, carnati, ansoa si sos de tomate si este iubita pretutindeni. Stracciatella supa de pui sau vita, la care se adauga oua batute si cascaval ras si ingrosata uneori cu gris specialitate a capitalei Roma.

Gnocchi asemanatoare unor chiftelute, facute dintr-un amestec de faina de grau si cartofi, fierti in apa sarata si la care se adauga branza.
Lasagna specialitate italiana, compusa din straturi succesive de paste, branza si sos. Tipul de branza variaza in functie de reteta: mozzarella sau parmezan.

LASAGNA DE PUI

Uleiul de masline ingredient de baza al oricarei bucatarii din zona mediteraneana, in Italia este folosit pentru salate, pentru asezonarea pastelor sau pentru prajirea pestelui. O gluma spune ca italienii nu stiu ce inseamna ulei de floarea-soarelui. Cu o mica exceptie: nordul Italiei care a ramas mare iubitor de ulei de floarea-soarelui.
Pomodoro rosiile, folosite proaspete in salate sau tocate in amestecurile pentru paste sau pentru pizza. Branza exista o nesfirsita varietate de branzeturi, de la mozzarella la ricotta, de la gorgonzola la mascarpone, de la parmigiano reggiano la grana padano. Exista mai multe grade de maturare pentru branzeturile de tip solid.

Cannelloni cu pui i sos de roii

Masa - n Sicilia const din cinci feluri i ine cteva ore. Primul fel este de obicei rizotto sau
gnochetti, paste. Dup servirea supei urmeaz felul principal salzicia (crnai din carne de miel, iepure, pui, porc) sau una dintre foarte rspnditele mncruri din pete. Dup aceasta urmeaz fructele i cacavalul. Al cincilea fel este "dolce": martorana, tort cu crem de

brnz, bomboane cu lichior sau cea mai cunoscut invenie sicilian- ngheata. Buturi:
vinuri, granita, latte di mandorola, nectaruri din fructe proaspete i bineneles cafea espresso.

n Italia se consum multe fructe ca: citrice, castane, smochine, rocove, mere, pere, piersici, struguri.

Carnea preferat este cea de miel, al crei consum se bucur n Italia, chiar din antichitate,
de un binemeritat renume. Ocupaia de baz a popoarelor migratoare stabilite n Cmpia Padului sau n cmpiile litorale era pstoritul. Dar sicilienii sunt i mari consumatori de preparate din carne sub form de mezeluri i accept cu plcere jambonul afumat, unca de Parma, unca de Praga, muchiul file i muchiul ignesc.

CONCLUZII

Bucataria italiana inseamna gust si calitate. Nu este atat de rafinata precum cea franceza, dar, in schimb, este casual. Este bucataria perfecta pentru cel care vrea sa manance bine, sanatos si

gustos.

Este si foarte complexa, datorita varietatii incredibile a felurilor de mancare care pot fi preparate din acelasi produs de baza (cum ar fi pastele sau orezul).

Nu uitati sa asortati un vin bun la mancarea italiana, este de preferat berii, cu exceptia felurilor de pizza.

Nu in ultimul rand, cea mai buna mancare italieneasca se poate consuma evident in Italia.