Nume oficial: Kamengariket Sverige / Regatul Suediei.

Situare: se afla situata in nordul Europei in peninsula

Scandinava.
Vecini: Norvegia, Finlanda, Marea Baltica,
Suprafaa: este de 450295 km
2
.
Populaia: este de 9067049 (Martie 2006) locuitori
Densitatea populaiei: este de 19,7 loc/km
2
(locul 148).
Grupuri etnice: Suedezi, laponi, iugoslavi, danezi,
norvegieni, greci, turci.
Capitala statului: Stockholm.
Diviziuni administrative: 24 districte.
Srbtoarea naionala: este la 30 aprilie (aceasta fiind
aniversarea zilei de natere a regelui - 1946).
Limba de stat: oficiala este suedeza.
Culte: Protestantism (majoritatea luterani), cca. 95 %.
Catolicism 1,7%.Ortodoxism, islamism, mozaism, budism.
Moneda naionala: 1 krane=100 are.
Organizarea de stat. Monarhie constituionala conform
constituiei in vigoare la 01.01.1975. Constituia Suediei se
bazeaz pe patru legi fundamentale: Instrumentul de
guvernare (1809), Legea Succesului (1810), Legea Libertii
Presei (1949) si Legea Parlamentului. Legi noi privind
Instrumentul guvernrii si Parlamentul au fost adoptate in
1963 si 1974. Puterea legislativa este exercitata de un
Parlament unicameral, Riksdag, format din 349 membri alei
prin vot direct pentru un mandat de 4 ani. Puterea executiva
este exercitata de Cabinet, condus de un prim ministru
desemnat de preedintele parlamentului si aprobat de
parlament. Ceilali membri ai Cabinetului sunt numii de prim
ministru. eful statului este monarhul.
TRADITII SI OBICEIURI
n Suedia, majoritatea srbtorilor se serbeaz n ajun (de
exemplu, festivitile de Crciun au loc pe 24 decembrie, ziua de 25
decembrie fiind mult mai linitit). Pe lng srbtorile cretine
tradiionale precum Crciunul (Jul) i Pate (Psk), srbtori
importante sunt i Sf. Lucia (13 decembrie) ca i Valborg (30
aprilie).
Tradiiile cretine sunt mpletite cu cele pgne, de exemplu, cu
ocazia Valborg, comemorarea principal nu este a sfntului proto-
cretin, ci a primverii de-abia ncepute, srbtoarea fiind bazat pe
aprinderea de focuri uriae n jurul crora se strng comuniti
ntregi. Cea mai important srbtoare rmne solstiiul de var
(Midsommer), serbat n prima smbt dup 20 iunie sub forma
unor foarte mari serbri cmpeneti n jurul unor stlpi tradiionali
ornamentai (majstng).
Alte srbtori civile importante sunt ziua regelui (care, pe durata
domniei lui Carl XVI Gustaf coincide cu Valborg) i 1 Mai, cnd
partidele de stnga (SAP i Vansterpartiet) i sindicatele
organizeaz parade, mitinguri i festiviti.
Srbtoarea naional, 6 iunie (ntronarea regelui Gustav Vasa
n 1523) este puin srbtorit, fiind declarat zi liber doar din
2005. Cu ocazia srbtorilor naionale, toate instituiile arboreaz
steagul (n afara acestor zile, foarte puine instituii fac acest lucru),
cetenii fiind i ei ncurajai s fac acelai lucru (o mare parte a
cetenilor arboreaz steaguri n curi i la ferestrele apartamentelor
tot timpul anului).
TRADITII SI OBICEIURI
Caracterul suedezilor este influentat de clima aspra.
In timpul lunilor calde de vara suedezii iubesc natura si
petrec foarte mult timp afara, la picnick cu prietenii sau la
terasele cafenelelor. Iarna, stau mai mult in casa,
asteptand sa treaca sezonul intunecat si lung. Suedezii au
tendinta sa fie mai rezervati in public si in relatiile
interpersonale. De obicei nu se ating atunci cand
comunica, fapt ce este considerat ca o lipsa de educatie.
Suedezii tin foarte mult ca toate minoritatile sa aiba
drepturi egale - asa ca glumele pe seama slabiciunii
femeilor sau homosexualilor nu vor fi gustate.
Suedia este singura tara in care violenta verbala
impotriva homosexualilor este pedepsita prin lege. Nu
exista obiceiul ca barbatul sa plateasca la restaurant sau
sa deschida usa/portiera doamnelor.
Insa daca veti proceda in felul acesta, este posibil sa
fiti apreciati de catre doamne, care nu sunt obisnuite cu un
astfel de comportament.
Vanzatorii, chelnerii si alti angajati nu au obiceiul sa ii
intrebe pe clienti ce doresc. Pentru a respecta intimitatea,
clientii sunt cei care solicita serviciile. Societatea suedeza
respecta foarte mult intimitatea si spatiul personal. Nu
intrebati lucruri intime si nu initiati o discutie in public cu
persoane pe care nu le cunoasteti.
GASTRONOMIE
Bucataria suedeza are feluri consistente, din carne, peste sau cartofi, lucru
care se trage de la zilele in care barbatii munceau din greu, taind lemne toata ziua. Pe
langa cartofi, bucataria moderna se bazeaza foarte mult pe paine. Felurile traditionale
se numesc husmanskost si includ: chiftele servite cu cartofi, sos brun sau dulceata,
rasol (pytt i panna) din carne, ceapa si cartofi tocati si prajiti, supa de mazare
(artsoppa), hering marinat (sill), gravlax, un aperitiv rece din somon sarat, zahar si
marar.
Suedia are mai multe sortimente de paine decat orice alta tara - tunnbrd,
knackebrod (o paine mai tare), chifle cu diverse arome. Restaurantele "gourmet"
servesc friptura asezonata cu ierburi aromate si legume.
Pinea proaspt alb sau semialb cu gust dulceag, pinea cu anason, cu
chimion i chiar cu stafide, este apreciat ca baz pentru sandviurile unse cu tot felul
de preparate de la unt frecat cu verdeuri pn la toctur de scrumbii afumate, sau
ou tocate i totul condimentat cu piper, sare, ceap i zeam de lmie.
Sandviurile, numite Smrrebrdseddel sau preparatele reci, sunt unul din
aperitivele pe care nordicii le consum la orice or din zi.
Preparatele reci sunt n general glutele de carne, mezeluri, omlete diferite sau
glbenu crud cu carne crud tocat (muchi tartar), ceap i sfecl acr.
Husmanskost
Pytt i panna
Gravlax
Tunnbrd
Knackebrod
Smrrebrdseddel
GASTRONOMIE
Nordicii mnnc orice fel de carne porc, vac, berbec,
oaie, pasre, vnat dar bine condimentat cu ceap, usturoi,
mrar, piper, zahr, foi de dafin. Cu toate acestea se prefer
pete preparat rece sau cald, condimentat i cu sos, mai ales de
smntn. Renumita plcint de pete finlandez Kalekukko
se prepar n ase ore, dar musafirii ateapt cu rbdare pn
este gata. Se pare c merit. La fel se poate vorbi de perioarele
de pete norvegiene (Fiskebollar), care reprezint buctria
naional a acestui popor. Se prepar i din carne de oaie cu
sosuri de smntn, sau din carne de vac i porc sub form
prjit (chiftelue).
Mncrurile nu sunt servite ntr-o anumit ordine, sau dup
un anumit criteriu n cadrul meniului. Desertul poate fi foarte bine
servit ca felul doi, dup o sup consistent; sau se servete nti
un fel de brnz, apoi o sup sau un compot, o friptur i la
sfrit un desert.
Masa de sear, care const n preparate reci foarte variate i
abundente, se termin adeseori cu o can de lapte, aa cum
berea ncheie masa de diminea.
Aproape toate preparatele conin puin zahr i sunt foarte
grase (untur, slnin, unt, smntn). De aici i gustul
nedifereniat pentru dulce i necesitatea de a bea lichide,
indiferent la ce preparat.
Kalekukko
Fiskebollar
Micul dejun
Nordicii obinuiesc tradiionalul mic dejun englezesc din care n prima parte
prefer buturi calde, cafea cu puin lapte, cafea Schwartz, ceai nsoit de dulcea
i unt; gustri frugale pe baz de mezeluri speciale, crenwuti, unc presat,
muchi file afumat, pete afumat, minuturi din ou simple, omlete simple
combinate cu legume i verdeuri, brnzeturi precum i multe cruditi proaspete,
cornuri i brioe.

Dejunul
Meniul ncepe cu supe concentrate sau gustri reci, specialiti din preparate de
pete, escalopuri din carne de viel cu smntn, niel, pateuri din carne de viel, de
pasre, de porc sau batal, cu multe garnituri din legume rotate i salate de sezon.
De asemenea se prefer specialiti culinare de paste finoase gratinate.
Desertul este preferat din budinci, sufleuri trudele, plcinte, dulciuri din aluat
franuzesc, fructe.

Cin
Este o mas care ncepe cu antreuri din pete pregtit sub form de salat cu
diferite sosuri reci. Se continu cu preparate din carne, cu sosuri i garnituri de
legume n cuptor nsoite de salate de cruditi.
GASTRONOMIE
Desertul n general este preferat pe baz de fructe proaspete i cafea la
filtru.
Ca buturi alcoolice sunt preferate buturile tari pe care le consum simplu
sau n amestec.
n timpul mesei i dup masa de prnz i cea de sear sunt preferate vinurile
demiseci selecionate, dar butura preferat n exclusivitate este totui berea.

O butur tradiional este akvavit preparat asemntor ginului pe baz
de cereale sau cartofi, alcoolul fiind rectificat i redistilat cu adaos de plante
aromatice n special chimen care-i imprim i un gust specific.
GASTRONOMIE
DATE GENERALE
Capitala: Oslo
Limba oficiala: Norvegiana ( Bokmal si Nynorsk ).

Denumirea oficiala: Kongeriket Norge (Regatul Norvegiei).

Constitutia: Monarhie constituional (din 1991 Regele Harald V).

Populatia: estimata in 1998 la 4.400.000 locuitori, densitate 11 loc./km
2
, distributie:
74% urbana, 26% rurala.

Ziua nationala: Ziua Constitutiei, 17 mai
Imnul national: " Ja, vi elsker dette landet " ("Da, iubim acest pamant").

Guvernul: primul ministru, parlamentul (Stortinget) cu 160 de membri alesi pe
termen de 4 ani. Intreaga tara este impartita in 19 provincii, fiecare cu propriul
guvern local. Toti cetatenii norvegieni care au implinit 18 ani pot vota

Suprafata: 386.958 km2, inclusiv
Svalbard si Jan Mayen .
Cea mai mare distanta: de la nord-est
la sud-vest 1.752 km, de la nord-vest
la sud-est: 430 km.

Lungimea coastei: 2.650 km.

Altitudinea maxima: Galdhoppigen ,
2.469 m deasupra nivelului marii,
minima: nivelul marii.

Moneda: coroana norvegiana

Armata: barbatii norvegieni intre 19 si
44 de ani sunt solicitati sa
indeplineasca un stagiu intre 12 si 15
luni in armata tarii. Membra NATO.

PIB: 84,444 miliarde USD (2010)

PIB pe cap de locuitor: $63.960
(2005)

Cresterea PIB: 3,9% (2007)
ATRACTII TURISTICE
Norvegia a fost nominalizata de multe ori in chestionarele turistice
ca unul dintre cele mai frumoase locuri din lume. Ceea ce o face atat de
frumoasa sunt fiordurile cu muntii inalti, cu stancile ascutite care se
termina abrupt in mare. Niciunde in lume nu exista o coasta atat de
spectaculoasa si crestata asa cum este cea din Norvegia, si a devenit
faimoasa pentru asta.

In Norvegia exista cateva muzee cu unele din cele mai bune
ramasite ale vikingilor. Printre altele faimoasele Gokstadskeppet si
Osebergsskepet doua corabii de lupta vikinge foarte bine pastrate, din
850 d.Chr, si o barca pentru inmormantare, pot fi vazute la
Vikingskiphuset in capitala Oslo (in zona Bygdoy ). Un alt monument
remarcabil este faimoasa Stavkirche din Vagamo, o biserica din 1100-
1200 construita din lemn cu decoratiuni incredibile in lemn. In nord se
afla Nordkap , cel mai nordic punct al Europei. Nu departe de Nordkap
se afla insulele Lofoten unde turistii pot pleca la vanatoare de balene.
VIATA COTIDIAN
Aproape trei sferturi din populatia norvegiana locuieste in mediul urban.
Dar Norvegia este mai putin urbanizata decat Suedia sau Danemarca, unde
4/5 din populatie locuieste in orase. Oslo, capitala Norvegiei si cel mai mare
oras, are aproape 500.000. Alte orase mari in Norvegia: Bergen , Drammen ,
Kristiansand , Stavanger si Trondheim .

Majoritatea norvegienilor si a imigrantilor locuiesc in apartamente moderne
in sau langa zonele urbane principale. Norvegienii mai instariti detin adesea
case din lemn (pentru o singura familie). Foarte multi isi vopsesc casele in
culori atractive.

Somajul este foarte scazut conform standardelor internationale. Multi
dintre imigrantii din Norvegia lucreaza in locuri de munca prost platite.
Prezenta lor a provocat nemultumiri din partea unor norvegieni din cauza
beneficiilor de care au parte imigrantii prin intermediul sistemului de securitate.

Aproximativ un sfert din populatia norvegiana locuieste in zona rurala.Multi
dintre locuitorii din zonele rurale se indeletnicesc cu pescuitul. Unii pleaca de
acasa luni de zile pentru a pescui in Marea Nordului si in nordul Oceanului
Atlantic.
TRADITII SI OBICEIURI
In Norvegia, potrivit unui obicei stravechi, oamenii merg ei insisi in padure sa
aleaga si sa taie bradul de Craciun. Pomul este intotdeauna impodobit de parinti,
copiii ne-avand voie sa-l vada decat in Seara Ajunului.
In dimineata de Craciun, norvegienii merg in familie la biserica, pentru ca in
seara aceleiasi zile sa se adune cu totii in fata bradului, unde citesc pasaje din
Biblie, impart daruri si canta colinde.
Un obicei specific este "hora" in jurul bradului. Obisnuiesc, de altfel, sa cumpere
pentru copii papusi care, desi numite Nisse (personaj cu infatisare de spiridus),
seamana ca doua picaturi de apa cu Santa Claus. Casele sunt decorate cu
crengute de vasc, strazile oraselor sunt luminate feeric.
ACTIVITATI SPORTIVE
Sporturile in aer liber reprezinta o parte importanta a vietii
norvegienilor. Zone de recreere se afla la mici distante de casele lor.
Schi-ul, sportul national al Norvegiei, se poate sa fi fost inventat aici ca
mod de deplasare intrucat tara era si este acoperita de zapada. Multi
norvegieni pleaca in excursii traversand tara cu schiurile pentru a ajunge
din munti la dealurile impadurite. Aproape fiecare oras are o trambulina
pentru sariturile cu schiuri. Al doilea sport de iarna ca popularitate este
patinajul pe gheata. Norvegienii joaca pe patinoare mari un fel de hockey
cu 11 jucatori in echipa.

Fotbalul este sportul de vara favorit. Padurile si muntii Norvegiei
asigura multe oportunitati recreationale. In week-end-uri, multi norvegieni
pleaca in drumetii pe dealuri si in zonele impadurite. Unii norvegieni se
duc la cabanele lor din munti unde petrec cateva saptamani in timpul
vacantei de vara. Multi adulti prefera deasemenea vanatul. Navigarea
este populara pentru cei care locuiesc de-a lungul coastei. In plus,
numeroasele fiorduri, lacuri si rauri atrag multi pescari entuziasti. Inotul
este destul de popular si el.
GASTRONOMIA
Norvegienii mananca de obicei patru mese pe zi, dar multe familii de
fermieri manca de cinci ori chiar. Micul dejun include in general cereale si
sandwich-uri cu branza, gem, hering, marmelada sau felii de carne.
Sandwich-ul cu branza de capra este preferatul norvegienilor. Sandwich-urile
sunt deasemenea mancate la pranz si la cinele tarzii. Cina este de obicei
singura masa calda a zilei. Include supa, carne de animale sau peste, cartofi,
legume si desert. Persoanele din orase iau cina seara in timp ce fermierii o
mananca la mijlocul zilei.







Norvegienii beau cafea in timpul zilei si mai ales dupa masa. Multor
norvegieni le place berea, care este deseori servita cu un lichior incolor numit
aquavit. Ceaiul, laptele si bauturile racoritoare sunt deasemenea populare in
Norvegia.
Pe linia Cercului Polar, in toate tarile scandinave exista o prajitura traditionala
pentru sarbatorile de iarna numita "prajitura cu piper". Este favorita copiilor, care
adesea participa si la pregatirea ei, pentru ca este foarte usor de preparat, dar si
fiindca este principala decoratiune pentru aceasta perioada.
De la inceputul lui decembrie, pe la toate ferestrele incep sa se vada inimi
sau brazi din aluat pictat, agatate cu panglinci viu colorate. Prajitura este folosita si
ca ornament in pomul de Craciun, alaturi de cosulete de hartie pline cu bomboane,
covrigi si fructe.
Formele traditionale norvegiene sunt "barbatul" si "femeia", "iepurele" si
"renul". Dar cel mai pretentios proiect este acela al unei casute. Aproape toate
scolile care au ore de gospodarie dau copiilor, ca tema de Craciun, construirea
unui cartier din aluatul acestei prajituri. Fiecarei clase i se dau dimensiunile pe care
trebuie sa le aiba, si apoi elevii sunt lasati sa creeze.
DATE GENERALE
Denumire oficial: Republica
Finlanda

*Capital: Helsinki

*Suprafa: 338 150 kmp

*Populaie: aprox. 5 200 000 loc.

*Limba oficial: finlandeza,
suedeza.Se vorbesc si engleza si
lapona

*Zi naional: 6 decembrie

*Moneda: euro

*Stat membru UE din 1995
PRINCIPALELE ATRACII TURISTICE
Helsinki: considerat capitala economica
a Scandinaviei, datorita prezentei a
numeroase firme internationale, precum
Nokia sau Laponia Jewellery, este un
oras atragator si pentru turisti, o
imbinare de cultura urbana, modernism
si traditie.

Mii de turisti din intreaga lume ajung
astazi in Helsinki, atrasi atat de
frumusetea orasului, cat si de viata de
noapte sau de magazinele din oras.
Altii viziteaza obiectivele turistice si
caldirile istorice, precum Suomenlinna.
In afara magazinelor se gasesc si
numeroase piete in aer liber, deschise in
timpul verii in oras, unde veti gasi de
toate, de la antichitati la produse high-
tech

Turku : a fost capitala Finlandei in trecut, dar dupa 1812 si-a pierdut aceasta calitate.
Dupa un incendiu devastator care a avut loc in 1828 intregul oras a trebuit reconstruit
pana la frumusetea de astazi, dezvoltandu-se rapid. Considerat inca de multi finlandezi
ca adevarata capitala a tarii, este si locul unde a fost deschisa prima universitate din
istoria tarii.Puteti vizita numeroasele muzee, care povestesc istoria stralucitoare si in
acelasi timp tragica a orasului. Castelul Turku si Catedrala, datand din secolul XIII, nu
trebuie ratate sub nici un pretext. In Catedrala veti gasi si Muzeul de Istorie, fascinant
pentru cei care vor sa descopere trecutul Finlandei.

Espoo : este cel de-al doilea oras ca marime al tarii si are o structura urbana destul de
originala. Este impartit in cinci centre distincte, fiecare de marimea unui oras finlandez
obisnuit, cu retele de transporturi de buna calitate . Acest oras "high-tech" situat la mica
distanta de Helsinki, gazduieste numeroase muzee si festivaluri, precum Festivalul de
Jazz din aprilie si Festivalul International de Film Espoo Cine.
TRADIII SI OBICEIURI
Cunoscuta ca fiind tara lui Mos Craciun, Finlanda se poate lauda cu traditii care
dureaza de secole si care fac parte din cultura si viata de zi cu zi a locuitorilor. Dintre
toate, sauna reprezinta o traditie pe care, cel putin ca nou-venit, nu o poti ignora. In
afara faptului ca este un obicei practic mai ales in anotimpul lung al iernii, beneficiile
asupra sanatatii sunt recunoscute peste tot.

Principiul saunei este construirea unui spatiu inchis, acoperit. Sauna este incalzita
pana la temperatura de 80 grade Celsius cu ajutorul unor pietre incalzite peste care
se toarna apa sau cu lemne. Desi pare destul de greu sa rezisti la temperaturi asa
ridicate, sauna nu trebuie sa dureze mult (cam jumatate de ora), dupa care este bine
sa te racoresti cu un dus rece sau chiar cu o rostogolire prin zapada, pentru cei mai
rezistenti.
GASTRONOMIE
In ultimul timp bucataria traditionala finlandeza a revenit in forta, fiind
foarte apreciata atat de localnici, cat si de turisti, datorita prospetimii
ingredientelor si mai ales a combinatiilor indraznete. Pestele este omniprezent
in meniuri, ceea ce nu este deloc ciudat pentru o tara cu mii de lacuri si acces
la mare.

Se consuma si carne, orz, secara, ovaz. In trecut leguma predominanta
era gulia, astazi inlocuita de cartofi. Multe dintre felurile traditionale au
puternice influente suedeze, germane si rusesti, chiar daca un cunoscator
va observa diferentele.

Printre cele mai populare feluri traditionale se numara :

- placinta Karelian,
- Mykyrokka (o supa cu sange si faina de secara, cartofi, ceapa, carne grasa
si maruntaie),
- Kalakukko (un peste copt intr-un invelis din aluat de paine, din grau sau
secara, in care se mai pune carne de porc foarte grasa si sunca, totul bagat
la cuptor cateva ore),
- herring marinat
- pestele afumat
- Poronkaristys (un clasic, friptura de ren, condimentata cu sare si piper)

Dintre bauturile cele mai populare amintim Glogi (un vin traditional, intalnit in
tarile nordice, amestec de vin, mirodenii si alcool tare, incalzite fara
fierbere); Koskenkorva (o bautura foarte tare, asemanatoare cu vodka) sau
Sahti (berea traditionala finlandeza)


Placinta Karelian
Mykyrokka
Kalakukko
Poronkaristys
Glogi
Sahti
Koskenkorva
Nederland, Niederland, Holland,
Pays-Bas sau Tarile de Jos sunt
denumiri utilizate in mod oficial, insa
rile de Jos mai sunt cunoscute i sub
numele colocvial de Olanda, denumire
care acoper ns doar o parte din
teritoriul rii, anume provinciile Olanda
de Nord i Olanda de Sud.

Suprafaa: 41.526 kmp

Populaia: 16.135.992 locuitori

Capitala: Amsterdam ( oficiala
conform constitutiei ) , Haga (reedina
administraiei de stat i a curii regale)

Limba oficial: neerlandez
(olandeza)

Moneda: euro

Religie: romano-catolic (36%);
protestanta reformat (20%);

Forma de guvernmnt: monarhie
constitutionala


Regatul rilor de Jos este compus
din dousprezece provincii:
Frizia
Groningen
Drenched
Overijssel
Flevoland
Gelderland
Utrecht
Olanda de Nord
Olanda de Sud
Zeelanda
Brabantul de Nord
Limburg
GASTRONOMIA
Situata in nordul Europei, intr-o continua lupta cu mareele si sub influenta protestantismului care
indeamna la simplitate, Olanda nu a avut in mod traditional o bucatarie foarte variata sau sofisticata totul
rezumandu-se la cartofi, peste, friptura si bere. In ultimii ani intreaga Olanda s-a transformat intr-un mic
Turn Babel in care se amesteca populatii, etnii, culturi si influente .
Micul dejun olandez este copios, cu un fel de painici speciale (aluatul poate fi imbogatit cu ierburi sau
condimente) branza, sunca, mezeluri uscate insotite de ceai sau cafea.
Masa de pranz se serveste de obicei in oras in eetcafe, coffe-shop sau fast-food, meniul cuprinde cel
mai des cateva broodjes (un fel de sandviciuri specifice, de fapt chifle umplute cu un amestec de sunca,
oua, branza, rosii, salata si alte condimente) si eventual un fel cald de mancare.





Cina se serveste destul de devreme, intre ora 18 si 20, este in fapt cea mai importanta masa a zilei cu o
supa, si un fel principal cu carne sau peste, garnitura de legume sau cartofi si desert.
Olanda este o tara in care pestele ocupa un loc de cinste, fie ca e vorba de hering, somon, tipari sau
creveti si scoici. Pestele afumat este o adevarata delicatesa in aceste locuri, dar cea mai cunoscuta
specialitate este heringul sarat care se serveste crud.
Supele sunt cat se poate de consistente, fie ca au la baza pestele, cartofii sau varza.
La fel de consistent este un alt fel de mancare specific, stampott, preparat in cel mai rustic mod cu
putinta, un amestec de cartofi, varza (sau alte legume), carne de porc, totul fiert amestecat si transformat
intr-un fel de papricas.
Rijsttafel (masa de orez) aduce aminte de coloniile pe care olandezii le-au avut in Java. Orezul fiert, cat
se poate de simplu este servit intr-un bol, in timp ce pe aceeasi masa sunt asezate cat mai multe alte mici
castronele cu difertie sortimente de carne, legume sau sosuri, astfel ca fiecare poate alege combinatia pe
care o doreste.
Dintre branzeturi amintim cascavalul de Gouda si de Edam, sortimente produse in orasele omonime, care
au o aroma specifica, mai puternica in cazul in care branza este mai veche.

Maasdam e un alt sortiment de branzeturi bine cunoscut, usor de depistat dupa gaurile mari. In general
exista mici ferme care produc sortimente locale de branza, un loc important fiind cel al branzeturilor cu tot
felul de ierburi sau condimente.
In ceea ce priveste dulciurile si produsele de patiserie, Olanda este tara clatitelor pannekoek, cu sirop
de sfecla care aduce la gust cu siropul de artar sau de trestie de zahar, sau simple cu unt si zahar. Nu
lipsesc nici caramelele, ciocolata si turta dulce cu arome din cele mai neasteptate.











Cele mai cunoscute beri olandeze sunt fara indoiala Heineken si Amstel, dar exista si multe alte
variante beri blonde, albe sau rosii produse in braserii locale (multe dintre ele apartinand unor abatii).
Kroon Pils, Witte Trappist, Christoffel, Columbus sau J open Koyt sunt doar cateva dintre ele.
Olanda este tara rachiului de ienupar, o bautura distilata ce are la baza orz, porumb, secara si pentru a-i
da aroma ienupar, anason, chimion sau alte condimente.
In Olanda se gasesc celebrele coffe-shops , cafenele in care pe langa numeroasele sortimente de cafea
se poate fuma in legalitate un joint sau se pot consuma prajituri sau dulciuri speciale ce contin o cantitate
mai mare sau mai mica de marijuana.
GASTRONOMIA
Hutspot

Clatite Olandeze
Stampott
Supa de mazare
Oua Benedict cu sos olandez
Danemarca (danez Danmark)
sau Regatul Danemarcei
(Kongeriget Danmark) este din
punct de vedere geografic cea
mai mic i cea mai sudic ar
a Europei de Nord, i de
asemenea cea mai veche.
Danemarca se afl la limita
dintre Marea Baltic i Marea
Nordului, i e format dintr-o
peninsul numit Iutlanda
(Jylland) legat de Germania de
nord, insulele Funen (Fyn),
Zealand (Sjlland), Bornholm
(Bornholm) i numeroase insule
mai mici, cunoscute sub numele
de Arhipelagul Danez.
Danemarca este o monarhie
constituional i face parte din
Uniunea European.
GASTRONOMIE
Bucataria daneza este una nepretentioasa si hranitoare, bazandu-se pe ingrediente
simple, fara combinatii surprinzatoare. Carnea si pestele pe de o parte, cartoful si
cerealele pe de alta sunt aici alfa si omega in materie de gastronomie.
De mai bine de 200 de ani, localnicii nu s-au plictisit sa puna pe masa painea de secara
si carnea afumata de porc, alaturi de cate un pahar mare de bere.
Foarte populare in arhipelag sunt vandgred (terci din cereale cu apa, de regula din
ovaz), gule arter (supa de mazare boabe), bleflask (felii de carne de porc si de mere,
prajite in grasime) si klipfisk (cod deshidratat).
Culmea rafinamentului este atinsa de sadsuppe (supa de fructe), de galustele de carne
sau peste prajite in crusta de aluat si de codul fiert, servit cu sos de mustar.
Cel mai des intalnit preparat danez este fara indoiala smarrebrad (un sandvis format
dintr-o singura felie de paine de regula de secara, unsa cu unt si garnisita cu felii de
carne, branza etc.). Banal la prima vedere, acesta poate deveni un deliciu preparat din
cateva ingrediente bine alese. Exista smarrebred cu crevete, somon afumat, hering
marinat, hering afumat, galbenus de ou, ridichi si arpagic, anghila afumata si omleta,
carne de porc, varza rosie, mere si prune uscate sau pasta de ficat si castraveciori
murati.
Printre cele cateva inovatii daneze se numara deserturile kransekage (covrigi din aluat
cu migdale) si ablekage (sarlota de mere, cu crutoane si fructe confiate).
Pe piata din Danemarca sunt disponibile peste 50 de tipuri de bere, oferite de peste o
duzina de producatori.
Cele mai cunoscute marci sunt insa Tuborg si Carlsberg, ambele produse de
compania Carlsberg (a carei prima fabrica s-a infiintat in 1847).
Pentru amatorii de tarie, danezii pun pe masa, de regula impreuna cu gustarile reci, o
bautura numita snaps , obtinuta prin distilarea de cereale sau cartofi si condimentata cu
chimen.
Micul Dejun
Dimineaa majoritatea adulilor servesc ceai sau cafea cu pine de secar sau pine alb,
cu brnz sau gem. Copiii i tinerii n general mnnc cereale ca: fulgi de porumb, musli
sau terci de ovz cu lapte sau iaurt.
Un lucru specific Danemarcei n ceea ce privete micul dejun este miezul de pine cu
lapte gras (ymerdrys), un amestec ntre pine prjit de secar i zahr brun.
llebrd, un fel de mncare fcut din pine de secar, zahr i bere fr alcool, a fost
parte integrant a micului dejun nc din evul mediu, dar acum nu mai este chiar att de
popular ca pe vremuri
Duminica, muli danezi mnnc chifle proaspete cu brnz sau gem i wienerbrd (un
sortiment danez de patiserie). Produsele daneze de patiserie sunt faimoase n ntreaga
lume i constau n prjiturele de dimensiuni mici, umplute cu crem sau cu un amestec
obinut din unt, zahr i scorioar. Prjiturelele sunt fcute din aluat de pine, aezat pe
straturi unse cu unt, astfel nct produsul final devine extrem de pufos. Lng aceste
prjiturele, muli danezi servesc suc de fructe i cteodat chiar i un pahar de Gammel
Dansk sau un alt schnapps.
Wienerbrd
llebrd
Ymerdrys
Prnzul
n timp ce micul dejun i cina se servesc acas, majoritatea danezilor iau prnzul n
alt parte. De obicei, prnzul const n sandwishuri (smoerrebroed): felii de pine de
secar unse cu unt i acoperite, de exemplu, cu diverse feluri de crnai, ou fiert tiat
felii sau pate de ficat (un amestec de ficat de porc mrunit i untur, care are o
consisten potrivit pentru ungere).

n ultimii ani, un numr din ce n ce mai mare de companii i instituii au infiiinat
cantine unde personalul i poate cumpra prnzul, iar unele companii ofer chiar o
gam variat de feluri de mncare. Cu toate acestea foarte muli danezi prefer n
continuare s i aduc masa de prnz de acas.
Prnzul clasic include pine de secar uns cu unt, cu salat de hering murat, hering
afumat, somon afumat, ipar afumat, cu omlet de ou, carne de vit cu murturi i
hrean, limb cu maionez vegetal, carne prjit de porc cu mere i prune sau
brnz cu carne n aspic i rom.
Acest tip de sandwish este servit att la restaurant ct i la diverse magazine de
specialitate din oraele mari.
BUFETUL CU PREPARATE RECI
Bufetul cu rcituri este un alt fenomen specific danez care a aprut la sfritul secolului al
19-lea. Acesta este un bufet care se desfoar pe diferite etape.
Invitailor li se servete mai nti pete, de exemplu hering murat, hering prjit n oet,
somon afumat, file de pete cu sos remoulade, crevei i alte tipuri de crustacee.

La urmtorul fel se servesc preparate reci, ca de exemplu carnai, file afumat de porc,
unc, friptur de vit i pate de ficat dar i cateva feluri calde de mncare, ca de exemplu
rissoles, care sunt chiftele prjite, de form oval sau medalion de porc. De Crciun
friptura de ra i/sau de porc cu varz roie, reprezint de asemenea un fel de mncare
ce nu lipsete de pe masa niciunui danez.

Apoi sunt servite brnzeturile. Totul vine acompaniat de pine de secar, pine alb i
unt. La final se servesc diferite tipuri de budinc i fructe.

Aceast mas este denumit bufet cu preparate reci, dei multe dintre felurile de mncare
sunt calde i se numete prnz cu toate c de multe ori este servit i seara. n luna
decembrie, danezii particip la diverse prnzuri de Crciun, in viaa privat ct i la locul
de munc unde se organizeaz petreceri care includ programe artistice i chiar dans.
CINA
Masa de sear este denumit ntr-un mod ciudat middag (miezul zilei),
pentru c se servea la miezul zilei. Majoritatea danezilor se strduiesc s
se adune cu toii acas n fiecare sear, pentru a servi masa.

Pn la jumtatea secolului al 20-lea, se serveau la cin dou feluri de
mncare: un prim fel, l constituia de exemplu, terciul de cereale, ciorba
de carne sau supa dulce de fructe, iar felul principal era alctuit din
carne sau pete, servite ntotdeauna alturi de cartofi i sos.

Duminicile se servea budinc n loc de primul fel. n anii 1960, atunci
cnd femeile au nceput s fie integrate pe piaa muncii, masa de sear a
fost mult simplificat iar majoritatea danezilor servesc acum doar un fel
de mncare n zilele lucrtoare.

Consumul de carne a crescut foarte mult, carnea de porc fiind nc cea
mai popular n rndurile consumatorilor de carne. Danezii consum n
special carne tocat iar carnea pentru prjit alturi de sosul tradiional i
cartofi, reprezint i acum un fel de mncare extrem de popular.
PAUZA DE CAFEA
O mas secundar care are o importan special n Danemarca este kaffeborde, un
moment unde se servete cafea cu chec cu stafide, produse daneze de patiserie, diverse
tipuri de prjituri i biscuii.
Cafeaua de dup-amiaz sau cea de sear era extrem de important n North Schleswig
la ntlnirile naionale daneze dup ce Danemarca a fost nfrnt de ctre Prusia n anul
1864, iar, spre finalul secolului al 20-lea devenise deja parte integrant a ntlnirilor
politice i populare n toat ara.
Cafeaua de dup-amiaz mai exist i acum, cu toate c la o scar mult mai redus, iar
n oraele mari i n rndurile tinerilor aceasta a fost nlocuit cu alte mese.