Neoimpresionismul

Paul cezanne, van gogh, paul sera, gogain

Cezanne-pictorul sec 20 – reconstituie arta clasica pornind de la impresionism,

are o gama de subiecte restransa, cateva peisaje, un munte, intentia de a fi cat
mai putin interesat de subiect, preocuparea fund nu mai este nici macar cum
cade lumina, pt el important este cum arata o suprafata de tablou acoperita cu
culori si forme, pur formal. Tablourile lui au o stranie tenta incremenita, un fel de
natura moarta destinsa.

In mod constient si deliberat incearca sa dezobisnuiasca pictura de a mai privi

totul ca pe o imagine a ceva anume.

Oameni jucand poker – cezanne – tablou incremenit, in alt timp de viata

In toate picturile lui el cauta echilibrul, al liniilor, al culorilor.

Paul gogain – picteaza in franta, bretania, ajunge in tahiti, insulele din oceanul
pacific, acolo expreienta bretona fusese si ea importanta. El invata ca volumul ne
e necesar, ci mai degraba linia si conturul, culorile. in tahiti duce la maturare
acest stil de pictura.

Van gogh este un anticlasica – pt el pictura este o forma de expresie a

interiorului, proiectarea propriului zbucium sufletesc asupra unui peisaj,
autoportret, etc.

Si el renunta la a 3 dimensiune, si se axeaza pe contur. In plus cromatica lui este

puternica, violenta, culori complemntare. De la el se va revendica
expresionismul.

Rousseau – lipsit de instructie de pictruala,

Arhitectura – sf sec 19 ne confrunta cu “art nouveau” – un stil care nu e foarte de

avangarda, dar innoitor fara indoiala, ideea culpei, a teoretivismului, fier forjat.

Lui I se va opune stilul cubism arhitectural, vanderbroche

Secolul 20

Artistii incep prin a fi urmasii postimpresionistilor.

Avangarda artistica – grupuri de artisti, dar care nu rezista foarte mult. Se

propune mereu ceva nou.

Bauchaus se opune stitului clasic, orice structura trebuie sa fie functionala in

primul rand. Intre forma si functie trebuie sa fie o legatura

Henry matisse – viziune aplatizanta, decorativa, imagine greu de distins, opozitia

puternica a complementarelor, constructia unei suprafete.

Picasso
Gloria lui a devenit foarte mare

Domnisoarele din avignion – manifestul cubismului in 1905 – influentat de

expozita “arta neagra” scopul nu mai este mimesisul ci reconstruirea naturii.

Cubismul a fost procupat de problema miscarii

Arta flamanda:

Este mai burgheza decat cea italiana

 Realism nordic
 Privire putin idealizata
 Figuri urate, costumele sunt etalate cu bogatie
 Arta de negustori
 Atentie pentru detalii
 Interese special pt peisaj, natura moarta – se insista asupra a ceea ce se
vede in spate, aparitia unor veritabile naturi moarte incluse in tabloul
propriu-zis.

Arta italiana a renasterii se facea pe perete – fresca – contraste puternice,

compozitie clara, detalii putine, sintetica, se lucra repede.

Pt flamanzi lucrurile sunt diferite

 Ziduri mici, ferestre mari

 Pictura pe perete nu e foarte importanta
