Sunteți pe pagina 1din 12

Arta modernă şi contemporană

Victoria ROCACIUC

Grafica de carte în creația plasticianului Gheorghe Vrabie

Rezumat
Grafica de carte în creația plasticianului Gheorghe Vrabie
Articolul de față este un studiu de sinteză al graficii de carte a maestrului Gheorghe Vrabie, obiectivul de
bază fiind cercetarea în evoluție a soluțiilor, procedeеlor și principiilor artistice abordate de autor, a interferențelor
dintre acestea.
Abilitățile profesionale ale graficianului, cunoașterea literaturii și istoriei artelor universale, s-au reflectat
nemijlocit în gândirea sa plastică. Astfel, printre caracteristicile de bază ale ilustrațiilor lui Gheorghe Vrabie se
disting polisemantismul, caracterul logic complex al structurilor compoziționale și al imaginilor artistice. Grafica
de carte a artistului îmbină într-un mod elegant elemente ale desenului din natură cu cele decorative.
Graficianul a început să publice primele ilustrații de carte fiind student la Şcoala de Arte Plastice din Chişi-
nău. Revenind la baştină, după finisarea studiilor la Leningrad (1967), perseverează în domeniul graficii de carte,
reușind să-și formeze un stil propriu de lucru, ilustrând peste 100 de cărţi.
Operele din domeniul graficii de carte semnate de plasticianul Gheorghe Vrabie demonstrează sinteza și
evoluția preferințelor sale tehnice și estetice, în care se evidențiază elementele și trăsăturile artei românești, medi-
evale, moderne și contemporane.
Cuvinte-cheie: grafică de carte, grafică de șevalet, acvaforte, acuarelă, guașă, tuș, linogravură, ilustrație,
compoziție, stil, imagine, sinteză, simbol, estetică.

Summary
Book graphics in Gheorghe Vrabie’s artistic creation
This article is an overview research on book graphics of the maestro Gheorghe Vrabie. One of the main objec-
tives is studying in evolution of art solutions, principles and processes, which were used by the author in his creation,
and theirs interrelations.
The professional abilities of the artist, the knowledge of literature and world history of arts, were reflected
directly on his visual thinking. Thus, among the main characteristics of Gheorghe Vrabie’s illustrations are distin-
guished the polysemantism, as well a complex logical structure of his compositions and artistic images. The book
graphics of the artist elegantly combines some elements of natural drawing with decorative effects.
Gheorghe Vrabie started to publish first book illustrations during his studies in Kishinev. After graduating his
studies in St. Petersburg in 1967 and returning home, he has been starting actively to work in the field of book graph-
ics, elaborating his own art style and issuing more than 100 books.
All works of Gheorghe Vrabie, connected to the field of book graphics, show the synthesis and evolution of his
technical and aesthetic preferences, where are distinguished some elements and traits of the medieval, modernist
and modern Romanian art.
Key words: book graphics, easel graphics, etching, water color, gouache, flourish, linocut, illustration, composi-
tion, style, image, synthesis, symbol, aesthetics.

Резюме
Книжная графика в творчестве художника Георге Врабие
Данная статья является обобщающим исследованием книжной графики маэстро Георге Врабие.
Одна из основных задач – изучение в эволюции художественных возможностей, принципов и приёмов,
используемых художником в своём творчестве, а также нахождение их взаимосвязей.
Профессиональные качества графика, знание художественной литературы и всемирной истории ис-
кусств, отразились непосредственно на его пластическом мышлении. Таким образом, среди основных
характерных черт иллюстраций Георге Врабие следует отметить полисемантизм, сложную логическую
структуру композиций и художественных образов. Книжная графика художника элегантно сочетает в
себе элементы натурного рисунка и декоративности.

ARTA  2014 137


Arta modernă şi contemporană
Практически, одновременно с поступлением на учёбу в Кишинёв, Георге Врабие начал публиковать
свои первые книжные иллюстрации. После окончания учёбы в Ленинграде, в 1967 году, возвратившись
на родину, он активно работает в области книжной графики, сформировав свой собственный художе-
ственный стиль и оформив более ста книг.
Произведения Георге Врабие в области книжной графики демонстрируют синтез и эволюцию его
технических и эстетических предпочтений, среди которых выделяются элементы и черты румынского
средневекового, модернистского и современного искусства.
Ключевые слова: книжная графика, станковая графика, офорт, акварель, гуашь, туш, линогравюра,
иллюстрация, композиция, стиль, образ, синтез, символ, эстетика.

„Când studiezi o operă literară pentru a o ilustra,


e ca şi cum ai locui un timp în interiorul ei
şi după un astfel de studiu s-ar putea spune că o cunoşti.
Literatura adevărată îndeamnă însăşi
imaginea grafică să cuprindă nemărginirea”.
Gheorghe Vrabie1

Specialiştii din domeniul studiului artelor, încercările de a accentua aceste caracteristici ale
publicul larg de cititori şi iubitorii de frumos cu- creației graficianului a întreprins-o în 1989 Vlad
nosc numeroase cărţi ilustrate de Gheorghe Vra- Zbârciog, în cadrul unui interviu cu maestrul9.
bie, pliante ce reflectă evenimente expoziţionale După cum a remarcat criticul de artă Con-
şi creaţia maestrului2, diverse interviuri3, articole, stantin Spînu într-un articol despre creația plasti-
versuri scrise de artist4, cele două cărţi despre artă5, cianului, domeniul reprezentativ pentru Gheorghe
semnate de acest reputat autor etc. Datele existente Vrabie este grafica10, domeniu în care artistul s-a
sunt însă fragmentare şi nu reflectă esența com- specializat și în timpul studiilor. Linia deosebită,
plexă a operei lui Gheorghe Vrabie, îndeosebi, din atât de convingătoare și riguroasă, schimbată de
domeniul graficii de carte. Considerăm că a apărut fiecare dată în funcţie de subiectul tematic abor-
necesitatea să efectuăm un studiu de sinteză, înce- dat, va fi de cele mai dese ori analizată de autori
putul căruia să se realizeze prin scrierea articolului ai mai multor lucrări despre creația lui Gheorghe
de față. Vrabie11.
În cadrul activității sale, Gheorghe Vrabie6, De fapt, fiecare cercetător al creației lui Ghe-
având un palmares bogat de expoziții personale și orghe Vrabie evidențiază aspectele caracteristice
în colectiv, a fost preocupat de domeniile artelor operelor artistului, reieșind din specificul propri-
grafice de şevalet şi de carte, picturii, artelor mo- ei analize, reflectând, totodată, și imaginea sau
numentale, decorative, heraldicii, numismaticii şi cerințele timpului în care s-a scris. Luate în ansam-
cercetării ştiinţifice în domeniul artelor plastice7. blu, toate aceste cugetări tind să explice universul
Operele plasticianului Gheorghe Vrabie pot fi gă- artistic și filosofic al ilustrațiilor lui Gh. Vrabie și
site în muzeele de artă şi colecţiile particulare din accentuează caracterul acestuia. În acest context,
mai multe țări ale lumii8, iar lucrarea grafică de Galina Furdui a expus drept motto la interviul ei
șevalet „Arborarea pavilionului” (1973) din ciclul cu plasticianul că „Opera lui Gheorghe Vrabie este
„Hipism” se află în colecțiile Galeriei „Tretiakov” în esența sa un îndemn și chiar un instrument de
din orașul Moscova. dialog între epoci și generații”12.
Evoluția interferențelor și sinteza principiilor Majoritatea ilustrațiilor de referință ale grafi-
promovate în diverse domenii plastice, impactul cianului vor comporta și un pronunțat caracter de
acestora asupra operelor de grafică de carte, sem- șevalet, fapt confirmat și în cataloagele expozițiilor
nate de Gheorghe Vrabie, ce sugerează perfecta Uniunii Artiștilor Plastici din RSS Moldovenească
măiestrie tehnică și artistică de realizare, au deter- și din Republica Moldova13. Totodată, la artă de
minat și unul dintre obiectivele de bază ale prezen- șevalet se referă și desenele sale din natură, care în
tului articol. ilustrații s-au combinat într-un mod deosebit de
Formarea profesională, cunoașterea literaturii elegant cu elementele compoziționale decorative.
și artei universale s-au reflectat nemijlocit în abor- Însă se cer explicate momentele apariției
dările plastice ale lui Gh. Vrabie, la nivel de ima- unor izvoare de inspiraţie desprinse din gândirea
gine și compoziție, prelucrate sintetic, transforma- și soarta neobișnuită a acestui grafician, transpu-
te ulterior într-un stil inedit de autor. Una dintre se în evoluția demersului lui artistic. La începutul

138 ARTA  2014


Arta modernă şi contemporană
anilor 1950, Gheorghe Vrabie va încerca să publice găsesc câteva puncte de reper, amplasate în diferi-
poeziile sale, doar ele trebuiau ilustrate14. Întâm- te zone compoziționale. Astfel tot restul elemente-
plarea face ca să-l întâlnească pe pictorul Vladi- lor și figurilor din tablou sunt repartizate treptat,
mir Manciuc. Gh. Vrabie l-a rugat pe V. Manciuc reieșind din aceste zone, scara lor de valori, for-
să-i ilustreze poeziile sale „Mormântul ostașului male și tonale. Așadar, prin ilustrațiile la „Toren-
necunoscut” și „Corabia prin valurile zbuciuma- tul de fier” Gh. Vrabie a demonstrat abilitatea de
te ale mării”, o paralelă cu simbolismul lui Arthur a dezvolta unele realizări ale graficii moldovenești
Rimbaud. În urma tratărilor plastice întreprinse deja existente.
de Vladimir Manciuc la textele sale poetice, artis- Ca urmare a debutului, graficianul ilustrea-
tul va simți aptitudini de a se preocupa de ilus- ză cărţile „Aşa sau aşa” de scriitorul estonian
trarea cărților15. Poeziile lui Gh. Vrabie nu au fost Eno Raud (1962), „Secerişul” de Vasile Alecsan-
publicate încă multă vreme, iar ilustrațiile s-au dri (1964)21, „Poveşti” (1966, 1967), „Povestiri”
bucurat de succes de la bun început. Dar și apro- (1966), „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
pierea inconștientă de simbolismul literar al lui (1966).
Rimbaud, pe care graficianul o va sesiza mult mai Drept cele mai reprezentative lucrări de grafi-
târziu, l-a atașat de simbolismul propriu artelor că de carte din această perioadă sunt ilustraţiile la
plastice, specific curentelor moderniste. Artistul „Povestea lui Harap Alb” de Ion Creangă (1967),
va simți esența mai multor straturi de subtext sau executate în tehnica acvafortelui, ultima fiind şi
acea din afara textului, structura simbolică a ope- lucrarea de licență la absolvirea Academiei din
relor din literatura universală și autohtonă, clasică Leningrad (act.: Sankt Petersburg), menționată
și modernă. în cadrul concursului republican „Arta Cărții” cu
Fiind student al Şcolii de Arte Plastice din Premiul II (1968)22. Lucrând asupra prezentării
Chișinău, graficianul publică primele ilustrații de grafice pentru „Povestea lui Harap Alb”, Gheorghe
carte. În 1957, apar primele sale ilustrații în revis- Vrabie încearcă o recreare a imaginilor din goticul
ta pentru copii „Scânteia leninistă”, actualmente românesc, îmbinând principiile polisemantice cu
„Noi”, în niște condiții mai puțin obișnuite, pre- cele polistilistice.
cum remarca Gh. Vrabie în cadrul unui interviu16. De fapt, cunoaștem două variante de ilustrații
A debutat în 1961, la expoziția unională de la „Povestea lui Harap Alb”: una publicată în anul
arte plastice „Семилетка в действии” de la Mos- 1967, într-o antologie de povești ale lui Ion Crean-
cova, cu grafica de carte după motivele romanului gă123; cea din 1968 fiind o carte separată24. Drept
lui A. Serafimovici „Torentul de fier”, care a pre- puncte de forță ale prezentării grafice pentru pri-
zentat și primul contract cu Ministerul Culturii, ma carte menționată apar combinările, mai precis,
promovat de Aurel David, pe atunci expert la mi- utilizarea compozițiilor mici liniare în alb-negru
nister17. Executate în tuș, penel, peniță, ilustrațiile din viniete, alături cu cele mari, ilustrații, pictate
continuă linia tehnică pornită de artiști de referință pe foaie umedă. În cele policrome, expresivitatea
din perioada de început al epocii sovietice: Boris picturii în acuarelă pe umed, în cazuri mai reușite,
Nesvedov, Evgheni Merega, Ilie Bogdesco, Le- practic, nivelează desenul de contur. În ilustrațiile
onid Grigorașenco, Iacob Averbuh, Ghennadii în acvaforte în alb-negru din cea de-a doua carte,
Zîkov ș.a. Lucrări create în tuș le regăsim și după chipurile, în special, trăsăturile personajului prin-
anii 1960, doar că se vor schimba unele principii cipal, s-au generalizat, stilizându-se în așa mod,
de ilustrare. Totodată, în grafica pentru romanul încât compozițiile au devenit monumentale, mai
„Torentul de fier” evidențiem anumite trăsături precise din punct de vedere artistic. Predilecţia
similare cu caracterul vibrant al tușelor picturale pentru monumental a rămas de asemenea în dez-
din peisajele lui Ghennadii Zîkov, spre exemplu la voltare în creaţia lui Gheorghe Vrabie. Pe parcur-
cărțile „Dragoste” și „Drumuri și gânduri” de Pe- sul evoluţiei profesionale, artistul se va preocupa şi
trea Cruceniuc18. Iar soluțiile compoziționale de de pictura monumentală, va crea mozaicuri.
amplasare panoramică a figurilor în spațiu erau Ilustrația ce reflectă chipul lui Harap Alb ală-
folosite și de Leonid Grigorașenco în grafica de turi de cal, care însoțește foaia de titlu a cărții, prin
carte a anilor 195019, însă pe atunci ele nu atingeau plasticitatea liniilor ce formează capul calului, în
gradul monumentalismului utilizat de Gheorghe plan formal sau stilizat, sugerează plastica mai
Vrabie în lucrările sale20. În scopul atingerii acestui multor instrumente muzicale (vioara cu arcușul,
efect, artistul a utilizat metoda proprie. În foaie se lira, naiul), adăugând astfel conotații asociative

ARTA  2014 139


Arta modernă şi contemporană
și, totodată muzicale, personajelor de basm. Prin pe metal, a rezervajului, care l-a marcat ulterior, a
aceste ilustrații autorul a demonstrat un înalt grad fost cizelată anume în perioada studiilor și suge-
de profesionalism şi tendinţa spre originalitate. rată de către unul dintre profesorii de la facultate,
„Povestea lui Harap Alb” l-a atras prin dina- Vasilii Zvonţov26. Acest artist este și autorul mai
mismul subiectului și diversitatea personajelor. multor cărți despre grafică și acvaforte27.
Graficianul urmăreşte cu atenție dezvoltarea na- În arta grafică sovietică din acele timpuri, mai
raţiunii, desenează cu plăcere atât personaje ro- ales către anii 1960, tehnicile stampelor au fost foar-
mantice, cât şi fantastice, introducând în desen te mult abordate și apreciate, influențate de stampa
elemente de grotesc. Accentuează, în primul rând, și gustul pentru linie, gestul și rafinamentul liniar
imaginea protagonistului lucrării, trăsăturile lui de specifice creației artiștilor remarcați încă prin anii
caracter, generalizate și aduse până la cele specifice 1940 în Țările Baltice, creație promovată drept
naționale. Chiar de pe copertă, unde apare un tâ- exemplu pentru artiștii din întreaga URSS28. Astfel
năr leu încoronat, ţinând strâns spada scoasă din procesele de evoluție artistică și linia cristalizată pe
teacă, este clară atitudinea artistului faţă de per- parcurs în creația lui Gh. Vrabie pot sugera anumi-
sonajul principal. Imaginea leului de pe copertă te tangențe comune cu dezvoltarea artelor sovieti-
are asemănări și cu stemele Moldovei medievale. ce, dar mai ales, cu eleganța tipică creației artiștilor
Deci, elementele de structură și esență spirituală din zonele baltice. Deja în anii 1970 artiștii plastici
ale neamului moldovenesc acumulate prin tim- sovietici vor tinde spre poetizarea realității și foaia
puri, cristalizate și aduse la o concepție perso- grafică va căpăta un caracter intim mai pronunțat,
nal tratată sunt prezente în imagini ce ilustrează miza fiind nu atât redarea acțiunilor, ci redarea
această carte. stărilor, complexității emoțiilor și a gândurilor.
În opinia Olgăi Voronova, în multe cazuri in- Unul dintre principiile importante ale graficii din
terpretarea grafică a lui Harap Alb înregistrează acea perioadă a fost bazat pe jocul cu semitonuri și
o doză de romantism exagerat în comparaţie cu nuanțe. Cultura înaltă a realizării a devenit o nece-
textul. Specificul stilului la I. Creangă se bazează sitate a timpului în care s-a format și a creat plas-
pe viața cotidiană ţărănească și folclor, consideră ticianul Gheorghe Vrabie și care ulterior va deveni
cercetătoarea25. Eroul lui Gh. Vrabie, elegant ca caracteristică operelor sale.
un cavaler medieval, nobil, doar la prima vedere Ilustraţiile în acuarelă la cartea „Aşa sau aşa”
nu se pretează unui asemenea limbaj. Idealizarea de Eno Raud au fost create într-o manieră realis-
și dragostea față de origini sunt specifice pentru tă, apropiată stilului academic și sugerează unele
întreaga creație a lui Gheorghe Vrabie. Este semni- trimiteri la grafica de carte și arta rusă sovietică
ficativ că în cadrul realizării lucrării sale de licență din perioada ei timpurie29. Și în această lucra-
artistul reușește să accentueze viziunile sale tehni- re putem observa originalitatea autorului pentru
ce, estetice și conceptuale. ceea ce îşi propune spre realizare. Pentru a ilustra
La facultatea de la Leningrad graficianul a ultimele pagini ale cărții, artistul a imitat plastica
lucrat mult pentru a însuşi posibilităţile diferitor copiilor. Această tendință va găsi continuitate, o
tehnici: a desenat cu peniţa şi penelul, a pictat în perioadă scurtă de timp, în 1969, Gh. Vrabie fi-
acuarelă şi guaşă, a apelat la acvaforte în culori şi ind profesor la Școala orășenească de arte plas-
în alb-negru, la monotipie, litografie, la tehnica tice pentru copii „A. V. Șciusev”30. Un asemenea
rară a rezervajului. Ulterior, va trece şi la tehnica principiu de apropiere de desenele copiilor, chiar
linogravurii, alb-negru şi color. Însă tehnica lui editarea acestora în loc de ilustrații, deja destul de
preferată va deveni, totuşi, acvaforte, bazat pe de- pronunțat a intrat în circulație și se practică şi în
senul cu o linie fină, executat prin metoda veche a prezent. Actualmente, cunoaștem cazuri când o
mordantării. carte în întregime este ilustrată în asemenea mod,
Ne spune însuși plasticianul că îi plac acvafor- mai ales dacă este destinată copiilor. În general, în
tele pentru că oferă apropierea de desenul cu peni- anii 1960–1970, în arta plastică autohtonă a existat
ţa sau creionul, pentru că acordă posibilitatea de a o tendință specifică de imitare a desenelor copi-
păstra în el senzaţia naturii sau, mai precis, impre- ilor sau/și a artei primitive, naive (astfel de ele-
sia unei schițe executate din natură. Cunoaștem că mente vom observa în creația mai multor artiști
Gh. Vrabie s-a specializat în grafică de șevalet, iar autohtoni de referință pentru perioada sovietică,
lucrarea de licență a executat-o în genul graficii de spre exemplu Igor Vieru, Valentina Rusu-Cioba-
carte, însă tehnica pe care a ales-o, cea a gravurii nu, Elena Bontea). Este o tendință promovată și în

140 ARTA  2014


Arta modernă şi contemporană
prezent de către unii artiști contemporani (grafica Artistul a ilustrat mai multe volume din lite-
de carte din anul 1978 și pictura din etapa actuală ratura română și universală. Predilecția lui au fost
a lui Arcadie Antoseac). Libertatea artistică ma- autorii Ion Creangă, Mihai Eminescu, Vasile Alec-
nifestată în ilustrații la cartea lui Eno Raud a fost sandri, Bogdan Petriceicu Hasdeu; operele de fac-
remarcată încă în timpul pregătirii acesteia pentru tură folclorică: balada „Miorița” (1983)33, „Folclor
tipar. Printr-o combinare de abordări, realistă și moldovenesc” (1976), „Cine a zis doinu-doina…”
cea formală, apropiată de plastica copiilor, Gheor- (1981). Având posibilitate să comunice cu scriito-
ghe Vrabie a reușit să demonstreze potențialul și rii contemporani Ion Druță, Grigore Vieru, Spi-
diapazonul larg al posibilităților sale profesionale, ridon Vangheli, Liviu Damian, Pavel Boțu, Vasile
la nivel de manieră, tehnică și stil. Vasilache, a reușit mai bine să pătrundă în esența
Grafismele și picturalitatea vor apărea în textelor acestora. Printre operele clasicilor litera-
ilustrațiile de carte ale lui Vrabie de fiecare dată turii universale artistul a ilustrat cele semnate de
într-o nouă formulă conceptuală, uneori com- Dante, Longos, Valery, Rilke, Baudelaire. Grafica
binată, alteori în mod separat. În acest context, de carte se remarcă prin siguranța liniei, precizia
considerăm experiențele tehnice acumulate în subiectului tematic, rafinamentul executării.
procesul de lucru la romanul lui A. Serafimovici Copilăria la ţară, dar și cunoștințele acumu-
„Torentul de fier” (1961) alături de cele la „Aşa sau late în timpul studiilor la Chișinău, i-au cultivat
aşa” de E. Raud (1962) drept formative. Procedeele dragostea şi simţul artei populare, a datinilor stră-
de realizare a desenului în alb-negru („Torentul de moşeşti. Astfel, acele frontispicii originale și vi-
fier”) și a picturii în acuarelă („Aşa sau aşa”) sau niete cu care susţine ilustraţiile de bază la cartea
compozițiile policrome în guașă se vor intersecta „Codrule, codruţule” de Grigore Vieru şi Spiridon
în grafica de carte a lui Gheorghe Vrabie pe tot par- Vangheli (1975), vor prezenta o reinterpretare de-
cursul creației sale și vor forma o abordare stilisti- corativă a elementelor ornamentale, care se pot
că de autor. Drept început al acestor interferențe vedea pe troițele, uşile şi porţile, pietre de mor-
se va înregistra în procesul de lucru asupra cărții mânt de la ţară34. În acest context, amintim despre
„Povești” de Ion Creangă (1966–1967) care a inclus articolul „Pasărea ca simbol în viața și opera lui
și „Povestea lui Harap Alb”. Astfel de linii picturale Gheorghe Vrabie”, semnat de Vasile Malanețchi,
și grafice vor apărea în cadrul prezentării grafice a în care autorul pornește de la o ilustrație la cartea
cărții lui Gheorghe Bogasieru „Buburuzele”, 1968 „Codrule, codruțule” de G. Vieru și S. Vangheli,
(desen, tuș, peniță, acuarelă)31 etc. trasând paralele cu viziunile lui Călinescu și Labiș,
În „Secerişul” de Vasile Alecsandri (1964) și accentuând faptul că la români, ca și în alte spații
deja se vor evidenţia nu doar elemente tipice în- mitologice, Pasărea se identifică nu doar cu ide-
tregii arte sovietice din 1960, o anumită descă- ea de zbor35. Iar grafica de carte a lui Gh. Vrabie
tuşare şi tendinţa spre modern, dar și o stilistică abundă în simboluri, metafore, chiar și paradigme
tipică picturilor lui Igor Vieru, un cromatism cald, plastice. Însă, tot la nivel de citări sau paralele ar-
o precizie specifică, mai ales în găsirea pozițiilor tistice, ce au format ulterior și paradigme noi în
personajelor, tendința impresionistă de a construi arta românească, am putea evidenția prezența ele-
formele și mișcările figurilor înfățișate, fără a le mentului multiplicat în ilustrațiile lui Gh. Vrabie,
abstractiza, un dinamism generalizat specific ar- valorificate anterior de marii artiștii moderni ro-
tei din acea epocă32. Pentru a crea și niște pauze mâni, Constantin Brâncuși și Ion Țuculescu, dar
compoziționale din carte, imaginile figurative sunt și aceeași formulă compozițională de multiplicare
completate cu ilustrații de peisaje din natură, ce organizată nu pe linia verticală, ci pe cerc, utiliza-
sugerează stări de confort contemplativ, adevăra- tă de Henry Matisse („Dansul”) și transformată în
te revelații vizuale. Totodată, în aceste ilustrații se Pomul vieții de către Gheorghe Vrabie. Totodată,
resimte expresivitatea picturală, specifică și unor în unele imagini picturale din cartea „Codrule,
opere de artă franceză, pornind cu cele semnate codruțule” vom resimți și apropierea artistului de
de Jean-François Millet („Culegătoarele de spi- creația lui Igor Vieru („Portretul lui Grigore Vie-
ce”, 1857, Muzeul d’Orsay, Paris), întemeietorul ru”, 1968) și Mihail Grecu (naturile statice, crea-
grupului Școlii de la Barbizon, în care au parti- te în spirit modernist). Și totuși în fiecare caz nu
cipat și artiștii români, continuând cu lucrările putem vorbi de citări în sens direct al noțiunii,
impresioniștilor și expresioniștilor francezi și ro- fiindcă orice compoziție are structura ei sinteti-
mâni din epoca modernă. că și doar poate crea anumite îndemne sau aluzii

ARTA  2014 141


Arta modernă şi contemporană
indirecte ca să reamintim senzațiile acumulate în Graficianul consideră că raportul de tonalităţi
urma studierii capodoperelor artei universale. trebuie să trezească în sufletul cititorului mişcare,
Trebuie să remarcăm faptul ca în elaborările fior; trebuie să genereze emoţii, aşa cum o fac
sale grafice Gh. Vrabie tinde să evite repetări de ori- acordurile muzicale. În procesul lucrului la „Viața
ce natură. Fiecare operă literară o „trăiește” în mod nouă”, „Daphnis şi Chloe” artistul a experimentat
separat, fapt observat și de către alți cunoscători ai cu diverse fundaluri pe suprafețe de hârtie, alb,
creației sale, precum este și Boris Brânzei36. Astfel negru și argintiu, toate având un farmec propriu,
și sursele semantice le alege într-un mod absolut cel argintiu adăugând și o doză de prețiozitate.
deosebit, conferindu-le o interpretare proprie. În același fel, arabescul alb pe un fundal negru
De fapt, încă din timpul anilor de studenție i-a din „Daphnis şi Chloe” ne aminteşte de picturile
rămas drept model de neîntrecut creația lui Albre- de pe vasele din Grecia Antică, pentru a îndrepta
cht Dürer, Rembrandt van Rijn, Francisco Goya cititorul cu gândul spre Elada, locul acţiunii roma-
ș.a. Aceeași lume a artei sublime o întâlnea la Er- nului. Însă ca structură desenul său nu repetă sti-
mitaj și la Muzeul Rus, unde a studiat desenele lui listica desenelor de pe vasele antice, în care găsim
Kuzima Petrov-Vodkin, Anna Ostroumova-Lebe- forme de un monumentalism maiestuos. Gh. Vra-
deva, Nikolai Tîrsa, Mihail Kuprianov; a admirat bie susţine linia dinamică, desenează trecerea de
pânzele lui El Greco, Vincent van Gogh, Paul Gau- la o poză la alta, corpurile parcă plutesc în spaţiu,
guin37. Gheorghe Vrabie este un artist multilateral mişcările personajelor sunt accentuate prin linii
cu o atitudine foarte serioasă și o atenție remarca- suplimentare. Lumea Evului Mediu şi a Antichită-
bilă față de opera literară. Aceasta îi servește la ela- ţii este percepută de artist prin prisma concepţiei
borarea unei precizii formal-stilistice, reduse une- moderne despre lume38.
ori și la o linie. Liniile vor deveni variate, picturale Aproape toate ilustraţiile la „Viaţa nouă” sunt
și grafice, dinamice și statice, ca și cum oprite, plă- lirice. Doar una din ele face excepţie – cea cu por-
mădite, care prin aspectul lor monumental ajung tretul lui Dante Alighieri. La Gh. Vrabie marele
nivelul simbolului etnic și vor servi construirii poet nu apare tânăr (deşi în 1292, când terminase
formale și volumetrice a imaginilor, acumulând această carte, Dante Alighieri avea doar 27 de ani),
facturi tradiționaliste. Treptat, cu fiecare experi- ci ca un bărbat matur, trecut prin grele încercări.
enţă nouă în genul graficii de carte, în creaţia lui Susţinând portretul cu scene din viaţa Florenţei,
Gheorghe Vrabie se vor observa cunoştinţele şi se artistul ajută cititorului să-şi imagineze fondul
vor resimţi anumite replici sau citări noi la lucră- pe care este proiectată acţiunea din carte. Linii
rile maeştrilor cu renume din istoria artelor uni- uşoare, parcă gata să se piardă în spaţiu, întregesc
versale, inclusiv influenţa folclorului şi artei popu- ilustraţiile şi fiecare repetă motivul unei poezii, fi-
lare și moderne româneşti. Toate acestea vor avea ind, concomitent şi rod al sintetizării chipurilor şi
o pronunțată amprentă a conștientizării, analizei stărilor din sonete şi canţone dintr-o compoziție
și viziunilor proprii, trăite și elaborate, sintetizate apropiată de icoane medievale ce reprezintă viețile
și combinate, deci prelucrate și aduse la o formă sfinților39.
artistică proprie. Tot ce a creat artistul este trecut parcă pe un
Ilustraţiile la „Daphnis şi Chloe” de Longos alt plan decât cel ideal al existenţei, cel imaterial,
(1970) şi „Viaţa nouă” de Dante Alighieri (1971) al visurilor şi al divinităţilor. „Conştiinţa integri-
sunt executate cu modalităţi grafice similare. tăţii spirituale şi a legislaţiilor morale sunt calităţi
Aflăm aici abordări liniare asemănătoare cu grafica distinctive ale manierei plastice a lui Gheorghe
lui Pablo Picasso și Henri Matisse, o nuanţare Vrabie. Forţa imaginii în ilustraţiile lui Gheorghe
emotivă identică cu cea din opera scriitoricească. Vrabie activează percepţia emoţională a textului,
Hârtia argintie, pe care sunt imprimate a metaforelor poetice, nuanţelor istorice. Ilustraţia
acvafortele la „Viaţa nouă”, amplifică impresia întăreşte vizual naraţiunea, o înalţă până la simbol,
poeziilor ilustrate. Artistul se comportă cu hârtia care include gama complexă de coliziuni şi proble-
ca şi cu un element propriu compoziţiei. Reuşita me morale”40, a fost remarcat în presă.
compozițiilor decorative ale ilustraţiilor sale se Spiritul artei pentru grafician nu constă în de-
datorează nu doar desenului, dar şi câmpului talii şi amănunte concrete, ci mai ales în imaginea
curat, facturii şi culorii sale. „Viaţa nouă” (1970) artistică, în plasticitatea corpului, graţia şi elegan-
şi „Daphnis şi Chloe” (1971, 1990) ţin de sfera ţa mişcărilor. Cu totul alte ritmuri de mișcări vor
emotivă, sentimentală, atmosfera din ele. apărea în cicluri de ilustrații la opera poetică a lui

142 ARTA  2014


Arta modernă şi contemporană
Valery. Vor apărea alte tonuri, mai dramatice, chi- prima vedere ca o improvizare este, de fapt, semni-
purile vor arăta arhaic, mistic și enigmatic. „Me- ficativ şi complex prin construcţie, afirmând şi cul-
nada” lui Scopas, „Sirena” vor arăta aici în formă tura metaforei, şi principiul selecţiei riguroase44.
de citate-simboluri, care nu se recunosc, ci deja De fapt, simbolul „Pomului vieții” îl întâlnim în
doar se percep, se resimt. mai multe ilustrații ale lui Gh. Vrabie. Cunoaștem,
La intersecţia deceniilor şapte-opt, când tot cel puțin, patru cărți în care este prezentă ilustrația
mai mulţi graficieni sunt atraşi în munca de ilus- cu „Pomul” sau „Arborele vieții”, toate originale: la
trare a cărţilor, Gh. Vrabie realizează prezentarea „Poezia populară” de Mihai Eminescu (1970, acva-
grafică la „Bucolicele” lui Virgiliu (1970) şi „Feme- forte), la „Codrule codruțule” de Grigore Vieru și
ia nisipurilor” de Kobo Abe (1969), la versurile lui Spiridon Vangheli (1975, hârtie, acuarelă, guașă),
Rainer Maria Rilke (1977) şi Paul Valery (1979). la „Ramul de palmier” de Paul Valery (1979, ac-
Munca asupra ultimelor două cărţi constituie pen- vaforte, colecția MNAM) și la „Mioriţa” de Vasile
tru grafician o etapă principial nouă: şi Rilke, şi Alecsandri (1983, acvaforte hașurat).
Valery sunt dintre acei poeţi, care au reflectat în Forţa lui Gheorghe Vrabie ca grafician de car-
creaţia lor profunda contradicţie a secolului al XX- te rezidă în capacitatea de a înţelege tradiţia artei
lea, poeţi în ale căror poezii profunzimea gândului populare nu ca o multitudine de procedee canoni-
alternează cu libertatea intonaţiei, rafinamentul ce, ci ca o şcoală a esteticii naționale. În acvaforte-
ritmic şi muzical41. le la „Poezia populară” de Mihai Eminescu (1970)
În sens de valorificare a conceptelor plastice artistul se apropie de tradiţia estetică a poporului
legate de problematica esteticii transcendentale a său și o folosește din plin. Din folclorul moldove-
lui Kant ce ţine de spațiu și timp, Gh. Vrabie în nesc au pogorât aici cai iuţi, mitici, cu picioare pu-
creația sa procedează la cumularea lucrurilor de ternice şi cu ochi înţelepţi. Din arta miniaturilor
scară diferită şi acţiunilor desfăşurate în spaţii di- din manuscrisele medievale din Moldova a venit
ferite şi intervale diferite de timp, introduce amă- imaginea firească a soarelui cu o diademă de raze.
nunte necesare, preferând prezentarea esenţialului. Elementele de basm persistă şi în prezentarea stră-
Portretele ce însoțesc foile de titlu ale cărților lucirii soarelui şi a lunii, şi în imaginea originală
cu grafică creată de Gh. Vrabie ar putea sugera drept a castelului înălţat pe un vârf de stâncă, şi în poza
subiect separat pentru cercetare. În acest context, fastuoasă a personajelor. Totodată, mai regăsim
drept semnificativ pentru personalitatea artistică și elemente asemănătoare cu arta greacă antică,
și poetică a lui Gh. Vrabie putem menționa portre- proporțiile create de Policlet sau forme alungite
tul lui Grigore Vieru pentru cartea „Taina care mă ale corpurilor din arta gotică, în combinare cu
apără” (desen, tuș, peniță), care comportă trăsătu- elemente moderniste. Capul personajului dintr-o
rile similare cu cele ale graficianului și reprezintă compoziție amintește de cel din tabloul „Strigătul”
un autoportret inconștient42. Considerăm reușit și de Edvard Munch, însă întors orizontal, iar perso-
portretul lui Vladimir Maiakovski realizat în spi- najul este redat alergând, astfel mărindu-se gradul
rit constructivist, dar şi portretele din poeziile lui expresivității și al dinamismului din imagine.
Rilke care vorbesc, se pare, prin multiple straturi De arta manuscriselor medievale ne amintesc
de spații și timpuri etc. Multiplană este compoziţia şi cârligele, florile şi alte ornamente „vegetale”, teme
asupra mulţimii proletare pornite să reîntoarcă lu- „animaliere”, „cu păsări”, atât de frecvente în vinie-
mea în poemele lui Ma-iakovski43. tele și frontispiciile cărților vechi, pe care le-a inte-
Ulterior, în 1971, lucrând asupra prezentării grat organic în compoziţie. Totodată, prezența chi-
grafice a poeziilor lui Rainer Maria Rilke, artistul purilor de animale și păsări în compoziții „de gen”
utilizează motive arhitectonice clasice – spirala li- din ilustrațiile lui Gh. Vrabie ne permite să amin-
terelor ne aminteşte întrucâtva de unele elemente tim de abordările tipice mai multor stiluri clasice.
de decor arhitectural (volute). Având și o experiență practică în domeniul
Treptat, în creaţia artistului ia naştere proce- scrierii poeziei, Gh. Vrabie se adresează cu predi-
deul original al hiperbolei metaforizate: imaginea lecţie acestui gen de literatură artistică. În opinia
codrilor seculari şi virgini este redată printr-un ar- Raisei Aculova, dintre cele mai reuşite cicluri de
bore puternic, cu luna prinsă în crengi. Parţialul grafică semnate de Gheorghe Vrabie se cunosc
înlocuieşte întregul. Semnul ia locul compoziţiei ilustraţiile la cartea de „Versuri” a lui Paul Valery
exhaustive. Metafora substituie descrierea. Peisajul (1979), la nuvela „Sărmanul Dionis” de Mihai
este redat fragmentar, aluziv. Desenul perceput la Eminescu (1980), la „Opere alese” ale lui Bogdan

ARTA  2014 143


Arta modernă şi contemporană
Petriceicu Hasdeu (1978)45. Totuși, la această listă artistului. Pomul cu frunziş bogat este transfor-
trebuie să adăugăm „Cine-a zis doinu-doina…” de mat într-o pălărie verde, pufoasă, iar pomul des-
Efim Junghietu (1981) și „Miorița” de Vasile Alec- puiat – într-o floare luxuriantă, cu petale colorate,
sandri (1983, 1989, în mai multe variante). Ulti- cum nu s-a mai întâlnit. Florile şi copacii duc o
mele două le considerăm drept opere de apogeu al viaţă deosebită de cea a omului. Introducând în
graficii de carte create de Gheorghe Vrabie. ilustraţii elemente de joc şi imaginaţie, Gh. Vrabie
Aidoma poeziei de o pronunţată factură sim- tinde să demonstreze copiilor ce frumoase sunt
bolistă a lui Paul Valery ce se distinge prin caracter pământul şi viaţa noastră, cât de interesante sunt
intelectual şi complexitate perceptuală, acvafortele lucrurile, cu care ne-am obişnuit: trecerea ano-
lui Gh. Vrabie implică o contemplare atentă a mai timpurilor, jocul luminos al păsărilor, podul mul-
multor planuri și spații, concentrată asupra desci- ticolor al curcubeului. Graficianul vrea să înveţe
frărilor elementelor simboliste. Cele mai surprin- copiii să vadă, să simtă şi să viseze. Ilustrând po-
zătoare metafore sunt percepute ca realităţi con- eziile, el creează parale plastice cu textul artistic,
crete: un palmier, o masă cu un ulcior de vin. Peste ajutând pe micii cititori să înţeleagă sonoritatea şi
soclul şi fundalul unei catedrale gotice se înscriu eleganţa lor sobră48.
organic ştiuleţi enormi de porumb, poamă şi fruc- Circumscrisă într-un oval, la care se alătură şi
te. Structura ritmică a liniilor grafice alcătuieşte altele, floarea-soarelui pe coperta volumului „Po-
un desen iscusit. Unitatea expresiei plastice a ilus- ezii” (1983) de Grigore Vieru este configurată în
traţiilor cu lirismul poetic creează forța artistică a prim-plan şi în adâncimea lui sunt încadrate mai
acvafortelor lui Gheorghe Vrabie. multe flori similare. Însuşi chipul poetului apare
Graficianul ilustrează şi cărţi pentru copii. ipostaziat în semiplanele axate pe un oval, pe care fi-
Spre deosebire de ilustraţiile asociative la cărţile gurează diferite elemente ale universului copilăriei.
poetice, lucrările destinate micilor cititori poartă „Ajungem la Eminescu fiecare în felul său,
o amprentă de festivitate exuberantă. Formele ne- dar odată ajunşi la el, inimile noastre se adaptează
pretenţioase, liniile simple, petele coloristice mari, aceluiaşi ritm. Eminescu este expresia sensibilităţii
stilizarea decorativă caracterizează ilustraţiile ar- şi a aspiraţiilor întregului popor. Prin Eminescu
tistului46. Din 1962, Gh. Vrabie a semnat prezen- devenim fraţi! Operele eminesciene sunt pâinea
tarea grafică a mai multor cărţi pentru copii. În şi sarea noastră spirituală cu care ieşim în întâm-
acest domeniu rigurozitatea cedează locul decora- pinarea popoarelor lumii. Marele vis îmi rămâne
tivismului. Cu excepţia „Buburuzelor” de Gheor- munca asupra unei ediţii capitale cuprinzând cele
ghe Bogasieru (1968), toate celelalte cărţi pentru mai importante lucrări, din universul creaţiei emi-
copii – „Ce visează autobuzul” de Grigore Vieru nesciene”, ne destăinuie plasticianul49.
(1969)47, „Codrule, codruţule” de Grigore Vieru şi Gheorghe Vrabie a mai revenit de mai multe
Spiridon Vangheli (1975), „Bacio, Rati şi Vace” de ori la opera marelui Eminescu: în 1970 a elaborat
O. Ioseliani (1978) – au ilustraţii în culori. În aces- prezentarea artistică pentru „Poezia populară”, în
te cărţi desenele de o pagină coexistă cu cele de o 1974 – ilustraţiile la poemul „Luceafărul”, iar în
jumătate de pagină, cele executate pe verticală – cu 1979 – la nuvela „Sărmanul Dionis”, în 1983 – la
cele pe orizontală. Toate sunt create în spirit tradi- „Fiind băiat păduri cutreieram”, în 2001 – la „Floa-
ţionalist, demonstrând o originală tratare a artei re albastră” [Poezii]50. O ediție originală emines-
populare autohtone, cu unele influențe din arta ro- ciană multilingvă, completată cu noua copertă,
mânească modernă sau contemporană autohtonă. cu genericul „Floare albastră”, a fost îngrijită de
Graficianul reușește să găsească un echilibru Departamentul Relaţii Naţionale și Funcţionarea
compozițional între ilustraţii, textul literar şi spa- Limbilor și a ieșit de sub tipar în 200151. Dacă în
ţiul alb al câmpului, apelând la forme simple, li- „Poezia populară” (1970) artistul a demonstrat,
nii fireşti, pete mari de culori, subordonând totul prin introducerea unor momente idilice în struc-
ideii de a face desenul cât mai accesibil perceperii tura emotivă a ilustraţiilor, ideea continuităţii exis-
copiilor. Convins că starea psihologică firească a tenţei poporului, apoi în „Luceafărul” el accentu-
copilului trebuie să fie bucuria, Gh. Vrabie găseşte ează linia dramatică a poemului, străduindu-se
sursa acestei stări în viața cotidiană. astfel să evidenţieze esenţa filosofică a capodo-
Construcţia ilustraţiilor sale creează la micii perei eminesciene. Graficianul recurge la diferite
cititori asociaţii cu o lume apropiată şi dragă lor, procedee şi metode pentru a da expresiei conden-
dar totodată poetizată, transfigurată de fantezia sate, reliefate sensul interior al poeziei lui Emi-

144 ARTA  2014


Arta modernă şi contemporană
nescu. În poem realul coexistă alături de cosmic. cutreieram” (1983)61, „Clopotnița” de Ion Druță,
Scenele din lumea terestră apar la Gh. Vrabie de „Scrieri alese” de Liviu Damian, Ion Mânăscurtă
obicei ca nişte scene de gen dezvoltate pe fundalul (proză eseistică) ș.a. Evidențiem din această listă,
unor splendide interioare arhitectonice52. în primul rând, „Cine-a zis doinu-doina…” (lino-
Pe coperta „Luceafărului” se văd forme abs- gravură în două culori) și „Mioriţa” de Alecsandri
tracte aurii, încrucişate pe câmpul verde, amintin- (acvaforte haşurat, în care artistul a introdus un
du-ne de razele ascuţite ale unei stele. Pe coperta verde pal sau ocru pentru a accentua albul din in-
cărţii „Daphnis şi Chloe” apare un arabesc alb on- teriorul imaginilor). De fapt, „Mioriţa” a mai apă-
dulat, care se asociază cu elemente de ornament rut în mai multe variante: una carte liliput și cele
elen vechi, meandru. Artistul vrea să-l facă pe două cărţi îngrijite de Tudor Chiriac62. Precum
cititor să simtă atmosfera artistică a cărţii. Şi el a a remarcat pe bună dreptate și cunoscutul cri-
izbutit să dea copertelor „Luceafărului”, „Daphnis tic Valentin Ciucă, Gheorghe Vrabie a recompus
şi Chloe”, „Vieţii noi” şi „Poeziei populare” expresi- „Miorița” în imagini, creând și o supracopertă ori-
vitate grafică, caligrafie clară, proporţii armonioa- ginală, în formă de poster (variantă coordonată de
se, uşor alungite, operând la perfecție cu secțiunea Tudor Chiriac), cu imagini ce amintesc de vechea
de aur, simțind esența stilistică a textelor. Astfel, și artă a incunabulelor63.
tehnicile de execuție a graficii pentru aceste cărți În perioada 1993–2000 a activat în funcţia de
au fost elaborate după procedeul gravurii în metal cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teoria
(„Daphnis şi Chloe”), acvaforte – subtip al gravu- Artei al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Astfel, în
rii chimice, tehnică de corodare cu acid după ce 1993, 1997 coperta anuarului „Arta” a fost realiza-
suprafața metalului a fost zgâriată cu un obiect tă de graficianul Gheorghe Vrabie64.
ascuțit („Vita nova” – „Viața nouă”)53. Arhitecto- După aceasta n-a lucrat activ în domeniul
nica cărților lui Gh. Vrabie este foarte precis cal- graficii de carte. Iată doar câteva nume de autori
culată, astfel încât se creează o ordine valorică şi asupra cărților cărora a muncit plasticianul: Vasi-
ierarhică a simbolurilor şi conotațiilor. le Vasilache65, Nicolae Florea66, Dumitriţa Paladi.
„Linia lui Gheorghe Vrabie porneşte anume Mai mult s-a preocupat de machetarea cărților
pe urma gândului care caută esenţa, conturul ex- ilustrate de Dorina Cojocaru-Vrabie, în care
tern şi cel nevăzut, intim al lumii”54. Graficianul prezența unor influențe compoziționale și plastice
nu este unicul adept al desenului din linii. La ale creației grafice a lui Gh. Vrabie este evidentă.
hotarul între deceniile șase și opt ale secolului al Experiența comună de prezentare grafică au avut-
XX-lea mai mulți maeștri au demonstrat cultiva- o încă în 197967.
rea acestei tehnici. Să amintim în acest context Gheorghe Vrabie rămâne un bun prieten al
numele lui N. Kuzmin și V. Goreaev din URSS, scriitorilor şi un colaborator al scrisului de valoa-
S. Krasauskas (Lituania), A. Strumiłło (Polonia), re68. Operele din domeniul graficii de carte semna-
L. Macovei (România), R. Sammoruga (Italia), te de plasticianul Gh. Vrabie demonstrează sinteza
H. Erni (Franța). Toți artiștii îi sunt cunoscuți lui și evoluția preferințelor sale tehnice și estetice, în
Gh. Vrabie. El consideră că personalitatea în artă care se evidențiază elementele și trăsăturile artei
nu poate exista în afara specificului național55. românești vechi, populare, moderne și contem-
Mai multe cărți ilustrate în anii 1980 au un porane. Prin creația sa artistul a reabilitat nuanţa,
caracter național: „Cine-a zis doinu-doina…” de simbolurile etnice autohtone, descătuşând com-
Efim Junghietu (1981)56, „Taina care mă apără” de poziţia şi descărcând linia de materialitate. Creația
Grigore Vieru (1983), „Mioriţa” de Vasile Alecsan- lui Gheorghe Vrabie servește drept exemplu al ca-
dri (1983)57 și de Tudor Chiriac (1989)58, „Poeme” racterului de sinteză al artei contemporane care, în
de Pavel Boțu (1986)59, „Poezii” de Grigore Vie- esența sa, pune accentul pe viziuni individuale și
ru (1983)60, Mihai Eminescu „Fiind băiat păduri neagă aderarea la un stil unic.

ARTA  2014 145


Arta modernă şi contemporană
Referințe bibliografice și note
1
Мэ стрэдуеск сэ евит кадрул лимитат: [dialog 10
Spînu C. Desenul – axa primordială a existenței
cu Gh. Vrabie despre problemele restructurării în imaginii plastice. În: Literatura şi arta. 17.12.1998, p. 6.
domeniul artelor plastice, realizat de Iu. Filip]. În: 11
Мардаре Г. Фармекул линиилор. În: Култура,
Литература ши арта, 1988, 14 aпр., p. 7. 20.07.1974, p. 12; Акулова Р. Линий каптиванте. În:
2
Георге Врабие. Серия „Книжная графика Кишинэу. Газетэ де сярэ. 05.05.1977; Збырчог В. Ун
Молдавии”. Составитель Босенко Г. Автор вво- поет ал линиилор графиче. În: Литература ши арта,
дной статьи Брынзей Б. Кишинёв: Тимпул. 1983; 25.08.1977, p. 8; Чимпой М. Линия че се вря черк
Gheorghe Vrabie. [Pliant]. Chișinău: „PRAG-3” SRL, [despre expoz. personală a pict. Gh. Vrabie, inaugurată
1999. la Odesa]. În: Литература ши арта, 04.12.1986, p. 7.
3
Vrabie Gh. [interviu cu plasticianul despre 12
Furdui G. Prin creație omul se apropie de di-
creaţia sa – Stema de Stat a Republicii Moldova]. În: vinitate (dialog cu Gh. Vrabie). În: Moldova. Septem-
Flux: Magazin săptămânal, 05.09.1997, nr. 34, p. 16; brie-octombrie 2010, p. 11.
Врабие Г. Мунтеле ши маря: [Din mărturisirile pic- 13
Республиканская художественная выстав-
torului despre ilustrarea cărţilor lui M. Eminescu]. În: ка, посвящённая 50-летию ВЛКСМ. Каталог. Жи-
Литература ши арта, 24 март. 1988, p. 6. вопись. Графика. Скульптура. Прикладное Искус-
4
Vrabie Gh. De dragoste, Dorinei. În: Limba ство. Составители: Мельник-Любинецкий А. А.,
română, 1999, nr. 3-4, p. 224. Роднин К. Д. Кишинёв: Тимпул, 1970, с. 20.
5
Vrabie Gh. Simbolica. Simbolismul heraldic din 14
De fapt, a fost a doua încercare de a publica, a se
Moldova. Chișinău: Tipografia Centrală, 2011. 207 p.; vedea și nota 6.
Vrabie Gh. Aurel David: Timpul, artistul și opera. Mo- 15
Din discuțiile cu Gh. Vrabie.
nografie-album. În: Gheorghe Vrabie. Chișinău: Car- 16
Furdui G. Prin creație omul se apropie de divi-
tea moldovenească, 2004. 116 p. nitate (dialog cu Gh. Vrabie). În: Moldova. Septembrie-
6
Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la nașterea octombrie 2010, p. 10-17.
plasticianului. Gheorghe Vrabie s-a născut la 21 mar- 17
Георге Врабие. Серия „Книжная графика
tie anul 1939 în satul Călinești, județul Bălți, România, Молдавии”. Составитель Босенко Г. Автор вводной
într-o familie boierească. În anii 1946–1953 studiază статьи Брынзей Б. Кишинёв: Тимпул. 1983.
la şcoala din satul natal. Încă fiind elev în clasa a VII- 18
Менюк Г. Стихи. Кишинёв: Государственное
a a școlii medii din satul Călinești, el trimitea poezii издательство Молдавии, 1956. 188 с. Художники Г.
la ziarul pentru copii din Chișinău, „Tânărul leninist”, Зыков и З. Магидович.
dar pe atunci versurile lui nu se publicau. În 1954, ar- 19
Крученюк П. Кувынтул мамей. Кишинэу:
tistul urmează Şcoala de Culinărie şi Comerţ, după Шкоала совьетикэ, 1951. 34 п.; Крученюк П. Фиий
care lucrează un timp în sfera de deservire. Între 1957 ноштри. Кишинэу: Едитура де Стат а Министеру-
şi 1961 studiază la Şcoala de Arte Plastice din Chişi- луй де Ынвэцэмынт ал РСС Молдовенешть „Шкоа-
nău, la profesorii Igor Necitailo, Anatol Colceag, Aurel ла советикэ”, 1951. 68 p.
David, Ada Zevin. Anterior acestei şcoli, Gh. Vrabie a 20
În atelierul lui Gh. Vrabie și în prezent se păs-
frecventat un cenaclu condus de remarcabilul pictor trează schița nefinisată a ilustrației la romanul lui A.
Mihail Petric. A continuat studiile la Institutul Acade- Serafimovici „Torentul de fier”, care demonstrează me-
mic de Stat de Pictură, Sculptură și Arhitectură „Ilia toda de lucru a artistului asupra foii grafice.
Repin” din Leningrad (1962–1967), avându-i profesori 21
Александри В. Сечеришул. Кишинэу: Картя
pe Nikolai Starov, Aleksei Pahomov, Vasilii Zvonţov, молдовеняскэ, 1964. Copertă; 13 il.
Nikolai Lomakin, Mihail Taranov. Cu A. Pahomov a 22
De fapt, faima adusă lui Gheorghe Vrabie ca au-
studiat grafica de șevalet, iar cu V. Zvonțov – acvaforte- tor al graficii de carte pentru „Povestea lui Harap Alb”
le. În anul 1967, după absolvirea Institutului de Pictură, se datorează faptului că tot în acea perioadă, prin 1965,
Sculptură şi Arhitectură „Ilia Repin” din Leningrad, a a ieșit și celebrul film românesc „De-aș fi... Harap Alb”,
revenit în RSSM, semnând până în prezent prezentarea regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu,
grafică a peste 100 de cărţi. cu Florin Piersic în rolul principal. Imaginile color din
7
http://www.istoria.md/articol/958/Gheorghe_ antologie amintesc puțin și chipul lui Florin Piersic
Vrabie,_biografie. Articol îngrijit de Vlada Afteni (vi- în rolul lui Harap Alb. A se vedea: http://jurnalul.ro/
zitat 10.03.2012) cultura/film/de-as-fi-harap-alb-519889.html; https://
8
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Co- www.youtube.com/watch?v=fbtyxNSqBsQ (vizitat
lecţia „Moldavistica”. Plasticienii Moldovei. Biobiblio- 15.03.2014)
grafie. Gheorghe Vrabie. Alcătuitori: Svetlana Miron, 23
Крянгэ И. Повешть. Кишинэу: Лумина, 1967.
Victoria Stanchevici. Resp. de ediţie: Alexe Rău. Con- 180 p.
ducătorul seriei: Rodica Avasiloaie. Chişinău, 2002, p. 24
Крянгэ И. Повестя луй Харап Алб. Кишинэу:
130-140. Лумина, 1968. 60 p.
9
Збырчог В. Ынчерк сэ вэд ку гындул, креынд
25
Воронова О. Георге Врабие. Кишинёв: Лите-
имажинь де синтезэ …[despre arta maestrului Gh. ратура артистикэ. 1981, с. 14.
Vrabie]. În: Збырчог В. Вэмь пентру валориле
26
Din discuțiile cu Gh. Vrabie.
суфлетулуй. Кишинэу, 1989, p. 119-138.
27
Звонцов В. Основы понимания графики. Мо-

146 ARTA  2014


Arta modernă şi contemporană
сква: Издательство Академии Художеств СССР, 51
Eminescu M. Floare albastră. Poezii în rom.,
1963. 71 с.; Звонцов В., Шистко В. Офорт. Техника. rusă, ucr., găgăuză, bulgară; pref.: Cimpoi M., Kojev-
История. Москва: Искусство, 1971. 117 c.; Звонцов nikov Iu.; copertă și il.: Gheorghe Vrabie; Chișinău:
В., Шистко В. Офорт. Техника. История. Санкт- Ed. Departamentului Relaţii Naţionale și Funcţionarea
Петербург: СПб: Аврора, 2004. 270 c. Limbilor, 2001. 231 p. Ed. multilingvă.
28
Павлов П. А., Журавлёв А. М., Морозов А. И., 52
Воронова О. Op. cit, с.21.
Ягодовская А. Т., Шмидт И. М., Поспелов Г. Г. Очер- 53
Stanciu A. Cartea scrisă și ilustrată. În: Moldo-
ки истории советского искусства. Архитектура. va. Ianuarie-februarie, 2011, p. 64.
Живопись. Скульптура. Графика. Москва: Совет- 54
Чимпой М. Линия че се вря черк [despre
ский художник, 1980, c. 229-237. expoz. personală a pict. Gh. Vrabie, inaugurată la
29
Рауд E. Аша сау аша. Кишинэу: Картя молдо- Odesa]. În: Literatura şi arta, 1986, 4 dec., p. 7.
веняскэ, 1962. 16 p., 10 il. 55
De aceea, probabil, a refuzat să fie repartizat în
30
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Co- Fergana după finalizarea studiilor superioare, argu-
lecţia „Moldavistica”. Plasticienii Moldovei, p. 101. mentând că nu cunoaște tradițiile de acolo și n-o să
31
Богасиеру Г. Бубурузеле. Кишинэу: Лумина, poată face față.
1968, 12 p. 56
Жунгиету Е. Чине-a зис дойну-дойна…:
32
Александри В. Сечеришул. Кишинэу: Картя [Doine şi cântece lirice]. Кишинэу: Литература ар-
молдовеняскэ, 1964. Coperta; 13 il., coperta тистикэ, 1981, 140 p., 9 il.
33
Александри В. Миорица. Кишинэу: Литера- 57
Александри В. Миорица. Кишинэу:
тура артистикэ, 1983. 24 il. Литература артистикэ, 1983, 54 p., 24 il.
34
Виеру Г. Кодруле, кодруцуле. Кишинэу: Луми- 58
Кирияк Т. Миорица [Poem pentru voce,
на, 1975. 64 p., 28 il., 28 viniete, coperta. orgă, clopote bisericeşti şi tubulare şi bandă de mag-
35
Malanețchi V. Pasărea ca simbol în viața și opera netofon: Partitură]; Varianta V. Alecsandri. Кишинэу:
lui Gheorghe Vrabie. In: Atelier. 1999, nr, 1-2, p. 50-51. Литература артистикэ, 1989, il., coperta.
36
Художники молдавской советской книги. 59
Боцу П. Поеме. Кишинэу: Литература
Брынзей Б. (сост.:). Кишинёв: Лумина, 1977, с. 7. артистикэ, 1986, 190 p., 12 il., copertă.
37
Воронова О. Георге Врабие, с. 9. 60
Виеру Г. Поезий. Кишинэу: Литература
38
Ibidem, с. 17. артистикэ, 1983.
39
Ibidem, с. 17. 61
Еминеску М. Фиинд бэят пэдурь кутреерам.
40
Басанец Т. Визиуне метафорикэ, гындире Кишинэу: Литература артистикэ, 1983, 142 p., 14 il.
асочиативэ... În: Оризонтул, 1987, №. 5, p. 54. 62
Chiriac T. Pe-un picior de plai… [Poem simfo-
41
Воронова О. Op. cit, с. 32. nic]. Chişinău: Hyperion, 1990.
42
Виеру Г. Тайна каре мэ апэрэ. Кишинэу: Ли- 63
Ciucă V. Un artist complet: Gheorghe Vrabie.
тература артистикэ, 1983. 34 il., desen, tuș, peniță. În: Literatura și arta, nr. 6 (2946), 7 februarie 2002, p. 6.
43
Маяковский В. Поем. Кишинэу: Картя мол- 64
Arta ’93: Studii, cercetări şi documente. Aca-
довеняскэ, 1970. (în colab. cu A. Colâbneac), 11 il., demia de Ştiinţe a Republicii Moldova. Inst. de Ist. și
coperta Teoria Artei. Chişinău: Litera, 1993. Copertă; Arta’97:
44
Воронова О. Георге Врабие, с. 19. Arte plastice, Arhitectura, Muzica, Teatru, Cinema.
45
Графика де карте молдовеняскэ. Алкэтуитор Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Ist. și Teoria Artei.
Раиса Акулова. Кишинэу: Литература артистикэ, Chişinău, 1997. Copertă.
1986, п. 7. 65
Vasilache V. Surâsul lui Vişnu. Chişinău: Ed.
46
Ibidem. Uniunii Scriitorilor, 1993. Copertă.
47
Виеру Г. Че висязэ аутобузул [versuri]. 66
Florea N. Greul luminii. Chişinău: Pontos, 2000.
Кишинэу: Лумина, 1968. coperta, 35 il.: Coperta (în colab. cu Iu. Braşoveanu).
48
Воронова О. Op. cit, с. 23, 24. 67
Истру Б. Поеме. Кишинэу: Литература арти-
49
Врабие Г. Мунтеле ши маря: [Din mărturisirile стикэ, 1979, 259 p. Copertă (în colab. cu D. Cojocaru).
pictorului despre ilustrarea cărţilor lui M. Eminescu]. 68
Purice L., Zbârciog V. A patra dimensiune.
În: Литература ши арта, 1988, 24 март., p. 6. Chişinău, 1991, p. 141, 143.
50
Vrabie Gh. Eminescu e în inima lucrurilor: [cre-
aţia poetului în viziunea artiştilor plastici]. În: Litera-
tura şi arta,1992, 11 iun., p. 6.

ARTA  2014 147


Arta modernă şi contemporană

Ilustraţie la „Codrule codruțule” de Ilustraţie la „Mioriţa” de Ilustraţie la „Ramul de


Grigore Vieru și Spiridon Vangheli, Vasile Alecsandri, 1983. palmier” de Paul Valery, 1979.
1975. Hârtie, acuarelă, guașă Acvaforte hașurat Acvaforte. MNAM

Forzaţ. „Mioriţa”: Baladă populară [Poem pentru Coperta cărţii Coperta cărţii „Sărmanul
voce, orgă, clopote bisericeşti şi tubulare şi bandă „Povestea lui Harap Dionis” de Mihai Eminescu,
de magnetofon: Partitură] de Tudor Alb” de Ion Creangă, 1980. Hârtie, acuarelă,
Chiriac, 1989. Acvaforte 1967. Acvaforte guașă

Ilustraţie la „Codrule, codruțule” de Ilustraţie la „Luceafărul” Ilustraţie la „Cine-a zis doinu-


Grigore Vieru și Spiridon Vangheli, de Mihai Eminescu, 1974. doina…” de Efim Junghietu,
1975. Hârtie, acuarelă, guașă Acvaforte, acvatintă 1981. Linogravură color

148 ARTA  2014