Primitivism Ul

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC.
XIX
ISTORIA ARTEI ȘI A DESINULUI

CONTEMPORAN
A
Elaborat: conf. univ., dr. Cazac Viorica
1
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX
CURSUL 2
ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC.XIX
2
CUPRINSUL
2.1 Arta academică franceză 1800-1900
2.2. Arta indigenilor din America de Nord 1800-1900
2.3. Orientalismul 1819-1896
2.4. Arta Japoneză1811-1891
2.5. Arta Prerafaelită 1848-1900
2.6. Realismul 1830-1872
2.7. Estetismul 1860-1900
2.8.Epoca Impresionismului 1861-1894
2.9.Postimpresionismul 1872-1912
2.10 Simbolismul și sintetismul 1885-1910
2.11Primitivismul 1890-1900
2.12.Art Nouveau 1890-1915
2.13.Secesionismul 1892-1915
3
BIBLIOGRAFIE
1. ISTORIA ARTEI. Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012
2. E. H. Gombrich. Istoria Artei. Editura Art. 2012, 688pag.
3. Stephen Farthing. Istoria artei de la pictura rupestra la arta urbana.
Editura RAO, 2011, 576 pag.
4. . Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.1-3. Editura Saeculum.
5. Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.4-5. Editura Saeculum.
7. Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.9-10. Editura Saeculum
8. . Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.11 Editura Saeculum.
10. ISTORIA ARTEI. Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012
4
2.11. Primitivismul 1890-1900

La sf. Sec. XIX, controlul imperial european în America de Sud,
Asia și Australia se extinsese, iar cuceririle coloniale din Asia, Africa
și Oceania au făcut multe obiecte ale indigenilor să fie trimise în
Europa pentru a fi expuse sau vândute drept curiozități.
În multe orașe europene s-au
deschis muzee de etnologie și
numeroși artiști au început să
călătorească în regiuni precum
Africa de Nord și Orientul Mijlociu.
Acest lucru a concis cu dorința
artiștilor tineri de a respinge
tradițiile acceptate ale artei și de a
descoperi noi procedee. Flamingo (1907)
Henri Rousseau
(21/05/1844-2/09/1910)
5
Dezamăgiți de multe aspecte ale vieții moderne, unii artiști au

început să cerceteze arta tribală din muzee ori culturile
neoccidentale, precum cele africane sau din Oceania. Ei considerau
că arta acestor culturi arhaice era mai morală, mai instinctivă și mai
sinceră decât arta academică, pentru care ceea ce contau erau
priceperea tehnică și ideile clasice. Se credea că arta ar putea fi
revigorată prin renunțarea la intelectualismul occidental și prin
orientarea către alte culturi.
Fără a fi o mișcare distinctă, primitivismul a reprezentat mai
curând o tendință ale cărei idei au influențat o mare parte a artei
sec. XX. Înțelesul termenului s-a extins curând referindu-se la arta
copiilor, artiștilor neinstruiți, incluzând ceea ce avea să fie
cunoscut drept artă naivă.
6
Acest stil artistic simplu, lipsit

de complexitate, ca în tabloul
Îmblânzitoarea de șerpi (1907) al
lui Henri Rousseau (1844-1910), a
fost respins inițial de critică, însă a
fost considerat inovator și sursă de
inspirație de către artiștii
avangardei.
Pablo Picasso (1881-1973),
Paul Gauguin (1848-1903), Emil
Îmblânzitoarea de șerpi (1907) Nolde (1867-1956). Henri Matisse
Henri Rousseau (1869-1954), Constantin Brâncuși
(21/05/1844-2/09/1910) (1876-1957), Ernst Ludwig
Kirchner (1880-1938) și Amadeo
Modigliani (1884-1920) s-au
numărat printre artiștii influențați 7
de formele distorsionate ale artei tribale, de modelele îndrăznețe și

culorile contrastante, care îi eliberau de reprezentările tradiționale.
Artiștii au adoptat formele și contururile simple, codurile simbolice,
deformările și modelele acestei arte. Au renunțat la detalii, realism,
perspectivă lineară și culori naturale
creând lucrări abstracte într-un mod
până atunci imposibil. În plus, au pus
accent pe senzualitate și pe conceptul
de inconștient.
Henri Rousseau
(21/05/1844-2/09/1910)
8
Unul dintre primii artiști care au transmis celorlalți ideile
primitivismului a fost Gauguin. Dezamăgit de Franța, a plecat în
Taiti, făcând o artă lipsită de artificii și de complexitate tehnică.
Interesul său pentru arta indigenă a crescut, artistul studiind
metodele meșteșugarilor locali.
Respingând civilizația occidentală, el a
început să creeze o artă proprie, mai
primitivă, exotică, bazată pe instinct și
mai apropiată de ceea ce considera a fi
puritatea naturală și morală a
populațiilor băștinașe care îl
înconjurau.
Paul Gauguin
(7/06/1848-8/05/1903)
9
Așa au apărut tablouri precum Arearea, cunoscut și ca Glume, în
care volumul este simplificat prin utilizarea planurilor de culoare și
care evocă o atmosferă exotică printr-o intensitatea ”primitivă” a
culorii și prin amestecul între vis și realitate.
Când a fost expusă în
Germania în 1905 și 1910,
opera lui Gauguin a avut un
efect profund asupra
expresioniștilor germani,
surprinși să vadă formele
simplificate și exagerate ale
artei etnografice.
Atracția către primitivism
nu s-a limitat la pictură, ci s-a
extins la muzică și sculptură. Areea (1892), Paul Gauguin
(7/06/1848-8/05/1903) 10
Inspirat de folclorul și de măștile

românești, Brâncuși a transformat
sculptura, abandonând modelarea în
ghips în favoarea sculpturii directe,
creând astfel lucrări din ce în ce mai
abstracte. El a făcut mai multe versiuni
ale bustului unei tinere unguroaice,
Domișoara Pogany, unde simplifică
trăsăturile subiectului, până la
reducerea lui la forma geometrică, până
la conturul aerodinamic al unui ou.
Domișoara Pogany (1913),

Constantin Brâncuși
(19/02/1876-16/03/1967) 11
Extinderea primitivismului și faima lui universală reprezintă o

dovadă că acesta reprezintă tendință importantă în arta sec. XX.
După al Doilea Război Mondial și destrămarea colonialismului,
estetica artei tribale fusese deja atât de absorbită în practicile artistice
occidentale, încât ideea de primitivism a devenit esențială.
12
Îmblânzitoarea de șerpi (1907)

Henri Rousseau
(21/05/1844-2/09/1910)
13
Comandat de mama pictorului Robert Delaunay (1885-1841), tabloul

Îmblânzitoarea de șerpi a fost pictat de Henri Douanier Rousseau, un
autodidact, după ce pictorul a fost acceptat de către cei mai
avangardiști artiști. Într-o junglă, sub lumina lunii, un personaj
misterios cânta la flaut, chemând șerpii din iarbă. Toate elementele
de la vegetația tropicală luxuriană, până la lună și pasărea flamingo,
par să fie alcătuite din bucăți de material textil aplicat, creând
senzația de compoziție bidimensională. Doi academiști, Felix
Auguste Clément (1826-1888) și Jean Léon Gérôme (1824-1904), îl
sfătuiseră pe Rousseau să lase ca natura să ii fie unicul profesor. El a
urmat toată viața acest sfat.
14
De asemenea, cei doi l-au ajutat să obțină un permis oficial pentru a

copia lucrări de artă de la muzeul Luvru. Picturile cele mai cunoscute
ale lui Rousseau înfățișează scene din junglă, însă artistul nu a
părăsit niciodată Franța. În schimb, mergea foarte des cu caietul de
schițe în Jardin des Plantes (Grădina Botanică) din Paris, unde
desena ore întregi. Acest tablou, cu plantele și animalele ciudate din
tărâmuri exotice, are aerul unui vis senzual. Naivitatea, folosirea
ritmată a unor pattern-uri și paleta de culori deschise sunt trăsături
tipice primitivismului, iar tehnica neșcolită a lui Rousseau a
influențat generația mai tânără de artiști.
15
Simplitatea aparentă
Deși s-a considerat că lucrarea

lui Rousseau reprezintă
simplitatea, lipsa de educație,
artistul și-a gândit lucrările în cel
mai mic detaliu, alegând cu
atenție pattern-ul și culorile.
În partea de jos a pânzei, luna
argintie se înalță pe cerul
întunecat și luminează contururile
peisajului dedesubt.
Henri Rousseau
(21/05/1844-2/09/1910) 16
Tehnica în straturi
Tehnica de pictură a lui

Rousseau este neobișnuită. În loc
să folosească o paletă limitată și
să amestece culorile, artistul pista
în straturi, începând cu cerul și
adăugând doar câteva frunze,
așteptând să se usuce înainte să
picteze în continuare. Artistul
folosește multe nuanțe diferite de
verde pentru a reda profunzimea
și spațiul.
Henri Rousseau
(21/05/1844-2/09/1910) 17
Lipsa perspectivei liniare
Rousseau și-a transferat

probabil schițele pe pânză
folosind un instrument cu care le-
a copiat, apoi a modificat plantele
pentru a fi mai exotice.
Întrepătrunderea modelelor de
frunze galben-strălucitoare și de
flori creează senzația de armonie
și de profunzime, chiar dacă nu
există o perspectivă liniară
Îmblânzitoarea de șerpi (1907) tradițională.
Henri Rousseau
(21/05/1844-2/09/1910)
18
Aerul de vis
Pasărea flamingo este redată

exclusiv în culori pastelate. La fel
ca șerpii, pasărea este
transfigurată de muzica femeii,
pe care o privește liniștită din
papură. Mișcarea orizontală a
apei evidențiază și mai mult
nemișcarea onirică a tabloului.

Henri Rousseau
(21/05/1844-2/09/1910) 19
Folosirea alegoriei
Îmblânzitoarea de șerpi este

bine conturată, dar în
semiîntuneric; i se văd clar doar
ochii și părul ondulat până la
genunchi. Un șarpe încolăcit de
gât, iar alții doi dansează la
picioarele ei. A fost comparată cu
Eva în grădina paradisului, însă
ea îmblânzește sălbăticia naturii
și nu îi este frică de șarpe.
Henri Rousseau
(21/05/1844-2/09/1910)
20
Peisaj exotic,
Henri Rousseau
(21/05/1844-2/09/1910)
21
Leu năpustindu-se asupra unei antilope

Henri Rousseau
(21/05/1844-2/09/1910)
22
Cântărețul
Henri Rousseau
(21/05/1844-2/09/1910)
23
Atacând jaguarul
Henri Rousseau
(21/05/1844-2/09/1910)
24

Profilul artistului
1844-1883. Tabloul Leu năpustindu-se asupra
unei antilope este expus la expoziția fovistă din
1905. Rousseau începe să fie apreciat de critică
și este acceptat de artiștii avangardei, printre
care Robert Delaunay și Pablo Picasso.
1909-1910. În 1909, picturile lui Rousseau

sunt cumpărate de influenții negustori de artă
Ambroise Vollard și Joseph Brummer, iar el are
prima expoziției personală într-un magazin de
mobilă . Moare la Paris, un an mai târziu , în
același an , la Galeria 291 a lui Alfred Stieglitz
(1864-1946), din New York, are loc o explozie
Henri Rousseau
cu lucrările sale. În 1911 se organizează o
(21/05/1844-2/09/1910)
retrospectivă Rousseau la Salonul
Independenților.
25

Profilul artistului
1893-1908. Se naște Henri Rousseau în Laval,
Franța. Se înrolează în armată, însă nu va lupta
niciodată, când părăsește armata, în 1868, se
angajează ca încasator de taxe , un funcționar de
rangul doi la primăria din Paris. Acest lucru îi
aduce porecla de ”Le Douanier” (Vameșul).
1884-1892. Obține un permis pentru a

desemna muzeele naționale. În 1885 trimite
două lucrări la Salonul oficial de pa Champs-
Elysée, însă tablourile lui sunt respinse. După
1886 expune anula la Salonul Independenților ,
unde își prezintă prima pictură cu junglă, Tigrul
Henri Rousseau
în furtună tropicală (Surprins) în 1891; lucrarea
(21/05/1844-2/09/1910)
este ridiculizată pentru amatorismul ei
copilăresc.
26

Rousseau și arta naivă
Arta naivă este una simplă, iar termenul se

aplică artiștilor care nu au studiat arta în școli
speciale. Însă aspectul copilăresc al artei
naive este de obicei înșelător. Rousseau este
cel mai cunoscut artist naiv și mulți au încercat
să imite felul în care el folosea culorile
luminoase, lipsa de perspectivă, straturile de
culoare pattern-urilor aplate, și atenția deosebită
pentru detalii. Ca amator, a fost inițial ridiculizat
pentru stilul copilăresc, vizibil în lucrări precum
Autoportretul. Lucrările au fost acceptate odată
cu emergența primitivismului, la începutul sec.
Autoportret (1890)
XX, când tinerii artiști ai avangardei au început
Henri Rousseau
să cerceteze culturile neoccidentale și să
(21/05/1844-2/09/1910)
aprecieze inocența artei naive.
27
Rousseau și arta naivă
Primul care a recunoscut talentul lui

Rousseau a fost scriitorul francez Alfred
Jarry (1873-1907), care l-a și introdus în
cercul boem din Paris, în 1893. Picasso a
început apoi să cumpere tablourile lui
Rousseau, iar în 1908 a găzduit un
banchet în onoarea artistului, la atelierul
său din Montmartre.
Autoportret (1890)
Henri Rousseau
(21/05/1844-2/09/1910)
28

Primitivism Ul

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Primitivism Ul

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC.

ISTORIA ARTEI ȘI A DESINULUI

Elaborat: conf. univ., dr. Cazac Viorica

ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC.XIX

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

2.11. Primitivismul 1890-1900

Dezamăgiți de multe aspecte ale vieții moderne, unii artiști au

Acest stil artistic simplu, lipsit

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

de formele distorsionate ale artei tribale, de modelele îndrăznețe și

Inspirat de folclorul și de măștile

Domișoara Pogany (1913),

Extinderea primitivismului și faima lui universală reprezintă o

Îmblânzitoarea de șerpi (1907)

Comandat de mama pictorului Robert Delaunay (1885-1841), tabloul

De asemenea, cei doi l-au ajutat să obțină un permis oficial pentru a

Deși s-a considerat că lucrarea

Tehnica de pictură a lui

Lipsa perspectivei liniare

Rousseau și-a transferat

Pasărea flamingo este redată

Îmblânzitoarea de șerpi (1907)

Îmblânzitoarea de șerpi este

Leu năpustindu-se asupra unei antilope

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

1909-1910. În 1909, picturile lui Rousseau

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

1884-1892. Obține un permis pentru a

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Arta naivă este una simplă, iar termenul se

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Rousseau și arta naivă

Primul care a recunoscut talentul lui

S-ar putea să vă placă și