ARTA ROMEI ANTICE

Oraşul Roma s-a născut în vremea regalităţii etrusce în secolul VIII î. Hr. În secolul VI este
cucerit şi subordonat autorităţii romane. Romanii au format iniţial o republică (sec. V-I î.Hr.)
şi mai târziu, cel mai puternic imperiu sclavagist din bazinul Mării Mediterane. Imperiul s-a
extins pe teritoriul Spaniei de astăzi, al Franţei, în unele părţi ale Germaniei, în Anglia, în
Peninsula Balcanică, în Africa de Nord şi în Orientul Apropiat asiatic.

Romanii au construit drumuri, poduri, viaducte, apeducte, oraşe cu o urbanistică de excepţie,

atât în Italia, cât şi pe teritoriile cucerite de aceştia.

Arta romană preamăreşte ideea de putere („imperium”), arta fiind pusă în slujba glorificării
statului. Arta romană s-a dezvoltat iniţial la Roma, primul oraş-stat, urmând să se extindă
către toată Italia şi toate provinciile cucerite. O parte dintre aceste teritorii au influenţat
covârşitor arta romană. Este cazul Etruriei din epoca republicană a Romei şi a Greciei, în
epoca imperială.

Arta romană s-a dezvoltat odată cu puterea economico-politică şi militară a statului sclavagist
roman. Construcţiile romane s-au ridicat în special în oraşe.

Perioada de apogeu a artei romane se situează către sfârşitul secolului I î.Hr., în timpul
imperiului lui August şi al Antoninilor.

ARHITECTURA CIVILĂ

FORUMUL era piaţa centrală, nucleul oraşului, de unde se coordona viaţa administrativă,
politică, religioasă şi comercială. Forumul avea formă rectangulară, acest ansamblu urbanistic
cuprinzând instituţiile administrative, bazilicile, bibliotecile, templele.

Forumuri celebre, purtând numele împăraţilor romani: Cezar, Augustus, Traian, Nerva,
Vespasian.

Romanii au construit forumuri în zonele în care aceştia au reputat victorii: din vestul până în
estul continentului european, până în Africa. Ex.: Forumul lui Septimiu Sever de la Timgad
sau Ulpia Traiana, în Dacia.

Cel mai impunător forum a fost cel al lui Traian, de la începutul secolului al II-lea. Acesta
cuprindea două pieţe cu arc de triumf, având statuia împăratului şi templul de cult al acestuia,
bazilica Ulpia şi Columna lui Traian.

BAZILICA era o construcţie cu roluri multiple, de tribunal, curte de justiţie sau bursă. Avea
săli de reuniuni, spaţiile interioare separate prin coloane şi porticuri. Bazilica era cel mai

1
aglomerat edificiu din oraş. Aici se întâlneau bancherii şi negustorii. Senatul roman era
asamblat bazilicii.

Ex. De bazilici: Bazilica lui Maxenţiu, Bazilica Emiliană (era curte de justiţie), Bazilica
Giulia, ridicată de Cezar.

AMFITEATRUL

Colosseum-ul a fost inaugurat în anii 80, în timpul lui Titus Flavius, purtând numele şi de
„amfiteatrul flavian”, după numele primului împărat al Flavienilor, Vespasian, care comandă
construirea edificiului. Colosseun-ul era cel mai mare amfiteatru roman, construit de către
prizonieri evrei. Avea un subsol în care se regăseau magazine, cuştile animalelor sau cabinele
gladiatorilor şi gladiatoarelor. Avea patru etaje iar în interior, încăpeau şaizeci de mii de
spectatori. În arenă aveau loc luptele oamenilor cu animalele sau ale gladiatorilor, fiind şi
locul unde au fost ucişi martirii creştini.

Colosseum-ul avea optzeci de arcade, folosind cele trei ordine greceşti: doric, ionic şi
corintic. Zidurile impozantei clădiri erau acoperite cu marmură.

Exemple de teatre şi amfiteatre: Teatrul lui Marcellus, Amfiteatrul Castrense.

TERMELE, construcţii publice de mare importanţă, erau ansambluri ce cuprindeau: săli de

baie, biblioteci, săli de muzică, stadioane, galerii de tablouri, parcuri, băi publice, băi termale,
piscine în aer liber, vestiare, palestre (săli rezervate sportului), săli de conferinţe etc.

Termele reprezentau centrul existenţei citadine. Sălile şi coridoarele acestora erau împodobite
cu decoraţii din marmură şi mozaic.

Ex. de terme: Termele lui Agripa, Termele lui Carcalla, Termele lui Diocleţian, Termele lui
Constantin.

LOCUINŢA PARTICULARĂ

Cele mai revelatoare exemple de locuinţe particulare le regăsim la Pompei şi Herculanum,

oraşele distruse de lava Vezuviului care a erupt în anul 79 î.Hr. Oraşele au fost descoperite în
prima jumătate a secolului XVIII.

Vilele impresionează prin spaţiile largi, prin varietate, având curţi interioare şi încăperi
elegante decorate cu statui şi picturi murale. Vilele includeau grădini vaste şi băi particulare,
peristiluri decorate cu fresce. (PERISTÍL, peristiluri, s. n. Galerie interioară sau exterioară formată
dintr-un șir de coloane sau de stâlpi, care mărginește o clădire, o grădină, o sală; ansamblul acestor coloane. ♦
A doua curte interioară a clădirilor romane, închisă și mărginită de porticuri și rezervată vieții familiale. –
Din fr. péristyle.)

Exemple de locuinţe pompeiene:

- Casa Faunului;
- Casa poetului tragic;
- Casa micilor amoraşi auriţi;

2
 - Casa marii fântâni;
- Casa Vetti;
- Casa Venus;
- Villa Misterelor.

VILLA (VILAE) este locuinţa specifică aristocraţiei romane şi a familiilor înstărite. Este o
îmbinare între casa etruscă şi crea greacă, romanii preluând atrium-ul etrusc şi peristilul
elenistic.

Villa lui Hadrian construită la Tivoli, impresionează prin lux şi eleganţă.

INSULAE = blocuri cu mai multe etaje locuite de oamenii săraci.

ARHITECTURA CU CARACTER EDILITAR

Edilitar = Privitor la administrația sau la lucrările de folos public ale unui oraș.
Constructorii romani au realizat drumuri, şosele, poduri, apeducte, viaducte etc.
Primul drum roman este Via appia antica. Acesta a fost construit de Appius Claudius.
Acesta asigura calea de comunicare cu Orientul. Drumul era pavat cu blocuri de bazalt şi
avea trotuare, de-a lungul cărora, din loc în loc, erau amplasate, morminte, mausolee, statui.
Pe Via Appia se întorceau la Roma armatele victorioase sau pe aici treceau cortegiile de regi
sau regine.

ARHITECTURA CU CARACTER OMAGIAL

Arcurile de triumf, columnele, trofeele sunt de factură originală pentru construcţia romană.
Se construiau pentru glorificarea cuceririlor făcute de romani sau pentru pace (Altarul păcii –
Area Pacis Augustae).
Columnele erau mari construcţii cu aspect cilindric, depăşind înălţimea de 20 m. În partea
superioară se regăsea statuia împăratului. Pe partea cilindrică, de jos în sus, într-o spirală
continuă, se desfăşurau frize cu basoreliefuri înfăţişând scene din războaiele purtate de
romani.
- Columna lui Aurelian;
- Columna lui Traian ( înaltă de 40 m);
- Trofeul de la Adamclisi (Tropaeum Traiani), ultimele două, ridicate pentru victoria lui
Traian asupra dacilor;
Un arc de triumf avea piloni mari legaţi în partea de sus prin arcuri de zidărie în plin cintru
(în formă de jumătate de cerc). Suprafeţele pilonilor şi ale părţilor superioare erau
împodobite cu reliefuri, cu inscripţii şi ornamente.
- Arcul lui Titus, ridicat după distrugerea templului din Ierusalim;
- Arcul lui Septimiu Sever;

3
 - Arcul lui Constantin (care a acordat libertate de cult creştinilor prin Edictul de la
Milan), ridicat la 315.

ARHITECTURA RELIGIOASĂ

Romanii preiau tipul de plan al templului grec. Panteonul era templul destinat tuturor zeilor.
Acesta a fost construit de Agrippa şi ulterior, de către Hadrian. Templul este o rotondă, cu
plan circular şi ziduri groase de cărămidă. Zidul era acoperit cu o cupolă bogat decorată, fără
ferestre. Lumina pătrundea printr-o deschidere rotundă de nouă metri din centrul cupolei.
Intrarea este compusă dintr-un portic cu şaisprezece coloane şi cu un fronton triunghiular.

Odată cu apariţia creştinismului, primele morminte erau săpate în pământ, în subsolurile

Romei (catacombe). Mai găsim astfel de morminte la Alexandria, Ierusalim, Siracuza,
Neapole, Cirene, Sardinia.

Structura catacombelor romane:

- galerii cu camere speciale (cubicule);
- guri de aerisire (lucarne);
- nişe în pereţi (arcosolia);
- casete (loculi), unde erau aşezaţi defuncţii;
- pereţi acoperiţi cu fresce de influenţă elenistică;
- spaţii largi, destinate slujbelor religioase.