Arta egipteana este legat de faraon datorit originii divine a acestuia.

Este o art care

preamareste puterea faraonului.. este conservatoare, se supune unor canoane stricte,are un
caracter sacru si funerar
Are o evoluie nceat fr salturi spectaculoase
Arta egipteana se mparte n 3 mari domenii, arhitectura sculptura pictura.
Arhitectura este de tip religios i funerar si cuprinde temple de cult, morminte si temple
funerare. Templele de cult sunt constructii monumentale de foarte mari dimensiuni si
reprezint locul de oficiere a ritualurilor de cult .
Mormintele sunt "locuine pentru eternitate" si se mpart n mastabale- morminte pentru
oamenii bogai i piramide (faraonul si familia lui).
Templele funerare sunt construcii de foarte mari dimensiuni care ndeplinesc funcii de
temple de cult i cea de mormnt.
Sculptura este supus canoanelor respectand urmtoarele reguli hieratismul , frontalismul si
supradimensionata .
Hieratismul nseamn incremenirea trupurilor si lipsa de expresivitate.
Frontalismul se exprima in urmtorul fel: cap si picioare din profil, umeri piept si ochii vzute
frontal.
Supradimensionarea- reprezentarea
zeilor i faraonilor mai mari dect celelalte personaje.
Pictura - de tip mural si decoreaz pereii de morminte coloane si temple. Se practic tehnica
frescei.
Scenele sunt aezate n frize
Tematica este inspirat din viaa cotidian (banchete, dansuri, ntreceri sportive,ocupatii) sau
ritualuri de cult i nmormntare
Si in pictura funcioneaz hieralismul, supradimensionarea si frontalismul
Formele sunt conturate de dungi negre, sunt pictate uniform, iar culorile sunt naturale.
Exemple: Mastabalele de Abydos , piramidele Keops, templul reginei Ad s , templul funerar al
lui Tutankamun. n pictura Gtele de la meidum, vntoare n ...., Principesele pe plaja

Arta Greciei Antice:

Arta Greciei cunoate un nivel superior de dezvoltare nemaintlnit n acele vremuri antice
.Perioade

Din secolul 12 pn n 1 i.hr.

Perioada homerica, arhaic , clasica si elenistic . Arta greaca nu preamareste puterea unui
conductor . Ea cunoate forme superioare datorit democraiei i conducerii colective a
oraelor state.primele semnturi pe opere de art dateaz din aceast perioad iar ele apar pe
statui din acele vreme ramand semnturile lui poliktet, Fidias ai altii . Grecii aveau religie
politeist . Zeii erau umanizati aveau caliti i defecte . Dar pentru greci divinitatea nsemna
ideea de perfeciune, astfel statuile de zei sunt reprezentate prin trupuri perfect dezvoltate iar
ei arat tineri i frumoi . Cultura si arta greac s-a bazat pe idealul uman grec al omului
frumos si bun. Arta greaca este o arta inspirat din realitate imitand natura . Grecii cunoteau
la perfeciune anatomia umana si trsturile caracterului umNan. Arta greaca exclude
btrneea, boala, defectele, sentimentele reprimare ea ridicandu-se deasupra ei printr-un
proces de idealizare

Realismul artei nseamn att redarea omului aa cum este dar i idealizat aa cum ar trebui s
fie . Arhitectura: grecii au construit orae Cetate cu cldiri funcionale dar i artistice . Ei au
realizat ordinele din arhitectura. Cele 3 ordine sunt: ionic doric si corintic. Doricul este format
din platforma pe care este asezat templul, n trepte apoi coloana fr baza, fus tronconic cu
sau fara caneluri si capitel simplu,antablamentul are baza frontonul reprezinta triunghiul
format.

Ionicul are o platform format din mai multe trepte. Coloana are o baz fusul este cilindric
mai mult zvelt si are caneluri.

Capitelul este format din frunze de arcant si volute rasucite inspirate de la coarnele de berbec .
Frontonul nu se deosebete de cel doric.Corinticul are un singur element diferit de ioniv si
acesta este capitelul care este format din 3 iruri suprapuse frunze de arcand si volupte

Temple ceti teatre stadione palestrele , case particulare monumente comemorative mausolee
faruri, case de sfat biblioteci muzee pinacoteci fantani.

Arta romana de desfoar pe teritoriul I.Roman si este o expresie a puterii statului avnd ca
scop principal propaganda in favoarea politicii oficiale

Arta Romei antice se nate la Roma influenat de elemente etrusce si greceti i se extinde
pe ntreg teritoriul imperiului. Arhitectura de la etrusci au fost preluate folosirea unor planuri
regulate cu trepte si trotuare pori mormantale de acces,. Sisteme de canalizare. La case au
preluat camera centrala (,atrium) si temple de cult precum i preluarea arcului si a unor
sisteme de boltire . De la arhitectura greaca preiau ideea pieei publice ca centru al oraului,
coloane, unele tipuri de plan pentru temple de cult, teatre, ideea de trofeu, ideea folosirii
picturilor si mozaicurilor pentru mpodobirea caselor i palatelor . Materiale de construcie:
betoane , sisteme de nclzire, combine hidraulice, Piatra, crmid, sticla, stucatul, mozaic,
marmura . urbanismul la Roma a existat o permanent preocupare pentru reamenajarea
spatiilor publice cu arcuri de triumf, amfiteatre, organizate n jurul unor spaii publice ca
forumuri. Basilica construcie de foarte mari dimensiuni n care au loc adunri publice,
edinele senatului sau procese. Forumul situat n centrul oraului locul n care se ntlnesc
sacrul si profanul (temple cult i palate imperiale). Teatrul (amfiteatrul,stadionul, odeonul)
sunt construcii destinate distraciei (spectacole de teatru,lupte cu gladiatori,etc.) Termele sau
baile publice construcii de mari dimensiuni- cuprind piscine bai,garderobe. Monumente
comemorative ridicate n cinstea unor eroi, columne,etc. Locuinele se fac n case particulare,
de ora, Vila urbana si Vila rustica (case de ar) . Palatele imperiale foarte numeroase n
perioada imperiului. Temple nchinate unui sau mai multor zei. Statuile - portretul si relieful
istoric, portretul fiind cel mai valoros element al sculpturii romane. Evolueaz de la
cap,bust,figura ntreaga.sfera o evoluie de la portretul din perioada Republicii caracterizate
prin veridicitate absolut pn la portrete din perioada I. Realizate cu scop propagadanistic
ideal, atunci se realizeaz chipuri de oameni - filosofi,politicieni, negustori, politicieni.
Sculptura romana pstreaz un echilibru ntre idealism si realitate. Statuile de mprai sunt
foarte numeroase, ele ntruchipeaz relaia dintre putere,politica,virtuti si victorii militare.
Relieful istoric este folosit pentru a decora columne si nfieaz scene de lupt,acte de
vitejie.