Eseu – “Ritmul in pictura bizantina” de Giorgios Kordis

Marta Dragos Lucian

Este o carte esentiala nu numai pentru domeniul picturii bisericesti bizantine, ci si pentru
hermeneutica teologica ortodoxa, in general. Autorul ei, pictorul si profesorul Georgios Kordis,
de la Facultatea de Teologie a Universitatii din Atena, ne demonstreaza un lucru pe care il
intuiam sau ar fi trebuit sa-l intuim cu totii, anume ca exista o cheie hermeneutica universala care
deschide intelegerea specifica spatiului ortodox in toate domeniile de exprimare ale vietii
oamenilor, ca Biserica. Domnia sa descopera sau aplica aceasta cheie de intelegere domeniului
picturii bizantine, si demersul dansului nu numai ca este unul foarte reusit, ci ne convinge cu
forta unei demonstratii care te lasa fara replica.
Născut în Grecia în 1956, George Kordis a studiat teologia la Universitatea din Atena.
Apoi și-a urmat studiile în teologie și estetica picturii bizantine la Holy Cross Greek Orthodox
School of Theology din Boston, obținând un masterat în teologie. În 1991 a primit doctoratul în
teologie la Universitatea din Atena, unde a fost numit în funcția de lector și a fost profesor
asistent în iconografie (teorie și practică).
În plus față de activitatea sa academică, Dr. Kordis predă periodic ca profesor invitat și
predă cursuri de pictură icoane în SUA (Universitatea Yale și Universitatea din Carolina de Sud),
România (Școala de Teologie din București) și Ucraina (Universitatea Pedagogică din Odessa) ,
printre alții.
Dr. Kordis este, de asemenea, un autor prolific. Cartea sa, Icoana ca comuniune:
idealurile și principiile compoziționale ale picturii de icoane, a fost tradusă în limba engleză de
Holy Cross Orthodox Press. Merită remarcat ca fiind foarte util și unul dintre singurele ghiduri
practice disponibile astăzi pentru învățarea desenului iconografic.
Pe lângă icoanele portabile, Dr. Kordis a pictat multe biserici. Cele mai recente comisii
ale sale din SUA includ: Holy Trinity Church, Columbia, SC; St Sophia, Valley Forge, PA;
Biserica Ortodoxă Greacă Sfânta Treime, Carmel, IN; Biserica Ortodoxă Grecească Sfânta
Treime, Pittsburg, PA; Sf. Gheorghe, Biserica Ortodoxă Antiohiană, Pescarii, IN; Sf. Ecaterina,
Biserica Ortodoxă Greacă, Braintree, MA.
În prezent, dr. Kordis lucrează la crearea Centrului Internațional de Iconografie din
Atena, pentru deschiderea toamnei 2018, care va include atât expoziții de icoane, cât și educație
riguroasă în iconografie contemporană.
Subiect
"Ritmul in pictura bizantina”, carte aparuta si in limba romana la Editura Bizantina, este
una din lucrarile sale principale. In aceasta lucrare, icoana, constructia sa, sistemul care sta la
baza schemelor iconografice sunt pentru prima data abordate din perspectiva plastica si teologica
in acelasi timp. Este un ghid practic de teologie a icoanei, de explicitare pe baze teologice a
demersului artistic al iconarului. Pe langa faptul ca umple un gol in bibliografia de specialitate,
limbajul cursiv si explicit ofera accesibilitate unui public larg.
“Ritmul in pictura bizantina” dupa cum sugereaza titlul, este in opinia mea un ghid complet de
studiu al iconografiei si reprezinta un material essential in viata studentilor si a pasionatilor.
Cartea abordeaza 5 mari teme esentiale ale icnografiei byzantine si anume : Linia in
sistemul picturii byzantine si trasaturile ei, compozitia in traditia bizantina, Icoane si lectura
estetica si desene(schite ale icoanelor),
Linia in sistemul picturii byzantine
Dupa cum spune si autorul linia este un element fundamental “element plastic […]linia
nu poate sa exsiste autonom[…]este in mod armonios si ipostatic legata de culoare.”. Asadar
“Linia este sensul culorii. Prin urmare linia nu este niciodata inteleasa autonomy fata de
culoare.”.
De asemenea ne mai sunt explicate proprietati ale liniei byzantine, aceasta avand caracterisitici
speciale si ca toti privitorii bine intentionati recunosc intr-o pictura unicitatea stilului. Printre
altele mai este prentat faptul ca functia fundamentala a liniei intr-o figura “este sa distinga
fiecare ipsotas in parte de celelalte si sa arate specificitatea lor” schita abordata fiind un vesmant
in exemplul citat. In urma expunerilor elementelor introductive despre linie, autorul
concluzioneaza o serie de 4 factori ca functii ale liniei byzantine:
1. Ipostaziaza figurile distincte
2. Stabileste modul actiunii figurilor
3. Stabileste miscarea acestora catre celelalte figuri
4. Proiecteaza figurile catre privitor desprnzandu-le de suprafata campului icoanei
Kordis este de parere ca linia ca prima caractristica o prezinta simplitatea acesteia pentru a fi
usor de observat, Linia astfel stabileste dupa cum reiese “fiintarea” figurilor si “miscarea lor
unele catre altele”.
Compozitia si traditia bizantina
Bizantul ca mostenitor firesc al antichitatii grecesti a preluat si teoriile stiintifice. Stilul si
compozitia bizantina este usor de recunoscut, fiind un stil distinctiv ce iese in evidenta prin
simplitate. Bizantinii își vedeau arta ca fiind profund naturalistă cu rădăcini ce duceau până la
capodoperele lui Fidias, Apelles și Zeuxis.
Stilul si compozitia bizantina are ca principiu de baza desenul si culoarea, astfel linia este
cea care ne preocupa iarasi, alaturi de culaore. Ratiunea care guverneaza compozitia, dupa
studiul lui Kordis, este aducerea in present a celor infatisate in pictura bisericeasca. Pe aceasta
baza, bizantinii au dezfiintat adancimea in pictura lor, ca miscare in spatele suprafetei picturale,
si aceasta pentru ca adancimea picturii ar fi indepartat figurile, ba chiar dimpotriva, bizantinii si-
au desfasurat figurile pe suprafata peretelui si le-au miscat ritmic spre spatial si timpul
privitorului. Astfel compozitia bizantina este maim ult decat o pictura lipita pe un zid.
 Ordonarea ritmica a elementelor unei compozitii byzantine este o lucrare foarte dificila si
delicata si necesita cunostinte, experienta, dar si duh, pentru ca ritmul care va rezulta sa exprime
“ethosul si cumintenia Bisericii”.
Icoane si lectura estetica
Acest fragment al ghidului abordeaza critic, psihologic prin prisma principiilor si teoriilor
explicate anterior in volum icoane reale din punct de vedere al compozitiei, ideei, spatiului
sugerat al sugestiei si ansamblului cat si din punct de vedere istoric.
In concluzie este o carte esentiala nu numai pentru domeniul picturii bisericesti bizantine, ci si
pentru hermeneutica teologica ortodoxa, in general. Ne demonstreaza un lucru pe care il intuiam
sau ar fi trebuit sa-l intuim cu totii, anume ca exista o cheie hermeneutica universala care
deschide intelegerea specifica spatiului ortodox in toate domeniile de exprimare ale vietii
oamenilor, ca Biserica.
Domnia sa descopera sau aplica aceasta cheie de intelegere domeniului picturii
bizantine, si demersul dansului nu numai ca este unul foarte reusit, ci ne convinge cu forta unei
demonstratii care te lasa fara replica.