Menu

Vreţi să ştiţi cine-i Dragobete?

Dragobete sau Drago beth El

*
Desenul acesta, reprodus de pe un vas, aflat, de la anul 1848, la Kunsthistoriches Museum din
Viena, şi reprodus de Goblet D’Alviella, în cartea „The Migration of Symbols” ( London, 1894), vi-l
înfăţişează pe Dragobete (Drago beth El – în culturile lumii, desemnând rolul fecund al
Constelaţiei Dragonului, la „ieşirea şarpelui din pământ”, deci odată cu dezgheţul, sărbătoare
dacică preluată de creştinism prim „lanţul lui Sfântul Gheorghe”).
*
Pe bandă, aveţi, în ambele capete, simbolul „Mamei Pământ” (Nun, la egipteni, cărei i se mai zicea
Marea Nursă care-i hrăneşte pe toţi) şi simbolurile logodnei cosmice, întrerupte de simbolul
„Mamei Pământ” (X), în timpul (orizontul) echinocţial (cercul), iar sus, cu semnul lunar pe piept
(zvastica spre stânga), încadrat de cele două simboluri echinocţiale (cerc şi cerc), se află însuşi
Dragobete, cu cele patru anotimpuri înhămate la caru-i ceresc al Timpului.
*
În vremurile vechi, existau, la populaţiile pelasge, două mari repere echinocţiale: „Intrarea
Şarpelui (îngheţului) în Pământ – devenită, în creştinism, „Lanţul Sfântului Dumitru”, şi „Ieşirea
Şarpelui (îngheţului) din Pământ” – devenită, în creştinism, „Lanţul Sfântului Gheorghe” (cel care
ucide „balaurul”, adică frigul simbolizat de Constelaţia Dragonului).
*
Echinocţiile (cel din toamnă, închinat Lunii, Albei, Crăesei Zăpezii, Eftepir – la daci, şi cel din
primăvară, închinat Soarelui „beat de dragoste”), în care „Soarele şi Luna (sau cercul), sărbătorite
simbolic prin focuri, sunt foarte intim legate între ele; este dificil să le separăm” (Murray-Aynsley,
Harriet, G. M., Symbolism of the East and West, London, 1900, p. 29), reprezentau modele religioase
universale, ba chiar şi „Bisericile sunt construite având ca repere cele două echinocţii… Unele
biserici sunt orientate spre punctul în care răsare soarele, în ziua sfântului căruia i-au fost
închinate” (Murray, p. 32).
*
În folclorul românesc, datorită „dacismelor” forţate până la penibil, introduse de Gheorghe Asachi,
totul se denaturează, prin creaţii culte, născocite de autori la fel de cunoscuţi, dar irosiţi prin
vremuri de memoria uitătoare a românilor şi, deveniţi, astfel, „folclor”.
*
Aşa-zisul folclor, în care Dochia (Luna, deja „îmbătrânită” drept Iarnă) şi Dragomir (Soarele, dar ca
„fiu” al Iernii), se substituie mitului ancestral, înseamnă, de fapt, creaţii culte, preluate aiurea de
popor şi menţinute şi mai buimac, şi cu mai puţină iniţiere. Iată cum, pe fondul născocirilor lui
Asachi, fabulează şi Sadoveanu:
*
„Spune povestea că Dochia era o bătrână vrăjitoare ce sălăşluia într-o casă de stâncă sus pe
Ceahlău. Baba trăia singuratică, unde se târăsc jnepenii pe piatră şi unde înfloresc mărunţii
trandafiri ai stâncilor. În nopţi de vară pluteau către ea duhurile prăpastiilor. Pe negre vijelii, când
scăpărau fulgere rupte, suiau pe tancuri zvârcolindu-se făpturi de pe tărâmul de dedesupt, din
împărăţia necuratului Tartar. Într-o colibă sfărâmată de puhoaie, Baba Dochia a găsit, odată, o
copiliţă, pe care a crescut-o şi a îndrăgit-o. Fetiţa de suflet a vrăjitoarei crescu frumoasă şi mlădie
acolo, aproape de nori. Într-un rând, în puterea primăverii, fata află că în văi sunt aşezările
oamenilor. Atrasă de glasul buciumelor, ea coborî spre văi. Când văzu Dochia că fata nu se mai
întoarce, porni, învăluită în cojoacele ei, să o găsească. Rătăci departe de lumea ei până când
înţelese că fata nu se va mai întoarce. Îndurerată, reveni în sihăstria ei singuratică şi, acolo, fără
dragostea din urmă a anilor ei târzii, spun bătrânii că s-a stins. Au prefăcut-o în sloi şi stâncă
nopţile reci de mărţişor”.
*
Mai există o legendă, care aminteşte de Nedei, o legendă deja contaminată de tradiţiile păgân-
creştine ale creştinismului instituţionalizat:
*
„Povestesc unii despre Baba Dochia că era aşa de rea încât şi copiii ei, care cum creşteau, fugeau
de ea, pentru a scăpa de răutăţile ei. Numai unul singur, un băiat, cel mai răbdător, dar şi cel mai
puţin la minte, i-a fost rămas dintre toţi copiii ei în preajmă. Dragomir, c-aşa îl chema pe fecior,
era mereu dus cu oile şi numai biata nevastă-sa, harnică şi bună la suflet, răbda şi suferea toate
hachiţele soacrei sale, care îi pusese gând rău, să scape de ea. Astfel, într-o bună zi, o trimise la
râu pe noră-sa să spele lâna cea albă până s-o înnegri. Se munci săraca fată cât se munci, dar,
după trei zile de trudă, lâna tot albă era. Necăjită că nu reuşeşte să îndeplinească porunca
soacrei, fata începu să plângă. Şi, pe când plângea ea, numai ce se trezi cu doi bătrâni în preajmă,
Dumnezeu şi Sf. Petru. Auzindu-i necazul şi făcându-li-se milă de ea, îi înnegriră lâna.
*
Văzând una ca asta, baba o trimite iar la râu, de data asta să spele lâna până s-o albi. Pe când se
chinuia biata fată, iaca apar şi cei doi bătrâni. Dar, în loc să-i albească lâna, cei doi îi dete fetei o
grămadă de flori şi fragi, spunându-i fetei să le ducă babei. Când văzu hârca florile şi fragii, uită
de lână, îl chemă repede pe Dragomir şi-i spuse: „Măi Dragomire, dac-au înflorit fragii, înseamnă
c-a venit vremea să mergem la munte, la stână, să măsurăm oile”. Şi, răpezită cum era, baba îl luă
pe Dragomir şi plecă, îmbrăcată aşa cum o prinse vremea, cu nouă cojoace pe ea şi cu oile în
urmă.
*
Afară se încălzise binişor şi, cum mergea urcând la deal, baba grăbită se încinse şi începu a
lepăda cojoc după cojoc, încât, până în vârful muntelui, nu mai rămăsese decât în cămeşoi. Atunci
porni, însă, cel de sus o viforniţă cu zloată de au îngheţat şi baba, şi oile, cu Dragomir alături”.
*
În alte variante, precum în cele bucovinene, tradiţiile se împletesc, păstoriţa, fiică de împărat
fugită din faţa năvălitorilor, lepădând cojoacele şi, din pricina frigului, transformându-se în
stâncă.
*
În realitate, de „Drago beth El”, omul metafizic (omul universal, cum îl numesc alţii) celebra
 „lumina şi căldura, care sunt considerate a fi cele mai mari binecuvântări” (Murray, p. 33), şi
pentru că omul universal conştientiza „faptul că de la soare au venit lumina, căldura şi fertilitatea
şi că, în fiecare zi, sufletul omului primeşte o nouă naştere” (Murray, p. 32), au transformat
atributele Soarelui într-o puzderie de zei, unul dintre aceste atribute fiind dragostea, pe care, mai
dihai decât toţi, o sărbătoresc, de Dragobete, românii de pretutindeni.

76
Like

Share Tweet
Jurnalism 17 Feb No Comments

COMMENTS ARE CLOSED

ZICĂLAŞII: colinde populare

Concertul Muzica lui Ciprian PORUMBESCU

BAP 2017: ZICĂLAŞII (I)

BAP 2017: ZICĂLAŞII (II)

BAP 2017: Mihaela POPESCU și Cornel ANGELESCU

BAP 2017: Mihaela POPESCU

BAP 2017: Cornel ANGELESCU

BRC 2017: ULI JON ROTH

BRC 2017: KEMPES

BRC 2017: DIRTY SHIRT

BRC 2017: WHITE WALLS

BCR 2017: UNFLICTED

BRC 2017: PLANET OF ZEUS

BRC 2017: LUNA AMARĂ

BRC 2017: E.M.I.L.

BRC 2017: FLUTURI PE ASFALT

BRC 2017: SKY SWALLOWS CHALLENGER

BRC 2017: RUSSKAJA

BRC 2017: MOTHER’S CAKE

BRC 2017: BASSKA

BRC 2017: RELATIVE

BRC 2017: TOY MACHINES

Concert LUNA AMARĂ

Concert TRAVKA

Concert TOY MACHINES

Concert GRAY MATTERS

VIDEO-CONCERT: IMPLANT PENTRU REFUZ

VIDEO-CONCERT: THE MONO JACKS

VIDEO-CONCERT: NATIF

VIDEO CONCERT: FIOR

VIDEO ZICĂLAȘII: Airs Nationaux Roumains

COLINDE DE PESTE VEAC

ZICĂLAŞII: Chindiile

BUCOVINA ÎN ISRAEL

VIDEO: Mihnea & Andi

CÂNTECELE SOLCANILOR

VIDEO: GREAŢA!
CONCERT ÎN PARC

CONCERT ÎN PARC

VIDEO CONCERT:

AUDIO:

VIDEO şi AUDIO

VIDEO-CONCERTE:
VIDEO-CONCERTE

VIDEO-CONCERTE

AUDIO: MIHNEA şi ANDI

MUZICĂ MEDIEVALĂ

AUDIO: PATRIMONIU

CONCERT ZICĂLAŞII
 search here

Articole recente
au plătit poeţii vamă
Octavian Nestor: Pleoapa timpului
Bârnova – Hotin, la 1770-1772
Balamutca sau Баламутівка – Hotin, la 1770-1772
Onut sau Онут – Hotin, la 1770-1772

Comentarii recente
Mihai-Radu la Contact
Gabriel Winkler la Raimund Friedrich KAINDL
Peter Sedlak la Contact
dragusanul la Contact
Reinhold la Contact

Categorii
1806: REŢETE ŞI SECRETE
1907 IN PRESA VREMII
1914 RAZBOIUL IN CARICATURA
1914-1918 Mărturii foto despre Bucovina
1914-1918: BUCOVINA SI SUFERINTELE EI
1918 EROII DE PESTE VEAC
2 ANI CU ZICĂLAŞII
ALBINA despre BUCOVINA
Album PERSONALITĂŢI
ANECDOTE ISTORICE
ANTIROMÂNISMUL ORTODOX
ANTOLOGIA POEZIEI BUCOVINENE
ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI
Aşa vă place Istoria?
ATESTAREA BUCOVINEI GEOGRAFICE
AUDIO: Mihnea şi Andi
BASARABIA
BUCATE BOIEREŞTI DIN MOLDOVA
BUCOVINA – POEŢII POEŢI
BUCOVINA ACOUSTIC PARK 2017
BUCOVINA ACOUSTIC PARK 2017 concerte video
BUCOVINA ROCK CASTLE
BUCOVINA ROCK CASTLE 2013: CONCERTE VIDEO
BUCOVINA ROCK CASTLE 2014
BUCOVINA ROCK CASTLE 2015 OFFICIAL
BUCOVINA ROCK CASTLE 2016
BUCOVINA ROCK CASTLE 2017
BUCOVINA ROCK CASTLE 2018
BUCOVINA UNUI MAGHIAR
Bucovina: Harta cântecului naţional
BUCUREŞTII ÎN IMAGINI VECHI
CAMPANIA MEA ELECTORALĂ
CARICATURA LA ROMÂNI
CARICATURA ROMANA VECHE
Carte in lucru: BUCOVINA sub povara istoriei
CARTE IN LUCRU: Mercenarul Negru
Carti
CĂRȚILE MEMORIEI ROMÂNEȘTI
CATEGORIES IN ENGLISH
Concurs BUCOVINA ROCK CASTLE 2018
CONFESIUNI CROMATICE
confesiunile unui poet
Cronici sentimentale
DATINA
Datina Biblia Romanilor
DATINA ROMÂNILOR
Din vremea Unirii
DOCUMENTELE VREMURILOR
EROII NEAMULUI NOSTRU
Europa Habsburgica
FONOTECA MANUSCRISELE LUI VOIEVIDCA
Fonoteca ZICĂLAŞII volumul I
Fotografii de SZATHMARI
Galeria personalitatilor bucovinene
HAIDUCUL COROI?
HOINAR PRIN VREMURI
ICONOGRAFIE ARDELEANA
ICONOGRAFIE ROMÂNEASCĂ ÎN AMERICA
Illustrierte Bukowina
Istoria averilor manastiresti
Istoria muzical dramatica suceveana si Iconografia
ISTORIE RECENTĂ
Jurnalism
MĂRTURII EUROPENE
Mărturisitorii României
Minunea de la Maglavit
MOLDOVENII recenzaţi la 1770
Monografii nepublicate
MORMÂNTUL POEŢILOR NECUNOSCUŢI
NAŢIUNEA POEŢILOR
NOI CONCERTE ZICĂLAŞII
NOI VREM PĂMÂNT!
NU RATAŢI!
O ALTĂ BUCOVINĂ
Obiceiuri de iarnă 2018
PAMFLETE ÎMPOTRIVA PROSTIEI
pasărea şi clipa
PAŞTELE LA ROMÂNI
PATRIA MEA
PHOTO ROMANIA
POEZIA CARE CÂNTĂ
Poezia christică la români
Poezie de ion dragusanul
poezie de liliana widoks
poezie de roman istrati
PORTURI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA
Porturi vechi româneşti
Povestea aşezărilor bucovinene I şi II
PRESA VECHE
Râsul Paștelor
RELIGIA FURATĂ
REVISTA PRESEI SUCEVENE
ROMÂNIA ILUSTRATĂ
Rubrica lui Andi
SATIRE ȘI SATÂRE
SCURT pe 2
SIMBOLURI SACRE
TOP CARICATURA LUI RADU IAŢCU
TOY MACHINES
Umor de un veac juma'
Uncategorized
Urzica vieneza
VIDEO: MANIFESTĂRI CULTURALE
vremea cu oameni
ZICĂLAŞII – VIDEO