STLDII IN FOLCM

DE

ELENA NICULIT VORONCA

VOLUMUL I.
L.

6+10 At+

BUCURESCI

TIPOGRAFIA G. A. LAZAREANU
3 Strada Episcopiei 3

1908.

www.digibuc.ro

INTRODUCERE
Popoarele prime vzind schimbrile a tmosferice
din natur frigul i cldura, intunericul i
inchipnit douprincipii deosebite : binele i rul, care
mereu se lupt intre ele. Principiul binelui Dumnezeu,
era representat la pdgni cel mai ades prin soare, dela

care vine lumina i cldura, ce ne produce in lume

viata ; iar principiul rului, era inchipuit drept demonul
intunericului, ce aduce inghetul i strpiciunea In toate ;
deci moartea total a naturei.
In culturile antice, invingerea soarelui asupra intunericului, se serba iarna in Decembrie, cnd incepea

ziva a crete ; iar la noi e representat la srbtorile

Crciunului, cnd se nate d-1 Christos al nostru, asupra cruia au czut toate atributiunile soarelui pgn,
la anul nou, la Boboteaz i la Pa01, cand d-1 Christos
ca i soarele invinge.
Srbtorile Patelor .5i ale CI-A ciunului represint
aceiasi inviere a luminei, deosebirea e, c de Crciun seinvie

serbeaz renaterea luminei din moarte: atunci cnd

ziva din cea ce a fost de tot mic i noaptea dugnanul
ei de tot mare incepe a cre0.e, vrea s zic la solstitiul de iarnti ; pe cnd de pati se serbeaz invingerea
definitiv a luminei asupra noptei, cnd ziva a fost tot
una de mare cu noaptea ; deci la equinoctiul de primvar. Atunci cretinismul serbeaz Buna-Vestire sau
bine-cuvntarea Mariei, a piimntului, ce din acel timp
www.digibuc.ro

incepe a purta road. Aceast Invingere e ultima cea

mai principal a soarelui, din cauza Inclzirei piirnntului. La aceast fazil unele din popoarele vechi, serbau
Inceputul anului, precum i romanii, in luna lui Mantle.
Mai in toate religiunile antice s'a representat in
primvard sau In alte anotimpuri, potrivite CU clima lor,
moartea i invierea soarelui. Astfel, la Egipteni era Oziris
care muria i invia, la Fenicieni Adonis, in Asia midi
Atis, la Greci Dionisos-5i toti eroii solari au avut timpul
lor de cdere sau de boal, iar apoi de indreptare 5i de
invingere; dup cum se observa i in natur scAderea
zilei, a puterei soarelui ; atribuinduse aceasta unei slbiciuni, sau chiar mortei lui. Alte ori erau atribuile btrnetei anului
atunci era inlocuit de anul tanr.
Cele mai multe ori, aceasta sh fiicea prin lupt 5i persecutare asupra tnrului ; dupii cum ace1a5 lucru se
repet la cre5tini intre Christos i Trod, la Indieni intre
Crina i unchiul ski Cans, ce a trimes o diavoloaicA sii
otrviascA cu pieptul su toti copiii, doar Il va otrvi 5i
pe Cripa ; la Greci intre Zeus 5i Saturn, acesta
copiii, etc. Deci vedem acelea-5i basme, repetite

din timp In timp, artnd analoage Inprejurri, intre

analogi zei.
(Pe noi ins atari rnrunti5uri nu trebue s ne facii
mai putin re1igio5i, Dumnezeu a existat in totdeauna 5i
exist in Loath' mretia i indurarea sa,nelund in searn
neputinta conceptiunei omene5ti. E demn ins de studiat
modul cum 5'a inchipuit omul Dumnezeirea, dela inceputul lumei pan azi).
Alle ori eroul cel tnr devine invingtor asupra

.celui de iarn, care de regul e drac sau zmeu, etc.

numai prin liberarea fetei ce st inchish la eI 5i care
fat e pdmntul, cu care soarele se va ciistori ; dup
.cum se observ aceasta i in povestirea arapului care
figureaz la Irozi. (Vezi Datinile i Credintele Poporului
Tomn de autoarea, p..100). Alti (lath babe, cum e Dochia,
tce reprezint lama, vreau s se castoreasc cu voinicul

solar, s ia locul fetei, tinerei

Oamenii personificnd puterile:naturei, au atribuit

www.digibuc.ro

zeilor toate patimile omeneti, la care ei singuri erau

supui. Astfel, toate mi5crile din natut , in timpul anului

flind observate, ele au fost esprimate prin simboale

onorate prin srbtori ; organizndu-.5i ei insui in conformitate cu natura, legile sociale t5i traiul lor.
Religiunea aceasta a naturei a durat mii de ani,
incat ea a devenit nu numai un obicei, ci a intrat aproape

in singe. Astfel c noi in viath, dela natere pn la

moarte suntem suoui acelor emanatiuni, ce le intlnim
or nnde ne-am inturna :
Un joc dac Il jucdm, un cntec dach Il cntiim,
noi nu suntem siguri c in acel frunzii verde nu se
esprim un simbol oarecare, sau dach cntecul intreg
nu face parte dinteun imn al unui zeu.
Cre,5tinismul dac a venit, nu a fost in stare ca s
tearg totul, ci toate au rmas ca i mai inainte, dnduli-se

numai cat la suprafard o spoialti cregin, ce const mai

ales in sehimbarea de nume. La toate popoarele vechi
ins, afard de partea grosierd i sensuald ce caracterizeaz pgAnismul, se an i destul fond de moralitate

care s'a putut alia creginismului, fcnd cu el la un

loc, o lege nou ; &ma cum ne vom convinge din cercetrile ce vor urma.

www.digibuc.ro

CAP. I.
1=2.

fe I U NT U

1. Busuiocul.

Dragostea.

Busuiocul, cu termen tehnic Ocynum Basilicum

sau lii decornun Basilic e o plantd sfnt, care e adorat
nu numai la romni, ci i la italieni i alte popoare. ln opul
Mythologie des plantes de Angelo de Gubernatis, gsim

c in Italia meridional, toate fetele culeg o tag de

busuioc s'o pun la piept, sau la cingtoare ; pe cnd
femeile mgritate pun busuiocul la cap. Italienii cred ch
mirosul busuiocului provoac simpatie, de unde vine si
numele sgu : bacio-nicola adic srut-m Nicolai. In
Toscana 11. nurnesc amorino. Flchul nu merge la fat,

frii a avea la ureche o crengui de busuioc.

Acestea i altele despre care ne vom ocupa, arath
evident cum credintele noastre i cu ale italienilor au
aceiasi origine.
Si la noi femeile i fetele pun busuioc in cap sau
la bru, pentru dragoste. Busuiocul e planta iubirei prin
excelent ; cu ea descnt in apa de dragoste descnttoarele, numindul : rege al plantelor.
In poezia urrntoare, II vedern ca atare simbol al'
arnorului :

Busuioc de la mai mic

Vrau
prind un ibovnic
Din trei frati acel mai mic....

(Pittrnuti. Bucovina)

Deci busuiocul cptat de la el, represint Insuj

a morul.
In Moldova cnd vine preotul de ajun cu agheazrnii,

www.digibuc.ro

fetele cer dela sfitoc, o buckic de busuioc cu beteal';

pe care puind'o sub cap, ii viseaz. ursitorul. Aceiai
credint se and i in Muntenia ; ad insd preotul le rid'
i merior ; o plantd ce e totdeauna verde.

2. Troita sau Kiraleisa.

Rolul religios pe care'l joach busuiocul in credintele

noastre, e de mare insemntate i mai ales pe acesta,

voi in opul de fat a'l studia.
Poporul spune c fail busuioc nici preotul in bisericd nu poate; pentru cd din busuioc se face sfitocul
preotului, pe care muindu'l in aghiazrn, stropete peste
popor ; curtindu-1 de toate relele, ce vin dela duhurile
necurate.

Apoi busuiocul mai este un simbol insemnat la

srbtorile de iarn, cu privire la care, se spune in Bucovina ch.: obusuiocul de aceea s seamnd, cci fr de
el otroita la Jordan nu se poate face.
Troika e o lumetnare, sau dou, sucite la un loc,
fAcnd una singurd ; la aceasta cam spre mijloc sd leag
o cruce i de jur imprejur se pune mull busuioc, acoperind crucea. Printre busuioc se infig vhdoage, cline,
spice de. grail i ovz, rndciulii de mac, far pe deasupra
pun vase, berbenoc poleit, fire de ln roie, iraguri
de mrgele simetric aezate, pe cnd in jos mdnunchini
e Invlilit cu o nfram frumos cusut, apdrnd ca i o
lumanare de botez.
De Iordan merg cu troita aprinsti in mn, in procesimie la pru ; iar apoi cnd se intoarna, o las in
bisericd, unde st pan la Stratenia. Plantele acestea sunt
bune de leac la orn i la vit, ca i buruenile sfintite
dela Pati, cu care se afum de orice ru; iar lurnnarea
o intrebuinteaz la Inviere.
Troita in Bucovina, se mai face astzi, mai cu searnd

in satele rusificate ; pe cnd in cele din josul Bucovinei

i in Moldova nu mai exist'1). Dei Cantemir in Descripfia
1) 0 gsirn insa si in satele eurat romfinesti din jurul Cernautului.

www.digibuc.ro

Moldovei, intre alte eresuri pgiine ale Moldovenilor,

ne arar i pe acesta : de a umbla cu Kiraleisa aa o
nume5te el. Deci ca eres i nu ca obicei creOinesc ; cu
toate c crucea irnpodobir era aceea ce se ducea In
triumf pe la toate casele, in strigtele copiilor de : Kiraleisa (Dupii rugciunea cretinilor : d(irie eleison).
Obiceiul acesta al romnilor pierdut i continuat
in satele rutenisate, ne arat cum multe din obiceiurile
credintele noastre le gsim tocrnai in Galitia. Rornnii

parsind obiceiul invechit, ru.ii l'au luat ca nou

conservat.
Un btriln din Mihalcea, anume : Stefan Pita, mi-a
explicat c troita insearnn cele trei focuri : soarele,
lumnarea sau focul i stelele. (In total va fi ins focul
fulgerului, dela acesta crezAndu-se c se trgekfocul de
pe pmnt). Astfel vedern ajuns pAn la noi, represen-

tarea simbolic a nurnitului element.

De unde ne vin toate credintele acestea, vom vedea.

3. Busuiocul, Dafinul, Palmierul.

Scormolind anticitatea, guisini o multime de credinti

analoge, asupra altor plante paralele cu busuiocul. Prin

acestea putem constata, c busuiocul a fost cnd suplinit
de allele, crind el singur pe altele le-a suplinit ; mai ales
in trile noastre unde plantele din locurile calde nu s'au
putut dimpreunii crt poporul transporta.
Astfel gsirn la Greci palmierul, care era un arbor
al lui Apolon invingtorul invingtorilor; deci un arbor
al luminei ce triumfg. Zeita Victoria era reprezentar cu

o rarnurd de palmier in mn. Despre palmier ni se

spune, ch el s'a ivit odatii cu Apolon pe lume. In privinta aceasta ne servirn tot de opul lui Gubernatis II
p. 280: A en croire Plins (XVI 2-10) le palmier de Teletos, datait du temps d'Apollon lui mme, c'est a dire
de l'ge casmogonique. Acela lucru se spune la noi

despre busuioc, c s'a ivit pe lume odat cu Domnul

Hristos.

Un alt simbol al gloriei la Greci era maslinul, des-

www.digibuc.ro

pre care vom vorbi mai pe urm. Cu acesta se incununau invingtorii, la luptele Olimpice ; care se ddeart
in onoarea lui Zeus. Tottri planta cea mai generald de
invingere, era Dafinul lui Apolon ; acesta find arborul

cu care s'a incununat dupd victoria ce a repurtat asupra

balaurului Pyton, care represinta intunericul, in opozitie
cu Apolon : lumina. Cu acesta se Incununa Apolon i

preotii lui, rdmnnd lurnei ca arbor de incununare,

pentru toti cei ce repurtau victorii, in vr'un sens oarecare.

Romanii dind se inturnau victorioi din rsboaie,

veneau cu o creangd de laur in mn, pe care o depuneau pe bratele lui Jupiter, Intrnd Scipion biruitor in
Roma, inteo man purta sceptrul, iar in alta lanrul.
Inii regii i irnphratii cu laur se incununau, alta coroan
nu aveau ; astfel c o mai mare cinste dect aceasta, nu
se putea inchipui.
Aici se vede cauza cinstei, de care se face phrta
busuiocul nostru. Intr'un fragment de colindd din Corovia, sat lngd Cernuti, gsim pe o sfimth care merge
la biserich: ein mna stngd ducnd busuioc, iar In cea
dreapt crucea. (Datinile de aut. p. 67). Aceasta e de
sigur Maica Domnului, asupra chreia au trecut la cretirii

toate atributiile zeittei pmntului i a lunei. Ea de

asemenea, ca lung sau ca pmnt e invinguitoare, cci
nate viata. A ei sunt florile, zice poporul, de aceea se
duc de Sf. Marie la biseric, la sfintit, iar in legenda
Macei Domnului, broasca ce o simbolizeaz, poart cununa de flori pe cap, pe cnd din lacrimile lor rsarg
busuioc. (Datinile, p. 980).

La noi, la o nunt unde mireasa a fost cinstit,

totul se impodopete cu busuioc i inch cu busuioc rou,
artnd prin aceasta invingerea ce tndra fat a repurtat
pe calea virtutei. Apoi mireasa, cnd se duce la cununie,
se irnprejur de 3 ori ca busuioc, ca s aibd cinste in
ashtorie. Busuiocul pentru cinste e bun mai ales acela

din Ziva Crucei, luat dela cruce. Pe acesta Il poarth

btrnii in buzunar, ca s li s shrute =Ina. (In satele
de pe lng Cernuti).
Ca equivalent, gsirn c laurul la antici se buctrra

www.digibuc.ro

de asa mare cinste, incat Polidor Virgil spune eh : intrebuintarea lui la lucruri profane, ar fi o nenorocire. (Gubernatis, 190).
Asemeni i la noi, busuiocul se tine numai la icoane.
si e pcat s'l arunci pe jos ; dad gsesti o crengut in
gunoi, o sufli ,s o seruti, puind-o la locul de cinste.
Ca find simbolul puterei supreme., al focului, al fulgerului, romanii se incununau cu laur de frica trsnetului.
In Sicilia si azi cred dl laurul preservead de tunet ;
pe cnd noi pentru acelas scop, cand e furtung, arun-

din in foc tei dela Durninica Mare si matasoare dela

Florii. (Tunetul protejand pe acela care intrebuintead
planta sa).
Guvernatis ne spune c Grecii, pentru a arta c
nu se tern de nimic, ziceau : Eu port b de laura. La
noi pentru acest scop, se poart bt de clocotici, (Staphylea L.) care se vede c l'a suplinit. Clocoticiul are
asemenea un caracter rsboinic :
Frunza verde clocotici

Plin e codrul de voinici...

Despre laur se mai spunea, c este un arbor al puicei.

Totusi Gubernatis face s vorbeascd un ator antic, care

ne spune, c se af pe malul mrer negre un laur, din
care dac ar fi rupt niste cltori : atata se sfdeau, panii
aruncau creanga.
Trsura a ceasta exprim caracterul su rhsboinic.
La greci busuiocul se semana injurnd, pentruca
s se fac frurnos.

La noi se spune, c dad lovesti cu busuioc o

broasc raioas de gunoi si arunci crenguta aceasta
inteo cash', atunci acolo s bat. (Datinile p. 131).
Broasca necuratd de aici, reprezint Marea Neagr
de dincolo. Se vede c era un loc necurat acela, cu care
venind laurul in atingere, ca i aici cu necurtenia broastei,

provoca mania curatului element al focului, pe care 11

representa.
Asa dar observm c mania i-o provoad elementul

al apei, and aceasta se afl in stare necurat ;

pe cand din contra o ap curat, luat dimineata cand

opus :

www.digibuc.ro

in

purldndu-1
rsare soarele,. descntat cu busidoc
este rnijlocul cel mai puternic de a detepta
prin ea
dragostea, in credinta poporului. A.5a dar in urma uuirei
ce s'a fcut, intre acestea cloud elemente curate, dacd
o

fald se spald cu acea ap, devine iresistibild ; re-

vArsindu-se peste ea toatd dragostea acestor zei.

Busuiocul de dragoste se seamnd in ziva de Sf.
5i se stroGheorge dimineata, win a nu rdsdri soarele
pete din gurd. Sf. Gheorghe e ie1 un Apo llon triurnfiitor,
in aceastd zi plin de lumin.

In Bucure5ti se crede, c daa busuiocul ce se

seamnd in seara dinspre Sf. Gheorghe, este rdmuros,
mdciucat avdnd in Wirt' tot cdte trei crengute, a tunci

la acea cas va merge tot anul binei din contra, and

busuiocul e nalt i subtire, gol in Wirt% Fete le la lard
prin Muntenia, i prin Brwv, spre boboteazd noaptea
udd o creng de busuioc i o las pe ghizduri la fntnd ;
apoi a doua-zi inerg i o

dacd gsesc busuiocul

ce a inghetat, rdmuros i plin de promoroaa, cu zgrdbunte de ghiat, pe aceea fat o va lua un mire bogat
i,yke-versa.
Doamna Maria Seitan, din Bucureti, imi spune
7aici e credinta, cd sd nu dai noaptea din cas. : sare, ceap,
foc i busuioc ; cdci nu merge bine. In aceast credintd vedem : cum sarea i cea pa valoreazd pentru elementul apei,
iar focul i busuiocul pentru al focului. Insemnnd cd : s
nu le ddm in timpul intunerecului, avnd acesta atunci

putere asupra lor. Deci lundu-le cel rdu, ne lipsete de

norocul nostril, pe care'l avem din aceste elemente. Mai
ales cu privire la busuioc, putern foarte clar aici intelege
atributiunea ce o are : e un simbol al luminei, ca
celelalte ce am mentionat cci apa dei tine de lung,
dar aceasta face parte din lumina soarelui, find pus
ca o pazd, in contra dernonului intunericului.
Laurul, ca un copac al luminei al soarelui, ce vede
toate, e un copac profetic ; ne spune Gubernatis. Pentru
aceasta Claudiu II numea : Venturi praescia laurus.
La noi se aflii o frurnoas poveste, culeas. de Ispirescu,

despre laurul nzdrvan : Cele 12 fete de imprat.

www.digibuc.ro

11

Pentru aceasta i preotii lui Apo Ion cu laur se incununau i'i mncau frunza, ca s poat profeti.
Fulgentiu spunea eh foile de laur puse sub pern,
fac s vezi in vis, lucruri ce se vor realiza. (S'a vzut
la noi despre busuiocul analog, pus de fete sub perne).
0 asemntoare credint rni-a comunicat-o In Bucure.5ti btrnul Neculai Martinovici, spunnd c la tar
fetele pun spre ziva de Iordan busuioc sub pod, land
o ap, ca s viseze pe cine o va lua.
In Bucureti la Jordan, oamenii aduc foarte mult
busuioc la biserickcada cu ap st inconjurat cu busuioc,
i din acesta lund fiecare acask II pstreaz. E

bun de pus sub pern, sau in sn clind dormi, ca s

n'ai visuri rele.
Deci ne-am pu tut convinge, c busuiocul are, taman
aceleai atributiuni, ca t;i laurul lui Apolon.

4. Busuiocul. Edera.
0 alt plant ce s'a schimbat CU busuiocul a fost
edera. Intocmai precum Apolo se incununa cu laurul,
Dionisos sau Bahos se incununa cu ederk Dionisos nu era

dect o duplicitate a lui Apolon. Sunt dou culturi a

doi zei solari, apropiate, pe care poporul in mare parte
le-a identificat.

Precum Zeus purta in rnn fulgerul, Hermes caduceul, iar Apolo ramura de laur, tot astfel i Dionisie
ca semn al puterei, purta n mnti Tirsosul. Acesta
era fcut din ferul, avnd In vArf un cucuruz de brad,
legat ca o cordea i invelit cu eder ; spune Gubernatis
p. 54. V. I. Apoi : Le thyrse est cens souvent cacher
un fer de lance sous les feuillages. Sur un bas-relief du
Vatican, la pointe de ce fer apparail, etc..
Despre eder i Bah, in mitologia greac se spune
c : Sernele, iubita lui Zeus, ceru dela acesta ca s i se
arate in toat puterea ; dar ori i &it o ruga el sh cedeze,
ea nu vru. Atunci Zeus i se art cu fulgerul In mn,
trsnindli o omork Fiind ea In flacri, niiscu fr vreme
copilul ce

el ar fi pierit, dac imediat pmntul nu

www.digibuc.ro

12

'Ikea s creased edera rcoritoare

sal invaleasch;

pentru care Bahos drept re-cunotint toatii viata ca cu-

nun pe cap a purtat-o. (Vezi Pre ler p. 54, v. I).

La noi se spune eh busuiocul a rsarit pe lume
cnd s'a niiscut Domnul Christos, c in ziva de Sf.
Vasile cand Pau botezat pe Dimnul Christos, oamenii
aducand busuioc i punnd peste copil, Pau acoperit cu
totul ; i fiindc lui Domnul Christos i-au pus numele
Vasile, a captat i busuiocul acelai nume, (Bazilie.
Datinile Cred. de ant. p. 129).
Vedem (lar cum mitul busuiocului i al ederei sunt
i acela.s aplicate zeului solar : la pgtmi Bahos,
iar la cretini Christos.
Zeul Bahos sau Dionisos era cunoscut mai cu seam
unul

ca zeu al vinului. Frunza de eder pe laugh' dragoste

din cauza naturei ei de a se lipi de alt copac reprezenta i via, prin asernnarea frunzelor ; i se credea eh
posed furoarea profetic. (Gub. 195, vol. II.) Ca i frunza

bradului, a careia poam se punea in vrful tirsolului,

edera find necontenit vie, representa de sigur puterea
i viata 1).

La srbatorile lui Bahos, toti cei ce fceau parte din

cultul lui, se incununau cu eder i purtau in mni tirsosul.

Ba chiar i copiii dela 3 ani in sus erau incununati,

representnd intinerirea anului. Ele se fceau la greci
primvara, in luna Februarie. Atunci se inchipuia cistoria lui Bahos, iar mireasa era ins4i sotia lui Arhon
Basileus. Deci era ;;i el un Basileus. Atunci se desfunda
un boloboc cu yin i se facea chef mare, asa precum e
obiceiul a se face la noi de Sf. Vasile, care e sarbatoarea
inceputului anului.
Dela acest Bahos se trage credinta in popor, c spre

anul nou se prefac toate apele in vin. (Vezi Datinile

Credinte de autoarea, p. 900).
O srbtoare mai mare cleat cea din Februarie la
Greci, o avea Bahos in Martie ; atunci representat find
ca un copil i inchipuind simbolul regeneratiunei naturei.
1) Lit* se nuroeso po langl Caropn-Lung brazii tineri.

www.digibuc.ro

13

Ca atare, era incununat cu eder, in cntri de flaut

dityrambi ; in cari se prea mreau florile i pmntul

intinerit. La acestea se adugau si coruri de bheti i

petreceri cu msci vesele, dela cari apoi s'a introdus
teatrul. Cu aceastii ocazie se lmprteau la cetteni distinctiuni de onoare, intocmai ca i la Romani nurnirea
consulilor la I Ianuarie.
Putem a nu vedea in toate acestea pe copilul Christos
al nostru, colindele de ajun, in cari i la noi se vorbete
despre flori, despre vita vihului ?... Apoi mtile de anul
nou cu : turcul, mireasa, baba i moneagul; cari bab i
. mosneag in satele rutenizate se numeste malanca. Baba

e tnr si poart la cap o crengut de busuioc, iar

rnosneagul ii are toat piilria inconjuratd cu busuioc,
purtnd pusc. Aceasta represint focul, sgeata fulgerului sau a soarelui, ce de alt fel se vede invlit in edera
dela tirsos.
Edera inssi, a crescut mai intdiu acolo, unde trdsnetul a lovit. E deci un semn.al puterei tirsolul acesta,
ca la regi sceptrul.
Am vzut cum la troit care represint i ea focul,
gsim crucea, arma crestin, invalit in busuioc, in locul
armei pgneti.
Acelai seep tru a'l puterei, fcut din busuioc,il poart

preotul in mn, pe care muindu'l in aph dimpreun

cu crucea si stropind, curt toti dernonii intunericului,
toate reutiitile ; intocmai precurn fulgerul lovind prin
ploae, onioar demonii mortei, fcnd ca pmntul sh
se fructifice si lumea s fie. Deci triumful luminei asupra
intunericului, artnd prin simboalele acestea, viata
de veci.
C a intrat i vinul in biserica noastr, din cultul
lui Bah, e foarte probabil. Slim c cultul misterelor lui,
au durat pn In secolul al 4-lea, al erei noastre. Vinul
a rmas in cinstea-i de dernult,la cretini spunndu-se
c e skigele lui Christos,i numai edera din cultul pgn
a fost alungat i inlocuit prin busuioc care, dup
cum vom vedea mai trziu, isi avea inch dela lndieni
o reputatie bine stabilith.

www.digibuc.ro

 5. Cruc'ea. Busuiocul.
Busuiocul trebue s fie o buruianh sfnt; aci pe
and umbla Dumnezeu cu Sf. Petre pe pmnt, au ajuns
la o femeie ce nscuse un copil ; Dumnezeu s'a dus in
grdind si a rupt o buruian despre care femeia nu stia,
apoi muind'o in ap, a botezat copilul, zicnd femeei :
Vezi buruiana aceasta: s tii c-i pun nurnele busuioc,
ca i copilului d-tale, care pe unde va merge, in urma lui
va creste busuioc; iar buruiana ce o vezi, de astazi inainte

va boteza lumea. Apoi copilul acela crescnd, a botezat singur oamenii, invtnd si pe cei1ali preoti cum
s boleze ').
Acela povestitor imi spune c busuiocul de aceea se
seamn: pentru c oamenii pstrndu-1 dupg oglind,

cnd vor s mearg la biseria, dupil ce se spald pe

mini, iau busuioc in palme de se freac bine, pentru
ca s miroase a busuioc. (In atare caz, desigur consi4derndu-se drept adeviirati crestini, demni de semnul
sfnt, pe care busuiocul il reprezint).
Poporul la noi crede ca busuiocul e nsi crucea. (Vezi
Datinile p. 130).
Apoi se crede c crucea mntuitorului, a fost gsit
kle sfintii Imprati Constantin i Elena in busuioc.
0 alt credint e, c busuiocul a rsrit din sngele
Domnului.
Domnul Christos murind, invinge pAcatul strvechi
de pe Iume, splndu'l prin sngele lui, invinge moartea,
fcnd s se nasc o nou viat crucea find arma Tru-

ternia prin care a invins. Acestea sunt idei crestine.

Busuiocul identificat de popor cu sngele su, e acelasi
mijloe de curtire si aceasi oarrn de invingere asupra
mortei, care de Pasti isi serbeazd triumful su.
In Grecia, rie spline Gubernatis, este obiceiul ea

In Smbta invieref, s se presoare frunze de laur in

1. Legenda aceasta i s'a citit dintr'o carte veche povestitorului.
Intrebandu'l de nu cumva voinicul cBusuioc o avea povestea mai complectti, spune a da, insd nu si-o mai poate aduce arninte. Spune Niculae
Teodorescu de pe calea MoOlor, din Bucureti.

www.digibuc.ro

15

hiserie, pe jos. Ceeace putern lesne cunoaste c exprirn

acelas triumf, ca i busuiocul nostru dela lordan ; ;ce
Impodobeste atunci lumnarea, simboliznd lumina soa-

relui inviate din moarte.

Deci de Tordan avem, nu o srbiitoare crestin cum
ne inchipuim, ci o srbtoare pdgiin. Srbtoarea care
ne arat aliarea soarelui cu apa, prin care se va face
prnntul roditor, scApandu-1 de strpiciunea la care a

fost expus, din cauza intunericului, ce pnii acum a

domnit. Triumful acestor cloud elemente : focul i apa,
asupra intunecimei, e viata In tot sensul, pe care ele o
produc pe pmnt. Inssi florae, copiii numitelor elemente care le impodobesc serbarea, simbolizeaz victoria lor.
E botezul soarelui, al focului, ce intr In aph. (Vezi
Hanusch, Slavische Mytologie, p. 191, iar cine vrea sh
gseasc i In popor credinte care s confirme aceasta,
se poate convinge din Datinile, etc. de aut., la Iordan,
p. 936, unde se vede conexul cu focul, cele trei lu-

mnri (fulgerul) care s cobor in ap, arznd contractul cu diavolul, variantele despre contract p. 37-39,
precum si tunetul, In combinatie cu semntura la p. 788).

BotezuI deja inainte de cresdnisrn se Intrebuinta ;

puindu-se omul sub scutul acestor elemente curate in
potriva celui rtiu.
Din cele ce am vzut, crestinese nu rmne de cat
duhul cel sfnt, care intrnd cu D-1 Christos in aph i noi
boteztindu-ne cu spiritul stt, suntem aprati de pcat
precum i simbolul crestinesc crucea; al crui semn cnd
Il fcern, diavolul se deprteaz de noi, asigurandu-ne
astfel prin crestinare viata de veci. Dar cine stie dac
sunk crestine si acestea
Crucea s'a gsit 5i la cei vechi, reprezentnd razele
soarelui imptirtite in cele 4 puncte cardinale. Apoi in

form de cruce era cheia Nilului, pe care o tinea in

mar-1h Oziris ; cu deosebire ch aceasta la capt avea o
toart rotund care va fi reprezentat soarele ; deci
era cheia apei. Nu e bttoare la ochi coincidenta aceasta,

cu muiarea crucei in ap la noi ?

www.digibuc.ro

la

Apoi crucea mai represintd i fulgerul, in forma

sa de zic-zac, cum se vede pe cer arma supremului
Dumnezeu la toate popoarele, cu care Zeus al Greet/or
a ornort pe giganti i titani i de care cruce dracii

notrii atta se tem, find i ei cu fulgerul alungati de

Sf. Me din cer. (Vezi Datinile, p. 12).
Aa dar, e o reproducere a luptelor mitologice, cari
s'au perindat din gurd in gurd, cu mii de ani tnainte de
cretinism. Poveti Inchipuite p motivul dualismului de
care am vorbit, care att au fost de iubite i inrdacinate
in popor, in cdrnoi in credintele noastre cregine, le avem

tot atril de vii, chiar i in ziva de azi, ca i In trecut.

6. Soarele qi Luna.
In Ardeal de asemenea se face o troit, In modul
urmator : n ziva de ajunul Bobotezei, femeile fac o
papua, aa o numete povestitorul1), cu cloud lumnri,

pe care o leag cu testemel, iar In juru'i infig mldite

de copaci. Lumndrile se aprind pe masa, cnd vine
preotul i apoi le sting : una In gru i alta in samntd
de cnepa ; i din care samnta se prfnde mai mult de
lumnare, din aceea rodete mai bine peste an. Apoi
papua o pun in cui, unde st o saptarnan, la sfdritul
careia o desleag, zicdnd ea desleag cununiile ; caci
pand atunci nunti nu se fac. (V. Datinile p. 1058).
Lumnarile acestea care prezideaza i la cununie,
reprezinta soarele4 luna, sau apa i focul. La botez pe
lngd apd, se mai tntrebuinteaza i o lumAnare. Lumnrile
de cununie se pun pe masa,Inaintea mirilor, inteo can cu
apa; aa e adevaratul obiceiu; sau intr'un colac, care repre-

sinta soarele. (Grul de asemenea, se spune ca s'a ivit

pe lume odata cu D-1 Hristos). La lumdnare insa totdeauna se pune i o cordea ; prima, care simbolizeaz
apa, luna. (Despre impartaanie, care consta din grdu
si vin, se spune ca de o ied cineva inaintea mortei, e
usurat de pcate pe cea lume. Aceia se spune i despre
1) Tot papusri e numita troita si in satul rusificat Costesti, in
Bucovina.

www.digibuc.ro

47

canep : Femeea care a fost fidel misiunei ei i a lucrat

cnepa, pe cea lume va fi uprata de munci. (Datinile

p. 1127). De aceea la Iordan se chi fuiorul la cruce, devenit crijma lui Christos, din care, Maica Domnului
irnpletind mrej, va scoate cu ea sufletele din iad. Maica
Dornnului, nu altul, caci cnepa e a lunei, a Minervei.
In unele sate, oamenii duc la biserica o lurnnare
sucit in dou, fra ca cineva s'i poata ti intelesul.
Sunt deci insotiti : soarele i luna, carora li se dedica.
In Mihalcea pentru stinatale, duce ori i cine dou. lurnaniiri (pen tru amandouii elementele); numai pentru
morti due trei. In Moldova duc or i cnd trei, invingnd

treimea asupra pagnismului. In Bucureti aprind

nurnai dou : la Maica Domnului i la D-1 Christos.
(Biserica Olari).
Aici Irebuie sa lmuresc ca, la toate popoarele, luna
reprezinta elementul femeesc : apa, pentru ea la schirn-

brile ei ploua ; dela ea derivand tot odat i naterea,

dup lunile femeieti. A.a dar, luna irnpreun cu soarele

erau cauza, a toat vitalitatea pe pmant. Dar ea tot

odatti, reprezint i pmntul ce nate i d roade. Hera ce

la romani era Juno Lucina : Luna, ce prezida la nateri

cu toate eh Diana era adevrata zeit lunar.
In realitate ins amndou nu faceau de cat una :
II-110411A in doua personificatiuni diferite ; sau chiar
in trei. Tot astfel i Isis la Egipteni reprezinta att pamntul, cat i luna, cat i apa. Aceiai fusese la inceput
Venerea pe care Grecii luand-o din Asia, pe and toate
demnittile erau deja ocupate, au specializat-o ca zeit
a frumusetei, dei frunioase erau toate 1) ; precum e de
necesitate ca s fie femeea, pentru ca sa fie
i sa
nasca : aa cum e parnntul inflorit, aa cum e luna de
care se amorezeaz soarele. Aceiai e Minerva, Ceres,
Proserpina, in fine toate zeittile femeieti, reducndu-se
numai cat la una, de regulli impartit in trei : cum era
Hecate, Parcele, Gratiile, etc. dup cele trei faze ale
lunei, sau dup atributul intreit ce aveau.
1) Proverbul ziee : a frunnasa ea o zinAo.
2

www.digibuc.ro

18

Ace las lucru se intmpla si cu zeii solari, luati de

la diferite popoare ; soarele nefiind de cat unul, eI rainasera numai la o atributiune, din multele ce le-au fost

avut. Mart a fost nevoit s-si opreasc din caracterul

solar, numai specialitatea de a fi zeu de razboiu; Mercur
de a fi rnesager ; Balms de a fi zeu al vegetatiunei, iar
mai vartos al viei ; etc.
Insusi Joe a fost la inceput un zeu solar, devenind

apoi zeul suprem, carele a existat si la Indieni in trei

fete, la Persi numai in doua : Ormuz D-zeu si Ariman
-drac ; ca si la Egipteni Oziris i Tifon.Singuri evreii au
scoat pe Iehova, Dumnezeul suprem, curat ;
fara partsie cu alti zei i s scape de panteism; pe cand
.crestinismul admite trinitatea i toti sfintii, ce au fost
odata zei, si pe care ori i cat si-ar fi dat silint, nu i-ar
fi putut star-pi, find prea inrdacinat cultul lor in popor.
Deci a fost o necesitate, de a pune in loc sfinti crestinesti, schimbnd astfel numai la suprafata religia ; in
reusit

fond rmannd tot aceia de demult. Christos insusi

spune : aN'am venit s stric legea, ci s'o indrept.
Un frurnos cntec despre dragostea celor dou
'corpuri ceresti ni s'a pstrat in o poesie popular, pe
.care o gsim in revista literarg 6.Auroran aparuta la
1885 in Cernfiuti, sub directia neuitatului profesor si conoducator de odinioar al Romnilor, Ion Bumbac :
Fa-ma Doamne ce m'A face
FA-ma roata stelelor
In calea rusalib Jr
Undo fiiul de rusal

Umbla Ware pe cal,

Pe cal alb ca lebda

.Si 'nounjurA Dacia.

Poarta la cuma gherdan

pand de magheran,
s'aruncl printre stele
nu'l cunoti dintie ele

Fafa la sloboade raze

De nu poate
caul
Numai eu la el Mara.
Fa-mA Doamne ce m'Ai face

Fa-7n4 roata stelelor

In calea rusalelor

SA mA fac mireasa lui

SA fiu soata Domnului

8i cu dansul printre stele

SA'mi petrec zilele reek I

Precum si aceasta :
Fa-ma Doarnne ce m'ai face,
FA-ma isvora do frunte
Sub poalele unui munte,
lsvora cu apa rece
SA bea cati voinici vor trece,
larA en pe-al men iubit
SA mi'l aleg de irit !

www.digibuc.ro

19

Le-am reprodus pe arnndou alturi, asa cum se

aflau; arnandoug fiind de interes mitologicsi dupa cum
se vede, derivnd unul din altul. E ceva uhnitor: s se

pstreze pan azi, asernenea monumente ale cultalui

antic ! Recunoaste oricine c tnrul a crui fata sloboade
raze, trind printre stele, e soarele ; iar tnra ce do-

reste s fie roata stelelor e luna. Apoi fiicandu-se ap,

recunoastem atributia aceleiasi zeitti. Ne mai rmne
a explica cuvntul Rusal care e identic cu zeu.
Rusalele deci sunt zeitti.
Noi avem srbtoarea Rusalelor : una neinsemnatii si pgiinii (a elelor care iau pnzele), iar alta ser-

bat cu toat pompa de ctre biserica noastr, sub

numele de Duminica mare. (Sf. Duminic a poporului,
identic cu Maica Domnului). La aceasta serbtoare se pun
in cash' si la poart flori si tei, pe care In biseric II sfin-

teste preotul '), si care ne-a rmas in locul maslinului

Minervei, sau al laurului ; serbanau-se atunci florile, vegetatiunea, ca sirnboale ale pmntului triumftor si
totodat si ale soarelui, alaturi de principiul femeiesc._
Atunci se face si aghiazrn, intocmai ca si iarna, pe cnd
e In joc busuiocul, de Iordan. Magheranul dela plria

fiului de rusal, iea locul unei din aceste plante a biruintei s zicem: a laurului. Noi atunci punem teiul
la poart intocmai precum Romanii puneau laurul, de
anul nou al lor, de 1 Mart.
Acum s vedern de unde deriv cuvntul Rusal.
Dup invingerile romanilor In Grecia, Bahos sau Dionisos isi avea vara pe timpul rozelor, sarbtorile sale
re muntele Pangeu, numite Rozalia. Deci Rusalia noastr.

Acesta a fost, In urma desclicrei lui Traian. Pe ce

cale au venit la noi, e un alt studiu. Ba au ptruns
chiar si la slavi. Rusalca numesc ei la singurit, zeitti
femeiesti, ca elele noastre. La aceste serbri Dionisie (pe

romneste Donisiii) se incununa cu rose, semnul de

biruint, al sotilor zeesti.
,

1) In Muntenia, precum ai in Bucure0i, locul teiului in biserick

l'a luat ofrunza de nuc.

www.digibuc.ro

20

(In Muntenia e obiceiul de a pnne in seara din

spre Rusalii la poart crengi de macies si de soc).
Cine este ins zeita tea lunar care voeste sa'i eapete iubirea? Este ea Ariadne, solia lui ? Sau Rea, Cibele, Ceres ori Proserpina care la romani era numita
Libera i privit ca solie a sa? Noi o vedem t e Du-

minica Mare ; Sfnta Duminic a noastr, care s aseaman att cu Ceres, cat i cu Cibele, cat i ca Venerea

si cu Minerva. E deci lucru greu de a putea hotard ;.

totusi o dovada intlnim in cale. In Dacia inainte de
Romani a lui Gr. Tocilescu, p. 664, gsim c aSebazio
trac, (alt nume a lui Bah), in al crui cult in tra srbatoarea
rosalielor din provincia roman, de pe lang Pangeu,
dup Herodot avea de sotiepe Artemis sau Diana, zeita

adevrata lunar. Tot aici -gsim, c el era adesea representat clare. Asa dar cantecul acesta seat-anti a nefi rmas din acel cult.
Mai cu searnd nimfele Dianei, cu care ea vneazil
joac, corespund elelor sau znelor, de care poporul
are fric la Dumineca Mare. In Muntenia, 'mi-a spus o
batrn, c acele ce fac striciiciuni atunci, nu sunt insasi
zinele. ci slugile lor. Nu mai putin corespund ele
cortejului orgiastic al lui Dionisos ; desi bacantele aveau

un mai deosebit caracter. La crestinism acestea toate

au trecut ca duhuri rele. In contra elelor, trebuie s te
arunci la parnant i sd te ti cu mednile de iarbd ; deasemeni sd porti pelin si alle buruene in breiu. Iar leacul
contra boalei ce vine dela dnsele e : aburuene dela 9

case, unde bdrbalul si femeea sunt nepriminifin ; adecti

Wiese amandoi in cstoria d'intaiu. (Voloca).

7. 0 sarbStoare a lunei.
0 alt serbare a pmntului in timpul iernei, ase
mnatoare cu cele pomenite ale noastre, gasim la Italieni.
Gubernatis ne spune ca in provincia Cultaniseta, in ziva
de 7 Decembrie, ziva conceptiunei Maicei Dommdui, sa

aduc crengi de laur de cake sefii serbrei cari, crengi

apoi se arunc dinteun balcol, dupii care poporul aprope
-I) Se atld multe nume de familie in Bucovina.

www.digibuc.ro

21

se rupe. (Ca 5i dup aghiazrn, la noi). Pe acestea le

orneaz cu cordelate, cu voaluri, cu porlocale, i mergnd
procesiune, fiecare line ramura in rnini. Ca 5i la noi
lumnarea. Tot astfel 5i preotii poart in rmiini ramuri.

Astfel, serbarea aceasta, pare a inlocui pe a palmilor

sau olivilor, care cade in sptmna sfnt, spune Gubernatis. (Vol. II, p. 189).
aicea recunoa5tem laurul ca simbol al luminei;
inlocuind nu numai busuiocul, ci insi lumnarea dela
Troita noastrii. A5a dar, stirbtori de acestea aveau loc,

nu numai atunci cnd soarele incepea a reintineri, ci

chiar i iarna ; srbtorindu-se zeitatea pmntului ;
sau lundu-ne dup ziva de srbtoare conceptiunea ei.

Atunci zeitatea pmntului nu poate produce, find in

pantecile mamei, a iernei, a orntului, care o acoper ;
care mam de ast dat este luna. In acest caz luna i cu
soarele sunt printii pmntului. Prin aceasta se explic
de ce in cultul lui Sebazius : mai intAiu se reprezint ciis5toria lui cu Demetre, care na5te pe Proserpina, iar
apoi a tatiilui ca 5erpe, cu fata sa. Lucruri desgusttoare
in cultul lui Dionis, dar careli aveau motivul lor. (Vezi
Dacia inainte de Romani, de Tocilescu, p. 664).

La noi in 21 Noembre, cu 18 zile inaintea conceptiunei Maicei Domnului, se serbeazh Ovidenia sau
Intrarea in biseric a Maicei Domnului. Ovidenia se
tine pentru vederi, zice poporul, cci ode Ovidenie s'a

vdit hirnea. Ea e pe lumini. Atunci se fac lumini

pentru morti 5i se dau de poman; mai ales pentru cei
ce au murit fr lurnnare.
Dup ct se vede, e o srbiltoare a lurninei lunei.
Lumina ei atunci se serbeaz ; lumina de iarn, care e
si a mortilor; cnd soarele cu strlucirea sa de var, e
mort. Dar Maica Dornnului este aceia care na5te soarele,
pe Domnul Christos.

Despre lun se sptme, c ea a fost pe lume mai

'nainte de a fl soarele. Povestile noastre populare o fac
drept mamii a soarelui, 5i ch e geloas de fiul su, nelsndu-1 s se insoare ; ca 5i Hera cea geloash, de
sotul

www.digibuc.ro

22

La Greci vedem pe Zeus, ca soare, raisciind pe Mi-

nerva, luna, din capal sdu. Soarele cap, nale cap. De

aiCi i cumintenia Minervei.
La R6mani, Jupiter .5i Juno sunt luati adesea drept
soare i luna.

Poporul privete soarele de multe ori, ca supus

lunei ; fra ea, el nu 'i-ar putea numra anul ski de
12 luni.
Aceiai insemnare trebuie s aih i obiceiul dela

Iordan, cnd fiecare orn duce dela casa sa pe preot

12 case, cu lumemarea aprins, i apoi se intoarce.
De reguld Ii vedem pe amndoi srbtoriti in acel
timp. La Romani, unde Janus era zeul soarelui si Juno a
lunei, primeau aruandoi sacrificii de odat, in ziva de I
a fiearei inni, Iar noi de asemeni la srbtorile noastre,
vedem eh Ii srbtorim tot deodat, pe amndoi aceti
zei. ai corpurilor cereli.

8. Bah, Apolon i D-1 Christos.

La cretini tot Maica Domnului ca luni, nate pe
soarele Christos, ce ca copil mic e adoraL de Criiciun.
Un copil inaripat e srbtorit .5i la Romani, in zina

de 1 lanuarie, in insnla Tibrului, sub numele de Jovi

crescenti; cruia in zina aceasta i se sacrifica o capr;
inchipuind capra. Amaltea, care pe Jupiter l'a alptat.'
Aici gsim obiceiul caprei noastre de anal non
Foarte bine s'au pstrat in credintele, etc., srb torilor noastre de iarn, obiceiurile i credintele celor
antici. Vorn da aici o scurt paralel a srbiitorilor noastre

de .Crciun, tratnd inceputal Cartel eDatinile, etc. de

aut. p. 43, unde se arat una din cauzele pentru care

s'a niiscut Christos :
Dumnezeu a fcut o crare cu busuioc i flori, doar
vor merge oamenii la el ; pe cand dracul a fcut comedii
i momite, uri, ca s se adune oamenii la dnsul. Deci cu

totii s'au dus la necuratul ; iar D-1 Christos se nate

.pentru a'i scoale.
Cu povestea aceasta cred, c ne afim pe terenul
Dionisiac

in ea se reprezint dualismul acestui zen.

www.digibuc.ro

2i

Hanusch ne spune, c (price zen bun in timpul verei,

devine zeu al intunericului in timpul iernei ; precum
si despre cuc, la noi se spune ch iarna e uli, simboliznd dualismul solar. Iatii dar cum Bahus din zen al
luminei si al florilor, de a chror slirbtoare se bucurh
primvara ca Dumnezeu, e detronat de ctre popor
trecut in rndul diavolului, in timpul iernei, prin orgiile
cultului ski de noapte, ce avean loc in acest anotimp.
Satirii, silenii si bacantele sale bntue

si acuma, ea

strigoi, in imaginatiunea poporului asociindu-le i alte

duhuri de lad. Iar ceia ce ne intreste credinta in ideia
aceasta, este di toemai cultul lui Ratios se apropia mai
mull de relighmea noastr crestinii, siiviirsindu-se in
misterele lui, ea si In misterele Cererei, taina nemurirei
sufletului i credinta in viata viitoare. Ideile acestea se
vid sculptate i azi pe sarcofage. In cortejul su, mortii
se reprezentau jucnd, iar copiii ee nuireau se credea
c devin satirii lui. (Vezi Dacia inainle de Romani,
de Tocilescu, p. 677.); Crestinismul de apoi, a fcut din
copiii ce mor ingeri, iar din WO zeii ce au existat inainte

a fhc.ut draci ; insusi Joe, la popor a devenit diavolul

(Vezi Datinile, p. 303.).

Astfel Dionisos, care ca soare lupt contra iotanericului, omort find de titani, puterile acestuia dup
ce invie ca si Christos al nostru, merge in lad si el, (ca
s o scoat pe mama sa Semele deveniud iarsi zeul luminos, pe cnd in timpul iernei devine intunericul ins-si;
de si erau suferintele zeului solar, sfasiat de titani, repre.zentatiunile orgiastice ce se ddeau. Din contr Apolon,
care abia in primvarti Ii incepe srbtorile, e un zeu eminamente al luminei ; cu toate ch amndoui nu sunt decht
unul. Aceasta o dovedeste cultul ce Dionisos i avea in
templul lui Apoion. Aici artau preotii c e mormntul
lui Dionisie, fcndu-i sacrificii in timpul iernei, chiar In

ziva in care incepea lumina a se mri, crezndul eh

se naste din nou, dup ce a fost pe cea lume. Deci
soarele, a crui strlucire pn aici a lipsit, stand sub
Vezi
eDatinile, povestea betivului, ce scotand snfletele din
iad, se intinde pe boloboc,

www.digibuc.ro

24

pmnt.In piste atari serbri numite triterice,1) Bah era

adorat ca nou nscutul copil. (Vezi Pre Iler, Griechische
Mythologie, 564). Aceleasi nestrmutate legi ale naturei,
au dat una si singura form srbtorilor anotimpurilor,
dela Inceputul lumei pn azi.
s artrn paralela dintre Apo Ion si D-1 Christos
al nostril, urmnd povestea din Da tinile..., sus amintith:

eCrciun merge la moar, Incrcat cu povare, iar

la dnsul acas vine Maica Domnului s nascii.
Criiciun reprezint, mai Intaiu, pe Cronos cel rti,
ce-si mnca copii. (Cronos e timpul, spun mitologii, iar
copiii sunt lunile, ce se inghit una pe alta, a cror simbol e secera, pe care Cronos o tine hi mn).
Povestea noastr caracterizeaz bine trsura aceasta,
cnd spune c pe atunci nu era soare, ci numai lun.
Cele 12 care, Incdrcate cu povarii, arat att lunile anului,

abondenta sacerisului, care in timpul de aur a lui

Cronos, nu se mai sfarsia. De asernenea i bundtatea
oamenilor o gsim aici, cnd zice a din aceast
ei vedeau tot asa de bine dela lun, cum vedem noi
astilzi dela soare. Deci epoca e foarte bine stabilitd. Este
era premerg5loare lui Joie, soarele tnr, care II
alung pe tatl su ;
astfel c In povestea de fatti, 'Ana

la un punet, Joia este acela care ia locul lui Apolon.

Ca si Maica Domnului, care tot fugea de oameni
s nasa, si Latona munia lui Apolon, a umblat toate
pn si la Carpati, de s'a ciiutat loc pentru nastere;
dar toate se temeau, nu o primeau, tremurau, numai
In insula Delos si-a gsit addpost. Acolo ea nscu, prinznd palmierul in brate, cnd veni moasa cereasc5, pe
care geloasa Hera o tot retinea. Lng Latona sta Rhea,
sotia lui Cronos, i Themis, care cu minile sale imortale, ddu lui Apollon ambrozie si nectar, dup ce mai
intiu, l'a splat cu apd rece i l'a acoperit cu un voal.
(Pelincele Domnului). Cnd s'a nscut Apollon, toat

insula s'a Intraurit si din stearpti ce era panii atunci,

din momentul acela a inceput a da roade. Apoi ludnd
Pentru c se (Mean odat la 3 ani.

www.digibuc.ro

25

arcul si lira, Apollo se duse in Olimp, unde se prinse

zeittile in hora, iar Joe se bucur nespus de fcciorul
su, primindu'l intre zeii Olimpului. (Aceste toate ni
le spune Homer, intr'un irnn al su catre Apollon).
In povestea noastr, cnd in mijlocul ospu1ui, afl
Crciun despre minunea svarsit in casa lui, si se
bucur, spuind mesenilor cele intamplate, II recunoastem

pe Joe. Creciuneasa, drept moasi, ea mainile tiate

de biirbatul ei, si puse la loc de Maici Domnului,
de aur, este Rhea, dar tot odat i Themis, cea cu
-ominile nemuritoare, care hrneste pe Apollon,prima
sosie a lui Zeus ; o zeilate a pmntului, care re_guleazd ospetile ; (Vezi Preller), dupd cum se vede ca
e regulat i osptul nostru de Crciun. 0 a treia i a
patra zeitate inbinatd aicea, trebuie sii fie Thetis, cu picioarele de argint zeitate identificat cu Tethys mama
apelor care dimpreun cu Oceanos, a nscut pe toti zeii,
creia ca strmoase, i se cuvenea sd exercite acest rol.
(Cei vechi 'si-au inchipuit mat ea continnd cloud feluri
de ape : una femeiasc care hrdneste, si alta brbteascii,

pe care au numit-o Oceanos; din aceste dou credeau

ei, ca s'a Miscut pmntul, zeii si toate pe lume.
La Romani, acelas Cronos si Rhea, sub numele de
Saturn si Ops, sunt totdeauna chemati la nasteri, precum
si la .cresterea copiilor ; Ops creztindu-se c e aceea : care
lea copilul nou Miscut la &In. Aceas[ atributie, spune
Preller in mitologia roman, vol. 11, p. 21, c o au : find

ambii zei ai pmntului si ai semnturei, care e

nasterea si cresterea oamenilor.

9. Saturnalia.
E recunoscut cd srbdtoarea Creciunului consunti
srbiitoarea lui Saturn din 17-23 Decembrie, nuniil
Saturnalia. La aceast serbare, pe lAngii cadouri, romanu si ddeau si lumnri de cear, care reprezentau
lumina nscndii, spune Preller. Apoi huitul, veselia era
att de mare atunci, aldt de mult se mnca, se bea si se
petrecea, hick Seneca scrie c toate ace3tea se fticeau

par'cd ar

fl

lost o deosebire intre atunci si celelalte

www.digibuc.ro

26

luni. Se vede c toatti luna tinea dispozitia aceasta.

E : Creciunul, stulul nostril Dela sfiturarea cea
dela Saturnalie, atrnnd sturarea pentru tot anul !
In ziva in care se incepea serbarea, mai intaiu se
fcea in templu un lectisterniurn, o masa in felul celor
de atunci, coshind din bucate aezate pe pat., in fata ido-

lilor; i o mas pentru popor. Dup aceasta incepeau

strigtele prin ora : Io Saturnalia, care insernna cA
petrecerea liber se deschide.Despre care libertate s'a
vorbit destul pe acele timpuri. SHOWl acesta ne provine ca strigtul de Kiraleisa la noi ; precurn i deslegarea ppuei in Ardeal. Despre lumnarea care se druia am viizut. Am viizut cum Saturn, alturi err Ops,
erau adorati ca zei ai nagerei i roadei, ca zeitiiti a pmntului. Nu mai putin i la Creciunul nostril se observ
atributiunile acestea ale lor, MAI din obiceiurile mktchrei, din care trebue sh dai pentru inmultire i la vite,
ct i din vrjile ce fac fetele pentru mritare. Colindele
se ocupii atunci mai mult de acest subiect.

Tot odat, in cntecile noastre de stea, se vorbete foarte mult, despre moarte i ceia lume. Aceast
atributiune e de asemeni inchinath zeilor pmntului ;
mai ales c Saturn a devenit un zeu al lumei celeilalte,
influentnd din piimnt asupra semndturilor, dinpreun
cu manii sufletele celor morti. Dela impiicarea zeilor

subptunntului i a sufletelor, se credea c atrn i

buna recolt. De aceea la toate shrbtorile cerealelor li
se flicea i mortilor parte. La inmormnthri, mai ntiu
Cererei i se aducea sacrificiu, pe ct era Mat corpul in
cas. In ziva de ajunul nostru, e de asemenea obiceiu
a da de poman pentru morti ; iar noaptea se crede cA
sufletele vin i mnncii la mas. Asemenea i colacii
ingemnati (ca un 8) ce se fac de Creciun, numiti creciuni, care la inceputul semAnatului se pun pe birsa
plugului, sub aceiai form fcuti de 40 de sfinti, primvara, cnd se seamn, se dan de sufletul mortilor,
cu nurnele de sfintiori.
La 23 Decembre aveau Romanii, i o srbtoare a
sufletelor: a manilor si larilor. Lari se numeau sufletele ce'i

www.digibuc.ro

'2 7

patronau; intre acetia Romul i Remul erau ca lari

patnonii Romei. De aceea in colinde auzim 0 lerum
Florile de
Doanme!, sau Ho Jerum i flori de mr
mr simbolizeazh dragostea, care de chtre lari era

favorizath. Apoi flonile acestea, mai au aceiai Insemntate ca i laurul. Lancea lui Romul, ziditorul Romei,
era fcuth din lemnul de laur, care din uscat ce fusese
a infranzit ; simboliznd pnin aceasta reproductiunea.
La Romani de Saturnalia, trebuia sti iea parte toti
membrii familiei; pentru care, in resbelul cu Tarentul,
Fabriciu s'a dus anume la Pyru, ca s rscumpere pe
toti prizonierii Romani, pentru ca sh fie acash la Saturnalia ; dupii care siirbtoare s'au reinturnat la inimic.
Unul singur n'a tinut cuvntul, dar a fost prins de Ro7
mani i trimis lui Pyru inapoi.
Aceia,5i sirbtoare a familiei e i Creciunul nostru.

Copiii ce sunt in slujbh, cnd aud in seara ajunului

colindind, plng,

printre strini ; iar mama ce

are copii deprtati, plnge .5i nu miinanch. )1ezi-o-DaPanh. 53i lucrurile impru-

mutate, plang dach. nu fac Creciunul la casa Ion.

In Rop, in seara ajunului, colindeazd numai copiii,
ian a doua zi Octal, si anume: Colinda cea mare,
compus din 12 flci, cari cnth, acompaniati de scripcari, iar la sfritul colindei joach un joc dinaintea casei
apoi se duc. Cu aceast ocazie poftesc pe fata de cash
la jocul, care a doua zi de Creciun, se 1ncepe ; adec
duph ce au sfrit serbarea bisericei i masa lor ; ca si la
Saturnalia. Colindiitorii cnd intrd In ograd chiuie cu
bucurie Iha I si vin cantnd. Din zina aceasta i jocul

se incepe pentru tot carnavalul. Nu avem i noi in

.acestea pe Io Saturnalia ? !.

Melodia dup care se cnt colinda in Rop, e

vioae i misterioash, umplundu-te de bucurie

de reli-

giositate tot de odatd. Cea din Mihalcea e serioash i plind

de mister. Aicea cnth din fluer. In Siret exist dou

melodii: una e comun, pe cnd melodia ce acompaniaz ellimineata lui Creciun, e de o suavitate religioas

ce te transporth.

www.digibuc.ro

28

E pcat ca Rornnii nu intreprind colectarea lor.

Colectndu-se in mod inteligent, cntecele de nunt, de
moarte, balade, etc., am dispune de cea mai complect
muzica religioas antic, putAndu-ne face o ideie de
caracteFul muzicei la Greci si Romani.
Vom da aici textul catorva colinde din jurul Cernritului, ce se aflui in colectia autoarei, in care colinde,
pe lng saFbatorirea reprodUctiunei, se sarbtoreste
roada campului, dup cum am vazut, masa de Grecian :
acea mash sfnta a pamntului, ce atunci sta intinsa cu
de toate, ca sh ne sturam, rezurnAndu-si mai ales,
expresia cea mai inaltd, In floarea pnelor: grul, adus
atunci ca sacrificiu, in chip de colaci.
La noi se spune eh' colacii ce se fac la aceste sarbatori de iarn, trebuie sti fie rotunzi ca soarele i luna.
Lui Janus, la 1 Ianuarie, i se sacrifica un colac numit
Ianual. Ce forma va fi .avut, nu stim ; dar dach Janus
e cel ce a inventat cununa de laur, (dup cum se spune),
pe care i-o puneau pe cap, va fi fost poate de aceiasi
forma i colacul. Un colac in forma de roata se sacriflea lui Jupiter Sumanus, inchipuind roata carului ce'l
purta cu tunetul prin cer.
In (Bucovina drid tuna, se spune ca atunci umbl Dumnezeu
cu colaci prin cer).
Minded am ajuns la Janus, trebne s vorbim ceva
si de sarbtorirea lui dela 1 Ianuarie : de oarece uriele
parti din aceasta s'au aliat Creciunului. De anul riou i

se sacrifica gru pe foc, (pe care noi, de crciun Il

mncam, iar de anul nou 11 ducem coliva la biseria),
pentru ea Janus a .fost 'cel d'intAiu care i-a invtat pe
Romani a sacrifica si a se ruga. Boltele si.vatra unde se
aprindea lui Ianus focal, erau in acea zi, incununate cu
flori.
Si in colindele noastre de Creciun florile sunt
sarbatorite, acesti copii ai zeilor cu care le placea sa
li se impodobeasc srbatorile, i s'i incunune des de
..dimineat. ManicAndu-se 'Ana in zori, prirrieau feliciiuirile
(cOlindatori de sigur, derivnd de aici
nurnele de calendele lui Ianus, adica incepritul de
lung). Apoi se imbrcau in haine sompttiase, in puFpurir

www.digibuc.ro

29

porneau la Capitol, ca s sacrifice grul. Pentru

acestea in ziva de anul nou, suntem smnati cu gru
.ar de Creciun pe la canttori. auzi colinda la fereastrii :

nou

Sculati gazde nu dormiti,

Si deschideti portile,

Cu podoaba tArgului,
Cu florile cmpului,
Cu roadele pomilor,
Cu mirosul fiorilor.

CA vA vin colinzele.
S'aprindeti
S'asterneti mescioarele.
CA nu'i vremea de dormit,
Da'i vremea de 'npodobit.

Busuioc am semnat,
Trandafir imprejurat.
Sant doi brazi doi fagi. etc

De aice urmeaz srbtorirea patului conjugal.

(fin516. ColindaMv-inainteD. Aici fiecare

cuvnt ne arat srbtoarea de mai sus,f dup cum o

am descris. (A se vedea Srbtorile lui Ovid). Apoi
se intereseazii colindtorii de podoaba casei:
Da pe'n cask ?
Iarb' algasA
Masa 'i toatA de mAtasti.
Doi colaci de grAu pe masA 1).
Cine ede dupA masA ?
Dumnezeu au sotul sAu I

La acest riispuns, colindtorii sunt adesea ociirti

de cei ce stilt carte, did Dumnezeu nu are sot... Apol
mai spun c :
Pe la usA,
Flori de rujA.

Up e srbtorit la incepulul anului, ca atribut al

lui lanus.

La icoane,
Flori de Doamne

Larii, icoanele de pe vatr, erau incununate cu IlorL

Pe la horn,
Flori do Corn.

Am vazut ea' focul lui Janus e atunci srbtorit.

Jos la prag,
Flori de mac.

Pragul e al mortilor.
Da pe'n tind ?
Flori de mint.
Da pe afarl ?
GrAu de varA.

La portita ?
PAunit.

1) Pentru amAndoi zeii, care aid sunt Jupiter qi Juno.

www.digibuc.ro

30

Poarta e a lui Ianus, astrul ceresc, iar stelele sunt

zugrvite pe coada de pun. In unele locuri punita :
Cere apit i gurit.

Punul era pasrea Iunonei, solia lui Jupiter Pluvius, el, care adpand pmntul, II fcea s rodeasc.
Jupiter find zeul Capitolului, in templul acestuia se sacrifica lui Janus grul, ca suprem zeu al luminei, mai
mare peste toti ceilalti zei. Apoi sfrete ea :
Dedita betilor,
Busuiocul fetelor,
ITAzdoagele babelor,

Rujole matuselor,

V'o 'nchinrn cu sntate

www.digibuc.ro

CAP. II.

Clo 1

(1.1 F E A. .Z

A.

1. Apa lustral. Botezul pAgAn.

Laurul la Greci si la Romani, mai era si o plant

care curtia si sfintia. Astfel Ovid in calendarul su ne
spune ea de 15 Mani, in Roma, neguttorii Il serbau pe
Mercur, mergand la un isvor al lui, aproape de poarta
Capena, din care scotnd ap, muiau o creangii de laur
stropeau marfa, stropindu-se i pe cap si rugand pe
zeu ca s-i curteasc de toate pcatele, inselciunile
ce au comis i s le ajute la negotul lor.
Aici vedem aghiazma noastr i obiceiul ce ne-a
limas dela Romani, de a stropi cu busuiocul : semintele
cnd mergem in camp la semnat, boii dela plug, marfa
cnd se merge la trg, vitele ce au s se vnda, etc.
Apo Non, dup ce a omort pe balaurul Pylon, pindu-se eu snge, s'a sirntit si el nevoit sh se curMeasc
pcat. Pentru a'si face penitenta, a mers la regele
Admet, unde a servit 8 ani, iar apoi inturnndu-se la

Delphi, s'a curtit cu laur, luat din poiana ce era in

jurul templului su, pentru care apoi ca semn eh e
curat, a purtat toldeauna cununa de laur pe cap.
Dela el 'si-au luat mai pe urmii obiceipl toti pclosii,
-de a veni la ternplul acela, unde i fiiceau in timp de 8 ani
penitenta, i apoi cu acelasi laur se curtiau. Curtitorul
-era Apol lon

adec preotii lui. Pe monedele antice din Caulonia, ne ara t M. Raul Rochelle; in cartea

www.digibuc.ro

32

sa : Mernoires de numismatique et d'antiquit, curn se

facea actul de curatire. Pe numitele monede vedern un
basin, ca acel de hotez al nostru, stand cu apa, inaintea

unui orn tanr : Apollo ce tine in man, sus, o ramur de laur, cu care stropeste, iar laugh el stii insusi
laurul, copacul su, chruia i se atribuia puterea expiatoare pe and pe celalt brat al lui intins, stil inteun
genunchi pchtosul, pe care II curata. In fata se vede un
cerb, care cu ocazia aceasta trebuia sacrificat.

Vasul de care vorbirn, la romani se cherna labrum ; el stetea in vestibulul tuturor templelor la antici
cu apa numita lustrala, in care se stingea un tciune,
luat de pe altarul sacru. Aici sta un preot insrcinat de

a stropi pe toti cei ce intrau in templu, prin ajutorul

unui ram udat. (P. 18 Rochette). Rarnura era o creang
de laur sau si de mslin cu poame, despre care spune
Virgil in Eneida : ramurn felicis olivae. In misteriile
Eleusine erau intrebuintate i flori. Virtutea Irish de a
curti pcate, crime, era atribuite numai laurului.

2. Augurii.
Ilustratia de pe rnoned insa, Rochette o atribue
unui all fapt. El crede a vedea aici, nu lustratiunea until
orn, ci ns5i lustratiunea sau aghezrnuirea fondrei orasului Caulonia, din cauza obiceiului ce aveau Grecii, de
semnala faptul asezrei unei colonii, prin lustrarea
orasului. Astfel : lustratiunea orasului Atena, fcutti prin
Epimenide ; lustratiunea din Matineea, care se fcu dupii
restabilire prin Tebani.

In Roma, lustratiunea era redus la sisternul cel

mai vast, cuprinzand in sine orase, campuri, cetati, armate, flote, ba pand si animalele erau lustrate, sfintite.
(Nu e de mirare, dacii de pasti la noi duc 'Ana i resteul
dela jugul boiler la sfintit). (Broscauti).
Lustratiunea poporului roman era Indeplinit dupa
fiecare reeensrnant ; fusese introdus de Serviu Tulin
si se practica si sub August. Roma ii facea lustratiunea
dup flecare boal sau calamitate, preeurn : incendii,
www.digibuc.ro

33

trsnete de temple, etc., (Rochette, p. 38) si nu nunmi

la fondatiunea unui ora sau unei colonii, ci chiar In
tot anul in ziva ,aniversar. (p. 37).
Aice putem vedea de unde avem noi obiceiul sfintirilor de cash, de locuri, lustratiunea la nunti (prin busuioc i aghiazm), dupa morti, child sunt boale, cnd
merge rhu in cash, ba si in toat luna la zi I si in toat
sptmna: luni dimineata vine preotul si face aghiazm,
iar Smbhta sara face paraclisul Maicei Domnului ; (luna,
noaptea).
Deosebirea intre aghiazrna noastr si apa lustralh

a celor vechi, este eh acestia in ap carfundau focul,

care cur* de toate, (ca la stingerea de chrbuni), pe
cnd la noi crestinii, locul focului 'l-a luat crucea, ce
curteste i aphr de toate.
La sfintirea de cash Irish', se face cruce cu lumnarea pe cei patru preti, precum I cu untdelemn, tirin
ajutorul unui pmdtujel fcut din bt de busuioc, iar la
cornurile casei se bat cepuri de bt de clocotici, cu tidule

pe care e sells numele celor 4 evanghelisti, si tocmai

la irrrn vine stropirea cu aghiazm. Toate articolele din
ceremonia aceasta sunt pgne. Despre cruce am vorbit.
Deja chiar in modul cum se face :aceast sfintire e inchipuith o cruce.

In Mitologia romand de Preller, P. 153 II, ghsim

c la romani, pentru a fi casa pzith de foc, se fceau
anumite formule de descntece, zugrvite pe phreti,.

prin care credeau ch se pune casa sub protectia lui

Vulcan.

In Botosani, pentru a fi phzith casa de tun, se pun

in temelie sipusoare cu aghiazm, in cele patru colturi,
si mtkoare dela Florii ; cnd se sfinteste fundamentul..
La romani cu lustratiunea sau sfintirea ori si chrul
lucru, ca de pildh: temple, altare, ogoare, vii ori
grdini, erau inshrcinati augurii, niste preoti speciali.

Acestia aveau misiunea de a face curtirile si itnpdcrile cu zeii prin rugciunile lor, avnd de ajutori conlucrarea pontificilor sau altor preoli. Ei &Wean.
sfatul de a pune pe cineva in slujb sau nu, duph sem3

www.digibuc.ro

34

nele ce observau,

observarea semnelor find ocupatia

/or principal, prin acestea artnd vointa lui Durnnezen. Chiar si pe preoti ei Ii sfintiau, numind ritul
acesta inauguratio si tot ei Ii desrdicau prin ex-augu-

ratio. Ei pronuntau blesteme si le rdicau, alungan

tunetul, etc.

Locul lor de adunare era pe muntele Capitolin,

numit auguraculum, unde din timp in timp aduceau
niste sacrificii secrete si sfinte. Acolo tineau o multime
de psiiri, iar dupii felul cum mncau aceslea, preziceau.

Resediata lor aice s zicea cd au captat-o prin Tit

Tatiu, care s fi fost cel intiu augur. Unul din cei
d'intaiu auguri romani, a fost si Rornul. Infinttorul colegiului lor, ins era Numa. Colegiul, la inceput a constat

din 4 insi, apoi la anul 300 a. Christ. s'a ridicat la 8,

iar sub Sala la 15 si pe urm la mai multi.
Creuzer ni'i arat i ca observatori ai rurilor, iar
in Rmische Mythologie, de L. Preller, Berlin, p. 140 I,

gsim niste resturi din rugchmile lor. Cic. N. A. III,

20,. 25, in augurum precatione Tiberinum, Spinomen,
Almonem, Nodinum, alia propinquorum fluminum nomina videmus ; Serv. V. A. XII, 176, per speciem
augurii quae precatio maxima appellatur curn plures deos
quam in ceteris partibus augurorium precatur. La pag.

138 II, gsim cum c ei se inchinau la rdul Tibru ca

la un sfnt, numindu'l Paler Tiberinus att augurii,
i pontificii. Preller inssi zice c augurii aveau foarte
mult de lucru cu apa. Serv. V. A. IX 24 : Secundum
ceit

augurum morem apud quos fuerat consuetudo ut, si

post .acceptum augurium ad aquani venissent, inclinati
baurirent exinde et manibus et fusis precibus vota promitterent ut visum perseveraret augurium, quod aquae
intercessu disrupitur.
Prin acestea constatam c erau inchintori ai apei
si ed se poate foarte bine ca acest cult s fi avut influenid

direct asupra botezului nostru, in combinatie cu cel

al curtirilor de care am vorbit. Lustratiile sau sfintirile
grdinilr, ogoarelor, etc. am vzut eh' se fceau de

www.digibuc.ro

33

catre auguri, iar in Simbolica lui Creuzer, gsim eh ro

manu i lustrau campurile cu ap; alte histratiuni ins,
-se fceau cu lumiinarea sau afumandu-se, ca de pild
in cazuri de boale, etc.

lath o colinda a noastr ce cred c ne arata pe

cei patru auguri :
Ast sar sar mare
Florile d'albe,
Sara mare a lui Creciun
Florile dalbe,
Noi umblm s colindm
P'astft vreme 'ntunecom,
Pe poteca lunecoas
Voi patru colindatori
alegeti doi din voi,
Doi din voi mai tinerei,
Treceti, mergeti la grdin,
La grdina raiului
Rupeti fir
De calomfir.

S'apoi mergeti colindand

Doi din urma botezand
Stropiti casa,

Stropiti masa,
Stropiti feti
De coconi creti
Coconi creti s'or pomeni
$i frumos ni-or drui

Cu daruri de la printiCu daturi de vitejii.

Stropiti feti de fete mad,
Fete mari s'or pomoni
$i frumos ne-or drui,
Cu mahrami grele de fir,
Stropiti feti de cei
Btranil s'or pomeni
$i frmnos ni-or drui
C'un colac de gran curat,
Pe colac vasul cu vin.
Fie osptal deplin.

Aceast curktire romanh care a ajuns pnit la noi

Crh. Dem. Teodorescu din opul cruia am scris-o, crede

c apartine crestinismului. Colinddlorii la noi ins nu

boteaz, preotii boteaz. Colindtonii acestia ins, sea'DMA di tin de cultul celor 4 auguri romani, umblnd
pe la case, poate chiar ei singuri si fcnd lustratiunea
auguralii sau anual, la inceputul iedirui an. Aceasta
nu ghsim sells nicini, cu toate aceslea curtitul din
colind e identic cu aghiazma cu care umbl preotul
nostru la lordan, de ne curteste stropindu-ne cu busuiocul pc fiecare, phitindu-i-se pentru aceasta cu bani,
iar pe la tar dndu-i-se si eke o pliicint, precum
un fuior la cruce.
Capitolul s vede di era griidina raiului din
care se luau plantele (de uncle fetialii luau si verbinele
ce serveau pentru jurhmnt), iar apa dela isvorul Iorda_
nului, era acea aph sfint i curtitoare a Tibrului. Cu riitind pe fete si pomenindu-le in colinda, acestea dhdeau

www.digibuc.ro

36

ate o nafram, care se vede a fi identica cu fuioruL

Prin aceiasi analogie in unele sate se aduce MIA sail
grunte la biserich in loc de pane. Obiceiul trebue s
dateze de pe cnd oatnenii sacrificau grunte zeilor,
ca de pild lui Ian de anul non. La noi nfrarn sau
stergar, doi colaci s'un sip de yin, duc fetele si feciorii
preotului cand se castoresc, iar cei castoriti, due acestea

cnd au de botezat un copil. In colindh vedem c ha-trnii ddeau colaci i vin colindtorilor pentru ca le
pomenea numele, intoemai cum se duce pane si vin
jertf la biseric, ca s pomeneascii preotul numele
jertfitorului la leturghie. Dela flci vedem cptnd
colindiitorii daruni vitejesti (91. Acestea trebuie sa fi fost

o parte din prada cpatat in rsboae, care se sacrifica

zeilor. La noi de boboteazd barbatii

3. Ioranitul
In opul Sarbtorile la romni a neobositului .51
i mult merituosului membru al Academiei romne, Simion Fl. Marian, vol. I, gsim un obicein care se pare
eh' face parte din aceleasi culturi, despre care vorbim_

In Muntenia, in noaptea din spre Sf. loan, se strang

mai multi flaciii la o crasmit, uncle petrec platind o taxa
pentru a intra in colegiul iordnitorilom alcatuit pen tru

acea ocazie. Intre acesti iordnitori, cel mai mare e

pop, (deci imiteaza un cult prentese, care de sigur
eh nu e crestin), acesta strange in caldruse bani, iar
ceilalti cu un pmirtuf iordnesc oamenii. Cu ei poarth

o tepusii in care pun carnea ce li se d. Astfel, umbl

noaptea sau dimineata catitnd iordanul. Intrand in cash
mai intaiu stropesc pe toti pe cap, apoi Ii ridic in brate
de trei ori zicand : Hop ! Hop ! Hop ! La multi ani !,

pentru care capath bacsis. Alta data stapanul casei se

apnea cu iordnitorii la tranta, crezndu-se atunci c
ei sunt tari, find ajutati de Sf. loan, care le chi putere
si eh' in timpul luptei capeti putere dela ei. Pe care:
oameni ii chiamii Ion sau Ioana, iordiinitorii Ii duc la
garld, ori la fantana
scaldh. Pe popa ce'l cbiarna
www.digibuc.ro

37

astfel, 11 pndesc cnd ese din bisericii si nu scap pnd

nu le d bacsis.

In judetul Muscel se pun la usa bisericei 6 fliici

si ridic pe toti ce ies, de trei ori, spunnd frmula
de mai sus. Femeile se bucurii ea' le ridic copii, in
credinta c vor tri. Cel ridicat plteste.
In udetul Teleorman se adun fete si flciii la fantnd si se ud.
Obiceiul acesta de a umbla pe la case si a se uda,
se numeste vlrit, dela vale. Valea insamnd rul, apa.
Umb hind ei astfel fac o lustratiune, curn am spus,

curtind pacatele oamenilor. De cine se fcea aceastii

lustratiune nu stim ; e Irish de sigur, o lustratiune ca
acea din cultul lui Apo ion, ce am vzut. Carnea ce s
valoreazd pentru cerbul din acel cult. E de observat
c luarea in brate e veche. Zeul ce curiith, ridicnd sus

ca in ilustratia unde tine bratul intins Il

ia asupra sa, artlind se vede prin aceasta, primirea in
acel cult ; sau poate vrea s spite c'l ridich la cele
pe pcfitos

Mahe, dela cdere i pcat.

Lupta si trnta care se fac, poate c arat jocurile
de circ, Ittptele de putere, care aveau loc la srbtorile
zeului botezului si eh acesti iordnitori trebue s ft fcut
parte din acei aeclili, sau aranjiitori.
lat si o colindii a Sf. Ioan Boteztorul, dup cum
il cunoaste poporul, luat din acelas op :
Noi umbldm de colindArn
Mori le dalbc.

Si acasd lau adus

Pe la carp do mari boeri,

S'au tins arcul al sAgete

lard cerbul a oftat
din gur's ouvantat :

Florile dalbe.
Si boenii nu's acasii, etc.
CA's In codrii de vanat.

S'au vanat cat au vanat

nimica n'au aflat.
vanard cat vanarA.

Dupii mask cd l'au pus

Ho ! ho !

Si vanard o zi de yard

CA's lon,

Pang eolo catrA sard

nimica nu aflard,
Numai cat un cerbusor.
Cerbusoru'i surisor,

Sant Ion

po dansul man'au pus

nit sAgetati,

Viata nu mi-o
CA eu nu's cerb cum credeti
Si dupd cum mit vedeti,
NAnasul lui Dumnezen,
Maica mea m 'a blestemat
Cand eram mic ne'ntArcat
SA flu flant de pAdure

www.digibuc.ro

38

Nouii ani i noua zile,

Dintr'aceasta de-oi scapa

Jos la tail m'oi lam

Mnstire mi-oi

Cu noua usi, cu noud altare

Catre rsiirit de scare I
Noua ani dac'a 'mplinit
Tar la tar'a coborat
S-o mnstire-a zidit
Catre rsarit de scare
Cu nou i, eu pour', altaro.
Ca ferestrcle spre soare,
'naintea manstirei,
Sint doi brazi ingemanati,

Mndri, 'nalti
La tulpina brazilor,
Brazilor gemenilor.

Este-un pat mndru 'nehiat,

De noua mesteri lucrat,
Da 'ntrnsul co'i asternut ?
Iarbii verde de pe Prut.
$i'ntransul CiB&i culcat ?
Domnul sant nebotezat.
$i ou ce'i acoperit ?
Cu vestmant pana 'n painant.
Dar lnga el cine e d e ?
Maica sfnta pana verde

Cu mnica vnt i trage

Cu naframa umbr'i face,
Si puiuta nu mai tace.
Maica-sa din gura'i zice :
Taci puiule nu mai plnge,
CA eu de-aici mi te-oi duce
Pn'la umbra mrului !...
Mrul umbra nu fcea,
Finl maicei nu lcea,
Maica sa asa-i zicea :
Taci puiule nu mai plnge,
Ca eu de-aici mi te-oi duce
Prt'la umbra bradului.
Bradul umbra nu faces,
Fiul maicei tot plngea,
Maica-sa c ii zicea :
Taci Rule nu mai plnge,
Nu vrsa lacrimi de siinge,
CA eu tie
voi da,
Luna cu lumina sa,
Luna si cu stelele,
Soarele on razele,
Cheitele raiului,
Scaunul judetului,
Si vasul botezului.
De botez cum au zi,
Fiul

(In alte colinde Il gsim schimbat in pui (le diprioar).

Intr'acestea cred di vedem confirmate cele zise.

Aid Sf. loan, ca unul ce a fost singur curtit de

pcat, e identificat flSi cu cerbul care se sacrifica.
Din cultul acesta ne-a rmas nou obiceiul de a
se umbla la siirbtorile de iarn cu Turca sau Cerbuprul, iar prin Moldova cu capra.
Iat ce gsim inteun op german : Floegels Geschichte des Grotesk-Komischen Leipzig, 1884, p. 202,.
(der Gebrauch der Rmer sich am Neujahr mit Thierhuten, besonders von Hirschen (Solemnitas Cervali),
zu vermummen, dessen Dionysius von Halicarnass gedenkt, wurde eben auch von den ersten Christen beibehalten, spiiter aber von den concilien verboten, und
mit strafe belegt. Iar in Mitologia animalelor de Guwww.digibuc.ro

39

bernatis, acesta mentioneaz ceeace a citit in Du Cange,

cum c chipuri de cerbi turnate in argint, se puneau
pe vasele de botez ale celor 'MUM crestini. (Die Thiere,
in der indogermanischen Mythologie Leipzip etc. 408).

4. Aghiazma de peste an
Pe inonetele din Caulonia, in care am vAzut c
se afl representatA lustratiunea ce avea loc In cultal
liii Apolon, cte odat locul tnrului ce lustreaz, il
ia un orn c'un corn in frunte. Zeittile fluviilor in vechime, erau astfel reprezentate. Heracles rupAnd cornal
zeittei de ap a riluluti Achelous, d lumei cornal de
abondent. (Apa find aceea care, &Ind fructificare p-

mntului, aduce abondenta). Fat ca ilustratia de pe

monet, Rochette crede c trebuia s fi insernand until
din fluviile locale si anume c se arlita lustratiunea ce
va fi avut loc, in urma unor boale pestilentiale.
Jn vechime cteva fluvii aveau renumele de a le fi
apele lor sfinte. si curtitoare de pcate. Ape de acestea
miraculoase eran mai cu seamii Achelousul, Danubiul
si Tibrul. Mai pe urmd de sigur c a trecut la crestini
aceiasi proprietate de curtire asupra Iordanului, prin
care botezAndu-se Christos, lie-a curalit de pdcale.
Insula Tibrului in Roma era consacratii lui Apolon,
avand el a ceastii insulA in tovrsie cu Jupiter, tatal
Aici se afla un templu al lui Esculap, fiul lui Apolon
si al iubitei sale Coronis, care era de asetneni plirtasa

la insul, iar srbtoarea ce o avea medical Esculap,

era in ziva de I Ianuar, odat cu a bunicului shu :
Jupiter Veiovis Crescenti.

Toate acestea consurai intru ctva cu srbiitoarea

l3obotezei noastre, ce se face la ruri in ziva de 6 Ianuar.
Cum se va fi fiicut srbtoarea lui Esculap, nu stim. Cultul
acesta fusese adia dela Delphi cu ocazia unei ciume, si a sezat ici desigur pentru a avea la indmn apa curiititoare; cu care se fceau descntecile si buturile cu plante;

leacurile din acest cult, find leacurile babelor noastre ;

precum desigur si stingerea fierelor infierbintate i stnse
in ap (in loc de stingerea de clirbuni), a vnd se vede o

www.digibuc.ro

40

si mai mare putere in contra rdielor. In Bosancea se

afl o atare doctoreasii, la care la inceputul lunei vin
oameni betegi, cale de sapte poste ; la toti, i pentru
toate boalele
aceasi aph desciintatii, in care
ea en fierele le-a deshicut.
Cu cat mai eficace mns pe acele timpuri, trebuia
s fi fost In atari cazuri, apa
Tibrului ?
La noi, aghiazina fficuth in ziva Iordanului, oamenii

.0 tin la icoan, ca o rnedicin universal, pentru ori

ce boal. Am avut ocazie s vd in Mihalcea, in
.zitia de Jordan, o fat cum a Inghitit de trei ori aghiazm,

Indat dup sfintire, ca s'i treach o durere pe care o

simtea in gat de un timp, i i-a trecut. Sau peste an,
&Ind au bube pe trup, cu aghiazm se spahi, si se fac
taft, ca i de foc, peste care sar in atare caz. Aghiazrna
le e medicul cel mai important, atat sufletesc, cat i
trupesc. Chiar inssi srbtoarea aceasta, e o siirbiitoare
a snttei. Oamenii cred ch cine cade in acea zi, ruoare
peste an. Apoi : <ccnd strig5. preotul Kiraleisa, toate spiritele cele rele fug iar omul par'c e mai in putere...
Vezi Datinile ; p. 940, asemenea si Srbtorile la romni, de Marian, p. 207...: ba apa aceasta nu numai

cd are o putere foarte mare vindiditoare..., etc.

Iarna e sezonul snttei : dac nu am avea iarn,

ne-ar priipdi boalele, spune poporul, dar asa iarna

curt toate. Deci e dorit de oameni petn la Boboteaz, cand e in toiul ei, de atunci nsl trebue s dea
inapoi. Atunci apa ce Inghiat e curtit de organismele
ce ar deveni vtrniitoare, astfel eli aceastii ap sfintith,
find pstratii peste an, nu se stric, ci serveste de medicament celor ce cu credint o intrebuinteaz.
Ceva asemntor se vede c a existat dela inceputul
crestinismului, de oarece in Constantinopole : Pe timpul
shintului Crysostom, in spre boboteazhi se scotea aph

In cane 5 i lsnd-o peste noapte afar, o pstrau ca

shInt i curtitoare, ne spune Creuzer in Simbolica
sa. (Leipzig und Darmstadt, 1853. III, 758).
Acum se paste Intrebarea : s nu fi avut i phiganii
o atare aph strbiitutd de ger, pe care s o pastreze c

www.digibuc.ro

44

-medicinalii, pentru timpul anului ?La aceasta nu putem

rspunde. Voalul e des, care ne acopere privirea mai

departe. Vedem numai c elementul acesta, caie acopere in timpul iernei pmtmtul, e srbtorit in timpul
iind e mai curat, cnd gerul trebuitor si-a ajuns apogeul ; deci vedem sarbtorit in el inssi iarna intocmai
cum e serbtoritii vara de Duminica Mare : verdeata, care
atunci acoper tot pmntul ; i acum, ca si a tunci, sfin.tindu-se'apa, fr ajutorul cdreia, soarele verei nu poate

nimic pentru binecuvntarea pmtintului.

La noi, afarii de aghiazma aceasta mare, ce se
face iarna, si cea dela Duminica mare, cdnd se

stropeste tarina, peste an se mai fac atari ape curtitoare, precum e de I Februarie aghiazma Sf. Trif, curatitoare de soareci, viermi, etc. ; aghiazma dela I August
(Macovei, cnd se sfintesc plante, spice, etc.) s i cu care
se stropeste griidina ; aghiazm se face de Sinziene la
Suceava, cand scot pe Sf. Ion, atunci de regula, plou.

0 aghiazmd de insemntate mare se face la mndstirea Neamtului de Ispas, la fntana numit Isvorul
Ciobanultn, in fata icoanei Maicei Domnului, fctoare
de minuni, (aceasta e una din icoanele cele 4, zugrvith
de unul din cei patru evanghelisti). Aghiazma aceasta se
poate face in mice timp, cnd cineva e bolnav si dd multi
bani, preotii scot icoana la isvor si o fac. Sau dacii in pea
undeva nu plou, dacii se duce icoana aceasta, fcndu-se
aghiazm, indat plou. Aghiazm pentru ploae se face
ori i nude pe la fntni. Aghiazmii se face a doua zi

de pasti in ograda bisericei, asistatd de procesiune cu

care se inconjoar biserica de trei ori, stropind. Tot
astfel se face si a doua zi de hramul fieciirei biserici,
deci la ziva sa aniversar. Apoi peste an se mai face
in Loath luna la zi I, curtindu-ne de rele, si in toat
lunea, precum si oricnd cineva are trebuint de asemenea lustratiune.
In Bucuresti, in vechime, sf. Joan Boteztorul,
(Predici, inainte mergtorul), servea in Capital
in tot judetul Ilfov, pe cnd nu era pomenealii de
doctori, servea zic, de doctor tmduitor al tuturor

www.digibuc.ro

boalelor.; alerga lumea din Bucuresti, cu cea mai mare

credintA, si depunea in genunchi rugciunile lor fcAnd
paraclise, sfestanii si masle si se intorceau eu mir, anafur i aghiazm i cu cAte un siret de bumbac pe care
erau inodate rugciunile si evangheliile ce se citeau la
slujbele mentionate. IntorcAndu-se acas, mirul Il puneu
la cdptiul bolnavului si pe urm se afuma cu el ; din
aghiazm si din anafurd le dAdeau s. guste dimineatar
iar gitanul cu noduri ')l atArnau la gtul bolnavului pana

la insntosire, ciici multi cu credinta fermA se fceau

sntosi, altfel nu s'ar fi putut intinde o asemenea credint pesle intreg judetul, ba tried peste judetele invecinate ; preotii acestei biserici tmduiau si de brAnca,
scriind peste umflturd si. Cruce. Extras din Istoria
fonddrei or. Bucuresti, pag. 66 de Locot. colonel D.
Pa ppazoglu.

(Apolon ca zen solar la greci era si doctor).

Salus
0 srbtoare analoag la romani, poate cA e si
aceasta de care vroim s vorbim. Romanii adorau a
zeit numith Salus publica sau Salus publica populi.
romani aceasta find rugath alturi de troita capitolinA.
Pe monete era numit Salus Augusta sau Salus Angus-

torum. Sub aceste douil numiri era foarte mult implorab i anume :
La inceputul anului, cAnd se artau boale, la patroane, etc., care ceremonie se fAcea ca foarte mare
pomp, de catre asa numitul Augurium Salutis si dupA
un obicein vecht trebuia sA aib loc : sau la inceputul

anului, sau imediat dupknumirea consulflor. De erau

rlisboae, mai ales rsboae civile, nu se putea face,
augurii, in stiinta lor, neadmitnd srbtoarea aceasta
care se vede cA augura, in acele timpuri de nepace.
La aceast serbare se rugau pentru binele poporului roman si pentru toate autorittile mari
mici.
Aceasta gsim in Myth. lui Preller, iar in Simbolica lui
Creuzer aflm despre rugciunile de lustratiune Das
Despre niOe bandelete sacro in cultul lui Apolon se vorbete
in mitologie.

www.digibuc.ro

beim Lustrinu oder Sanfeste des Volkes, aus Urkunden vorgelesene Gebet far die Wohlfahrt und Vergrosserung des Rmischen Gemeinwesens beschrtinkte Scipio
Africanus Junior, als er zubeten hatte, im edelsten Geiste

(les Vlkerrechts, auf die Bitte um die Erhaltung und

Unverletzlichkeit des Vaterlandes, 632, IV).
Deci .5i la lustrare gasim o asernnatoare rugaciune.
Mai departe g5sim in Pre Her, cu privire la sarbatoarea lui Salus, ca in mod exceptional se facea aceasta rugaciune i pentru persoane singurite, precum in anul 49 in.
de Christ., imbolnvindu-se Pompei in lupta cu Cesar,
s'au fcut rugciuni pentru santatea lui la zeita Salutea
in toat tara, iar Nero ii nfiint niste jocuri, numite pentaterice (ceeace inseanm o corabie en 5 visle), pentru
smitatea si durabilita tea domniei lui. (Cine stie dac acele
jocuri nu se vor fi conservat in Corabiasca noastrii ?).
Ba formula de jurmnt : Pe salutea imparatului !

fu aprobat si de crestini, pe cand jurmintele : Pe

geniul sau pe Fortuna impiiratului !, ei nu le admiteau.
Salus fu identificat si eu greaca Hvgea, ffica lui Es-

culap, ca atare era representat pe monede alturi cii

tatl su. (Vezi Preler, R. M. II, 235-7).
Indegetri cum se fcea aceast serbare, in Preller
nu gsim, din cele studiate ins ptin acum si din raportul cu cele spuse, vedem c trebue sa fi existat
legiitura intre ceremonia aceasta, ce tine de colegiul
augural i lustrarea insata.
In rugriunile noastre ce se fac la aghiazma, preotul
se roagii pentru pacea binele poporului, pentru roade,
pentru snatate i curtire de pticate. In Moldova foarte
multe persoane fac lordanul in casa, Preotul vine pana
in ziva, de ajun t;i face aghiazm. Pentru ce ? De sigur
ea tot pen[ru salutea casei acelea; apoi i pompa cu care
se fceau acele serbiiri, consunti cu pompa noastrii de
la Iordan.
Apoi mai avem inca o
: pentruce numele
femeesc de : Boboteaza
pentru botezul Domnului ? sa
nu fie ascuns sub acesta amintirea din trecut ? 0 gluma

mi vine in minte, pe care adesea o fac parodiatorii

www.digibuc.ro

44

acestei serbri, dintiind pe glasul cunoscut : Sfnt mare

mucenit Boboteazd, tarn ti ri ri, tarn, tarn, tarn, tam.

In fine de am nirnerit sau nu a patrunde negura,
nu stiu o mic luminitd tot trebue s fi deschis, Wind

ce la urrnd ajutat de o atare din alt loc, vorn ajunge

sa injghebdm, o lumind mai desdvdrsitd.

0 and zeitate, care era identificat la Romani cu

.Salus, era Strenua ne spune Preller. Sd vedern ce vorn
Osi de important la aceasta.

5. Strenia
Strenia sau Strenua ') la romani era o zeitate de
bun augur. Dupd numele ei, au fost botezate darurile
ce se imprteau la anul non, nurnite strenae (etrenne,

francezi). Ludnd in man dictionarul francez Larousse, gsim mai ntiu c etrenne la negustori, se
la

chiarnd cea d'intain vdnzare, cum s'ar zice : saftea la

noi uzajul cel

ce se face de un lucru : en
avoir d'etrenne, a avea inceputul. (Se vede obiceiul
nostru cit a nu da in ziva de an nou nimic din casii,
sau lunea; a nuli da inceputul). Apoi : etrenne se
chiam si presentul ce se dr1 de anul nou, a cruia
origin se rapoarld la 'fit Tatiu, principe Sabin, ce guverna dimpreund cu Rornul. Acest principe prirnind in
ziva de an nou rarnuri din un copac al zeitei Strenua,
pe care i-1 prezentar in semn de pace intre romani
sabini, autorizd acest obiceiu pentru viitorime i diidu
numele de strenae acelor presente, ce de reguld constau din smochine, curmale, etc. (Ca la noi : din nuci,
bomboane, etc.). Acestea in Larousse.
Cercetnd apoi mitologia lui Preller, asupra acestui

punct, gsim eh : ziva de I Ianuar, era ziva a tot ce e

nou, a inceputului fericit, pe care cdutau oamenii sit
si'l asigureze. Toti Il rugan pe zeu din zori, ca sd le
1) In orasul Siret porecleau eamenii pe o femeie Ultra* zicandu-i

,Strena, fail a sti ce inseamna. Tot aici am auzit porecla de Hapalon. In Bncesti, sat apropiat, cand blesteaml cineya din obiceiu,
nu ea ru, zice: 413at-o .5criba s'o bata I.

www.digibuc.ro

45

arate semne bune, ferindu-se de suprri, incurcturi,

osteneli, cci dup credintele rornanilor, la mice lucru
mult nseamn inceputul, ca s fie bun. De aceea toti

se felicitau in acea zi, druinduli ate ceva ce ar Insemna fericire 5i plcere 5i un inceput binecuvntat. Deosebit de iubite, erau deci a5a numitele strenae. Acesta

era un obicei vechiu, legat cu zeitatea sabin Strenia,

un fel de Salus, din a creia poian la Inceputul anului,

se aduceau pe tirnpul lui Tatiu, dela intemeierea augurilor, crengi de felicitare, mai trziu ins laurul lui
Apo lon 5i palmul se trimetea cu fel de fel de lucruri
dulci, pentru a fi de bun augur 5i a le fi dulce
Se mai ddeau i bani cu capul lui Janus incununat cu
laur, pe revers avnd corabia lui Saturn ca s le meargh
bine, mai adogau i o felicitare i 5trena era gata. Apoi
se mai serveau pentru acest scop 5i de ni5te 1mpu5oare

mici, de lut sau bronz, cu chipul Victoriei, tinnd un

scut pe care sta scris Annum novum faustum felicem,
incunjurat err frunze de laur, o creang de curmale,
smochine, ghinde, ba 5i banul, toata gravate pe ae,ele
lampe, care pari azi s'au conservat.
Lmpu5oarele acestea asociate de laur, la inceputul

lor ins au trebuit s fie lumndri. De Saturnalia am

vzut c era obiceiul de a impiirti lumnri. De 5it nu
gsim o asemnare complect cu lumnarea noastrii de

la Iordan, aceasta nefcnd parte din daruri, e totusi

aceia5i ideie a luminei triumfatoare alituri de laur ; iar
prin numele ce'l purta, al zeittei ce &idea verdeata,
care era una cu Salus, trebue s aib desigur o legturi cu obiceiul Bobotezei noastre ce '1-am artat.
avea
Mai departe despre Strenia se spune
poiana aproape de Coloseu, unde incepea Via Sacra,
pnii aici fichndu-se totdeauna procesiunile sacre, care
porneau de pe muntele Arx din Capitol, traversand calea

aceasta pan la poiana ei, de unde se intorceau iariii

Inapoi. E curios c 5i ceremonia Iordanului la noi e
Imbinat ea procesiunc. In Boto5ani, unde nu se aflii nici
un ru, fac Iordanul in mijlocul pietei. Aceasta poate s fie
o intmplare, raul find tintit i aice ca mulct principal.

www.digibuc.ro

46

Minerva
In Simbolica lui Creuzer, III, p. 401, giisim c Iii
religiunea veche a Grecilor, Minerva e nurnit ca mumd
a lui Apo Ion, tat51 lui Esculap. Apoi mai mergea vorba

c5 Pan, spiritul lumei, dimpreund cti Atena, lumina

femeiasc5, au nscut pe Esculap. Despre Atena se mai
spunea c5 fcea s ias din pArnant isvoare lecuitoare,
Rind tratat ca medic5. Multi se adresau la ea ca s5 le
sustie viata, ba inteun templu din Atena se gsi o statua
a Higeei, iar laugh acesta o Atena Hygea. Fcnd Acropole, un servitor al lui Pericle czu de sus si doctorii
nu d5deau sperante de insntosire. Atena il apru lui
Pericle in vis i Ii spuse cu ce buruian s'l thm5duiasc5,
ceeace se si int5mpl ; pentru multmith Ii fuse ei aceast
statue cu numele de Atena Hygea dedicatii. Planta aceasta

era o plant ce creste pe ziduri, pentru care Atenienii

o i rsdir pe zidurile cetdtei in onoarea ei. In opul
amintit o gsim nurnit Mauer Kraut. Alii o nurnesc
.oiarba fecioarei sau Mutter Kraut, Matricoria Parthenium L. Care nu'i alta de c5t Matriectria Camo-

milla L, sau romanita. Dup5 cat insd ne e cunoscut,

aceasta nu creste pe ziduri iar ca leac pentru lovitur

e greu de inteles c ar ajuta. Pe ziduri ins creste

Sedum acre, in limba germand Mauer pfefer, numit

la noi. Aceasta e o plant unsuroas care

Tindec5 de reumatism sau dureri la ciolan. In fine asa

credem, orientandu-ne dupa numirea de plant a zidurilor. Atena era lecuitoare si de boale de ochi. Pe un
relief se arald tinand plante in man5, iar trei bolnavi
stau inaintea ei. Chiar si Romanii o cunosteau ea Minerva Medica. In cuartierul Eschilin avea un templu
cu mai multe numiri : Memor, Medica, Salutifera. Ca
atribute avea coiful, scutul si btul incolcit cu searpele
lui Esculap. Intr'o pictur de aice s'a gsit cum un
searpe ii depune o cunun de lour pe brate. In alt loc,
ea hrneste un searpe. Oare numele acesta de serpant
a plantei, sh nu fi riimas de pe cand in limba simboa-

www.digibuc.ro

47

lelor, leacul era exprimat prin searpe ? i anume de pe

acele timpuri cand zeii medicilor erau Atena i Esculap ?
Dach mai creste si astazi iarba aceasta pe zidurile Atenei,

s'ar putea proba luira calva acest adevar.

La romani ginta Acilia isi tragea mestesugul doftoricesc dela Salus, pe care o avea gravat pe moneta familiei,

cu o cunun de laur pe cap si cu Ufl earpe in mnh.

Afar de acestea, intra cat priveste pe Strenua ce
isi avea poiana cut laurul, putem sa o punem in cornparatie cu Atena, intru cat si aceasta isi avea maslinul ca

arbor al ei, cu care

. se incununau, si care servea in

local laurului la curatiri si ca emblema a pcei. Deci
o Aten foarte veche, trecuta din timpuri imemorabile
la sabini.

Maslinul
Maslinul e arboral Minervei. la luptele Olimpice se

incununau cu el. E si acesta tot o plant de invingere.

In lupta ce a avut Minerva cu Poseidon, pentru posesiunea Atici, pe care Poseidon o inunda mereu, in cele
Iin urm s'au apucat ramsag ca cine din ei va putea
sa filed un lucru mai folositor pentru omenire al aceluia
sii ramaie. Poseidon a fcut calul, iar Atena a facut sa
rsar olivul, si find acesta constatat ca mai de folos,
Poseidon si-a retras apele si a ra.mas pamntul al ei.
Cat de frumos isi explica acest popor plin de fantasie,
o faza pur i simplu geologich !
Mai deoparte In Gubernatis, gsim despre oliv
aceleasi credinti ca si despre Dafin :
Olivul era copac sfant la antici, Pitagora oprea de
a se unge ca untdelemn locul pe care se sidea.
Olivul era sa fie ales de rege al arborilor, dar n'a
vrut el s primeasc onoarea aceasta.
Din olivul ce a crescut pe mormantul lui Adam,
adus porumbul trimis de Noie o ramura in corabie,
si tot din acela mai apoi s'a facut crucea Mantuitorului.
(Se poale compara ca crucea &it'd in busuioc. Vezi
Datinile).

Olivul e un copac al pacii, pentni crestini el in-

www.digibuc.ro

48

locuete in Durninica ramurilor, sau a Floriilor, palmierul in toath Europa, spune Gubernatis.
Maslinul e un copac profetic, intocmai precum e
5i arbor luminos, nu numai din cauza zeilor pe care ti
reprezint, dar i din cauza oleiului pentru lampe ce

se trage din el... fr de a vorbi de oleiul sfnt ce s

administreaz la cretinii muritori, ca simbol al vietei
eterne. (Aici avem taina mirului). Apoi i ca simbol al
inspiratiei Il gsim : In o grup sculptatii ce reprezint

trinitatea, pe care Abe lard a pus-o in locul sin de retragere, Sf. Spirit era incununat cu o ramur de oliv
pe cap. (Gubernatis, II, p. 261).
Muzele lui Apo Ion de aserneni, erau cu oliv incununate.

In Venetia cand e furtun, pentru a alunga fulgerul, se pun rarnuri de oliv pe sobi.
In Lombardia pentru

asigura campul de grin-

din, arunc 111 ziva de Durninica mare crengi de maslin

dela florii, pe camp, iar in ziva de Sf. Marcu intig ramuri in camp.
La noi se infig ramuri dela Florii, pentru acelai
scop, tot de Duminica mare. (Mihalcea).
La Italieni, olivul e consultat de fete in Duminica

Floriilor, pentru mritare, aruncnd o frunz in foc,

care dacii sare, e bine. In Umbria, fac aceasta in ajunul
Bobotezei numit patele mici, la Pasquella.
La noi spre anul nou fetele arunc grail in foc, sau
smant de canepd 5i incotro sare find, de acolo o
lua ; sau pun pe vatr pr de porc, dou fire, care dac
se. impreun, o ia cutare.
porcul, pentru slnina sau
grsimea lui, e un animal al luminei, de aceea la ger-

mani, a reprezentat insui pe soare ; iar in povetile

noastre gsim adesea pe eroul solar in piele de pore,
sau in piele de earpe, ce apoi crap cand i-a ajuns
apogeul puterei lui).
In Italia meridionali, spune Gubernatis, fetele cu-

nosc dup coloarea cordelei cu care e legat creanga

de maslin, adusd in ziva de Florii dela bisenia, gradut
de iubire al amorezului lor.

www.digibuc.ro

49

La noi, brbatul cnd vine dela bisericd cu stalprile de salcie, bate pe sotia sa de trei ori pe spate,
felicitnd-o. Iar dac mtioarele aduse sunt cu sot,
atunci fata sau femeea, va avea sot peste an i vice-versa.

6. Sorcova.
Tot in opul lui Gubernatis, aflm un lucru i mai
important pentru subiectut nostru, el ne spune c:
Homer, in insula Samos, la zi I a fiecrei luni,
mergea cu o ramur de maslin, legath cu o cordeluth
de In, pe la casele cele mai bogate, pentru a le ura
fericire. Deci colinda noastr 1.
Apoi ramura aceasta impodobit, se numea : aEreisione 1. Sorcova noastr dup cum se spune in Muntenia care ins in Moldova a trecut asupra Iordanului,

representndu-se prin o lumanare impodobit, in locul

arborului luminei, i numit Kiraleisa dela Kiraleison,
ereision.

In aceasta apoi mai vedem i obiceiul preotilor

notri de a umbla cu aghiazma de zi'nthi a fiecArei
luni, stropindu-ne cu sfitocul. La Greci, zi 'ntai a fiecrei luni era consacrat soarelui, ca i la romani, unde
i luna intia era a lui. Homer umblnd cu ramura de
lumin pe la case, fcea deci acela serviciu, sfintind

toat luna. Iar betii in evul mediu, (duph du Cange)

cnd umblau de anul nou in Roma pe la case cu ra mure de oliv, insemna sfintirea inceputului anului, ca
i sfintirea betilor notri cu sorcova, cea impodobit
cu flori. Aceasta la inceput, in unele tri calde trebuie
s fi fost din crengi naturale, de pomi roditori, avnd
conex cu refrenul colindefor de Florile Dalbe pe care

dac nu le pot aduce ii natur, macar in cntri ni le

aduc pe la fereti. Obiceiul nostru de a pune de Conceptiunea sf. Ana, (9 Decembre, ziva de solstitiu), mlade

din copaci roditori in ap, pentru ca sh infloreasch de

anul nou, cred eh' trebuie s stea in legtur cu acesta.
Apoi tot atunci se seamn gru in cutii de lemn, cu
care mai de demult in Botoani, in ziva de anul nou,
4

www.digibuc.ro

50

mergeau s feliciteze. In oput lui Marian gsim chiar

mlditele de meri, etc., puse la Sf. Andrei s inmugnreasc, ee serveau de dernult le sorcova, cu care betii
mergeau pe intuneric nc, in dimineata anului nou (ea
la romani) s feliciteze. Ba sd pare c mice floare era
intrebuintat pentru acest scop, principalul era s arate
reinvierea naturei. In Rosa, liing Cernuti, la colinde
gsim refrenul: Floare i iar floare
(Numirile aceslea de: sorcova, sfistoc, sunt slave, ro-

'Minh venind in contact cu ei, si-au pierdut cuvintele

latine, traducandu-le tu. limba nou a poporului cu care
se intalneau. Astfel sfistocul pare a fi venit dela sfistanie.

aStoc ins in limba germana e bt, iar la francezi

Estoc, era o spad antic, lung i subtire (Larousse).
Estocader insemna a lovi cu ea. Aducem asa in treaet
i cuvntul acesta la vedere. Sloe, a putut s ne vie din
Ardeal, ca multe altele germane, care le avern).
'T. VIscul.

Am spus eh' la lumanarea lordanului se pune imprejur si vase. Cercetnd despre acesta in Mitologia
plantefor de Gubernatis, gsitn c in Galia, vascului de
stejar i se atribuia minunate proprietti de curtire.
Preotii II culegeau cu mare pomp, tindu-1 cu secere
de aur, in noaptea zilei a seasea dup solstitiul de iarn,

car& era de anul nou. Vascul dup ee era prirnit in

vase de aur i expus poporului pentru adoratiune, era
pus apoi in ap, iar aceasta ca ap lustral, se distribuia

la doritori., pentru a-i pzi sau vindeca de orice ru,

precuin si contra farmecelor.

Culesul vaseului s'a pstrat lung timp si In era

erestin in Franta. De anul nou copiii umblau pe la case
strigand Au gui l'an neuf!, cerand : des etrennes.
Ang. Gubernatis, vol. II, p. 714-72.
Cele elevate aici sunt de mare important asupra
etnologiei noastre. Acesta arat eh romanii ce s'au asezat
aici, fcuse deja cunostint in campaniile din Galia, cu
obiceiurile acestui popor, pe care in parte se vedea c

www.digibuc.ro

si le-au fost apropiat. Nu mai putin, vitscul de anul

nou al Gall lor pus in aph, consund mult cu laurul, ca
care se stropea, precum
srlitorile pentru sntate,
a zeitiitilor ce am artat, intrupate la noi de Boboteazh.

8. Paganalia.
0 srbtbare a pmntului, ce echivaleazh in multe
privinte cu ajunul Bobotezei noastre, e paganalia la
romani. Aceasta se fcea in 15 Ianuarie de epagani
pronrietari ai prnntuli; pogonari cum s'ar zice

pe rornneste. Mai multe sate se adunau la un loc

serbau in orasul lor srbtoarea aceasta mai Milli
lustrnd locul, si apoi sacrficnd pe acea vatr veche,
colacul anual lui Telus sau Cererei, mama phmantului,
ingreunat atunci de sminturi. In rughciunile acelea
se cerea binecuviintarea pnei, ce la peiptul ei repauseaz, dorindu-se ca spicul s se umple i soarele
coach, sh fie ptizitil de tciune si alte plage

si se rugau

pentru pace, ca sh fie. Atunci pe cnd pmntul era

inghetat, iar plugul sta de o parte, aveau i vitele repans, stnd incununate, inaintea eslelor pline cu fin.
(V. Preller. R. M.). Puncte ce corespund cu obiceiurile
ajunului Iordanului nostru.
In prtile de sus ale Bucovinei, dela ajunul
pnh la al Iordanului, au s tat de toate semin-

tele sub fata de mash, la care se mai adauge

fn,

pentru ch pe el s'a niiscut Domnul Hristos. In seara de

ajunul rordanului, toate acestea se mai stropesc cu
aghiazrnii, stropind masa in cruce si afurnnd-o cu tmdie,
iar dup srbtori se dau toate acere lii vite, ca s fie shntoase i pentru inmultire, precum i ca sh nu le strice
mana. Chiar apa cu care se spala vasele la acele srbtori,

cea groash o dau la vite, iar cea subtire o. fierb si o

strng tot pentru lustratiune : cu ea stropesc
ca s nu se dioache, ba i pe orn_ cnct e bolnav, crezndu-se a fi de ajutor.
In Botosani aceste obiceiuri nu mai exist, iau lush

paele ce au fost asternute sub- picioarele preotului la

www.digibuc.ro

52

Jordan, unde a fcut aghiazma i le dau la vite pen tru

binecuvantarea i. inmultirea lor, apoi din acele pae mai

fac nite colcei, pe cari i pun in copaci, ca s rodeasc.

Deci e o srbdtoare, ca i ajunul Crdciunului, a pmantului, a roadelor, rugandu-se atunci la elemente, pentru cldur i ploae. Asemeni gsirn i in opul lui Marian
p. 166, I, c din mancarea ajunului se pune la rdcina
pomilor ca s rodeasc, legandu-i atunci tot pentru acea-

sta, ba i o lustrare li se face in felul celor pgane :

stropindu-i cu gram i cu aghiazrn. Tot pen tru lustrare fac

in pornete foc.
Ca i romanii i noi atunci aducem de sacrificiu
colacul, ce s d preotului. Vezi Marian Colacul popii
p. 179. Pe acesta paganii il sacrificau pe vatra Vestei,.

pe care (in semn de ploae cred) mai intai o lustrau.

Bucatele i copturile ce se fac la ajunuri etc. s refer
la acela cult al vetrei.
In prtile Cernutului, in sara ajunului i fanul din
eslea vitelor s stropete cu aghiazm iar de amandou ajunurile, gospodina casei, luand din toate manpunand in o strachin, incunjurd cu ea de trei
crile
ori casa, ca s fie tot anul plind cum e atunci, apoi
d toate acele bucate la vite zicandu-le : Cinati sndtoase, cdci i noi cinm iar o plcint o (IA la argatul
dela vite, pe &and alta o tae mrunt vitelor, ca sd fie
rnanccioase peste an. Ziva aceasta e prin acele pdrti
sdrbtoarea vitelor, in acea send spunandu-se c vitele
vorbesc. (Vezi datinile). Obiceiul de a da vitelor din
mancarea ajunului Il gsim i in opul lui Marian. Aici
mai aflrn cd in Muntenia in zila de sfantul Ion se boteazd vitele, casele, ba i viile, ogoarele p. 224/1.
Se vede c e o lustratiune roman, cu sigurant insti
nu putem preciza de care srbtoare tinea. Poate cd i de
cele ce urmeaz, numite ambarvalii sau poate c insei

sdrbtorile lor de iarn, erau inbinate cu

Numai putin, vedem de amandoud ajunurile i ingri-

jirea pentru a nu se face in pane tciune, v. Dat. p.

ceace s exprirnd in rugciunea paganaliei de mai sus,.

www.digibuc.ro

53

La romani inainte de Saturnalii avea loc srbtoarea

lui Consus la 15 Decembre, iar in o alt srbtoare a

lui, din August, vitele iar4i aveau repaus, ceeace Pre ller.
crede c trebue sd fi avut loc i in Decembre. In Schea,
hing Suceava, s crede al de Ovidenia Dl. Christos s'a
niiscut ; atunci ard toat noaptea lumniiri, nu dorm,

creznd c se deschide cerul i tot atunci cred c vitele

vorbesc.

9. Ambarvaliile.
In lustratiunea de mai sus a paganilor, nu sh spune
c s'ar fi tiat vr'o vith erau poate crutate, tocmai
fiindc atuncea era srbtoarea lor. Lustratiunea ce s
fdcea la srbtoarea lui Mercur, asemenea era cu totul
simpl, chiar fard ajutorul tdciunelui, pe care laurul Il
suplinea. De Palilia in April, era oprit orice sacrificin de
&Inge, ci pan'in ziud stropeau vitele, oile i grajdul cu
cu o mtur nou apoi fcndu-se foc de pae, cu laur
si allele s petreceau vite i oameni peste el ca i

la noi, cnd s face focul de 40 de Sfinti. La noi

de sfnt Gheorghe s pune donita ca ap, incununat
cu flori de calce, dupd u in grajd la vite, pe brazda
cu rchit care ap adouazi li s d vitelor s bea.
Alte lustrari ale romanildr insa, din contra, cereau sacrificii mari. Pentru zeul Marte mai ales, sh cereau aa
numitele <,su-ove-taur-ilia care constau din un vier, un

berbec i un taur; jar pentru zeiLti1e.femeeti aceleai

animale trebuiau s fie de gen femeesc. Une ri fceau
suovetaurilia minora adecd : adas sacrificiu din animale tinere : un purcel, un miel,
vitel ; sangelui
mielului .5i a purcelulni fiindul atribuitii o deosebitd
putere de ciirdtire.
Mai ales primiivara, cnd erau pnele in fioare, s

suovetaurilia, rugandu-se ca zeii s dea roadd.

0 atare stirbtoare, era ap numita ambarvalia care
s fcea in modul urmdtor :
Animalele menite .pentru sacrificiu, erau incununate, din acestea hindu-se cte unul in Parte, se in-

feicea

www.digibuc.ro

51

conjura .ciimpul cm el de 3 ori, pe cand stiipnii i sclavii

haine de srbtoare i cu Immure de laur
imbriicati

In iuii, mergeau urmnd in procesiune, rugAndu-se

peatru paza tarinei, a vitelor, peatru inmultirea .fl toate,
precurn i a sclavilor, i depArtarea a orice paguhe. La
aceast siirbtoare e odihneau att oamenii dit i vitele.
(Vezi Pre Iler, I, 320-2),
Aceasta spune Pre Iler dup Cato, care arta cam
se Ilicea o asemenea serbare, pe timpul cnd Marie era
hied pzitorul tarinei i bine-cuvntdtorul ei, care proprietate apoi a trecnt asupra Cererei, luat dela Greci,
i a lui Bah. Marte Silvan era patrouul vitelar.
0 sarbtoare a vitelor la noi, se aflA in ziva de 25
.

Apri1i

i anume e Sf. Marcu evanghelistul, numit pe

land* Cernuli Marcu boilor. In acea zi nici warm pe

cornul boului s nu se pule, iar fnul la vile se d in

acea zi cu bratul nu cu tepoiul. (0 vita ce era sacrificatd,
rspldtea pentru toate celelatte).
.Si aici avem un evanghelist in locul unui augur,
sau unui zeu al augurilor, (vezi in opul present, p. 33 si 41)
auume pe Marte, i e probabil cd ceilatti zei din cultul
augurilor s fi fost : Quirin, Janus si Jupiter.
Lustrdrile acestea se nurnian amharvalia pentru

c inconjurau lacul; iar ambnrbii se numeau cnd

inconjurau orapl. De acestea se fceau in jurul ternplelor, (ca la noi dup hramuri sau a doua zi de pasti
s'a vdzut p. 41) iar Poutifex maximus fcea in tot anul
in o zi auumit in jurul granitei oraplui. Si in cazuri
de ezbel se fceau in jurul oraplui astfel de amburbii.
Astfel s'a %cut In timpul resbelului dintre Cesar 0
Pompei, Ja care au luat parte vestalele i toate colegfile
preote0i. In cmpul Jul Mute se inconjurau in tot anul
armele i oastea, numindu-se : Ambilustrum sau Armi-

lustrum. Asa se lustrau 1 colonii, ha si cei strn0 la

o iumormntare, sau la cazuri de epidemii, boale de vite ;
numai eat curlirea nu era tot intr'un fel : deosebindu-se rnijloacele, se deosebia i zeremonia. La boale de

minte de pildd, lustrarea se fAcea prin pucioasd i lumnare, etc. (Preller I 419-25).

www.digibuc.ro

55

Vedem dar cat de religiosi erau cuceritorii lurnei,

strmosii aostrii ; tot astfel ain fost And mai ieri
noi. Astzi ins lumea priveste ca o rusine s mai prac-

tice riturile vechi, pe eand din contra e pentru Poi o

mndrie, o lauda, ea mai putem s ne rugrn lui Dumnezeu, dup flul care Yarn apucat dela strmosi. Durn-

nezeu e totdeauna acelas, cat despre forma in care id

aduceni rugAehmea, putin import. Noi o credem pe
a noastr cd e cea mai curath, pentru c e crestin,
ca toate acestea Nedern ce pgani suntem. Nurnai sacrificiile sngeroase In biseriea noastrii cu desvrsire
au ciizut, desi acas la srbtori se sacrifie
pasrea, la inmormarrtri vita, etc.
Iatfi i o cimilitur la noi, care ilustreaz ambarvaliile acestea :
Cat traeete
Pamfintul 'negreete
Daog moare

Joaca 'n hora.

(Bow)

(Din Materialuri Folcloristioe, culese de d-1 Gr.

Tocilescu).

imbarburarea.

E interesant s ariitrn aici un obicei foarte uzitat

de lustrare In popor si care e Intrebuintat mai ales la
boalele .ce se cred a veni dela necuratul, mai cu seam
la copii, sub numele de Crucea uea mare care li s
face cu diferite medicamente pe corp. De felul acesta
e i imbrburarea ce s face la cpii eu miere, de
sf. Varvara, ca sfi n capete Vrsat. In Vculesti districtul Dorohoi, femeile imbrbureazd copii, fcndu-le

cruce cu miere pe frunte, pe pntece, pe amndoi

obrajii. Gh. Dem. Teodorescu ne aratti acelas obicei in
Muntenia. D-sa crede ea cuvntul inbrburare deriv
dela Barbara, Barbara, Varvara. Vora vedea Ins mai
deparie ca Varvara aceasta nu e dect Minerva medica
de care mai sus am vorbit.

www.digibuc.ro

56

10. Un sacrificiu al nostru. Siva.

Ovid ne spune c romanii la inceputul vietei lor,
nu stiau de sacrificii de snge, ci numai de pane si sare
si de flori, cu care'i incununau pe zei, iar mirosul de
laur si de buruene le tinea locul mirosului de tmaie.
Cel intai animal ce s'a sacrificat, spune Ovid c a fost
porcul, sacrificat Cererei, din cauza strickiunei ce fcea
la sernniitur ; apoi tatail lui Bah, etc. Porca praecidanea era sacrificat or si cnd Cererei, chiar si la
inrnormantri, iar din mruntele ei sa prezicea. La
Salurnalia-se fcea un sacrificiu, dar nu stim anurne de ce

animal, din obiceiurile noastre ins de a se tia porcul

de Ignat, dup acrui splin fcem preziceri asupra ernei,

desigur c porcul era anirnalul ce sh sacrifica si atunci

la sarbtorile prnntului.
0 interesant colind gsim, asupra sacrificiului
ce se face la noi de Crciun, In (5eztoarea din Fhlticeni, revist important a d-lui A. Gorovei. Colinda e
din Muntenia, Jud. lalomila ; o dm aici in intregul ei :
Prin srbtorile Crciunului iganii din unele phrti

urnbl cu Siva care este fcut din o cptn de

porc, hubrobodit i impodobit cu mrgele

cu salb

de bani, asezat inteo tav. Intrand in cas, aseaz

Siva pe mas, iar tiganii 3-4 cati sunt, stau hi picioare
ciint astfel :
Ce mi-e 'n cer i pe pAmnt ?
'Mi este o dalbA monAstii:e.
Doimnele i Domn din cer

Da in ea cine-mi edea ?
Sede bunul D-zen, Doamno, to.
LangA bunul D-zeu
Sode sfintele Ion, etc.
LangA sf. Ion
Sede bitranul CrAciun

StAtuli Doamne mA 'ntreba0,

Tot cu dreptul spunetali
Sus la munte m'am suit
Jos cA m'am i coborAt

Sede Maica Precista

Si judecA pe Siva :

ApA rece am bAut

In noroi m'am tAvAlit
In grAding cA am sArit
Usturoi cA mi-am pAscut
Roma-nil cA m'au vAzut
SAri romfinii cu topoare
noi ineteri cu boroane
M'an ajuns, m'au tAbArat,

Siva 'i leo, Vasileo-i leo

Ce'mi e0i grasA i frumoasA

Frumuel cA m'au prlit

Cu nedrept m'au impArtit

LngA bAtrinul CrAchin

www.digibuc.ro

5-7

Lnat-au romanii slAnina

noi mesteri cpatana
Am adus'o, am impodobit'o
yedeti i s'o privii

Ca doi-trei galbeni inflorii

legea din brstrni
Din bAtrni din oameni buni
La multi ani cu sinAtate,

Cu dar mic s'o druiti

Culeasa de S. Popeseu

Sive la romani, era un cuvnt nedeterminat, in-

trebuintndu'l child s rugau unui zeu, pe care ILIA

tieau bine anume cine poate fi, de pild la cazuri de
cutremur cnd sacrificau, intrebuintau formula : Si
deo si deae (zeu al cutremurului era Consus, ce s
serba iarna, inaintea Creciunului, cum am spus. Poate
c in locul lui cade Ignatul nostru, care la noi in insemneaz moartea, dup cum poporul zice : Mi-a veni
el Ignatul 1 Consus era un zeu al subpmntului si a
mortei, identificat cu Saturn). Sau la serbiiri publice care
s fceau sub presidiul pontificelui, or la dedicatiunea

unui templu, zeii erau in acela mod invocati : Quis

quis es. Sive quo alio nomine fas est appellare crezndu-se prin un cuvnt a exprima toat flinfa zeului
ce gndeau. Dar mai ales fat de zeii ascuni despre
care nu'i ddeau seama bine cine anume pot fi, se exprimau prin formula : Sive deo, Sive deae sau Sive
mas, sive femina, Si deus, si deae etc. Preller, op.

cit. I p. 62. (Despre diavolul nostru, s tie cum sh

tern oamenii a'l numi i cte porcele i s pun.)
La noi cuvntul acesta care reprezint o zeitate
roman, e foarte adesea citat mai ales in balade, incepAnd cu Sivai Domne iar irnediat povestind isprvile acelui zeu, czut in timpurile noastre la gradul
de erou.
S venirn la Siva sfntului Vasile din colind.
Aceasta arat animalul sacrificat Cererei pentru moti-

vul ce am spus. C o poart tiganii, arat eh era incredintat sclavilor, de a umbla pe la case cu acest fe
de lustrare sau curtire. Ei descriu pe bunul Dumnezeu:

Jupiter Optimus Maximus, cum e el in cer in palatul

ca i pe pmnt in templul su i cum in acea si.
monstii e lngii el eade Janus (sf. loan), IngA acesta
Saturn (btranul Creciun) lng acesta Maica d-lui

www.digibuc.ro

'513

aici Cererea. Tianatul tiganilor astir-a romitnildr ch au

lmprtit sacrificial nedrept, sainhnii a fi o pr veche,

ce cade asupra Lai Prometeu, cand a inselat pe Joe,

prin Imprteala fcutit de el. Galbenii inforiti eel oer,
arat sd vede pe acei asi tipariti ea lanus incoronat
de laur i corabia lui Saturn, care de anul nott si dtiruiau Writ .amintirea acestui zeu de pe cand erau
timpurile de aur i oameni buni duph cum intaresto
acesta

colinda cand spune :

legoa din batani,
Din bdtriini, din oameni buni.

(Legea a fost push de Mum).

In colectia de Materialuri Folkloristice a d-lui
Gr. Tocilescu, cineva 4i exprimii ideia 'a: Siva est-e
n nmele un a i zeu india a Sivas. I n tre bu i rrta rea a cest

ca-

vant in acest colind se explica pun insusi faptul eh' tiganii find de origin indian, la emigrarea lor din India,
au adus cu &lush intre alte cuyinte sanscrite si numele
zeului Siva, Sivo. 0 presupunere nehazat5 pe vre-un

stadia. E lush bine s slim toate phrerile. Tot aici ghsim o variant :
Sede bunul Dumnezeu
en Maica Precista

Unit Maica Precista

sede batrtinul Creciun
Cu basuiocu 'n dreapta
Cu crucita 'n stangh,
judocit pe Siva, etc.

Busuiocul sau laurul dinpreun cu crucea, lii local

fulgerului, convirt lui Jupiter, dup studiile care le-am
fcut ; pe chnd iganii nostri de astzi inlocuesc pe sclavii

romani de demult. Mai ales sclavii erau aceia care se

intrebuintau la sacrifichle larilor, a sufletelor mortilor,
si cam porca praecidanea era aceia care se sacrifica
Cererei la miort e posibil eh' tot ci sil fi fost intrebuintati
atunci. Un zeu al rnortilor este Consus, zeul sub-ph-

mntului, al cotremarilor, fal de care romanii se exprinmu adesea cu Sive dup cum am vzut... Deci ani-

www.digibuc.ro

59

malul de sacrificiu, a cfiptat numele zeului ciiruia era

sa crificat.

Tot In Seztoarea No. 2-3 a. n. III gsim legenda

tiganilor ce s'au schimbat biserica lor de piatra cu a
roinnilor, ce era de cas, cu usile de slnin i Incuetorile de purcel lript dar ei s'au mncat biserica,
pentru care lucru D-zeu acum Ii urste. Poate i aceasta

tine de cultul lui Mart-Silvan zeu al turmelor si al

numitelor sacrificii.

Cu care popor au putut s'si schimbe romanii biserica ? S fie schimbarea de culturi intre Egipteni
romani, prin cultul lui Isis In care era introdus botezul?
Rornanii adesea Ii nurnesc pe tigani farauani...

www.digibuc.ro

CAP. III

TRIP 4I STRATENIA
1. Apo Ion Ismenios.
In povestirile poporului, care circul la Boboteaz,.

ne surprinde foarte mull descrierea ce gsim, despre

iad i pcate, despre draci ; lucruri ce de altfel sunt la
locul lor. (Vezi Datinile i cred. pop. p. 936). Vorn vedea
ins, c frica aceasta de iad, exprimat cu ocazia sfintirei-

apei de Boboteaz, e strns legat cu ceremonia de curtire a pcatelor, ce se fcea prin apa lustral in terri7
plul lui Apolon, ba i cu alte credinti analoage mai

vechi, i c a fost conceput din culturile acestea, cm

mult inainte de cretinism.
Crimele la Greci, ne spune Preller (Grichische Myth..

p. 230) erau privite ca urmare a smintirei de minte, a,

nebuniei, i de aceea se cuta a se insntoa pe criminalist prin fapte de pocint, prin mila lui Dumnezeu..
Crirninalitii erau priviti ca posedati de [mil; (nite demoni ai iadului).
Astfel i la noi pentru nebuneal, se face aghiazm ;:

la monstiri se afl anume clugri care posed darul

cetaniei, prin care alung duhurile rele din cei epileptici, nebuni, etc.
Un leac in popor contra nebuniei, contra vorbireiintr'aiurea la boale, e c : s iai Smbt dimineata trei)
crengute de busuioc, trei de trifoi, (cci i acesta e al

www.digibuc.ro

62

Dornnului Christos) s le pui in aghiazm i s le dai

bolnavului s. bea. (Vezi Datinile, p. 131).
De sigur ch. i aceast credint a emanat din acela

cult de curkire al lui Apo lon, In care boalele minii

Provineau dela duhurile intunecate, dup curn Pre ller
spune intr'un frumos pasaj, ce arta caracterul acestui zeu.

Dac in asemenea institutiune (vorbind de oracolul dela Delfi), se arat puterea luminei lui Apo lon
ca relevatiune, atunci tot ce mai frumoas relevatiune
e aceea in care se arat ca impcator i mantuitor in
toate stricciunile cari nimicesc corpurile i intunecd
spiritele, fie aceasta ca boal din natur, sau ca urmare
a unei crime. Apo lon este In privinta aceasta, contrar
puterilor celor intunecate ale destinului i rsbunrei,
ce locuesc In intuneric i luerii de .acolo el este ca
toar fiinta sa : claritate si strlucire, aa lumineaz
el In lumina-i bland, tot ce e. ru i posomort i nu
le sufere, ci afl mijloace pentru vindecare i impcare.
(Gr. Myt. p. 228)'.

Criminalistul la Greci, indat ce cornitea o fapt

rea era alungat dintre cetkeni. Acel ce vroia s se poaiasc, mergea la templul lui Apolon i servea timp
de 8 ani, fcnd penitentile cerute, la sfiiritul cruia
timp, i se fcea ceremonia de curtire : Mai intdiu sacrificnd un animal, (care pe monedele din Caulonia
l'am vzut c era cerbul), cu al cruia snge era stropit
pctosul, iar apoi rnuind ramura de laur in apa lustral,

Il stropeau i ea aceasta, botezandu'l. Exist la noi o

expresie care pave a fi rupt de aici. Despre cineva ce
a fcut o pozn mare i apoi s'a indreptat, se zice:
Acurna s'a botezat el, nu mai e cum a fost 1 Rau: Aista

nu se mai boteaz, ct lumea 1. A crede. c se raporta

la pgtnit ce lh inceputul, evei. cvetine, primeau botezul
mari fiind ar ti ceva absurd, botezul lor neavnd a face

cut fapta reat E de sigur o amintire rtnas din acel

cult de curtire a lui Apolon, la care alergau criminalitii did toad' lurnea cat s fie curkith Astfel s'a eurkit
Oreste de omorul mamni sale, la sfilitul care= expiatiuni creseu un laur, ca s6mn de ertare, in acaloc.

www.digibuc.ro

63

Astfel si legenda btulai de nar uscat, ce sloboade frunze

si face mere, fiind udat In genunchi de criminalist, se

vede clar ea face parte din acest cult. La noi se afi bine
reprezentat eiclul acesta dQ legende cu caracter religios,
precurn e Grozazt din Alexandri, Vamesuh din Scrie-

rile lui Dimitrie Dan, iar in colectia autoarei, de asemenea se afi mai multe variante, (vezi p. 325, 1229, 520).

0 srbtoare inseranat la greci a curtirei, representa in tot anul in unile temple, chiar curtirea
insd-si a lui Apolon,, ce s'a fost ptat de snge ornornd

pe sarpele Pyton, pentru care pcat, a trebuit s fach

penitenth i sh fie curtit. Pentru acest scop, se tineau
la Dell" niste bei numiti Dafnofori, dintre care unul,

in ziva hotrdtii representa omorrea serpelui, duph

care imediat fugea in poiana laurilor, precum Insusi
Apo lon a fost fugit, apoi servind cei 8 ani, In care
Apolon a fost proscris, servind pe regele Admet, era
ca i Apolon lustrat t incununat cu coroana de lauri

pe cap. Cu aceastd ocazie se fceau niste procesiuni

nurnite : Dafrioforii la care toti cei ce luau parte, pur-

tau crengi de laur in mnii, iar copilul era dus In triumf,

in cantece potrivite, purtat prin Tesalia i adus la Delfi
Inapoi. Si In Beotia se serbau asemenea Dafnoforii
anume in Theba, lui Apolo Ismenios. La aceast ocazie,:
un &if de olio era inconjurat cu crengi de laws i flori, la
care se adhugau mai multe boambe de fier, mai mari si

mai mici, legate la un loc cu cordele, representnd:

soarele, luna, stelele si zilele anului. (Preller Gr. Myth.
p. 230).
Oare n'avea dreptate btrnul Stefan Pita, povesti_

torul din Mihalcea, cnd spunea cii troita, represint

cele 3 focuri intre care si stelele... parch' ar fi vzut
cu ochii el singur o asemenea procesiune I (Vezi p. 7 in
opul de fat).
Lumnarea noastrii dela troita, e representat prin
btul de oliv, care contine in sine oloiul artnd
triumful luminei, prin Inconjurarea ei cu laurul precnd boambele ce representa soarele, luna i stelele,
arath de sigur primirea liii Apolon soarele, In mijlocul

www.digibuc.ro

64

celorlalte corpuri cereti, precum i sfintirea luminei

zilelor, ce ne vin dela el, curtit. Ideia e in adeviir
sublim I Ce e mai curat dect lumina soarelui, care
nu sufer pe sine nici o pat ? in caz contrar ins, cerndu-se imperios a fi curtit de acel snge, care altfel
ar fi czut asupra oamenilor, prin lurninea cea necurat

ea un blstrn, ca un destin ru, ca un pca t. Astfel

Irish printrnsul i noi suntem curtiti i painea ce dela
soare ne este dat.
Legenda aceasta mult aduce aminte de Adam, care
ca
lucreze pmintul, a trebuit s fac inscris diavolului : c5 se dd lui cu toate sufletele strnepotilor si,

imprimnd mAna pe o armid5, pe care diavolul a

ascuns-o in mare. In o alt variant (Vezi Dat. p. 18)
st : c Adam s'ar fi inscris pe o hrtie cu sngele copiluluicu 7 capete pe care femeea sa Il fcuse cu diavolul. Acest contract find ascuns de diavolul in fundul
mrei, rmnnd c numai acel ce se va nage din fecioar i se va boteza, s-1 poa LA scoate, D-1 Hristos
botezAndu-se, l'au ars cele 3 sgeti ce s'au scobort In
timpul botezului, pntt in fundul mrei, i de atunci au
rrnas toti oamenii al lui D-zeu.
Legenda copilului Evei cu 7 capete e bogomilic.
Dar ce ne opre.5te a crede c bogomilii nu i-au recoltat
legenda in Balcani ? Ideia rnitologic e aceasta : Eva e

pmntul, Adam e soarele vechi, iar prpele demonul

intunerecului i al frigului, fcnd dragoste cu pmntul
ce iarna se las inghetat ; monstrul cu 7 capete poate
sit' fie 1 Tifon, nscut de Ghea la urm, pe care Joia il
nirnice,5te in lupt cu titanii omorti i ace5tia prin
frilger. Lupta lui Joia cu titanii cu gigantii adesea se

confunda. Apolo a fost unul din cei intdi lupttori In

btlia tatlui silu contra gigantilor cu picioarele de wrpi.

Ba chiar se spunea c pentru omorul ce a fcut in giganti, ptndu-se atunci cu snge, pentru aceia s'a curtit
cu laurul, d'ip cum tim. Cursau deci dou versiuni')..
1) In popor se spune c e print sA omori erpele, cAoi el dacAmu(1, ins4i pAmntul Il pedepsqte neprimindu'l in sinul sAu.

www.digibuc.ro

65

At& titanii cat i giganii, luptnd cu Joia zeul lurninei,

sunt puteri de ale intunericului. Apo lo soarele tnr
vine

scap pe tatl su de dugnan, intocrnai ca i

Domnul Christos, dela diavol,. pe noi.

Eschil in Eurnenidele sale zice Pre Her p. 230, II
cnt pe Apo Ion ca eadevratul mntuitor i isbvitor
de pcate.
Eurnenidele se numesc furiile iadului, dup ce sunt
irnblnzite. In Eumenidele, Eschil arat lupta lui Apo lo

cu furiile, pentru a'l putea smulge din ghiare-le pe

Oreste, omoritorul maicei sale. In Gubernatis, la articolul gOlivuli gsim un fragment. in care ne arat cum
erau irnblnzite :

Existimabatur vinum illis (aux Eumnides) Omnino non placere in sacrificiis, quare Oedipus, cum in
illarum lucum accessisset, jubetur ab accolis ejus loci
aquam e perenni fonte afferre, deinde pocula quaedam
in hunc usum parata coronare et labra et ansas lana
juvenis agnae, ut scribit Theocritus in Pharmaceutria.
Deinde, cum steterit ad orientum solern inferias effundere, mulsum neque vinurn ullo pacto affere ; sed post
effusas inferias, jubetur novem rarnos oleae ambabus manibus ter ad terrarn cum percibus deflectere et dejicere.
p. 260. In traducere :

Sh credea c vinul nu le place lor (adecA Eurnenidelor) la jertve de fel, i de acea fu somat i Oedip,
cnd venise in pduricea lor, de locuitorii acelei tri
s aducd ap dintr'un isvor nesecat, s incunune apoi
nite pahare anume pregtite pentru acest scop, aUlt

la gurii cat i la toart cu lna unui miel tnr, precum scrie Theocrit fri Parmaceutria. Dup acea stnd
cu fata spre rsrit, Irish sub nici o conditie, s nu in,.
trebuinteze vin amestecat cu rniere, sau vin, ci dup
jerfd i se poroncete ca rugndu-se s plece ramuri de
oliv cu amndou rninele spre piimnt i sh le arunce.

Oedip era un pctos ce'i fcea isPkirea. Canele incununate i impodobite seamn cu acele de.
Iorda n : Vezi Datinile p. 939 en care poporul nostru
merge de iea apa ce alung pe diavolbl i terge pcatul.
5

www.digibuc.ro

66

Deci acele 9 vergi de maslin, sarnn a fl o impiicare a prnntului, In sdnul chria sh afi furiele ; iar
vergele sunt mijlocitorii impcrei lor. Prin plecarea
celor 9 vergi de lumina', prnntul s curte.5te de phcatul

ce s'a fcut pe dnsul i s impac ; ca i prin cufundarea focului sau a crucei, a busuiocului in ap. Si pitereii bat pmntul cu betele lor, iar betii ce umbl de
anul nou cu sorcova, lovesc pe fiecare cu acel betior
inflorit, prin aceasta curtindu-1 cu raza luminoasa i
imprtindu'i pentru tot anul ce vine: putere i noroc.
Vedem dar c ideia curtirei pcatului prin botez,
i deci i botezul, i au rdcini cu mult mai vechi,
de cum ne inchipuim, i cal poporul Il asemeneazh pe d-1

Hristos cu soarele, prin reminiscenta cultului vechi ce

neintrerupt a &Inuit In mintea lui.

2. Apolon Sminteus.
Din cele spuse pn aicea i cele ce vor mai urma,

ne vorn convinge, c Apolon curatitorul acesta este

identic cu Trif sau ea sf. Trifon al nostru care cade In
ziva de 1 Februarie, cu o zi inainte de Stratenia, cnd
sii iau lurnnrile numite Troita dela bisericA. Obiceiul

acesta de a le tinea pn la Stratenia s se sfinteasa,

consuna cu laurul triumfal, pe care 11 puneau invingtorii pe bratele lui Jupiter in templu, dup cum am
-viizut la p. 8. Aa dar busuiocul triunafului lurninei soa-

relui din zina de Iordan e dus la templu i lsat

sh

-stea pan la ziva de I Februarie, cnd soarele sub numete de Trif, ii serbeaz un al doilea triumf. De Saturnalia la romani s striga : Io Triumphe l. Nu vorn
L spune pentru ce apoi tocrnai dupii o lunit s repet
serbarea triurnfului acestuia. Se va intelege poate, din

cele ce mai departe vor urma.

Despre acest sfnt la noi s spune c el e cel inti
curtitor tde acea s nurnqte Trif, pentru ca el tot ce
nu e curat curate. Ca aghiazma dela Trif, nu e ici
una aa curiititoare... sunt cuvintele poporului. Vezi
Datinile p. 949-50. Aghiazma sf. Trifon e bun de
www.digibuc.ro

67

guzani si de toate

; unde sd an' de acestea,

cum stropesti, pier.

Pentru a'l recunoaste n'avem de eta s ne indreptAm
spre Apolon Sminteus, ornortorul de soareci, adorat ta

Troia, uncle zeul soarelui era reprezentat cu un soarice sub picior.

La noi e credinia c unde sunt soareci, s pui o

spit dela roata, cci fug. Aceasta e alatuit, avnd in
privire roata carului solar, al lui Apolon. Apoi s mai
afl credinta c dac in carul incrcat cu One sh afl
un soarec, carul s riistoarn pe drum neted find. Soarecele representnd intunericul, dtismanul lui Apolon,
ii rstoarnii carul zilei. (Roata s pune pe casii si contra
fulgerului, precum si contra boalei de brncii).
El isbvitorul tuturor relelor venite dela intuneric,

incepnd dela pcate ;i nebunie, Oa la viermii cei

strictori, el zeul lustratiunei, e sf. Trif la noi, numit
de chtr popor cel nebun poate numai din cauza cultului su de a curti pe nebuni. Cu Apolon apoi il
gsim identificat i pe Hercules, care alung hicustele
striciitoare. Si acesta e un THE' nebun.

3. Ian qi Iana.
Ziva de 1 Februar ca si celelalte zile de I ale lunei,
la romani erau a lui Ian si a Iunei : a soarelui si a lunei,
cari ca atare preche erau numiti Ian 5i lana. Dar tot
odatii i lunile acestea erau ale lor. Luna lui Ianuar era
lui Janus, ca inceput al anului, purtnd numele su.
La Greci ins aceiasi lund Gemalion era a Herei sotia
lui Zeus, adec a lunei roman. Ca zeitate a a pei era
natural ca luna aceasta ce cade in constelatia vrstitorului a ei s fie. La romani ins Februarie, ce si el
cade in semnul pestilor, era al Junei, din cauza curti-

rilor ce in acea lund aveau loc. Anul la romani find

considerat numai de 10 luni : dela Marte i parr la lanuar,
,celelalte dou nu erau considerate ; abia cAlindarul

posterior le lu in seam, Februarie totusi rmase ca

cea de pe urm lun, ina,inte de inceputul anului,

www.digibuc.ro

68

pentru aceasta aveau toe atund numitele curtiri. Totusi

zeii acesti doi avnd ziva I a lui Ianuar si ziva I a lui

Februar, se inchipuia c au inceputul si sfarsitul, nchipuind cercul anual. Poate i cununa de laur a lui Janus,
ce se spunea c e de dinsul inventat, s fi exprimat
acest simbol.
Cununa aceasta pe dare o poart la Greci si Apo la
precum i multe alte semne, ca laurul cu care la romani in
ziva de I Januar se felicita, ni'l arat pe Janus de multe
ori identificat cu acest zeu. Apoi si lui Apo lon la Greci ti
era consacrat ziva I a fiecrei lui, mai avnd in deosebi si a seaptea zi din sptdmn cum ar fi la noi Duminica. La Greci Apolon era zeul drurnurilor si al usilor
aceleasi atributiuni Vedem c le are la Romani Janus al

lor. Dar pe Ing acestea, Creuzer ne mai spune di la

lustratiunile cfimpului romanii invocau numele lui Ian,
(p. 595, III), trsur care ni'l arat ca pe un zeu al botezurilor, ca i pe Apolon.
Cred c5. 5i in colinda aceasta ce urmeazii, si care
vedem c e pereche cu cea dela p. 35, unde cei 4 colindiori boteaz, n'il arat destul de evident pe Ian,
care aici e relevat ca zeu al focului, ce stim c se aprindea piind 'n ziud pe vatra lui, in ziva de I Ianuar.
Florile dalbe Ler de ink.
Fcoal, scoal ici domn bun
Si fa focu/ mare mare
aprinde-o lumanare
lipeste 'ntre icoane
Intinde masa

'N toatd casd

Peste mast%

Grciu revarsa

CA ti-a venit juni

buni
Sa-li colinde

.,Si sd'ti ante

Si lie i fetilor :
.Feti frumosi s'or pomeni
pe noi ne-or darui
Cu daruri dela paring
C'un colac de grau curat
Cu colacul lui Creciun
Po fala colacului,
Plata colindatului,
Blind vremea 'ntr-asta eas
La boeri ca d-voastra.
(DM coleefia Gh. Dem. Theodcweseu)

(Inteo variant a boteztorilor p. 17, gsim chiar

acelas refren Florile dalbe ler de mr !) Acestea colinde
fiind atilt de asernntoare nu se poate s nu fi fcut

parte din dintecele aceluias zeu pe care inssi mitologii sunt de acord a'l recumoaste ea zen al soarelui si
www.digibuc.ro

69

apei in acela.5 tirup, chiar i prin cheia ce o poart

ca un Oziris zeu al Nilului. Totodat vedern cum colinda se aseatnn t5i cu cea bucovinean dela p. 29.
Apoi ca zen de botez cred cii II gsirn confirmat
i in credintele botezului nostru. La romani era eredinta,
pe care n'o aveau Grecii, cii fiecare orn ii are geniul
sin, iar geniile acestea veneau dela Ian i dela Iuno.
La hrbati se numeau genii, iar la femei erau numite
Iuno. Fiecare femeie ii avea o Iuno a sa.
La noi la creginil s spune, icd flecare orn 4i are
ingerul su pe care Il capt la botez. Ingerul acesta e
geniul roman, dup cum s poate constata
toate
credintele ce avern despre inger. Despre Ian se credea
c el duce rugdciunele oarnenilor la D-zert. (Creuzer p.
-593 III). Deci la cretini el devine ingerul suprem.
La noi cand e de trebuint s se boteze un copil
repede, II stropesc cu api i'i pun in grab nurnele loan
sau Maria asa e regula. In. Ropcea sat in Bucovina
pun nurnele Joan i Ioana.

4. Carm enta.
Crenzer ne mai arat o paralel foarte nernerit
1ntre Cazmena fernea MI Ian i Carmenta, o zeitate
avea srbtoarea in ziva de PI Ianuarie.
nagerilor
Carmenta aceasta era moa0, i Tot odat dimpreun cu
Postverta care aducea copilul la na.5tere friar&
Porirnna ce aducea copilul cu capul inainte, toate trei

la romani eran ursitoarele sari parcele, care cntau

soartii otnului. Templul acestei zeitti s afla la Porta
CarmentaIis care erf-11 nna din cele m-ai sfinte 1).

Srbtoarea deila 11 iarmarie o avea -Carmenta diii

prenn cu luturna o zeitate a apelor i solie a lui lan,

en care el avu pe Fons. Deci in aceast Inh a srbloarei apei la tioi, avem aface i la reinlani eu acela
fel de shrbiltori. Cm-Malta ins mai hveft o srbtoare
i la 15 lailwarie ce se institui rhai pe urrnA de citre
'I) La noi la nasteri grole i3t) deschid portile i se desenie

www.digibuc.ro

70

femeile romane, in urma unei recolte abondente de

copii. La stirbiitoarea aceasta la care numai femeile luau
parte ceeace merith sd fie observat nu era voie a

se Imbraca ca ceva de piele sau de land, att-Ita numai

se stie
cum se petrecea, a rmas necunoscut. Creuzer
p. 604 III, observ ci mimai preotilor Egipteni li'erau
oprite hainele de stofii animal ; iar Preller in obiceiul
de mai sus, vede oprirea cu total al oricdrui sacrificiu
sngeros, pn la att, Mat nici pielea nu avea voie sh
atingd sfntul loc. Preotii lui Serapi i ai zeitei Isis de
aserneni urnblau imbrcati in pnz. Cu acest cult se
spunea c avea foarte multe crestinismul de comun,
fiind un cult de transitie intre pdgani i noi. In acestea
se pare eh vedem un fnceput al ptinzei dela botez.

La noi e obiceiul de a se da moasei doi coti de

ptInzd drept mneci. Ciind aceasta se spal, lehuza cu
pAnza Ii terge minele. Iar cnd pleach din casd, nu
poate s meargii cu mna goald, ci i se d o strachind

de finti sau fasole, elc., si cteva cud, deasupra se pune

un fuior, ca s aibti pr frumos copilul, (zice-se) itr
peste fuior : o stebl de busuioc, ca sit' fie drgtdas. Busuiocul ins are si and' insemndtate : de a nu se apropia

nimica de mow cand ese. Ba chiar toate lucrurile

acestea pentru aceia i se dau. Dedemult o mow s'a dus
acas fr nitnica. Diavolul a luaro la femeia lui si a
schimbat copilul su cu cel nou nscut al femeei. Deci
pentru a inltura asa intmplri, nu se mai lash' moasa
cu metna goald. (Dela Eudochia Livitchi Mihalcea).
S ardtdm aici o srbiitoare a moasei, ce se afl la
8 Ianuarie in Dobrogea la noi. Descriptia e fcutii de
D-na Zoe Cretescu, in Romnul anul XXXIV 28-5 Febru-

arie 1890. Bucurestisi reprodus de Simion Fl. Marian

in opul Nasterea la romni p. 402.
In ziva de sf. Joan, Moasa iea un pahar de aghiazm i un mnunchi de foi ca indrisairn, busuioc, mu-catd legate cu Ind rosie i mergand la nepoate, stropindu-le, le invit pe a doua-zi la ea. Brbatii nu se
cade s ia parte. Femeele doua-zi merg cu poclon :
un colac, ceva carne de porc, si vin. In mijlocul mesei

www.digibuc.ro

71

se and un colac cu o lumanare in el infipt apoi In o

farfurie se afl aceleasi plante, unele cu fi unzele poleite

(poleiala e uns cu miere, ca s fie moasa iuhit ca

florile si dulce ca mierea). Mai intaiu nepoatele stint
cinstite cu rachiu fiert cu miere, pe care 11 beau in siiMitatea moasei. Cand se aduce supa in masa, moasa
aprinde lumanarea din colac, spune tatl nostru i aprin&Ind thrnie, o trnaiazrt pe fiecare in parte, imprtindu-le si fiori, pe care nepoatele le pun in cap singur

preuteasa, fiindc nu are voe si poarte fiori, lipeste

frunza in frunte, ca mai statornic5. Cand incepe masa,
iarsi zice moasa tatl nostru, imparte la fiecare ate
o bucat de colac. Pe care capt coltucul, o rad celelalte,

crezandu-se c are s fac biat, etc. Dupd ce s'a gtit

masa, o nepoat pune inteo farfurie un pahar de yin; un
picior gol de gdsc, (pasre) paine, sare

piperi, zicand,

s fie moasa iute ca ardeiul la primejdiesi umbland

pe la fiecare, strange moasei bacsis. Unele zic : catatia
s fac, cati bani am pus in farfurie 1. S dea D-zeu!
zice moasa. Cand e gata i duce banii, moasa bea paharnl
pe jurniitate i banii ii strange. Apoi se prind in joc,
antnd fiecare curn le vine. Altii dat au si un cimpoer.
Ohiceiul acesta in timpul ernei, imbinat cu lustra-

tiunea de apii si de foc, e pgan, desi e alturat la Boboteaz. Noi aici il punern in paralel cu siirbtoarea
Carmentei, desi n'avem nici o indicatie cum se fcea
acea serbare, dar vznd c toate shrbtorile romanilor
corespund alor noastre, dup cum ne vom convinge, nu
cred s fi gresit, punand'o pe acelas plan.
Zeitatea aceasta de nastere : Carmenta, cu toate
tovarile ei ins, nu sunt deck zeitti sub alterne, zeittei celei mari a nasterilor : luna, care la romani era
reprezentath att prin Diana Lucina, cat si prin Iuno Lucina, acestia din urm ca mam a zeilor
supremul rol. Ca atare, era reprezentat cu un copil in

man, iar in templul ei se de :unea eke un ban dup

nasterea fiecrui bdiat, astfel c dup.nurnrul acestora se

stia cati bfieti s'au nscut. Banul acesta e desigur acela

www.digibuc.ro

72

ce la noi se pune in schldtoare mndaL ce se naste copilul

si care rmne moasei.

La botezul nostru partea principal e cumetria, adoua
zi de botez, ciind scald cumtra copilul, fciind in sel-

cltoare cruce cu lumnarea. La serbarea aceasta au loc

o multirne de ceremonii care toate Stint pgnesti.
La romani pentru beli ziva a noua dup nastere,
iar pentru fete ziva a opta, era destinat pentru lustrare:
<Dies lustricus atunci cnd eopilul cpala nurnele

era lustratiar in contra tuturor relelor era sfintit prin

o multime de mruntisuri. Tot a lunci i se punea si bula

la gt, un medalion cu atari preservative contra urei

deochiului. Tot in acea zi se fceau i niste prognostice
asupra viitorului invocnd zeithtile ursitei : Fortuna, Car-

mentele si Fata Scribunda. (Puller. B. M. p. 210 I).

Invocatiile acestea trebui s se fi fcut cam in aceIasi mod precum e asteptarea ursitoarelor in unele prti
la noi. Vezi, Nasterea la Rornni de Marian. In corn.
Hurez, Rmnicul VAlcei, la nastere p.n la 3 zile se pun

3 pini pe masfi, 3 arginti, o stichi cu vin i sare. La

3 zile vin ursitoarele. Atunci moasa ce mne aici, viseazh cum vin si ce zic, iar a doua zi spune la minciuni.
(Dela Printele Gh. Marinescu).

eci moa,sa e ursitoarea ea fiind -aid lu locul

Carrnentd, care la romani cum am vzut, avea atributinnea parcelor.
Un alt botez era la romani inconjurarea de 3 ori
cu copilul in jurul vetrei lustrndu-1 deci prin acest
element. In Cuciurul Mare si alte sate de lng Cernuti
e obiceiul de a se artinca foc sub prag cnd merg cu
copilul la botez.
De altfel schldarea cu ap rece, indat dup nastere

era obligtoare, pentru a deprinde copilul de mic cu

frigulpentru aceiasi credint se scald copilul in ap
rece si la noi.Am auzit in Mihalcea cum o marn isi
laudd un atare Meat, ce iarna umbl cu pieptul
aici cultura strin a strpit vechiul obiceiu ; era un caz

rar eh se sadase copilul acesta in ap rece.

www.digibuc.ro

73

5. Stratenia.
In legendele noastre despre Stratenie, o intrevedem
ntAt pe Juno, cat si pe Diana Lucina, -confundate la un
loc, ba i pe Minerva, pe Vesta i pe Carmenta ; (legenda
Le o ascunde pe aceasta din urrna, find mai complicata,

trebui sa o lasm pe alta data). Diana ca patroana

nasterilor la greci, era numit ursa, avnd sub patronajul ei o societate de femei numite urse din cauza
ingrijirei ce acest animal are de flitul ski. De aici vedem alipit catre Stratenia, credinta c Stratenia e_srbatoarea ursilorde care tin mai multe legende. S pot
vedea in Datinele de aut. p. 935. In o legendail aflam
alaturi de urs si pe cerb, care deasemeni era un animal
-al Dianei. Despre (cziva ursului vezi si in Sarbatorile
la Romni I. Marian 248-9.
Ba chiar i alte srbtori ce erau la romani in decz:rsul lunei lui Februarie, sunt prin credintele lor alipite tot de aceast zi. Astfel srbatoarea lui Faun sau
Lupercus, ce era un zeu al turmelor si care se tinea in
15 Februarie, o gsirn prin credintele ce se afla atunci
despre vite, alipit la Stratenia. Cu ocazia aceasta se
spune i despre 4strechia vitelor. In opul lui Marian
gsim alipii Strateniei, pe Filipii, sau Martinii de iarna.
Acestia au loc : in ajunul sf. Trif, in ziva de Trif
in ziva de Stratenia, pe acestia Ii in oamenii, ca sa
nu le spintice lupii oile, vitele. Ziva prima piicurarii o
postesc i fac mai multe ceremonii asupra oilor. Despre
sarbtoarea lupercaliilor din cultul lui Faun-Mart, care
sunt Martinii acestia, vom vorbi alta data.
Tot aici vom adoga, ceeace spune Marian despre

sf. Trif, Ica el e mai mare peste gadini, legandu-le

gura sa 1311 mnnce legumele ch e staprml lupilor
si a tuturor gajuliilor ; in aceasta zi fac unii oameni
nghiazina, de stropesc gradinele, vitele, viile, ogoarele.
Principalul e eh in boate ceremoniile acestea vedem rolul curatirilor, ce aveau loc la romani In aceast
luna a a,pei, si care s'au pastrat si la noi, pn in ziva

www.digibuc.ro

74

de astzi. Astfel in satele de lAngri Cerniiuti, giisim obiceiul ca in noaptea dinspre Strateniii sir' se puic o strachin cu ap, cu o lumnare lipiE de ea si sii o prizeasc5
toatii noapte bdtand metane, in credinta cii spiihindu-se

cu ea, e bund de ori i ce a pus Wind. Salt pun aph

afar la stele, pe care o dau la vite.
Lumnarea i apa sunt elementele zeilor acelor zile,
Apo Ion si Juno pe care le pzesc cu sfintenie, pentru
ca lustrandu-se cu acele elemente, s le fie de *tor,
prignilor nostri romni, dup cum o fceau aceasta pe
cnd erau filed romani.
Stra'bunii nostri tilleau cum am spus, ca in luna
aceasta de pe urmii s fie curiitili de toate relele si de
pacate, hick venind anul nou s-i giiseascii curati. Pentru
aceia aveau atunci loc tot felul de curAtiri numite efebruaz

dela care si-a luat numele si luna. Pentru a le explica,

Ovid aratii cum s'a curiitit Peleus apoi colhidianca
Medea, ducrIndu-se prin aer la rul Achelous, i cerand
o curete de omor ca si cum stropind pe cineva cu
pcatul omorului poate fi
zice Ovid.
Despre Apolo nu aminteste nimica. Aceasta desigur
(lin cauzA cii acel cult era prea sters, invechit. Cur-

tirile el ne aratii c se fceau cu rarnuri de pin ' ), incuniinndu-se atilt preotii ct

oamenii curd-00 ; (pinul

avnd aceiasi proprietate ca si laurul spune traducAtorul). De aici vedem c i laurul era intrebuintat, dar
mai ray. P1mm spune c pe timpul su exista un laur
pe Aventin, a cirui ramuri erau intrebuintate pentru
espiatiune, (Gubernatis).

0 altii curtire in decursul lunei, era acea a luper-

preotii acestui colegiu, ncini cu piei de

tapi, pe care i sacrificau, numind aceastii cingtoare
cilor, .crind

cArniculum funonis iar pe dnsa Insesi ffFebruata sau

t(Februalis) alergau prin oras ca s curete de pkate

orasul. Femeele ce nu aveau copii le stteau in cale
ei brItndu-le cu curele de acestea la palm, concepeau.
Sdngele vrsat al animalelor sacrificate Ii curtia pe
1) In Costeti, sat reaps() rutenizat, (Bucovina), la troita pe care
o numesc 4rppusiiz algturi de busuioc infig i ramuri de brad.

www.digibuc.ro

75

Afard de cele amintite mai sus gsim i la noi cam

atari curiitiri In aceast hind, dupd care vedem cat de
bine corespunde cu curiitirea cetenilor Romei.
Astfel in Trausilvania, luni, a doua zi dup lsatui
secului de branzii, este ziva forfecarilor, .5i a burghia,silor, zi mare de curiitire trupeascd... Forfecarii stint
eroitorii. Poate c conrespund cu lupercii ce 1 ei 15i
tdiau pieile lor.
In opul lui Marian, gsim numirea de Lunia curat, din cauza curdtirei vaselor, ce se face in acea zi.
Moldovenii numesc lunea aceasta spolocania poate
dela sporcalia splnd bine blidele necuriitite prin
frupt. In aceast zi femeele ung vetrele ca s astupe gura
lupilor, linnd prin nelucrare ziva aceasta pentru a nu le

face vre-un rdu la vite. Tot in acea zi sh bea mult,

spiila glul, sa joaci, judind cnepa ca

sii creased iar joi in sAptmilna aceasla se numiir
pentru

clepele ; (pnza, schimburile, find mijlocul cel mai

principal al curiiteniei).
In sdpldmeina albd, Joi, e bine s se spele

cdci sa fac albe peste an. Tot odatd Marian ne aral

cum in Joia aceasta romnii in Ardeal tin Valail sau
Vracii, tot odatii lin i Gadinile care dureazd 3 zile,
de Joi pand Smbtd. Cuvntul Vala,5i se vede di deseneazd pe romani, dd. despre Vracit sunt aceleai
zeitti de camp : faunii, etc., despre care zeu Faunus
se tie din scrierile lui Ovid, c invocat pe o piele de
tap ce i se sacrifica, el venea noaptea in vis i spunea
acea ce omul vroia s .stie ; ceeace se chema oracolul
de vise. Fronta l numete pe fauni Vaticinantium incintatores. Descntecele dela ei veneau, Faunus find
privit ca spirit de inspiratie. (Preller p. 384, I R. M.).
Afard de acestea toate, pe Juno ca zeitate a curlirilor, cred cd o recunoate fiecare, in nsi srbtoarea
ce o reprezint in ziva curtirei Maicei Domnului, mergand la biseric cu copilul, dupd eirea ei din lehuzie.
Deci pan i in biseried a ramas vechial cult.
Iunone ce nate pe Marte din mirosul unei flori,
ea i Maica Domnului pe Domnul Christos din duh sfnt,

www.digibuc.ro

76

xeprezentat adesea la romani, cu acest copil in brate,

lesne a putut fi schimbatA cu Maica Dornnului Cre.stin.
Mai ales ch i Juno 11 n4e pe Marte in sarbAtorile anului

nou al lor, laurul find planta cu care i se impodobia

acestuia atunci templul, ca i busuiocul ce irnpodobete
ziva anului nostru non.
Marian ne spune eh' in credintele Aromnilor din

Turcia, sfirbkoarea aceasta e foarte pretuit, mai cu

seamd de femei, din care cauzA se si nunieste sArblitoarea mulierlor. In ziva de Stratenie Wale trimit la
biseric cte o liLie si o coliva, dar mai ales cele insiircinate i lehuze, spre a cere Maicei Domnului natitere
uoarA, iar lehuzele spre a-i multurni de ajutorul ce le-a
(Tat la natere p. 248 I.
0 alt dovad c a Iunonei trebuie sa fie sArbAtoarea
Strateniei, este dupA cum ne spune Preller eh' in Roma,
tunonei Sospitei, ii era consacrat ziva de I Februarie
dupA pArerea lui tot in aceast zi trebue sA o fi serbat

si in Lanuvium. De i la serbrile acestea avea alt

atributiune, caracterul ei principal ins, de sigur nu

i-a lipsit.

6. BArbatul Inainte.
SA trecem la celelalte legende care tin de aceast
zi. Poporul ne spune cA :
Mergnd Stratenia (nu Maica D-lui) la bisericA, cu
copilul in brate. Trif a tuit'o, pentru care lucru ea l'a
numit nebun i s'a tutors, zicAndu-i: IDar fie azi aiva
ta, cci =line va fi a mea explicAndu-se astfel, pentru
-ce zina sf. Trif e tntAin.
In scris, gAsim foarte putine momente care ne-ar
putea !indium. SA inducem mai intiu o presupunere :
Pe muntele Aventin, (uncle se afla laurul de care
am vorbit) matroanele romane adorau pe <Juno regina
ca patroanii a na5teri1or Fi tot aici si Minerva 4i avea
templul ei. Odatii, din incidentul unei nteri monstrupoase, i se fficu
serbare, pentrn care se 'nitrebar cArtile sibeline. Acestea poruncirA o procesiune

www.digibuc.ro

77

care sd sd inceapd dela ternplul lui Apo lo, inaintea porter

oCarmentaliso si apoi s mearg prin diferite puncte
petal la Aventin, la templul Iononei. Inainte mergeau vi-

tele ce erau s fie sacrificate, apoi icoanele zeei, dup5

acestea 27 de fete imbrcate in haine lungi, cntnd,
apoi decemvirii, un fel de preoti imbrcati in ornate
incununati cu laur acestia vor fi reprezentat pe
Apolo, pe and fetele pe Irmo, insemnAnd zilele lunei.
Cazul acesta poate, in care sotia supremului zeu, ce era
totdeauna inainte, rmnnd acum in urm, a fost luat
la inteles de popor, care-si explic lucrurile in felul su ;

iar atari serbri repetandu-se, va fi nscut zicerea ce

a ajuns pan la noi.
Un alt moment :
Hera cle a fost si el un zen solar, prieten bun si frate-

cu Apolo, si nu numai atiita ba chiar i nebun. In un

atare acces, i ucise singur copiii, pentru care merse la
Delfi, ca Pythia
curte. Aceasta ins se spirie de
dhnsul si fugi. El de ciudii smulse tripediul pe care ea
sedea i fugi in alt loc, uncle institui serviciul de curtire. Apolo se mnie foc. Merse s-si aduch tripediul si
erau s se incaere de tot, dach tatl lor nu arunca un
fulger intre ei. Atunci fratii imphdindu-se, Hercules deveni singur servitorul lui Apolon.
Din cele spuse, mitologii deduc eh' insusi Hercules
isi avea In cultul shu atari institutii de curtire ; de
unde resultii c in legendele de fath, personalitatea lui
Apolon, trebue s fie suplinith prin Hercule, incpnd
el in rolul lui Apolon Triumftorul sau Trif nebunul,
ce am intillnit. Despre Hercules al romanilor gsim, eh'

preotii lui se incununau cu laur, luat de pe muntele

Aventin. Apoi mai gsim c in templul su nu avea voe
s intre nici o femee I Cauza iatd-o :
La romani era adorat de ctre femei, pe la Meeputul lui Decembrie Bona Dea, o zeitate feciorelnic,

In templul aria nu era ertat sh intre nici un brbat.

Hercules venind cu turmele in Itliu i nimerind la ua
izvor al zeitei, flind insetat 5i vrAnd s beie, ferneile na

www.digibuc.ro

78

l'au lsat, ci l'au alungat pentru care lucru i el s'a

rsbunat, nelsnd s intre femei In templul lui,
E destul de clar iivalitatea dintre sexe, ce se vede
cu ocazia Strateniei. La noi se spune c pana atunci
femeia era cap pe ont (brbat) dar cg de atunci a rmas ca barbatul s fie mai mare, (inainte).
0 alt zicere, ne face 5 i mai verosimila presupunerea aceasta. Creuzer zice c : Carmenta, inseamnii 5

carens-mente fra minte tocmai din cauza exaltatiunei sale, in care prezicea ea este i tesatoarea sortii-dar tot odatii ca Post verta, este nechibzuita, care totul
face prea tarziu. Aceasta e care la sacrificiul zeului

solar Hercules, veni prea trziu adic prea tarziu ar

piimntul, i trebui sa sufere pedeaps
p. 609 III.

zice Creuzer

E destul de inteleas leg tura dint re zeul solar nebun,

-care e Heracles i zeitatile acestea femei, ale naterei.

In tocmai precum pe Apolo it suplinete Heracles,

tot aa pe Iuno o suplinesc allele. Cine anume e zea

ferneiasca pe care el o tuete, nu tim. Poate c arat
-i rivalitatea sa cu Hera, acum rsbunndu-se pe ea.
Sau poate cii e Aca Lauren-Oa en care s'a inbit. Insg
lupa ce hriinete gemenii, la romani este o zeitate mama.

De Stratenie se spune a se intalnete iarna ea

Nara i ca .se lupt intre ele. Altii spun cd se saluti:
Ceeace 'mi-e cunoscut din propria-mi experient, este
-a la sfaritul lunei Februarie luna rsrind dimineata,
.dac observi pe cer positia corpurilor cereti, vezi cii incep

relua locurile ce trebuie sit le ocupe vara. Rsrind

luna atunci, o vezi trecutii din locul rasirirei soarelui

de vari, ce l'a ocupat ea pin'acum, spre locul unde a

rsiirit soarele iarna, i pe care ea in timpul velei are
s'l ocupe, pe and soarele In acela limp a phit spre
locul s'au de triumf ; astfel a a proximativ de Stratenia,
-amundoi in acela punct se intalnesc. Tot. astfel trebue
s se intmple i de Sf. Pantelimon, and se spune contrariul : ca ((se caltorete vara.
Trif trfneste iarna se zice. Adic din albii ce e, o
pateaza. Deci o alung, sau se poate lua cum cineva vrea.

www.digibuc.ro

79

7. Sava i Varvara.
0 poveste despre acesti doi sfinti ce cad la inceputul

lui Decembre unul lngd altul, arat intmplarea intlnirei lor, invers ea acea a lui Trif en Stratenia. Sfnta
Varvara find fatA frumoasd, l'a pus in respect pe Sava,
lAsnd-o s treac ea inainte i de acea este si ziva Sf.
Varvarei intiu, la 4 Decembre, iar a lui Sava a doua
zi. (Auzit in Botopni).
In BroscAuti (Bucovina) se spune ca Sf. Sava era
vezeteu (solar) i cd ar fi spus Stintei Varvara care tesea
scos ochii
On* c are ochi frumosi. Ea auzind,
cu suveica, 5i a rAmas
In judetul Back', lucrtorii de mine la Sf. Varvara
se roagA, ea find patroana lor.
Din toate acestea rezulth, eh avem inaintea noastr,
o zeitate a pArnantului, a apei i a lunei totodat. Ca
lun i WA, dotneniul ei find iarna, soarele slAbit atunci,
o las sA treacA inainte pe cAnd cu Stratenia, nevasta

slbit, Il las pe soare s treach inainte. Pnza ce o

tese Varvara e orntul iernei, care acopere pdmAntul,
pe timpul intunericului ce se exprim prin orbirea ei.
Pe Sf. Varvara femeile o tin in mare cinste. 0
cred a 11 peste boale, cum am spus. La Romani Bona
Dea, era de asemeni lecuitoare, unui om i-a dat vederile ;

iar in templul ei se afla o multirne de burniene lecuitoare. Deci amndou sunt identice.
In BroscAuti fetele

ferneiele se roagrii la Sf. Var-

vara ea s le lie curate, ca dAnsa. In Mihalcea femeile

i-au fcut icoana, pe care o tin in starea femeiasel i
pltesc sA li se citeasch paraclisul sfintei. La 4Decembrie

pun mAnd dela mAnA i fac praznic. Duc lumnri i

postesc, fetele pentru mAritare, iar femeele pentru natere u,5oarA. E pentru orice ajuttoare.
Inainte de Sf. Varvara cu 10 zile e Sf. Caterina,
care de aserneni se zice e e isbvitoare de boale, dar
tot odat c e nebun i CA: s'i pAzeti ziva, cci ea
pentru c a fost nebun i pe altul II inebuneste.
www.digibuc.ro

80

Ace la lucru se spune si despre Trif : c brbatii

s nu lucreze in acea zi, cci Ii inebuneste. Trif mergand Stratenia la biseric, pe cand el imbltea, el i-a
zis : Ce albe

picioarele 1 Iar ea i-a rspuns : Trif

nebun Dar fie azi ziva ta, eh' a mea va fi mane. i un
an intreg a tot imblatit din rnni, find nebun; de aceea
brbatit se tern. (Rosa).
Vrnd a sti cine Sf. Sava, in Vietele Sfintilor,
retiprite de arhiereul Nifon Ploesteanu, gsirn aici

foarte mult din istoria lui Heracles. Prinii lui rnerg

la Alexandria, pe clind el rmne la Ermi, fratele mamei sale, ce avea o femee foarte rea, care-i fcea copilului suprare (Hera). Grigore fratele tatlui su, dia
Scanda Il ia la el, sftuindu-se acurn amndoi unchii
pentru avutia lui. El la 8 ani merge la monastire. Odat
vzu un indr intr'un porn in grdin, dar aducndu-si

aminte ca prin mr searpele a adus pe om la pcat, a

clcat mrul in picioare si a pus jurmnt c nu va
mai mnca cat va tri. (Aici avem mrul Hesperidelor).

Alt datri a intrat in un captor, fr ca s ard.

Sava e puternic cu trupul. Apoi merse in pustieunde stand inchis in o pesterii nu mnc 5 zile, impletind in fiecare zi -10 cosnite, numai Sarnbta esia aducand

rarnurile de finic trebuitoare. Marele Evtimie l'a luat

de acolo i s'au dus In pustia Ruva, s stea panii la

Duminica Stalptirilor. Sava ins cam de sete. Evtimie

rugAndu-se la Durnnezen

spnd putin, ddu de isvor..

Cate odat noaptea se inchipuia dia volul ca searpe si

scorpii, venind la el. Odat a venit ca leu. El cu totii
se lupta 5i-'i invingea. Urnbla printre flare ca printreoi. Avea de tovarsi pe Teodosie. Mergnd s vetuiasck
in o pester pe lng lerusalhn i oamenii venind la
el, isi fcur chilii i fcurd mnstire in acel loc, unde
el era egumen. Fiind lips de apd, Sava s-a rugat si

vilzand un asin btnd cu piciorul, a spat In acel

loc si a gsit isvor. A avut lupt cu clugrii renitenti.
Odatil cAznd inteun foc, i-a ars fata si barba si s'a
bolnvit greuL Sava si Teodosie (Iolaos) erau numiti noua

pereche apostoleascii Petru si Paul. Intr'o noapte a c

www.digibuc.ro

81

piitat dela un spirit aur mult, s cumpere un loc. El a

fcut cu ei case pentru primire de strdini, piMrie, bae
laugh' ptirau, biserica Prea Curatei, unde fceau armenii
cantri noaptea si Duminicele praznice. Mai apoi s'a dus
sub un copac numit roscov, si cu roadele lui se hrnea,
din cauza dihoniei ce avea cu calugrii. Din otet a fcut
vin dulce, si bacatele amare le-a fcut bune de mancare
la o imprejurare. Pe un bolnav l'a fcut sciados. Acestea
sunt minunile lui. Apoi tot el este ciilugrul, care con-

ducand pe un frate tanhr spre viata monahiceasc, Il

puse la incercare, spuind de o fat ce trecea: c e oarb,

la care tanrul a rspuns : ha nu, chci are ochi foarte

frumosi, etc.
In aceste toate vedem viala insusi a lui Hercules.
Vedern templul shu primitor, in care se fcea la Roma
ospete, vedem bile lui, Il vedem ca zeu al comorilor,
al vinului, al snttei, intemeetor de culturi, vehement
si luptand aici cu chlugrii, (poate cu centaurii). Isvoarele
pe care Hercules le fcea s rsar, (odat prin ajutorul
Atenei), le gsim i aici. Luptele cu balauri, draci, le
gsim la Sf. Sava adesea. Ba e si ars.
Nu gsim niciri ch ar fi fost patronul scoalelor,
el ce era adorat in academii. In schimb lush la Biserica
Sf. Sava din Bucuresti se aflii adunate toate colile ; ba
ce

e mai mult, c aici si ura lui pentru femei reiese

la iveald: cci in acea biserie nu are voe s calce vre-a

femee (Vezi Istoria Bucurestilor de Gh. Gion).
0 alt indege tare mai avem si prin aceasta : eh' in
Roma pe muntele Aventin unde Heracles a avut lupth
cu zrneul Cacus, se afl biserica st. Saba.
Ba chiar i templul cu stadionul jocurilor olimpice,
pe care el II porneste, pare eh se intrevede in o bisericA
foarte minunat ce intlnim in viata acelui sfant. El aduse
maslinul shlbatec din tam Hiperboreilor, cu care se incununau invingtorii in acele jocuri ; iar mciuca lui

care din uscat ce era, slobozi ca si a altor pctosi

frunze, era din acelas lemn. Ca muncitor, adesa e reprezentat stand laugh' un cos.
Heracles la greci a fost totdeauna protejatul Mi6

www.digibuc.ro

82

nervei, ba s'a crezut ca se Intelege i o iubire orneneasca intre ei, din unele lucrari artistice. Nu st insd
scris nicairi.

Prin aceasta am vzut c viata i faptele

eroului pagan Heracles, au fost aplecate asupra unui

sfnt al uostru i modificate In sens cretin. Deci in
srbatoarea sfintei Varvara alturi de sf. Sava la cretini,

Ii avem pe: Atena alturi cu Heracles.

8. Stultorum Perias
0 alt sdrbatoare a romanilor, ce cadea In Februarie, era Fornacalia Intru amintirea timpurilor
cand grnele se prajeau In cuptor, nu se macinau
La srbtoarea aceasta toti cettenii dintr'o curie se
asociau pentru a mnca i petrece Irnpreund, obicei ce

s'a pstrat i la noi in facutul lsatului de sec la un

loc cu deosebire c la noi se adun la un loc numai
corespunznd cu srbatoarea romand. Caristia la care se Impiicau cei impricinati din neamuri,
i aduceau aminte de cei absenti sau morti, sacrificand
atunci i larilor.
La noi tot de Stratenia se vorbete despre moard,
care In acea zi nu umbla, i care altfel chiar de Pasti
ar putea umbla, spune poporul precum i despre morarul care speriind pe D-zeu a fost prefdcut In urs.
In o poveste a morarului la noi se mai spune ca:
acesta foarte mult mnca, dar c a venit la moara Sf.
Varvara (sau Adam) i l'a Invatat ca s deie si la allii

din mncare, facnd ea Insi Inceputul.5i de atunci

avern i noi i a avut i morarul sat ; tot de atunci de
cdtre ea, instituindu-se pe lume i pomana.
Vesta era zeitatea vetrei, a focului, a copturilor i

deci a manarei. In Athena templul ei era In Pritaneu

unde se primea orice strain la mash, dandu-se totodata
mese publice aici. Cred dar eh aceastd zeitate trebue
s fie i Sf. Varvara ce aduce la noi satul i instituete
pornana.

Relatiile Vestei cu moara sunt de aserneni cunoscute. Magarii ce trgeau piatra morei, de srbtoarea

www.digibuc.ro

83

Vestei ce cdea vara, la romani, purtau colac la giit,

spre amintirea unei intrnplri i anurne : Dormind odatd

-Vesta, un amorez se apropi de ea, dar mgarul necheznd, ea s'a trezit. Ceva care se potrivete cu Trif
nebunul i Stratenia.
Poate eh i la strbunii nostri aceleai povestiri

cursau de Fornacalia ; adunndu-se la un loc tot intru

amintirea mesei comune i a praznicelor din pritaneie ;
in scris insii nu ne-a rmas nimic.
Din obiceiurile noastre, vedem c noi o sptrnnii
intreagii inainte de Duminica lsatului secului, mnciim
frupt alb, aceasta pentru cultul vitelor lui Faun; i

bucate de Mina, de care s fac i in ziva de lsatul de

sec fel de fel : coltunai, plicinte,
cu tocmagi,

invnite sau strudel i allele. Atunci se adun neamurile, aducnd fiecare bucatele lor, fcute acasd i
mncnd toli la un loc
Cu o sptiimn inainte, are loc Duminica lsatului

de carne, dacA i atunci se adun neamurile pentru a

manca bucate de carne, nu tiu..IE posibil cii in vechime
se afla acela obiceiu, corespunzdnd cu Caristia ce era
legat de srbtoarea mortilor.
In Siimbta acestei Durninici la noi sunt rnoii de
iarn imprtindu-se poman pentni morti. In Botosani
se crede cii dach a murit cineva neimpArtit i dac in
acea zi i se va da pomanii un pahar de vin i o felie de
One, e ca i cum atunci s'ar fi imprtkit. Moii acetia

spun unii, ca sunt mai mari chiar de cilt cei de vant

La romani inainte de 21 Fevruarie, avea loc srbtoarea mortilor numitii Dies parentes, la care se aduceau

sacrificii pentru impiicare rnortilor, ca astfel s poat

intra linititi in anul cel nou pe cel vechiu incheindul
cu Caristia la care i cei vii i cei morti se impticau.
Despre Fornacalia roman, multe nu vom ti
spune, ci numai cii acei ce nu luau parte, erau numiti
1) Acest obiceiu l'a apucat i Autoarea in casa pArintilor sAi, en
cleosebire cd mai aveau Ice i bucate de carne, curcani fripti. Masa ar fi
trebait sA tie numai pAnA la miezul noptii, de regulA insA tinea pAnA
la ziuA.

www.digibuc.ro

84

nebuni : stulti rtimnnd ca s'5i serbeze prznuirea

aceasta la Quirinalia, in ziva de 17 Februar, nurnit

din incidentul acesta srbtoarea nebunilor.
Care e cauza pentru care erau nurniti ei ast-fel,
ni-o d Ovid ca urmtoarea : In vremile vechi srbtoarea Fornacaliei find anuntatii pe table, in ora5, cei
care nu 5tiau ceti, nu se duceau, pentru care lucru erau
r5i de di tre ceia lalti ca nebuni ; rmnnd astfel stirhiitoarei lui Quirin, numele de srbtoarea nebunilor,
pentru eh' primea in snul ei pe acei nebuni.
Nu se pare ceva analog intre Intrzierele acestea
a nebunilor 5i acea de la srbtoarea Strateniei cu Trif ?
hini la cercetat pe Quirin, in felul cum pricepem noi :

Quirin e numele ce s d lui Romul dup moarte,

ca zen de rrizboiu si al cdsdtoriei, in locul unui alt

zen solar sabin.

Shrbtoarea lui Romulus-Quirin e a nebunilor, Trif
ca Apolon curtitorul e nebun, Heracles ca profesand
acela5 cult, e deasemini nebun s nu fie 5i Romulus
un adept al numitului Cult?
Lancea lui ne arat c da : Pe aceasta infignd-o
in pmnt, a prins rdcini 5i a slobozit frunze. Deci
acela5 semn de ertare a crimei, planeaz i asupra lui.
E 5i el un petos curtit ca insusi Apolo, un botezat
in felul p5gan ; iar aceasta poate numai prin identificarea

lui ca zeu solar cu Apolocci despre o curtire a lui

pentru omorul fratelui su nu se 5tie nimic.
Ceeace 5tim este : c pe muntele Capitolului, in Ire
douti. coline : se afla asilul lui Veiovis, despre care am

cfi aici 15i aflau adpost toti fugarii din lume,

se aseze ci loc de curdpre.
(Preller p. 266).
A5a dar ca patron al acestor fugari este 5i Romulus
un fel de Apolon, patronul acelora nebuni.
De aici putern vedea cu sigurant c cultul acesta
a lui Apolo, in Roma era foarte vechi. Incurctura ni-o
fac numal scriitorii, cari spun c cultul lui Apolon din
Grecia, fu adus pe timpul Tarquiniilor
ba c romanii
vorbit

gdsind o valid nude sd

www.digibuc.ro

85

nici nu'i puteau pronunta bine numele, zicandu'i Aplu

in loc de Apo lo.
Cultul acesta insh trebuia s fi venit de repetite
ori prin ernigrrile grecesti, pornenite sub nurnirile de: Sa-

turn, Evander, Hercules, Enea, etc. Ba din cele ce am

viizut mai sus despre Heracles, am putea conchide cA
mnsi el s fie unul din principalii aductori, al acestui
cult. El va fi trecut atributele zeului Apolon adus de el,
asupra lui Jupiter, care ca Voiovis, patron al acelui azil
de pctosi, Iii templul dintre cele doti lunci ale Capitolului, era reprezentat ca o legtur de sgeti in mini,
avnd capul incoronat cu laur, i fata tnr, frii barb,
tinut find chiar de rornanii de mai trziu drept un Apolo, sgetile inchipuind razele soarelui. Un invtat l'a
declarat de Apolo Lycoreus din Delphi, zeu al impciuirei.

Deci romanii prin escelint erau adoratorii acestui cult, find ei inssi un atare popor botezat.
Botezul acest pgn, a dinuit si diiinueste in obiceiuri pn astzi, alturi de srbtoril botezului crestin,
dup cum am viizut la -gIordnitori etc. Ba chiar Insusi
srbtoarea nebunilor ni e conservat ; si nu nurnai

la romni, ci si la popoarele din apus.

In Srbtorile la romni de Marian, v. I. p. 256,
gsim c : in multe prti ale Munteniei, numesc sliptmna alb4 nu numai a brnzei, ci i sptmna nebunilor din cauz c: in aceastii siiptmn pornesc numai nebunii a se insura, numai prostii i urtii satelor,
pe cnd cei cuminti au avut vreme sh se insoare in decursul cslegilor. Deci: o intrziere la cstorie, ca si
cea a stultilor la mash' ; aduse find aceste dou in
combinatie. Insusi Trif, pare a fi pentru un atare gAnd
dojenit.
In Transilvania se numeste si sptmna bondrisilor cci nurnai bondrisii umbl atunci de-a insuratului.u. Sptrnna nebunilor se mai numeste aici, pen-

tru c o samii de ficiori lundu-se dup Unguri, cari

umbl in sptrnAna aceasta a colinda, umbl si ei mas-

cati, fcnd nebunii pe drurnuri si pe la casele oame-

www.digibuc.ro

86

nilor, unde capat apoi bautura. In muntii apuseni acesti oarneni se chiarna Frngari, iar in Reteng
Mscurai (de la masca).

In Muntenia pe acei care au rmas necstoriti,

in saptmana nebunilor, ii bat cu burduful de branz
(pielea lupercilor). Apoi tot aici la sfaritul saptmanei
acetia, unii strigti de pe un deal err glas schimbat, numele celor care au rmas necastoriti, ocarandu'i.
Tot in opul lui Marian vol. II p. 14, gsim c zilele nebunilor sunt in Banat Luni i Marti, in postul
mare. Unii oarneni glumeti ii cauta haine urate i imbracandu-se se fac cornedianti, pornind Luni noaptea,
cam spre miezul noptei pe la claci, unde fac fel de fel
de nebunii. Unul duce cu sine fluerul, astfel c luand
fetele la joc, produc veselie. A doua zi Marti, pornesc

prin sat, fcnd o multime de nerozii, ca oamenii s

rad. Cant, persifleaz apucaturile strine... Rposatul de fericit memorie Marian, crede c nebunii acqtia nu sunt de cat un soi de cuci despre care vorbe.ge la p. 282, ce s fac prin judetul Ialotnita in ziva
de lsatul secului i despre care cu alth ocazie vorn
vorbi. E dar un fel de stultorum ferias ce se tine
dupii Fornacalia sau lsatul secului nostrucorespunzand prin intarziere cu acela.

La germani in noaptea lsatului de sec, flcii

mascati urat, trgeau fetele ce au rmas nernritate, injugndu-le la plug. 0 fat curajoas, Il strpunse pe
unul cu un cutit. Venind inaintea judecatoriei, ea scap
spuind c a strpuns o stafie nu, un orn. Aceasta se intmpla in Lepzig, anul 1499, gsim in .Flaegel's Geschiehte des grotesk-Kornischen Lepzig 1887, p. 274.
Tot aici aflam c in Wrtenberg erau oprite nebuniile
lsatului secului, imbrchmintea femeilor ca brbatii i
vice-versa, sau mgele, sub pedeaps de inchisoare. Iar
despre Luther vorbete un contimporan, ca indata ce
incepu el invttura cretin, cazur obiceiurile carnavalului din noaptea aceasta, care min butura i netrebnicii, ingreue sufletul etc. E interesant ins petrecerea
de carnaval ce o gsirn facut a tat de anul nou, cat i

www.digibuc.ro

87

de lsatul de sec, de dare casapi pe la 1583, in Knigberg, precuin 5i de pitari unii i altii purtnd in procesiune cu muzic productul lor : casapii un carnal lung
de 596 de coti, iar pitarii 8 colaci lungi de cte 5 coli.
In Nurenberg se fcu in 1658, pentru cea din urm oar
aceast ceremonie. Mai ales era aid agreat das Shcnbartlaufen (Schnbart find un fel de msci;. Pe cnd
toate celelalte nebunii au fost oprite, singuri casapii si
cutitarii cptar incuviintare dela impratul Karl IV
s-si urmeze jocurile lor, care se fceau cu sbiile scoase,
dernncat si de but ;
mascati i costumati,
iar femeile 5i copii acestora, aveau drept la acele zile

sh se imbrace in catifea, etc.

Poporul era in contra a cestor juciitori, astfel ca le
trebui o escort, ceeace aduse la inflintarea unei societti
intrau si nobili, pentru a ocroti drepturile lor.
Mai vechi deck jocul acesta, spune autorul numitului op, este jocul casapilor si al butnarilor din Mnchen,

despre care se afl relatiuni din secolul al XIII, si care

se vede c a continuat pan in timpurile noastre, cci
abia in 1861 se opreste breslei casapilor, nebuniile carnavalului, fr a le putea stArpi cu totul, de oarece si
in 1880, s'au gsit tineri cari s le reinoiasc.
lath o descriptie aproximativ: cu 14 zile inaintea
carnavalului se constitueau calfele acestea inteun comp,
punnd la cale cine are s poarte in procesiune cana
paharul de bund venire. In lunea carnavalului se adunau

in haine de srbatoare si avnd &care un buchet de

flori in mind. Astfel mergeau clri pe cai impodobiti
cu cordele, cu flori 5i 5ele de catifea, ca i straele lor, la
biserica Sf. Petra, uncle ascultau leturghia, iar apoi se
duceau ca cortejul insotit de muzic si msti la palatul
regal si alte curti, felicitand. Dup mas mergeau la un
basin, imbriicati in ptinzd albd din cap pnii'n picioare,
avnd lush dinapoi cozi de miei sau de vitei, ce umblan
incoace si

La fntn avea loc urmtorul dialog :

CALFA, care un

WO kommst du her, aus welchem Land

www.digibuc.ro

88

INVXTICELUL

Allhier bin ich gar wohl bekannt.

Allhier halfich das Metzgerhandwerk aufrichtig und redlich gelernt,
Ebendarum will ich ein rechthaffener Metzgerknecht wer'n.
CALFA

Jo, ja, hier hast du das Metzgerhandwerk aufrichtig, un redlich gelernt,

So 1st auch ein rechthaffenor Metzgerknecht wer'n,

Du solst aber getauft werden zu dieser Frist,

Weil du gern Fleisch, Bratwiirst' und Bratl isst.
Sag mir an deinen Namen und Stammen,
So will ich dich taufen in Gottes Namen.
INVXTXCELUL

Mit Namen und Stamen hiess ich N. N. in Ehren,

Das Taufen kann mir Niemand wehren.
CALFA

Nein, nein, das Taufen kann dir Niemand wehren

Dein Namen und Stammen muss verndert werden,
Du sollst hinfiir heissen Johan Georg gut,
Der viel verdient und wenig verthut.

In timpul acesta calfa i bate pe ucenici in spate

si cand dialogul e gata, invdtdceii sar In apa, Inotnd
i pleoscdind ca ratele, spre veselia publicului arunand nuci i mere In public, pe care oamenii chutandu-le, ei Ii stropesc cu apd. Intr'un sfert de ord sunt
a far, chemandu-se ch. 5'au splat toate necuviintele
de ucenici i eh' vor tinea cea mai mare curtenie In
breasla lor.
Atunci captd i un servet pe care e push' o cordea

rosd, dinpreun cu bani, present. Apoi vine o masd

zdravnd si seara joc.
La nebuniile Schnbartului, erau imbrcati In haine

de nebuni, ca harlekini, mergand clri sau pe jos,

si aruncilnd intre oameni unul nuci, altul ou artificiale pline cu parfum In fernei, prin feresti, usi ; (ca
la carnavalul italia 1.).

In Ulm, de ldsatul secului servitorii dela baie si

inlbitorii de pdnzd fceau shrbdtoarea nebunilor ; iar
pentru ce dincolo o fceau casapii i cutitarii ne putem

www.digibuc.ro

89

inchipui : ei find aceia care taiau cerbul, carnea. Toate

acestea, nu sunt decat curatiri, in sensul celor ce am

mai vzrit. Srbtoarea nebunilor se poate urmri i la
franceji etc. Le vorn arata la timpul cuvenit.
Autorul opului acestuia, ca nationalist german,
luand dupa aparent lucrul, crede c toate nebuniile
acestea tin de Fran Hole sau Berchta, i de convoiul ei
salbatec das Wilde Heer creznd c i cuvantul carnaval al italienilor se trage dela germani Val insemnand nroartea In germana veche etc.,
prin sarbaceasta artand inmormntarea zeilor pgni. Acesta
o crede pe motivul eh in Italia de nord au domnit popoarele germane dela inceputul emigrarei lor, ba chiar
i o multime de Vldici i capi ai bisericei au fost
germani.
Noi credern ea din contra, dimpreun cu cretinismul din Roma au luat Germanii i toate obiceiurile
pgane ce au existat la romani. Cu drept cuynt observa
autorul inflorirea celor sus rnentionate, pe lnga Rhin,
pe lng Colonia, pentru care vedem dotr motive :
mai intaiu aezarea armatelor romane pe acolo, apoi
intlintarea celor intai biserici cretine, tot pe aici

trans-

portndu-se crestinismul cu tot ce a avut pe lng el

de pagan.
E de observat eh' la serbrile carnavalului in Italia,

se purta in triumf i o corabi aceasta find emblema

apei, a mrei, pe a cria zeitate atunci o serbau.

www.digibuc.ro

CAP. IV

LAURUL L ATIN
1 SarbAtorile lui Mart
Am spus despre cultul lui Apolon. eh' trebuie s
fi venit cu Heracles, e foarte probabil ins "cd se afia
mai de mult aice, cci Enea venind in Laurenturn,

unde trmii mrei erau plini de lauri, (de la care

ii

avea tara numele) gsi adorat laurul, despre care Preller zice : (Der Name der Laurenter, wie sich die Bevlkerung insgemein nannte, wird von einem heiligen
Lorbeerbaunie abgeleitet, welcher nach Art der ltesten
Zeiten ein nationales Heiligthum gebildet hatte, woraus
mit der Zeit der kleine Ort Laarentum enstand R. M.
II p. 320.
Iar acest laur e acela despre care vorbete Virgil
in Eneida sa : Pe care regele Latinus gsindu-1 in temelia

cetatei, a pus dup numele lui nurnele trei, lsandu-1

sii creascii in mijlocul palatului, intru onoarea lui Apolon
Latinus.

Pe laurul acesta, intr'una din zile s'a fost pus un

roi de albine, ceeace preotii au interpretat : ca va veni
un popor care va domni peste ei. Un sacrificiu se fcu,
dela altarul cfiruia haina Laviniei fiica lui Latinus lu
foc. Preotii prorocirti rsboi.
Scurt dup aceasta Enea aducnd cu sine din Troia
cultul Vestei, al penatilor si pe mama sa Venerea (icoana
i cultul ei) debrc pe malul Laurentului. Aici insa fu
nevoit s se bat cu Turnus pentru mna Laviniei, care

www.digibuc.ro

92

deveni sotia lui, iar dup numele ei puse nurnele : Lavinitun, cettei zidit de el.
Din priminirea acestui snge apoi, se nscu dup
trei sute de ani Rornul i Remul ba dup unii inssi
Rea Silvia sau Ilia, sd fi fost ffica Laviniei si a lui Enea.
La o srbtoare a Lupercaliilor, Amulius prinde pe
unul din cei doi nepoti ai si, pe Rernul. Rornul ins
Il elibereaz i rsturnnd pe Amulius de pe Tron, 11
pune in loc pe Numitor. Acesta le d loc de cetate.
Romulus zideste Cetatea pe muntele Palatin, desi
Remus vroia s o zideasc pe Aventin, ceeace'i cauz
i moartea.
Urmeazii lupta pentru rpirea sabinelor si 'hung carea cu Tit Tatiu, ce locuia Capitolul i Quirinalul cu sabinii
lui. De pe Arx (Capitol) Tit Tatiu guverna tara, alturi cu
Romulus de pe Palatin, dar find omort de ctre popor,
Romulus Ii ingrop pe Aventin in locul numit Laure-

tum, instituindu'i anual sacrificiu pentru morti.

La rndul su murind si Romulus

deasemeni
el cpt numele de Quirin, acruia srbtoare

omork
avea loc de Quirinlia sau csrbtoarea nebunilor de
care am vzut c tin credintele de curtire, fr ca s
avem vr'o indicatie istorich, ci tinndu-ne numai dup
folklor. Singurul indiciu poate l'arn putea avea prin lancea

lui, dup cum am spus. Apoi Quirin mai era reprezentat si cu cunun de laur pe cap ; purta 'MA si cunun
de mirt mirta find planta Venerei ce simboliza dragostea avnd asa dar amndou insusirile : acea a po-

porului rzboinic roman prin laur si acea a sabinelor

femei, . de achrora parte era Venerea si Quirin, zeul
vechi sabin. Pentru aceasta la templul zeului Marte,
tatl lui Romulus: se aflau rsditi doi lauri, iar la ternplul lui Quirin : dotr mirte.
Cnd s'a fcut impticarea pe Pons Subliciu, Mire
Sabini si Romani, cu mirt de aice arnndou popoarele s'au curtit, stropindu-se desigur cu ap din Tibru.
La noi este obiceiul la nunti, eh' dup ce s'a simulat la poart lupta intre amndou otile, (nuntasii mirelui si ai miresei) cnd intr nuntasii impAcati in cas,

www.digibuc.ro

93

s fie stropiti afar la us : in Bucovina de regul, de

dare mama miresei cu aghiazm si busuioc, iar in

Muntenia ii stropeste mireasa cu ap neinceput i busuioc ; luate find de model de sigur, lupta i curtirea
In acelas caz de cstorie, a printilor nostri romani.
Preller ne spune c5. pe motivul acestei impticri
cu mirtul a fost instituit serviciul divin al lui Quirin cu.
preotii lui sali, precum i srbiitoarea Quirinalia. E posibil c tocmai salii acestia la romani fceau nebuniile
ce se fac la noi de ctre cuci, etc. de lsatul secului.
Motivul srbtorei deci, a fost unirea sexelor, dragostea,
Iat pentru ce in shptrnrina acea a carnavalului, in ajunul Dochiei cnd se bat elementele, sunt

numiti nebuni toti acei cari in acel timp se insoar ;

cum nebuni au fost i curtitii de pcate, striimosii nostri
romani, insurndu-se in acest timp ei insusi prin rzboiu.

2. Matronalia. Nunta.
La romani in ziva de I Mart se serba Matronalia adich intervenirea matroanelor in lupta dintre sabini i romani, punndui-se atunci capt. In ajunul acestui

an nou al lor, se fcea in vechime la romani incurarea

cailor, iar mai tarziu intrecerea cu trsurile, care se

face acum la carnavalul italian. Va fi insemnat si aceast

incurare, o deslntuire a elementelor. Calul ca animal

de rzboiu al lui Mart reprezenta la traci vntul. i azi
la noi cnd visezi cal, insernneaz vnt, cand trsur :
ceart, huet.
Canternir ne spune c pe timpul stiu, la nunti, dup
ce se Mcea rzboiul dintrea oastea mirelui si a miresei
ca s iea ccetatea, adunndu-se armindou prtile la un
loc, fceau : infrccere cu alergarea cailor, dndu-se bacsis celor ce se artau mai cu vitejie, celor prosti o
nafram, celor buni o stoki de prep. Cel ce ajunge mai
intdiu la tint, el singur iea bacsisul din mana miresei,
iar calului i se pune o cununii impodobit.
(In Roma se dAdea la alergrile de cai i poate, c
c se d si astizi : o stofii de rntash).
La noi asttizi cliiretii au deaserneni mare rol la
www.digibuc.ro

94

nunt, legndu-li-se la cai naframe, tot astfel si la caii

dela crute ; iar in cntecele de nunt calul e foarte
adesa pomenit ; ba
un scaun de cinste se face a doua
zi pentru mama miresei numit cal.
Srbtorile lui Mart la romani tineau toat luna.
Din srbtorile acestea cu obiceiurile lor, o parte s'au
imprtit la noi asupra anului nostru nou de iarn, altele au riimas aceluias limp de postal mare, iar altele
s'au alipit chtre pasti.
In ziva de 7 Mart la romani era srbtoarea lui
Veiovis, in tovrsie cu Mart. Despre cultul acesta avem
indestul ideie. Acum voiu arta cuvitnt dup cuvnt descriptia lui Pre ller, p. 363 I, curn se fceau alte dou

srbtori ce ne interesaz: srbtoarea Idusului lui Jupiter, in ajunul cruia se fcea gMamuralia i aleraarea de cai.
s<An den Idus folgte jene volksthfirnliche Feier der
Ana Perenna un ein feierliches Opfer des Jupiter auf dem
Capitole untter der Oberaufsicht des Pontifex Maximus

und der Vid Maxima, bei welchem fr das Heil des

Staates und um allen guten Segen
das neue Jahr
.gebetet wurde, jedenfalls unter Betheiligung der Salier,
da unter den verschiedenen gegenden der Stadt, die sie

mit ihren Umzgen berhrten und an denen sie ihre

heiligen Tnze auffhrten, ausdrcklich das Comitium
der (Pons Sublicius) und das Capitol genannt wird.
E vorba de sacrificiul fcut de ctre pontifice, etc.
pe muntele Capitol si rugciunea pentru fericirea statului, cu ajutorul salilor i mersul lor pe podul Subliciu.
La 19 Mart finden wir die Salier mit den Pontiflees und Tribunus Celerum auf dem Cornitiurn bescheftigt, sie tanzend, whrend die Pontifices vermiithlich

opferten, vielleicht zur Erinnerung an den Bund des

Romulus und T. Tatio, welcher der Sage nach auf dem
Comitium abgeschlossen worden war und sowohl von

der Sage als in dem Rituale des von Numa begrfindeten Cultus mit dem Raube der Sabinerinnen und der
Frhlingsfeier des Mars in unmittelbare Verbindung gebracht wurde.

www.digibuc.ro

95

Deci iar o srbtoare unde serviciul divin s fcea

pe nurnitul loc. Apoi in ziva de 23 Mart se fcea lustrarea
tuburilor sacre i altor vase. Iar in ziva de 24 Mart avea
toe o srbtoare de impcare cu zeii, pe Comitium, sub

conducerea lui Rex sacrorum i participarea preotilor

sali. SA mai punem c sarbtorile acestea incepAnd de
la 19 Mart se fceau in onoarea Neriei sau a Minervei
i a lui Mart, in onoarea aiseitoriei lor. Cu acestea se
inchelau stirbtorile.
Am vzut c Pre ller numete Comitium puntea
numit Pons Subliciu subliniind chiar la p. 363 (jos)

importanta ce la aceste srbtori avea muntele Capitol

i podul als zwei filr die militrische und sacrale Existenz der Stat entscheidende Puncte, das Comitium als
-011 der Waffenweihe. Modul cum se fceau acele serbri nu au rmas scrise.
Pre ller zice c poate srbtoarea de la pod, din
49 Marte se fAcea intru amintirea impcArii dintre Romani i Sabini, aa dar intru amintirea acelei crengi de
laur, zicern noi. Tot odat in luna aceasta avea loc i
o srbtoare a zeitei Salus, despre care la inceput am
vorbit, e ins foarte slab arnintit, aa CS nu se poate
urmri. i cnd Pre ller zice poste s fim siguri c e
aa. Prin agerimea sa de a ptrunde secretul miturilor
i intlesul celor nescrise, a devenit el neintrecutul mitograf, cci ce e scris pricepern fiecare. Cum c i in
cazul de NA' a nernerit, vorn putea singuri judeca. Preller
ne spune eh cerernoniele anului nou din Martie, au trecut

apoi asupra lui Ianuar, la romani, dar cet totui cele

mai multe au rmas tot pentru Mart.
Noi dup anul nou al nostru, in ziva a 7-tea II serbm

pe Sf. Joan BotezAtorul (Veiovis), iar cu o zi Inainte

avem Bobeteaza. Atunci mergern cu totii la riu, tinnd
lumnarea cu busuiocul in manA in semn de aceiai
pace i curktire, de aceiai dragoste. Deci tot astfel putea

s treac i creanga de laur sau strenua cu lampa, ce

la inceput ii avea rostul la anul non cel vechiu, mutndu-se apoi asupra zilei I a lui lanus, dup cum tim.

www.digibuc.ro

96

.Si e lucru de inteles: c mai degrab la anul nou a lui

Mart apartinea aceast creang de impcare, cnd so
fcea Ma tronalia, sau srbtoarea nuntei lui Mart cu
Minerva. (Care am vzut-o e era si Salus, adic putea
fi mnsi zeita veche Strenua, din a creia poiand se luail

acele crengi. Minerva aceasta a lui Mart, zeul ambarvaliilor, e Medica, sau Brbura zeita acelor imbrburri). Apoi tot in serbtorile acestea se flicea i lustratiunea tuburilor, vaselor care lustratiuni se tin de srbatorile lui Mart. Focul lui Jupiter intrnd In luna aceasta
In ap, o fcea curiititoare. Iar laurul, sau busuiocul e
legat strns de aceste lustratiuni. Busuiocul nostru ce reprezint dragostea e indrepttit la aceasta: de vreme ce
a putut s lege In dragoste cloud popoare ce se tiau L.. Am
vzut cum in Ardeal deslegnd ppusa cu cele dou Ium-

nri la o spranin, deslegi cununiile, ce de atunci incep

a se porni. i la Romani in luna lui 'Mart cash' torii nu
se fceau poate mai mult pentru motivul de a nu se
pune de potriv zeilor lucrul acesta era observat de ei.

SA vedem cum se fcea de demult in Bucuresti

sfiutirea apei de Boboteaz, dup Istoria Orasului Bucuresti de d. Loc.-Col. Papazoglu, p. 198. Dar mai e
necesar sh amintesc lucrul prea cunoscut, c sfintirea
apei se face tocmai dup ce mai intiu s'a oficiat prin
biserici serviciul sf. leturghii, iar Mitropolitul l'a oficiat
la Mitropolie, Capitolul nostru.
La Boboteaz, ziva botezului Domnului, la 6 Ianuarie, totdeauna in Bucuresti s'au fcut sf. sfestanie in
marginea retului Dmbovita. In secolele trecute bucurestenii serbau aceast mare zi intocmai ca ziva Nasterei
Domnului ; se adunau toate icoanele cele factoare de

minuni de prin bisericele orasului la locul serbrei,

nsui Mitropolitul cu tot clerul afliitor din oras svrsia
serviciul divin, iar la cntarea troparului serbrei ostirea
toat aflat in garnizoan trgea salve de tunuri i pusti
si tot oda t se asvrlea in Dmbovita o cruce de tern'',

dup care se repezeau mai multi spre a o scoate ; cel

1) Comitium.

www.digibuc.ro

97

ce aducea o prirnea dela primrie recompens. Preotii

afltori plecau cu dildruele pline de aph sfintit .51
botezau toate reindurile ogirei i pe toti inchintorii, iar
pe Cipetenia statului, minitrii etc. Ii boteza MitropoEtul. In vechime la aceast serbare erau adui la o parte
.de locul serbrei, de ctre comisul cel mare toji caii
doinne,sti, imbrcati in valtrapuri noui, pe care arhimandritul curtii Domne.sti ii stropea in urm cu ap
sfintit. Din vasele cele mari luau ap prin sticlu;e inchintorii i-o duceau pe la casele lor atrnnd-o la
icoane i pstrnd-o tot anul sub numirea de aghiazm
mare. 0 intrebuintau peste an la boale grele in familie,
precum i la curtirea vaselor ce se intmpla vre-odat
s se spurce. Asemeni i la zlitul puturilor se turna
cAte nitica aiazm in put. Preotii mergeau in ora de
stropeau pe la enor4ti locuintele i pe ei. Aveau cu ei
un mic vas de argint cu titine numit : buhurdar, in

care tineau apa de trandafir cu care stropeau pe cei

care-i botezau. Acest obiceiu l'au prsit preotii notri
dela 1830 incoace.
Participarea i la noi a armatei, i lustrarea ei la stirbtom: ea a ceas ta, precum i lustrarea cailor, ara t indestul
c -avern de aface cu o srbtoare a lui Mart. Strigatul
de : Mi ho ho ! imitnd nechezatul cailor, inloc de :

Kiraleisa, ce in unele sate se aude, tine tot de cultul

acesta, precum i credinta : c de vede o fat in ziva. de
Boboteaz cal alb se mrit, iar de vede o bab, moare.
Apoi slobozirea putelor i a tunurilor ce imiteaz

sau prea mresc tunul lui Jupiter, care din Marte se

pornete, ne arat pe aceleai srbtori, amintind de
scutul dat din cer de chtre Jupiter, in ziva de I Marte
lui Numa, in mijlocul trznetelor, i care scut dimpreun
cu alte
erau biitute de chtre sali toat luna aceasta.

Din toate acestea vedem destul de bine legtura ce se

all cu fulgerul la Boboteaza noastrii. Aruncarea crucei
in ap, e intrarea. fulgerului dup cum am spus1). Nu
1) Creuzer ne spune crt la I Ianuar in Roma, se serba i invingerea lui Jupiter asupra titanului Briareus, prin ajutorul fulgerului, ami .
invingerea asupra demonului ernei.
atunci anume de ciclopi ;
7

www.digibuc.ro

98

putem 5li dac si umblatul salilor prin ora, cu scutul,

nu inseruneaz tot atAta &it i umblatul de Creciun cu
icoana, sau de Boboteazd cu crucea. Vorn vedea in alt
loc ce insemnau jocurile lor.
Trsuri de acestea paralele am avea o multirne.
Intre altele este numirea consulilor la 1 Ianuar, cnd
noul numit trebuia sit' se duch pe cal alb s sacrifice
lui Jupiter la Capitol dar care slujbA abia la siirbAtoarea idului lunei lui Marte o prirnea, (in ziva in care
salii dela Capitol mergeau i la pod de jucau). Va fi fost
aceia mutare a ceremonialului anului nou asupra lui
I Ianuar si care totut,i atunci nu s'a putut desevar.,i,
rmnndu-i definitiva isprav tot la Mart, cand intra
i Jupiter cu puterea fulgerului su in activitafe.
In o colind din colectia lui G. D. Teodorescu la
pag. 48 in Colinda tnrului gAsim cum Lisandru
Vod Ii vorbea acestuia :
N. N. Fat frumos
Slujeate'mi slujeate
Ptin la Sttn Vasii

Se'npart boorii
CA te-oi rAdica

Ban de Craiova.

Apoi la pag. 56 un ficAu spunnd calulni siiu c

vrea
vnz, calul Ii rspunde :
Drag stAptinul meu,
Dat de Dumnezeu
.De co sA mA vinzi ?
Mai aduti aminte
C'an la BoboteazA
CAnd preoti boteazA,
Lnmea creatineazA

Io tn'am intrecut
Ca 50 de cai

Tot cai nemeaeati

Tot misiri turceati

Tot cai potcoviti
Bine 'nchinguiti
Eu nepotcovit

Si ne'nchinguit
La'ntreacAt te-ai luat
Pe ghiata lueioas
SticlA lurninoasA

Ei s'au rAzghinat
Jos cA mi-au pleat
Io nepotcovit
Nainte-am esit
La toti am plAcut

Fall fain fAcut

Si tie ai mie
Tie de viteaz,
Mie de cal bun

Apoi mai repetandu-i stapiinul di are Al vndii,

calul ii aduce arninte :
M'ai mai ispitit
La un mare zor
In luna lui Cuptor
Cu cinoi zoci de cai
Cinci zeci WA cinci
Patru-zeci ai cinci

SA trecem in not

Apa MArei Negre,

Tot s'au inecat

Si s'au afundat.

Ce sunt vinovat ?
En cl te-am scApat, etc.

CA marea aceasta nu era Marea Neagrii, putern

fi siguri.
www.digibuc.ro

99

In August avea loc la romani o Consualia la care

srbtoare se spunea eh s'a intmplat rpirea sabinelor,
deci e posibil ch aici s fi fost Imbinat si aceast intrecere cu caii.
Tot de aceste stirbtori din Mart, poate c tine si
census (numerarea poporului adunat pe cmpul lui
Marte) ce se Ilicea din 5 in 5 ani. Cu aceast ocazie se
fcea si o Suovetaurilia, lustrndu-se poporul, dupii care
apoi se numi un interval de 5 ani : un Lustrum.

3. Bradul la nunt.
In Bucuresti am vzut c afar de mult busuioc
ce se pune in jurul vasului cu aghiazm, se pune
brad. D-na Maria Seitan, originar din Brasov, imi spune

c in familia d-sale in Bucuresti, bradul luat dela sfintire, se pune s stea in timpul prnzului pe rnas, iar
apoi se pune la icoane. Poate c bucurestenii nu stiu
obiceiul acesta. Am viizut Irish c in satul Costestii
din Bucovina, la troitii se pun si crengi de brad iar
la curthile romane, am vzut di pinul era intrebuintat.
Vedem dar din capul locului schimbarea acestor dou
plante, inlocuindu-se una pe alta. De aici de sigur si
obiceiul la nunti de a duce mirele cu sine la casa miresei un brad indircat de portocale, mere si tot felul
de buntti, care aici puindu-se in o donit cu ap e
jucat, numindu-se acesta jocul apei, jocul galetei,
jocul vedrei sau numai apa. (Vezi Nunta la Romani de Elena Sevastos, p. 152), care apii apoi se asvrle peste cas, iar bradul ia loc in fundul patului. In

alte locuri fiecare flcu aduce ate un brad in man

(neimpodobit) pe acestia Ii leag la poarl, pe cas, etc.

Cum se fcea la romani de I Mart. E deci acelas laur

de impcare, despre care stim. In Sicilia, ne spune Guhernatis, c cu laurul se impodobeste usa, la nunti.
Apoi intocmai precum era laurul copacul lui Apo lon

-era si chiparosul copacul su, care la noi a trebuit sh

fie

inlocuit prin brad. Sub un chiparos s'au adunat

Troianii sub conducerea lui Enea, de uncle au pornit

s cucereasch alt tar, alt pmnt.
www.digibuc.ro

100

La expozitia din Bucuresti 1906, August 27, orele

3, in Arenele romane, s'a dat de ciitrii junii din Brasov,
o serbare ce se face la ei, a 4-a zi dup Pasti la crucea
din Prund. Au venit vre-o 250 de persoane cdlri
in cdrute incununate cu brad, toti in costume nationale.
Erau curcani fineri, cu lente galbene, curcani btrni,
cu lente albastre, i juni albi cu lente roii, apoi o
multime de fete si fernei. Cldretii trdgeau focuri de
pistol in aer i chiuiau fdcnd un bun ocol cu crutele
caii lor. Mai intiu s'a fdcut o hor mare din femei

brbati, mai ales matroanele erau acele care esian

mai mult la iveal, in costumele lor frurnoase, eta ster-

gare, asa in art fdr s vrei, i revenea in minte serbarea Matronaliei romane. Cdtva timp se invrtea hora,

apoi se oprea in loc : un brbat iesea ca s asvrle in

sus un buzdugan, care avea o &urine de 3 kgr. de
plumb, la alt capt avdnd o sfarleazd, pe acesta trebuia
prindd iar in mnd. Fiecare il svdrlea de trei
ori. Unii Il prindeau, unii nu. In mijloc cnta o muzic
de sat, din clarinet si cobz, iar pe letng lutari vre-o
doi flci tineau niste brazi in mnii. Intrebndu-i ce
fac cu ei, imi spuserd c acestia sunt meniti pentru a
fi pusi la poarta vtafului curcanilor, landu-se pe cei
vechi de anul trecut, ce se leag la crucea bisericei, si
punndu-i pe acestia in loc.
Buzduganul e un instrument de rdzboiu care va fi
representnd lancea lui Marie pe care acesta o linea necontenit in nidn. lar cdt despre brad, va fi insemnnd acelas.

ram de care Ovid ne spune : Cartea III Mart. vers 137 :.

.1-atA a de pe la casele flaminilor, se ia acuin laurul,
Care nu so schimb6 peste an, fricand loc proaspetelor frunze,
Din nou inverzete copacul lui Fbus inaintea casei regelui

Prom* i pe vechia curio s'a pus in locul celui vechi.

Cbiar Vesta strAlucete incununatA da crengi inverzite,

S'a depArtat uscatul ram, dela Tatra ilia

Astfel se zice cA se innoeqte in templul ei focul,
CAF}tigand necontenit in pnteri, flaara intineritA...

Nu e iodoial eh serbarea aceasta face parte din,

srbdtorile lui Mart si anume seamnd a fi chiar cea
din ziva ntdiu : Matronalia, de care erau legate si alerwww.digibuc.ro

101

grile cu caii i crutele, dei nu gtisim niciri eh' s'ar

fi aruncat un atare buzdugan in sus ; searnn ins a
fi o inrudire intre buzduganul ce poate fi numit pilum
i numele pasriilui Marie : Picus, Picumnus sau Piluninus, adec : pilugul dela piulit, in care pisau pinea 1).
Despre poporul zeului Quirin quirites s zicea
are numele dela curis lancea, i c orasul Cures

tot de aici i trgea numirea, fiindch poporul acesta

sabin : quiritii, ar fi aruncat bine hasta sau pilurn.

Dela Romulus Quirin, s'au nurnit i romanii Quirites. Cred CA nu greesc cnd voiu spune c numele
prea des 'la romni de Chirc5, Chiric, Chirit, Chiritescu, Chiriac, etc. s trag dela acest zeu, la inceput sabin.
0 zeitate Chiralina doamna florilor i a garofelor, e deasemeni cunoscut poporului nostru.
Reproduc aici dou colinde : una dup : 0 cltone in Dobrogea de Burada, iar alta dung Materialuri
folcloristice adunate de Gr. Tocilescu.
Ici la ceste curti
Lerumi Doamne Lerumi
Crescutumi-au, nAscutumi-au

Doi meri inpletiti

Din toamnA saditi
Din varA 'nfloriti
Jos la rAdAcinA,

La verdea tulpinA
Frumos dant sA trage
Mndru cA mai merge
Mihai dAntueste
Toiag rAsuceste

Sus il azvarleste
In mfini 11 prinieste
sA ferioeste :

Felice de mine
CA imi merge bine
De cfind m'am nAscut

Parte c'am avut

De taicA, de maicA

De DoamnA 'nteleptA
Cuminte, cinstitA.

De cnd m'a luat

Bine m'a purtat
Cu cAmesi de in
Cu guler de fir
inA mai poarta
ziulica toatA

Cu dabl zabuu
Tot de cel bun
Cu nasturi cutati
Pe piept revarsati
Iar nevasta lui,
Fericitului,
Asa sA mfindrea :

i asa
:
Felice de mine
CA tare mi'i bine
De cnd m'am nAsout
Parte c'am avut,

1) Cine rAmne neinsurat in chslegile de iarnA, se spune in gluml

cA acela trebnie sA poarte in spate (Tina,. Pe cnd cel insurst, dupl
cum vom vedea in colinda ce urmeazA, sA laud/ aruncnd toiagul in sus.

www.digibuc.ro

102

De taicii de maica
De Domn frumusel
mandru tinerel

De and m'a luat

Bine m'a purtat
Cu dalba rochit

De cea 'n 4 ite

Da lb de matasii
Mandr
aleas

Cu roehit 'n tinte

Cu brau cu cufite
Cufite cu zale
Lsate pe sale
Cutite cu bolduri
Lsate pe solduri
Rmai jupan snlitos
Cam in vestia lui Hristos.

Colinda Muntean:
Leroi in caste curti
ceste domnii

La tulpini de meri
Mese de boeri,
Dant de negustori

Dantul el mi'l trase

Ici tanr Ion
Cn papuci pe taIpit

Cu fesu inteo parte

Toiag rdsucefte.

Sus de'l azvarleste

In palm '1 sprijineste
s fericeste :
Ferice de dansul
Si de-ai lui printi

In ce ceas l'au nscut,

Zile l'a crescut
.Parte ce-a avut
De taicl de maicd,
D'un brbat frumos
Mu lt mi-e duvios

Frumusel mi'l poartii

CAmesa de in

Cusat cu fir

Fir si ibniin
Guler baibafir
Sus la varf de meri
Mieste-un legnel

Dar in leagn cine'mi sede

Doamna Oumnealui
Cucoana (cutare)

Coase 'nchindiseste
Trage cate un fir,
Rupe cate-un mr
Sus de'l azvarleste
In palm '1 sprijineste
.Si s fericeto.

Felice, feline,
Felice de dansa

de ai ei printi
In ce ceas au nscut-o
Zile ce au crescut
Parte co-a avut
De taic de maic
De-o doamn frumoas,
Mu lt mi-e cuvioas,
Fruinusol mi-o poart
Rochie de cutnie
Iie ghiorghiolie
Ciorapi albisori
Pantofi negrisori,

Pe la too eu flori
Mu lt sunt juditori,
Rar la zile mari
Intro srbtori
In ziva de Creciun
Si de Boboteazd
Ciind preofii boteazd
Lumea 'ncrestineaz
Lumea i norodul
Si pre noi pre toti
La anul si la multi ani I

Nu vorn grei de loc cnd vorn spune c colinda

aceasta II reprezintii pe prototipul Marte cAstorit cu
Minerva, cea mult iscusit in custuri, i imbrdcat
in zale, arrne ; colinda ne va fi riirnas din cantecele sa-

www.digibuc.ro

-103

lilor. Cu alt ocazie vom vedea i insemniitalea namelui de curcani ce se d acestor juclori. oCrucea din
Prund unde sti da serbarea, va fi fost un loc in cmpul lui Mart, laugh Tibru. Picus de care am vorbit,prefcut in pasre de Circe, fusese rege in Laurentum flind
tat al lui Faunus si bunic al lui Latinus. El singur
insii era, fiu al lui Saturn. Mai circulan si alte genealogii, Pilumnus avea si un frate gemen. Foarte frumose
povesti se aflii la noi, care se cunoaste c in de ciclul
acesta, vezi Datinele p. 698, 1012 si 1013.

4. Dochia, Dafne.
Obiceiul rpirei femeilor e foarte vechi, iar romanii
intrebuintndul, urrneazii si ei pe alte popoare inaintase

lor. Insusi Marte rpind pc Neria, urmeaz un obiceu

anterior. Marte e un instituitor al chsioriei, ne spune
Pre ller. Iar intru. cat castoria Romanilor se aminteste
In luna lui Mart, atunci cnd si in natura se intmpla
lupta dintre iarn i varti, sau intre lun . si soare romanii au prins din naturd mornentul acesta, pentru a
ilustra triumful barbatului asupra femeei, ca de pild :
a lui Trif asupra Strateniei, sau a lui Mart asupra Dochiei noastre punnd tot atunci si srbtoarea cdstoriei lor cu femeile sabine, pentru care s'au luptat: adic
lupta ca poporul femeilor.
Antagonismul dintre cele cloud elemente ale naturei:

apa si focul, care apoi unindu-se ni dau viala, desigur

c au fost luate in privire, in obiceiurile acestea. Insusi
momentul din shrbiitorile lui Mart: de a aduce in legtur
muntele si valea adecti soarele si a pa, dovedesc aceasta.
Capitoliul 11

reprezintti poate pc Jupiter, iar Apa pe

Iuno, jar timpul acesta de furtuni : nunta lou, vnturile

fiindu-le lutarii. La greci se punea nunta zeilor acestora,
in luna lui Marte. In Muntenia cnd plou cu soare se
spune c atunci se insoarii dracul cu drcoaica. In Martie
de asemeni e : cand soare, cnd ornt. Aceast ctistorie

a lui Jupiter ce ca soare i ia primvara in stpnire

piimntul, va fi servit de prototip ciistoriei romanilor
si a lui Mart.

www.digibuc.ro

10 i

0 lupta intre soti se observa i la nunt, afar de

de lupta nuntasilor miresei cu ai mirelui,
i anume
atunci and mireasa fuge si se ascunde, and vtjeii vor
s'o ducii la mire, in timpul ce acesta cu nuntasii lui st
la. masa, iar nunta ei joacd afar. Cte odath mireasa
e rpit din joc de catre vtjei i dusa la mire cu sila,
alt data ins ea se ascunde i trebuie mult s o caute
pn o gsesc. Ducnd-o la brbat, el Ii asterne pulpana

cojocului, pe care ea se aseaz. La romani mirile ti

asternea toga, sau se puneau arnndoi pe un cojoc.
Vom da aici legenda dafinului, copac iubit al lui
Apolon, care deja la grecii culti, numai era inteleas.
At tea mii de ani inainte existase o lume plina de simboale, studiate i asezate de atre preolii vechi.
Dafne era o copil frumoas, pe care o iubea Apolon,

dar care fugea necontenit de dnsul, pn and ea rugndu-se la Zeus cu credint, ca s o scape, acesta a
prefacut-o in Dafin; din care Apolon de dragul ei, .5i-a
fcut cununa, ce a purtat-o totdeauna pe cap.
Cununa mai inseamnd : i a fi insurat, a avea cununie. Proverbul spune :
Femeea buna
E barbatului cunun.

Si daa cununa este si astzi un simbol al cashtoriei, Cu att mai mull insemna atunci, and copacul
insemna posesia, din care lund ambii i incununndu-se,

erau unul al altuia.

In fuga aceasta a Dafnei, se poate vedea fuga obicinuit la nunti. Un invtat german crede c in timpurile
primitive, and femeea avea mult de suferit dela familia
brbatului si dela el, fetele se vor fi ascuns in scorburile copacilor, de unde apoi a rmas inchipuirea ca

Dafne a fost prefcut in inssi acel copac.

Dafne in sens mitologic reprezentand pmntul,
iar barbatul soarele, legtura lor e din contra intrith
prin copacul, ce din unirea Ion se naste, prin firul de
iarb ce'i stropeste, prin grtil in forma de colaci ce
se schimb intre mire si mireash la nunt. Deci dafinul
reprezinta nu fuga Dafnei, ci pentru a nu fugi, este ea

www.digibuc.ro

105

chezsluit prin aceasla, copacul reprezenthnd nsii

dragostea, fructul unirei lor. Din copacul acesta apoi vor
esi mii de mIddite, care vor popula piimntul, pentru
care, copacul reprezinta simbolic transportarea sau asezarea de noui colonii intr'o lard% precurn arat i copacul
din marca romnilor Nova plantatio. Tot astfel si Iii
obiceiurile noastre de nunt mirele and pune bradul &in
pe pat, el voeste aici s planteze vlstarele tinere, care
a foit scopul cdstoriei lui.
Legenda dafinului lui Apolon, o gsim si la noi
in popor trecutii asupra berbenocului.
In Mihalcea, sat Ingii Cerntiuti, pe un deal inalt
dinspre Revna, Mngd muntele Tetina, .se afl un pies

de pmnt In pdure, acoperit cu berbenoc. Despre

acesta oamenii spun urrntoarele :
Pe cnd veneau turcii, pgnii, o fat duchndu-se
In pdure s culeagd fragi, dusmanii din vale vzand-o,

au pornit in fug spre ea. Fata de spaim a czut in

genunchi si a inceput a se ruga lui D:zea cu attlta credintii, In cdt prnntul s'a deschis si a Inghilit-o. Din

corpul ei ins, a crescut la suprafat berbenoc. De

aceea fetele child se mrit, din berbenoc i fac cantina
de mireash pe cap, cci e din fat spune poporul.
Cununa se coase pe coaj de rfichitii, cte douh
frunze alturi, cu mtas rosie, sau cu Mn, tot suprapunndu-se una peste alta pn ce se mntuie i apoi
se poleesc. Tot astfel gsim In Mitologia lui Preller, cd
se fceau la romani cununele de foi de trandafiri, ce

serveau de a se incununa la serbri. 0 alt cununit

de berbenoc, Ins mic, se face mirelui la cusmii, care
se coase deoparte.
Avem dar cununa de laur al lui Apolon, drept cunund a mirilor, el find aici zeu prototip al ciistoriei
si imprat dupti curn e atunci i mirele aldturi cu
mireasa Imprteasa (Luna) Apolo inlocuind pe Joe cu
Iuno, Balms cu Ariadne, Cupidon cu Psihe, etc. (Unul
din acestia desigur c se afl in fragmentul nostru de
poveste Omul de flori cu barba de busuioc. Vezi datinile, de ant. p. 1143).

www.digibuc.ro

106

In satele de pe hng Cermiuti, Smbtii seara cnd

se preg5tete cununa mirilor, li se cnt urmiltoarele :

Lui :
Mime soarele dintro zori
mirile dintre feciori.

Ei :
Rasare luna din prote
mireasa dintre fete.

Aicea mireasa noastrd reprezint luna ; in alte imprejurdri mns o gsim reprezentand piimntul, ca in
legenda Dochiei.
Ca .5i mai sus Apolo amorezat de Dafne, e Tralan
amorezat de Dochia, fata lui Decebal regele-Daciei, care

fat vedem c reprezinta inssi tara aceasta. Si Dochia

neputndu'l suferi, se prefcu in stncii.
La noi ii ziva I Mart e sdrbdtoarea Dochiei. Deci
o ideie circuld in toate, cle le-am artat pan aici t5i
anume: posesiunea pmntului, sau a femeei, care posesiune se sigileaz la nunt, pdn ramura de laur drept
semn de dragoste i pacea ambelor sexe, push de amndoi pe cap avandu'i prolotipul la greci pe triumfdtorul Apolon iar la romani pe Marte, Romulus,
Quirin

sau Tit Tatiu din partea femeilor. Janus de

asemeni, ca soare poarl cununa de Laur.

Vedem dar cum aceiai srbiitoare a unirei romanilor cu sabinii in Mart, se repet la noi dupd legendd
in ziva de I Mart, ardtnd unirea romanilor prin Traian,
cu tara Dacilor, lund in stpnire acest pmnt simbolizat prin statua fetei lui Decebal. i Traian ca Invingtor al trei poart cunun de laur pe cap.

Preller in opul su ne srune despre o ilustratie

veche roman, ce arat pe Latinus i pe Enea: Lalinus cu un vltuc de hrtie in mnd ade lng un copac, iar Enea visavis de el, avnd copacul intre ei amn-

doi, e in picioare. Sederea lui Latinus arat pe originarul, pe cnd noul venit st in picioare inaintea lui.
Copacul desigur e learn( blm, reprezentnd pmntuI
trei pe care il impart amndoi. Laurul li une:ge ca i mai

trziu creanga lui Tit Tatiu. Enea devenind stlipnitor,

www.digibuc.ro

107

pune celei intdi cethli ce zideste numele Lavinia, dup

numele femeei ce o cpt odat cu phmntul,
si Principe le Carol I al ilomniei, venind in lard,
e salutat din toate piirile ca mire al ei. 0 horii rsun
dela un capt la altul :
Nunt mare i frumoas,
Horn' mandra i voioasa,
Sii 'neinge in Bucure0i
Sus in curtile domueti
Romania e mireasa

Dintre multe

S'al ei mire ateptat

Vine ca un imprat.
Rine, bine ai venit
Mire mandril i iubit

lar in Un cntec ce pare sii dateze numai dela

btaia cu turcii la Grivita, in care se vorbeste de Valter Miirdcineanu, ni ae arat independenta trei si proclamarea ei de regat prin urmiitoarele versuri :
Salta Romanie salta
C'acum te afli maritata,

Dupti mirile dorit

De doisprece a'i venit.
Colecfia Tocilesent, p. 355.

5. Templul i i'mparatul.
Btilia noastr dela nunti, pentru celate e btuia

lui Enea cu Turnus, pentru Lavinia.

Cetatea este nchipuit ca mam, care hrneste
ocroteste la sinul ei pe atiiia fii. Tot astfel i casa,
este inchipuit drept femeie. Se spune chiar in popor :
Casa e a femeei, carul al brbatului. Adich ea st pe
loc si administreazti in hiuntru, iar el umbl de chstig.
La crestini auzirn la nunt5 poruncind preotul mirelni :
eSli iubesti ferneea, ca Hristos biserica. E o inchipuire piighn, mitologici. Totdeodat, femeia in senzul
acesta e foarte inalt inchipuit interiorul ei, find asemnat cu un templu. De aceea
matroanele antice
erau atiit de onorate, o abatere dela datoria lor, find
aspru pedepsitii. Child Lucretia se omoar ea se recunoaste c nu mai poate corespunde cbemrei ei. Apoi
proverbul mai spune c : A strich o cash e mai pticat
de ct a silica o biserica.
Impiraii romani aveau obiceiul de a

ridica

temple alituri cu zeitatea piimntului ce stpneau.

www.digibuc.ro

18

Lui Cesar August i se ridicar temple, alturi cu Dea

Roma, la Efes i Nicomedia. Ba inchipuirile acestea s'au
pstrat si pe monede. Pe unele, Dea Roma e reprezentat prin Salus, fiica lui Esculap. (Vezi Pre ller R. M.
p. 357 II ed. 3).
Am vzut ca Salus e identic cu Strenia, din a
direi poian se luau crengele de itnpcare, representnd
deci piimntul.
La romani erau : Marie si Venerea (din partea lui
Enea) zeii care le-au dat viatt, erau printii lor. Ca recunostint cAtre zeiasca lor strbun, romanii Ii fac un

templu in care o adoreaz alturi cu Dea Roma, srbtoarea puind-o la 21 April, ziva aniversa.iii a zidirei
Romei ; care srbtoare a patroanelor celiitei, se serba
cu mare pomp. (Preller 356, II).
Mai apoi arta o reprezint pe Roma, aliituri eu
Fortuna. Constantinopolul sau Nova-Roma, care copia
toate simboalele orasului vechiu, la rndul su, Il zeificti
pe Constantin, alturi cu Tike sau Fortuna orasului nou.

Dup trecere de secoli, Il gsim pe Constantin ca

patron al orapini Bucuresti, aleitnri en o fernee, care la
Crestini este Elena, mama sa.
Mult eruditul, intru fericit memorie Hajduiu, ni
arat in Etimologicum Magnum, la cuviintul Basarabov, cum' pe o pecete: intre cei doi imprati, se afl
o rarnur, si anume: aceasta e pecetea lui Vlad Dracu
dela 1401.
In Istoria Bucurestilor de G. I. Ionescu-Gion,

gsim pecetea aceasta : avnd un copac in mijloc; d-1

Hajdeu arat c ar fi fcut aceast descoperire d-1 Sturdza.

E dar .copacul de plantatie al coloniilor. In numitul op,

mai gsim la p. 50 cloud atari peceti : a lui Ptrascu-Vod
si a lui Mihnea-Vod. Pecetea lui Constantin Vod Brncoveanu, p. 118, intre cele dou5 persoane : brbat
femee deasupra chrora se aflii soarele si luna are

fntre ei copacul,iar pe copac st un vultur cu crucea 'n

gurei. Pecetea lui Grigore Vod Ghica, p. 111, are copacul : nu in forma piramidal ca pn aici, ci rotund,
timindu-1 amndoi cu maim, iar deasupra in aer pla-

www.digibuc.ro

103

neazti pasrea avnd in cioc crucea pe care e reziimat

coroana.

Atari copaci se afl pe mai multe peceli, si par a

fi brazi. In alte locuri gsim numai simplu vulturul,
avand crucea In gura ; astfel e vulturul lui Brancoveanu

avand In jur cununti de laur, si 4 flori de trandafir.

Adesea vulturul are sub picioare numai o reunurd. Mai
apoi gsim pecetea Sf. Impdrati din paraclisul episcopiei
de Ramnic, p. 143, tindnd aindndoi crucea cu nidna, in
tocmai ca dincolo unde tin copacul, iar pe speteaza unui
scaun se aflii vulturul dublu bizanlin, insemnand cele
douti imperii romane sub o coroana. Aceast marca represinta i pe patronii Mitropoliei.
Despre Mitropolie, ne spune autorul, ca a fost tar-

nosit in ziva de Duminica tuturor sfintilor In and

1658, atSi 'n timpul and tarnosirea se petrecea in luntru,
afar pe colin era mare veselie si mare petrecere. Os-

tasii Domniei se veseleau impreun cu poporul Bucurestilor, ctici un non locas se ridic Domnului in orasul
lui Bucur.

S'ar crede c lumea de atunci prevedea cu ochii

inimei ca destinele acestei noui biserici aveau s fie in
Istoria Bucurestilor
istoria tuturor romnilor mai
frumoase si mai glorioase de at a tuturor bisericilor
mnstirilor romne, si chiar de cat a falnicei Mitropolii
a Targovistei....
Apoi mai spune c ori si cat de suparat sti fie Bucuresteanul, el se sue in dealul Mitropoliei, i uitandu-se

deasupra orasului, Ii trece. De aceea se spune la atari

cazuri Dealul Mitropoliei e mare !. Mitropolia Bucuresteana, impunea adeseori pan si
Clopotele

Mitropoliei, au fcut s salte in sus nu numai Buenci Ora intreag.

Pe colina Mitropoliei a batut mai cu putere inima
Bucurestilor
vremile noastre, inima lrilor romane.
Nu'i alt loc in toata Romania pe care sa se fi desvrsit
dela Renastere si dela Unire incoace, mai multe fapte

hotrtoare, mar*, istorice, deck colina Mitropoliei.

Faima cu o sulti de gild, de pe intiltimea acestei coline
www.digibuc.ro

110

luat de atOtea ori sborul pentru a vesti romnilor

din toat lumea legile si hotrdrile cari, la umbra altarului Dumnezeesc al Mitropoliei, se luau pentru fericirea patriei.
Colina Mitropoliei a fost dela 1658, etc. ceeace fu
in bOtrna Rom colina Capitoliului.
Cu aceste cuvinte memorabile incheie, gcind ade-

vgrul, din importanta ce a dat-o poporul iubitei sale

Miiropolii. Mai spune, cum nici Sf. Troit, fiicut anume
pentru a 11 mitropolie, nici Sf. Gheorghe, nu riimase
mitropolie bucurestean, ci tocmai aceasta deveni adevrata mitropolie. Mitropolitul sta la Bucuresti, primea
in dar dela Domnie, locuri, case, dar bisericd mr avea.
Pentru c celelalte nu nimerise a fi in spiritul poporului,
a indeplini traditiunile lui. DacA Sf. Troit care reprezinta
treimea capitolin flind asezat pe o colin intrunea

mai complect conditiunile, de sigur cO ar fi exercitat

chiar dela inceput functiunea capitalii. Tot astfel si biserica Sf. Gheorghe, in care sfant ei vedeau pe Hercules.

6. Mitropolia BucureVilor. Sf. Ecaterina.

Treirnea capitolinO consta din : Jupiter, Juno si

Minerva; aceasta pusii deadreapta tatilui ei, in templu,

nu Iuno. Erau deci Tat5l, Muma i fiul, aici o fiic
spiritul lui Joia, nscut din capul lui. Asa dar avem: pe
zeul suprem, zea suprem i spiritul skint. Fuirii Minerva
se spunea cu Jupiter nu poate II, ca farii spiritul sun,
dela ea primind el sfaturi.
La Mitropolie chiar dela tarnosire au fost aduse
moastele Sfintei Ecaterina, iar duph trecere de un secol
pe ale Sfntului Dimitrie, pAzitorul orasului, pe care
bucurestenii il iubesc att de mull, spune d. Gion.

Sf. Dumitru ca sfnt de Iarn, arat pe tin zeu

astfel c romnii in jindul lor de sute de ani,
si Pau putut inchipui drept vechiul lor zeu suprem, iar
mna ce i-o sfirutii, pe aceea purttoare de fulgere
care impiirtia binefacerile la tot.i.
britran

In cazul acesta am avea: in Maica Domnului cu cowww.digibuc.ro

111

pilul in brate, ce e patroana judetului Bucuresti, pe Iuno,

care de asemeni era adorat si in afar. de Roma, iar

in Sf. Ecaterina pe Minerva, care toti la un loc, ne dau
treimea capitolin.
Dupii epitetul de nebun, ce i se d sf. Ecaterine,
am viizut di e identia cu zeita tea de nastere Carmenta,
etc., lucru ce nu trebue s ne deconcentreze. Aceasta
find in conformitate cu cele spuse la inceput : eh' toate
zeittile erau una, una erau toate, emannd dela zeitatea ferneeasc principal, sub diferite personificatiuni.
Minerva ca zeitate a lunei, era si zeitate de nastere ; In templul ei se cresteau copii un atare copil
crescut a fost ErichtOneus: Tot aici vedern c se luau
copile dela 7-11 ani pentru lucrul hainelor Atenei, nuavea ea almite errephore ; pe cand in academic
tanil si era onoratti de scolari prin serbri. Ca atare zeitate a progeniturei ea conduce pe Latona, ce nu'si giisea

loc de nastere, prin Aticaunde acesta isi las breiul

pn la Delos 1).

Epitetul de nebun, ce
dau oamenii, ne ajut
mai cu sigurant a o recunoaste. Intru &it se zice ch.
de nu o pzesti serband-o, ea te nebuneste, vra s
zich, noi trebue sa o
: pentru a cpta dela ea
mintea, care ea singurd ne-o putea da. E de mirat cat
de bine i s'a pstrat in gutra poporului caracterul rzhuntitor. Pe Arahne tesiitoarea, o stim cum a prefcuto-

in pingan de gelozie. Pe and pe cele dou preutese

ale ei: Aglauros i Herse, fetele lUI Cecrop, le-a pedep-

sit en boala nebuniei pentru curiozitate. E posibil ca

despre -ea personal, se all amintirea c ar fi fost
cnd-va nebun si anume prin momentul slab, de a
fi fost iubita lui Hercules, protejatul ei.
1) La noi este obiceial la nasteri grele de a zmulge fire din brul de
mireas1 al ferneei i a'i da n apft si bea. Sau rad putin metal de pe

inelul de cununie, ori tae vfirful penelor de Olin co le-a avut ca gteal
de mireasd
dan sit boa. In satele din jurul Cernutului se pearta o
atare gteal ca un turn, de care gsim tirmo si la romani. (Vezi Preller,
pag. 181, 1 II).
Brul si hainele, le sacrificau femeile grece i lanei Artemisei
.dup nastere.

www.digibuc.ro

112

In Capitol era nurnitii Ca pta ca fiicii a capului ;

lar nurnele Capitolina se ain't att In Theba egiptean,
precum si in Grecia (de pe timpul romanilor se Intelege).
Nurnele Capitolina se dii la noi la clugrite ; inct
e foarte probabil cii att numele eCaplea, ce au purtat In
trecut femeile rornne, cat si Calea, s derive dela ea.
Dac Itrm la cercetat vietile sfintilor (retiprite de
Archiereul Nifon N. Ploesteanu Bucuresti 4903 p. 1129)
gsim despre sf. Ecaterina fffecioara cea prea infeleaptei
creia Impratul Maximin, Ii zice : (reproducem dup
o publicare din Universul 1907 No. 321 lucrat de un
preot Sofronie). Dac nu vei jertfi zeilor, vei fi in palatul meu, cea dintedu dupd linpardteasd i voiu lua sfat
dela tine in toate treburile impdreitiei. Apoi iarsi dup
cartea Arh. Nifon :
Pe vremea mpratului Maximin, se afla In Alexandria fecioara aceasta fiica lui Costa care Thsese:niai

inainte impdrat, flind de 18 ani, era foarte frumoas,

inaltd la staturd i foarte inteleaptd, cci invtase me,5tesugul crtei elinesti si se deprinsese cu intelepciunea tu-

turor fdceitorilor de cdrfi, etc. dar nu numai al filozofilor, ci i cdrtile doftorilor le-a deprins bine, ale lui
Esculapie i Ipocrat In scurt tot mestesugul ritoricesc
silogicesc. Apoi ne arat curn Irnpratul pentru a G
putea pedepsi, chiam filosofi, s se iea la intrecere cu
dnsa ; ceeace ne arata luptele intelectuale, care se practicau la srbtorile Minervei, din Roma, in luna lui Mart.
Apoi In Universul, de Sofronie, gsim c : murn-

sa o fcuse s invete a broda cu aur, i tnra Ecaterina ajunse a fi Indemnatecii foarte In lucrurile cuvenite femeei. Purttorul Pseudominului Sofronie vrnd

s o facii pe sf. Caterina cunoscut tineritului atrage

atentiunea noastr asupra Insemnttii mari ce o are.
Nu este o scoaki Cresting, unde s nu se prznuiasch
srbtoarea ei, prin oarecari bucurii ; ea este Intr'adevr
ctitora copilelor, i chiar patroana claselor de filozofie
in liceele din prtile apusului. Fetitele, fetele i fetiscanele de toate vrstele cari doriti s v soseasc cu bu-

curie ziva de 25 Noembre, oare ar fi cuviincios a v

www.digibuc.ro

113

desfata, a juca jocuri, sau a dezlega sarade, pentru praz-

nicul acestei mari sfinte, fard a avea mcar ideie de

viata ei, far s tii in ce poate ea sluji ca icoan
sexului vostru, fiind ocrotitoarea studentelor ? etc. Sub
ocrotirea sf. Caterina chiar la noi in tar, se afl pus
institutiunea pentru cresterea copiilor gasiti a societtei
ferneilor romane numit leaganul.
Erichtoneus
era copil gasit, se stia c e a lui Hefestos).

In Bucuresti cred c o gsim ca Mricul, la

monstirea Mrcuta, care e situat pe marginea baltei Colentina. Aid a fost pan la 1820 tipografie i fabrica de testirnele (basmale tiprite cu flori). Tot aici
se afl si cea mai vestit ap, a cismelelor Marcutei, de
unde se aducea pentru domni i boieri. Maniistirea Marcuta mai apoi a devenit azil de nebuni.

Numele Wei se spune c e format dela Colea

'n tina iar tina se va fi tragand dela Atina. Un loc baltos de lang Cernuli se numeste Tini-seuca. Pmnturile aceste mlstinoase vor fi conrespuns pmanturilor de langd mare, ale Atici dup cum am vazut. Cat
despre apa cea renumita, deaserneni conrespunde atri-

butiunilor ei : Atena scotea din pmant izvoare intritoare deosebit ea apa era elernentul ei.
La romani de srbtoarea Minervei ce tinea 5 zile,
incepand dela 19 Mart, copii aveau vacant, aducand
zeitei daruri, pentru ca s poa t invta bine. Tot atunci
se plateau i banii scoalei sau profesorului.
La greci sarbtoarea Atenei la un loc cu Prometeu
si Hefestos, despre care am amintit mai sus, avea loc
in cea de pe urma zi a lui Octombre. (Hefestos, era un
un curtezan respins al ei, ca si sf. Sava de sf. Varvara
ce cad asemenea ambii la un loc. In cazul a cesta
Hefestos e o duplicitate a lui Hercules, pe and Varvara sau Brbura, e atributiune a Minervei. Un analog
curtezan respins a fost si Priap de nimfa Lothis sau de
Vesta

sau Faun de Omfale, creia Ii vine in ajutor

Hercules. Toate legendele acestea in trecere de timpuri

s'au contopit, atribuindu-i-se mai ales lui Hercules, care
ca zeu solar slbit in timpul ernei devine servitor fe8

www.digibuc.ro

144

meei. Omfelei i se potriveste mai malt deck oricui

mitul acesta, pe care noi Il avem in legatura cu Sava,
Varvara i Stratenia. Insu0 Ovid pune legenda Omfalei
In luna lui Februar).
Dela srbtoarea de toamn aici numit a Atenei,
incepeau arrephorele se'i tese peplosul o hain a ei,
sub conducerea preoteselor ; iar vara in luna Maiu,
cnd se spl haina veche, avea loc alt sarbtoare,
numita plynterie, la care se purtau in procesiune o
multime de smochine, ea cel dintAiu fruct copt, drept
hran a oamenilor.
La Francezi, despre o fath ce se crede c va rmnea btrana, se zice : Elle va coiffer sainte Catherine, rmnnd deci ca preuteas In templul ei, sau ca
una din cele 4 arrephore, ce'i lucrau hainele i o gateau.
Vedem cum legiuitorii creginismului, neputnd sa
smulg din inimi adoratiunea pentru Minerva, au recurs
la mijlocul de a transmite asupra unei mucenite cretine
reale sau inchipuite, toate atributiunile zeittei vechi, in
care poporul a putut mai departe
adoare idolul

su iubit, nealterat prin mii de ani.

Dac o gasim ici ca Barbura, dincolo cine tie mai
ca ce nume, acestea sunt atributiunile ei, cum am spus,
precum i la greci le avea, unde o gsim numita ca: Aleia,
Coria, Erigane, Pronia, etc. (Vezi Creuzer, v. III). Toate
acestea cautnd bine in popor sau in biserica noastra,
de aserneni le vom gsi.
La romani sarbatoarea Minervei ce cadea toamna,

era acea pe care o avea : and se batea cuiul in stlp,

odata cu tatl ei, la idul lui Septembre. Dupa numrul
cuelor se numrau anii aceast atributiune find a lui
Jupiter ca zeu al luminei pe cnd atributiunea Minervei
era numerarea, find inventat de ea. Creuzer ne spune
c ceremonia aceasta
avut de cauza a infiintrei :
lupte cetateneti, boale molipsitoare, iar mai ales frica
de boala nebuniei, ca sa nu devie contagioas. (Simbolik
u. Mythologie, III p. 481).
Cu sfnta Caterina aceasta, cred c suntem in carat,
rmne sh cercetm despre Sf. Dumitru.

www.digibuc.ro

15

7. Sf. Dumitru.
Se afl In Bucureti o biseric a lui Sf. Durnitru,
numit Biserica de jurmnt. Acesta e Jupiter Jurarius al vechilor romani. Jupiter acesta care p5zea dreptatea, se mai numea i Dispiter i Lucetius, dela
lumina care le vede toate. Apoi se mai numea i Fides
care zeitate purta un voal alb, ca semn al luminei, zic
mitologii, iar mna pe care o ridica jurtorul ea s jure,
era acoperit.
Un Dius Fidius, 11 representa pe Jupiter pe pmnt
si acesta era semi-zeul Semo Sancus, sabin, ce ingrijea
de drept i de rnduial, mai ales in afacerile internationale, la facerea de jurminte i contracte, la incheerea
de csiitorii i In ce privete ospitalitatea.
Din Metropola lor Cures, ii aduser Sabinii pe
Serino Sancus sau Dius Fidius al lor, pe Qiurinal, ca
zeu al jurmntului sub formula Me Dius Fidius. Dup
obiceiul Sabin, jurmntul se fiicea sub cer liber ternplul zeului avnd o deschiztur in acopermnt, pentru
a ptrunde lumina zilei ce vede toate ; iar cnd jura
cineva acasa, eea in compluvium mijlocul neacoperit
al casei. Fidius era, cum am spus, un zeu al dreptului
popoarelor, al ospitalittii i al sigurantei drumurilor ;

legturile intre gni, In templul su se fticeau. Un alt

templu al lui era In insula Tibrului, unde acest cult
(spune Preller), poate sta in legatur cu al lui Voiovis i
al decurnd descoperitului Jupiter lararius (p. 274
In ceremonia dela biserica Sf. Dumitru, vedem eh

cel pus la jurmnt e incins cu brul prea curatei

jurnd la usa altarului, in fata arhiereului i a preotilor, eh
nu va spune de &it adevrul. (Ist. Buc. I. G. Gion, p. 185).
Brul acesta nu'l gsim In mitologie. La greci fetele

Treociene, ii sacrificau brul lor In templul Atenei,

Inainte de nunt. Acesta nu ne arat c ar fi insemnat
un jurarnnt era poate Inchipuit tria lor fecioreasc,
pe care ca fidele castittei Atenei de care ele ca fete
tineau, Ii Inchinau brul atunci. La noi in judetul Roman,

fata ce are amant, sau femeia ce are brbat, n'ar da

www.digibuc.ro

116

brul ei altuia pentru nimic in lume, aceasta ar insemna o necredint nepomenit fald de alesul ei, pentru

care el o ar ucide.
De tine obiceiul acesta de al Minervei, sau de jurdmantul credintei la romani, aceasta nu vom ti spune.

Un cntec biitrnesc ne ilustreazd vechiul obiceiu de

jurdmnt :
Cand toca la stefan Vol*
Amandoi qedeam de vorb,

Te tineam de eingtoare,
Te juram po sfntul soare,
JurAin drag Vinerea,
Or de ai pe cineva ?
Eu oi jura Sambta :
Te am numai pe mata.

Acest cntec se poate auzi in Bucovina, satul Ropcea.

In Bucureti, colectia lui Teodorescu p. 312, sund astfel :
Mad toca la Radu-Vod,
Eu stam en puica de vorb
si-o tinoam de cingtoare,
jura pe sf. soare
i pe sf. nsctoare
CA pe altul nu'l mai are.

Cuvntul de Vinerea din cntecul prim, ne aratd

pe Venerea, despre al cdreia bru de dragoste se vorbet foarte mult in mitologie. Apoi Venerea la romani
era patroana asocialiunei latine. Astfel eh' e posibil c
braul acesta al ei, combinat cu voalul fidelittei, s fi
rmas in obiceiurile noastre de jurdmnt.
Jupiter ii avea o srbtoare a sa dimpreun cut
Venerea, la culesul viilor, numitd Vinalia : in August,
Septembrie i Octombrie. De aserneni in 23 Aprilie, cand
era srbdtoarea Venerei. desfundndu-se alunci intiu
vasul cu vinul cel nou, cel intaiu pahar ce era but, era
consacrat lor, (In istoria lni Canternir-gsim cd la mesele
tonmeti, dupd ce bea Vodd un pahar numit credinta)
precum alte pahare cu oaspetii, un pahar mare de
yin se bea : drept multdmitd pentru darul i mila Durnnezeiascd, iar dup acesta beau In sdndtatea impdratului).
Ca Venus Victrix o gsim pe Venerea adoratd pe

www.digibuc.ro

117

muntele Capitolului, numit i ea Capitolina, poate din

cauza legaturei acetia ce avea cu Jupiter.
De a bate palma i anurne cu mna dreapt, era
In obiceiurile lui Jupiter Fides, In cultul fetialilor lui
Diespiter, ceeace insemna : credintd si incredere, la Incheierea, vre-unei legaturi, bazat pe cuvntul omului,
care era sfnt in acest cult.
lat un cntec la noi, care ni-a rrnas de pe acele
timpuri, cred :
Dae vrai a ne inbim
Haide 'n eram 0-ein bea vin,
Daa vrai s'a no Ma'am
ruana s ne iertm.

Deci i obiceiul aldmaplui nostru: cnd se vinde

sau se cumpr ceva, Isi are originea tot de aici, precum

la nunti, care nu se consider isprvit, de

ct cnd au but cuvntul, cum se spune in unele
i asezarea

prti ale Bucovinei, au but la alctuirea legturei ; apoi

cinstitul la nunti ; care toate fac parte din vechiul cult.
Poate i srbtoarea lui Jupiter: Meditrinalia, care
i avea loc la 11 Octombre, imbinat find cu culegerea
fructelor cmpului, st in legturd ca srbtoarea Vinaliei

ce o avea in tovr4ie cu Venerea.

La noi se spune c Sirnedru e foarte bogat, c
atunci sunt cwrele cu de toate pline : el le d dearte
lui Sf. Gheorghe, iar acesta i le d inapoi pline. De Sf.
Dumitru in satul Vculeti, distr. Dorohoiu, este obiceiul
a se face seara focuri i a imprli mere, fructe, la copii.

Acestea am putut s le constatm mitologic despre Sf. Dumitru.

In Vietele sfintilor se vede c e un rsboinic
lecuitor ; iar la viata Sf. Durn. Nou (I3asarabov), care
cade In ziva de 27 Octombrie aflm eh' in aceea5,1 zi
cu el, se prznuete i Sfnta Capitolina I Iat cum singure se atern toate dovezile, cnd nu sunt trase de Or.
De e aceasta Venerea sau Minerva, nu vom ti. Mai

sigur cea d'intiu, ca find piirtw al Jupiter la vin.

In Istoria oraului Bucureti de Loc. Col. Papa-

zoglu, gsim urrntitoarele minuni pe care le-a fcut

www.digibuc.ro

118

acest Sfnt a cruia moaste fusese gsite pe apa Lomului

din satul Basarabov, 1ng Rusciuc:

Tata spune c in vremea ciumei lui I. Caragea la
1815, find foarte intins aceast teribil epidemie in Capital, au scos pe Sfntul i dup ce au ocolit cu el
Capita la, l'au poprit in mijlocul trgului, unde s'a fcut
sfintirea apei i s'au citit rugciuni ctre Sfnt ; din
acea zi epidemia a inceput a scrldea, iar Caragea s'a tutors inapoi din satul su Domnestii de pe Sabar, unde
sta retras.

La 1827, in domnia lui Gr. Ghica \roar, era o

secet teribil, 3 luni nu plouase, tocmai In timpul cnd

se cere mai mult ploae, top erau ingrijorati c vom

rfirnnea de iarn s flmnzirn i vom fi siliti s mncrn ghind i coji de stejar coapte in cuptor
fcute

fdin, hrana asta o mai avusem alt data, cnd stu

cmpiile satelor albite de oasele vitelor moarte de lipsa
nutretului. Bunul printe Gr. Ghica Vod a pus s se
scoat Sfntul de ctre mitropolit in procesiune. In ziva

de 15 Mai pornir cu totii, Vod cu boerii in frunte,

iar Mitropolitul cu butca cu doi diaconi pe capr Ing
vezeteu, imbracati in odjdii. Cosciugul sfnt era purtat
de preoti pe umere .cu schimbul. Porniriirn din Mitropolie pe podul Calilei, i de acolo ocolirrn sprea dealul
Spirei la Cotroceni, trecnd podul dela Grozcivestil),

merserrn spre miaz-noapte, unde e astzi gara de

Nord. Si o minune Cnd plecarm de acolo vzurm
un nor mricel c venea din spre nord, iar cand esirm
In capul podului Mogosoaei ne apuc o ploae torential
c Vod i boerii i toti fur-5m udati pn la piele, ins

nime nu se grbia. Mria Sa find in frunte clare cu

boerii tinea tot la pas. Astfel sosind la biserica sf. Mitropolii, au desclicat cu tolii si au intrat in biseric,
leorc de ploae. Mitropolitul a fcut molifte de multumire cu cosciugul deschis i toti au inceput s fac
ma tnii si a sruta Sfntul dela Domn pn la cel din urm.
0 alt rninune se fcu pe timpul holerei, find Sfntul
1) SA nn Insemne aceasta : Sublicius ?

www.digibuc.ro

419

scos in cmpul Filaretului la sfarsitul lui Septembrie si

pn In '10 Octombrie, boala In mod vdit dete inapoi.
Aceste minuni le face St Dumitru-Jupiter la noi.
La Romani ca Salutaris, Jupiter era un zeu al
lecuirei si mantuirei, find chemat In asernenea cazuri
grele. Tot ca atare se numea el si Jupiter Valens si Depulsor, cnd era vorba a se face minuni In cazuri de
nevoi mari, sau de boale grele, la persoane particulare.
Ca rsboinic St Dumitru fu acela care ca zeu al natiunilor, ajut pe fratii Petru si Asan la reinflintarea imperiului Romno-Bulgar. Acestia zidind biserica acestuiSfnt,

spuser poporului prin niste oameni indrciti, ch Sfntul

a prsit biserica din Tesalonic si a venit In biserica

Romnilor si a Bulgarilor, ca s le ajute lor a'si scutura

jugul. Poporul auzind, se rscul contra Grecilor sj

ajutati si de Romnii de dincoace de Dunre, ii invinser.

Inca o dovad cum c Jupiter este Sf. Dumitru :

In olkssagen aus der Bucovina de Adolf Simighinovici Staufe Cernowitz, gsim la p. 25 urmatoarea.
traditiune :

Satul Miliseuti astazi mare, era odat mic de tot,

dar cu toate acestea, oastea vrjmas a Turcilor l'a fost
inconjurat. Stenii se luptau vitejeste sub conducerea
sefului lor Dumitru, dar ce folos, eh' de afar Turcilor
le veneau ajutoare noi, pe and stenilor munai singur
Dumnezeu le mai putea ajuta. De aceea Dumitru incepu

al implore. Cnd iat c apare Intre ei un om mare

strasnic, c'o mtura de foe inteo mn (fulgerile) si c'o
sabie cu cloud tiusuri In and man, iar din gurd tot
cuvntul ce scotea, incuraja inteatat pe oameni, ch inteo

nirnic de ceas nu se mai vzu nici urrn de turc pe

acolo. Dumitru apoi strngand material, zidi o bisericii
drept rnulturnit lui Dumnezeu, cu hramul Sf. Dimitrie.
Sf. Dumitru l'a ajutat si pe Stefan cel Mare in rsbolul cu Albrecht, craiul lesesc la Cosmin, artndu-i-se
clare si intearmat dand ajutor si vlf lui Stefan Vod
si oastei lui. Drept multmit Stefan i-a zidit biserica
in Suceava, inaintea cullilor Domnesti. (Dup Vornicu
Grigore Ureche, Letopisetile, vol. I).

www.digibuc.ro

120

8. Jupiter Latiaris i Venerea.

Tot aici vom spune c Jupiter era si cApetenia leg-

turei latine sub numele de Jupiter Latiaris avnd in

Alba-Longa, pe muntele Alban, o srbtoare foarte veche
numit Ferias latina pe care Tarquinii o au inoit, ado-

gndu-se mai apoi la ea cte o zi, prin diferite intilmadd, asa ca : irnpcarea intre plebei i patrici, etc. La
aceast shrbtoare se fcea amintirea celor intai eroi
ai legaturei : Eneas cu Latinus. In acea zi i se sacrifica
lui Jupiter un criminalist hotrt la moarte. Prtase la
srbtoarea lui erau Juno, Minerva ba si Vesta Alban
(a legturei) care era si o zeitate a jurmntului. De fat
erau consulul nou ales, magistrati i representanti diferiti, iar poporul pelegrina din toat tara. De chtre consulul ce atunci intra in slujb, se aducea sacrificiu un
taur alb, acompaniat de rugciuni pentru fericirea trei,
altii aduceau miei, brnz, lapte si colaci (Opferkuchen)

asa c o mash opulent se intindea, avnd de caracter

legtura prietineasc. Apoi urmau jocuri. Se fcea in
April sau la inceputul lui Mai, cu timpul ins si in Iunie
pn in August.
Tot pe acest munte veneau i invingtorii din rsboae, sh se inchine zeului legturei la tine, purtnd ins
cunune de mirth' pe cap, ceeace arat cultul Venerei
care si ea era o zeit principal a leghturei.
La noi cnd se pun stenii tovrsie pentru
da oile In stand, din tot laptele muls in acea zi, se face
o rnas la care iau parte toti. Astfel se face in Broslng Mihalcea. In opul Srbtorile la romni
de Marian, vol. III, gsim cum se face in ziva de Sf.
Gheorghe si a doua zi alesul dnduli mdna drept semn
de tovrsie, ca oile s fie rnulse impreun i s vreze
dela Sf. Gheorghe pand la Sf. Dumitru. Mulsul oilor se

face cu diferite ceremonii care corespund srbtoarei

Pales, apoi urmeaz ruperea colacului intre tovarsi, zicnd unul ecuc i altul rdscuc, apoi mncarea scrobului

si a mielului impuxat, a bahnosului si a carnei de porc,

www.digibuc.ro

121

(porcul servind drept animal de sacrificiu al infrtirilor),

iar dup acestea urmeaz petrecerea cu jocul chincenii zis i ch1ucene0e un joc foarte caracteristic,
tinndu-se ir frte0e cu mainile peste urnere i jucnd
spre muzicant: mai ntiu cu piciorul drept Mainte, fcnd
figuri, apoi se dau inapoi i revin jucnd cu piciorul
stng i iar se retrag, iar apoi revin jucnd cu amndou picioarele, imitnd de sigur, prin acestea tovr0a
picioarelor, In paralel cu tovr0a dintre doi. Apoi joac
cu toti cei prezenti Mire cari suat i alte persoane invitate.

Srbarea aceasta a tovr0ei nu se poate s nu

purcead de acolo, mai ales c i mncarea oului, ne
arat tovr4ia. (C'un ou in rnn e reprezentat Venerea). Mirii trebuie s mnnce dintr'un ou de0 acesta
e un obiceiu foarte rspndit.
La Romni mai gsim atari intrtiri, (ne servirn tot
de opul lui Marian). Astfel in Banat, Luni dup Durninica
Tornei sau i Marti, se serbeaz Mtclul care e Frate

mai mic cu pa0ele; un june frumos ce umbra pe sus,

noi nu'l vedem. Brbatii in acea zi nu lucreaz In crnp,
pentru c Mdtclul vioreazd bucatele semnate i aduce
trsnet. Pentru feciori i fete Matcul este nu numai o zi
de serbare ci i de infrtie i insurtie. In ziva aceasta

se infrOtesc, adich se prind fdrtali, efrati de cruce ; se

fac tmtcute, evruici. surori. Infriitirea o face cineva
mai btrn prin o pogace, din care scoate o crucit, ce
e picurat cu attea picturi de vin roiu cti frati sunt,

i tiat cu un ban de argint, apoi irnprtit la cei ce

se insurtesc sau Infrtesc, cari inchinnd cte un pahar

de vin, se srut, mrturisind ch vor fi toat viata surori ca cele adevhrate S fim surate pn'la moarte,
(sau fartati). Fcnd pogacea, numai femei curate, cnd
scot crucea cele ce vor s se rntcuteasc zic :
Doamne ajuta Sntg Marie
De bine 0 de noroc sg ne fie I

Iar cnd Inchinh paharele zic :

Matellgu, Mgtcglau,
Roagte lui Dumnozeu
SA ne fereascg de rail,

CI i noi cat vorn trgi

To-cm cinsti cu chiti de flori

In tot anul te-om cinsti.

L'aste mandre sgrbgtori

Te-om cinsti i pomeni
Cat mateute ne-om numi,
Pang 'n lume vom trgi.

www.digibuc.ro

122

Banul de argint cu care s'a teat crucea, se tae i

el in 3 sau 5 bucati dndu-se cle o bucath fiecareia
mtcute, pe care bucat o strange pentru a i se pune la
moarte in sicriu. De o pierde, Sf. Petre n'o lash in rai, ch

'a clcat credinta frtiei. Dupa ceremonia aceasta cu

bath ospteaz. In tot anul insa infrtitele merg una la
alta cu pornene frumoase i o chit de rntcute, aa
nite flori de primvara ce cresc pe lng izvoare. In alte

prti din Banat mtcutarea se face, aducand o tigae in

care fac scrob de cteva ou, aducnd i flori, mai ales
mtcute. Fac focul sub un mar (pomul Venerei) fac
cununi din flori i incunjurnd de 3 ori pomul zic :
Tot mAtcute sit ne zicem

Pdn' o fi lumea i fara !

Apoi se sruth printre cununi i se pun jos de mnnca tri semn de fratie.
Florile sunt de asemeni ale Venerei, care aici e S-ta
Maria. In aceast zi s rntcutesc nurnai fetele ; flcii cu

fetele sau i ei intre ei, se infrtesc in orice alt zi din

timpul primverei. Aleg un porn inflorit i aducnd oud
rasa din ziaa de pagi, (Venerea s'a numit i purpurisa),
1i pun cununi de fiori din acel mar sau alt pom pe cap,
apoi lurindu-se de mni, ocolesc pomul de 3 ori, altureaz toti la olalt cununile, se srut prin ele i-'i
schimba ouale tot prin cununi, zicandu-i : S firn frtati
'Ana la moarte I.
In Severin, Luni dup Duminica Tornei, se duc in
pdurea Crihala, unde se pregatesc barace, bauturi, aici
vine i muzica, iar copiii cu o cunund de salcie (in locul

mirtului de sigur), i cu un ou roiu in mn se invartesc unul in jurul altuia i fac jurmntul de 3 ori :
Imi (*i frate pn'la moarte ?
Iti sunt frate pn'la moarte

Fartatii din Banat, flchii se reidic in brate unii pe

altii. Ce pot fl acestea de cat legturi latine ? De asemeni
si sarbtoarea Latina% nu se afla In o zi anumit, ci se

fcea primvara, in o zi ce o puneau.

www.digibuc.ro

In Bucovina, (Mahala) fratii de cruce i duc colaci,

lumnare si'un tulpan, ca la botez.
lard i un cantec asupra frhtiei acestia :
Cine n'are mAiculitA,
N'are milA, nici credintA,
Batto dealul sA rAstorn

Tot or rice cA eu dorm.

Sorioara cea de cruce
Eu //IA jelui si ea fuge
Sorioara cea de sange
Eu mA jelui 0 ea plAnge.
(Mahala)

Apoi frtatii acestia i au si steaua lor numit

crucea frtatului, care nu e alta de cat constelatia
oDelfinului, a delficului Apo lon Adesea auzi pe oarneni

discutnd asupra crucei fartatului : unii spune c e

crucea adevrat, altii : eh' tot nu e asa de
dreapt ca
dreapta, chci are o stea ceva intr'o parte, deci tot nu's
ca frati adevrati.
Vedem cat de admirabil se descopere cultul acesta
al iubirei i leghturei de prietenie la noi, si cum s'a
conservat el pn in ziva de azi.
Alexandri spune cum se fceau frati : thindu-si in
brat o cruce i amestecndu-si sngele. Deci cruce mce semn
nnc, cruce Ii tae in snge pentru a fl
va fi existat ins atunci pe cnd crucea crestinh inch nu
era ? i pentru care pricin Delfinul, constelatia lui Apolon, ii are forma de cruce ?
Friitia a existat si la Greci, Apolo era zeul frtiei
la Doriani, in Hexapolis, unde se tineau intrunirile lor,
precum i in Rodos si in Agrigent. Cum se faceau frtiele acestea nu stim. Avern lush cunostint despre infrtirile facute sub patronajul lui Zeus, acesta find ca
la romani, zeu al leghturilor de prietenie, al ospitalittei.
Si cum eh' acest cult al prieteniei, implied in sine si pe

cel al curhtirilor ne arat

Creuzer in obiceiurile grece,

unde Zeus e zeu al juramantului si al asociatiunei. Aici dou

familii, sau cteva, fhand frtie, desprteau un lemn sau

o bucath de metal ptrath in atitea bucti, cte persoane
se asociau. Cu acest bucat ori i cand s'ar fi presentat la
www.digibuc.ro

124

casa prietenului, copilul unui societar, avea drept de gazduire i de curtire, dac noul venit era fugar in urma
unei crime. In atare caz, el intrnd se aeza laugh vatr
cu ochii In pmnt i cu instrumentul de omor plecat in

jos. Tatl familiei, ce reprezenta pe Zeus, fr s'l intrebe un cuvnt, thia un purcel sughtor cu al cruia
snge Ii spla mnele. Apoi se ardea pnea trebuitoare
pe altar, se turna apa .5i se ruga pentru Inturnarea Erinielor (furielor) dela el i irnpcarea lui Jupiter. Dupii
ce toate acestea erau Indeplinite, II intreba de nume
vinovatul Ii arta dovezile. Din acea zi fugarul rhmnea aici in cash. Tot nurnitul Autor spune, 6' pielea
animalului sacrificat In asemenea cazuri era phstrat,
iar vinovatul la ceremonia curtirei trebuia s puie piciorul stang pe ea. Dar vai de acela ce abuz de ospitalitatea aceasta, chlcnd Intru ceva dreptul prieteniei,
atunci acela Zeus, reprezentat cu fulgerile in amndouh
mnile, Il pedepsea.
Fr indoial c i cultul roman al prieteniei se
trage tot de aice i di, e una cu a lui Veiovis, ce i In
luna Marte avea loc, amintind desigur legtura cu sabinii.

Aceasta mai putem curioate i de pe aceia, c o analoag Infrtire la romni, tot duph cartea lui Marian, o
gsim la inceputul lui Martie, de Sf. Toader, cnd se
fac i incurrile de cai prin unele sate, etc., in fine cnd
e terneiul srbtorilor lui Mart.
In Criul alb, Tomnatec, Grohot, in aceast zi
1i Impung degetul cel mic cu un spin i arnestecnduli
sngele se Infrtesc. Pe la Sibiu se invrt pe Ing un
porn

i spun ca mai sus, apoi schimb intre ei nige

colcei. In comuna Orlat (Transilvania) pun colceii

numiti abrduleti, In pruni sau aIi arbori i scuturnd
a chrui brdulete pich, acela e vrul cel mai mare

numindu-se aici veri, nu frtati ; (poate dela var).

Ceva analog gsim i In ziva de 24 Faur i anume :
Dragobetele, care era feciorul Babei Dochiei, (aceasta
Thud Juno, shrbtoarea ei principal er la un loc cu Mart).
In ziva aceasta se imbrtoeaz fetele cu flchii, Incredintndu-se 6 nu se vor supra peste an, tot odat se crede

www.digibuc.ro

425

c glumind in a cea zi i drgostindu-se, vor fi indrgostiti

tot anul. Srbtoarea cretin din acea zi e : Aflarea

capului Sf. Than. In ziva aceasta se spune c se imphrecheaz psrile i animalele (dup opul citat). In Mihalcea se spune c se intorc psrile la cuiburi i copiii

la pane i cd e bine ori i ce atunci s incepi, find

atunci capul primverei.

Dragostea psrilor au luat-o oamenii ca simbol

al dragostei lor, iar cucul, pasrea poporului cea mai
dorit, e supremul simbol, de aceia i la legtura de
mai sus vedem pomenit cuvntul : cuc i rscuc 1 Jupiter

insui ca un cue vine i se ascunde pe o furtun cu

tunete i fulgere in bratele Iunonei, primvara, fcndu-i atunci pentru intaia oar dragostea, in urma cdreia
a rsiirit indat isvorul de ambrosie, iarb i flori, care
nunt se srbiitorea de greci pe vrful muntelui Kiteron,
Odra 1 in alte locuri, unde se credea ch a fost intlnirea

lor. Pe muntele Ida troianii se mandreau c asemenea

s'au Intalnit acti zei plini de dragoste, Iuno purta
pentru a fi a tractioash breiul Venerei. Deci aceiai zeitate
de dragoste cu legitoarea ei, fiicea dragostea i titre zei

ca i intre oameni.
Un obiceiu gsirn Luni i Marti dupii lsatul secului
de postul mare, in zilele nebunilor, (vezi la p. 86 din
acest op), nebunii acetia iau in rs pe cei ce introduc obiceiuri stine, (in Ardeal), i sunt identici cu cucii,
spune Marian.

Despre cuc, ca pashre a dragostei, implicat in

asociatiunea din Alba, gsim urme i in poesia noastrii
populard. In cMaterialuri folcloristice a d-lui Tocilescu,
se afl repetat cntecul cucului, ce intrebat de romn
ce a mancat in timpul ernei i uncle a ernat, el if rspunde:
Am ernat la Beilcifa
degerat gurita.

Find prea aspr temperatura Bcildcifei noastre, de-

venit reedinta de dragoste a cucului, fat cu temperatura reedintei celei vechi, de pe muntele Alban 1).
Le-a fcut cucul acesta (Jupiter) destule servicii roBalaci = cu Balan,

www.digibuc.ro

.126

manilor. In timpul primitiv al vietei lor, dae nu aveau

astfel de asociatiuni religioase, care sh constrng pe celelalte neamuri din jur a le da pace pe cnd ei nu erau
Inca in putere ar fi fost de sigur exterminati chiar dela
inceput ; destul i asa au avut de luptat cu vecinii

lor geIoi, totusi prin tactica acersta religioas, au fost

in vrernile critice aprati.
Cucii despre care ne spune Marian se fac in Dobrogea sau in jud. lalomita, in ziva sau a doua zi de lsatul

secului 20 flci, din care unul se imbrac ca diavol, cu

haine pestrite i cu coarne, zugrvindu-se negru pe obraz
si se numeste imprat; acestia m erg pe la case si joac, dnduli-se bacsis. In jud. Ialomita fac Duminic seara ilumina-

aprinznd o donit de piicur pe care o leagh de cum-

dau drumul in put. Aceasta e numit

pana unui put
de locuitori Uralie. A doua zi cucii urnbl prin sat
pan ctre miezul noptei, purtand in spate un clopot
mare. Imbrcrnintea acestora e un brat' rosiu peste o
fust alb, opinci i o mliciuc sau un lemn in forma

unui unghiu obtus, a crui coad e ca de un metru

numit chiulichiu ), in cap poartii o glug fcut din o

saric, cusuth in forma si mdrimea unei tristi de cal,

pe deasupra acoperit cit hrtie alb sau colora LA si
cusut cu lnuri, in dreptul nasului pun o tigv gurith,
avnd guri in dreptul ochilor si a guret de rsuflittoare.

Din dreptul urechilor se pun in sus niste lemne fungi

ca de un metru, peste care se pun orizontal altele 3-4, for-

'nand o scar. Acestea au numele de coarnele glugei

sunt acoperite peste tot cu pene, iar in vrf au 3 4

fulgi de cocos sau puf de trestie. Numrul lor cat umbra

tot sporeste, venind multi numai cu cate o traist de

cal in cap, frd coarne, ba chiar i fr clopotul din
spate. Prin sat alearg dup oarneni i toti fug prin
noroi ca s scape. Cei sfiosi nici nu prsesc casa in
acea zi. Copiii mai ales fug cat pot. Mai iau i un pm tuf cu care tvlesc prin ajutorul unei opinci casele
fetelor si pe oamenii ce-i ajung. Seara merg la o cash

unde fac hor in curte, iar stpnul le plteste. Cine

capt o lovitur dela cuci, e sfintos peste an. Fulgii

www.digibuc.ro

27

dela cuci sunt buni pentru afumat de spaimei. Cel ce

se face cue trebue s urmeze a se face 3 ani, sau 9,

caci altfel dach moare se face diavol.
Ca zee a furtunei, Herei, mamei lui Ares (Mart),

(ne spune Preller, Grichich Myth. 134, ea care nu

iubea pe troiani i iar fi rnncat cu pr i piele cum
zicea Zeus) i se fceau adesea jocuri de arme, de ctre
brbati sau preotesele ei femei, .ba i jocuri de cavaleri
clreti, cari la intrecere cptau ca pret sfntul scut,
care idei se poate c vor fi trecut i asupra srbtorilor

salice romane, despre care in bropra II vom vorbi.

Pun acest cult aici fiindc conrespunde ecucului de
care am vorbit. Apoi cucii mai conrespund aSalilor
cari cu scuturile lor fceau toat luna lui Mart zgomotul ce'l fac acetia cu clopotul lor. Romanii credeau c

Salii prin zgomotul scuturilor, curat de rele i de pcate oraul. Cucii servesc i la noi de impcare Intre
oameni i zei.

Tot aici cred c e potrivit s addogim i despre

cultul zeitei Feronia, care e recunoscut drept vechea
Venus ital, adorat la Etrusci, Umbri, Sabini, Volsci
i Latini, ca o zeitate a florilor i a cununilor, ca Venerea i Persefone ce erau totodat i zeitti ale primverei i ale mortei. Locul de adorare al Feroniei se afia la
rebula Mutuesca, reprezentatd find ca o zee tnr cu flori
in cap. Poporul aleargA in mase la srbtoarea ei: negustori, meseriai, !Mani ; chiar i in metropola sabinh

Amiternum s'au gsit urine de acest cult. In Roma 4i

avea srbtoarea la 14 Noembre. La Etrusci templul ei
se afia la poalele muntelui Soracte, a vnd o poian a
ei. I se sacrificau cele intiu fructe i avea un templu
foarte bogat, pe care l'a priidat Anibal. Aici era adoratd
laugh' Apolo Soranus, dup ct se pare primvara. Era
i patroana sclavilor eliberali, ce aici 15i puneau plria
pe cap, liisndu-t5i prul, i a libertinelor. In o poian
lng Tarracina, lng un pru, era adorat alturi cu
Iupiter Anxur, inchipuiti amndoi ca pereche : ea ca
zee a isvorului i a vei, iar el ca zeu al inltirnei si
al soarelui, nurnit fund aici i Juno Virgo. Numele i

www.digibuc.ro

128

se traducea i prin Fidonia, lunoni regina et Feronia.

Se mai credea c niste Spartani sub Licurg, au venit
aice j i-au Inflintat cultul. Astfel c tot credinte grece
sunt mereu la mijloc. De aceea nu e de mirare ct o
gsim pe Juno In Mull Venerei i pe aceasta In locul
Iunei. Feronia avea i un picus, ca i Marte, o pasre
ce profe Liza.

Tot odatd numele Venerei la Volsci era Herentas,

pe cnd la latini zeitatea isvoarelor si a legdturei era
Ferentina, care In poiana ei si lng apa ei, sub AlbaLonga, patrol-la strnsura leghturei latine, incepnd de
la Tarquinii incoace. Pre ller e acela care ne arat c
Feronia i Ferentina sunt una. Ca zee a legturei era adorat Venus din Vechime si In Ardea si In Lavinium,
unde In acele timpuri latinii se adunau iar cultul ei
pare a fi venit cu Eneas din Sicilia : al Afroditei din Eris.
(Hernicii sunt un neam, adoratori se vede ai Herentei,
care nume o aminteste i pe Hera, si pe Hersilia lui
Quirin).S mai notm e srbtorile de leghtur ale Venerei, Preller ne spune c aveau loc in April si in Mai, cnd
natura e In inflorire, sub regimul zeittei acestia a frumusetei si a iubirei.
lat ce se povesteste In Venetia despre lnflintarea

petreeerei Carnavalului. Reproduc aceasta prescurtat

dup o descriere de cltorie a d-lui Gh. D. Murnu,
sub titlul Venetia In Revista Noastr a d-nei Cons tanta

Hodos, anul 1907, No. 3.

Un pescuitor de mrgritare Labia Rovero, acum

o mie de ani, pescui o madon de. piatr in apele Venetiei. Italienii care au multii evlavie pentru Madona,
duser inteo insul din lagune Inltnd acolo o biseria, o botezar Madona Crinului. Isvodind o multirne
de povesti miraculoase, nici un venetian nu mai vru sh
fie cununat in alt parte, de eta in biserica Madonei
pescuite, avnd credinta c norii durerilor nu le vor
in tunica nici odat cerul fericirei. In anul 944 pe vremea

dogelui Candiano III In a doua zi a lui Fiiurar, srb4toarea nuntilor svrsite In acea biseric, fu mai frumoas

de cat oricand. Intorcndu-se dela Madona Crinului,

www.digibuc.ro

129

nuntaii se oprir In insula Olivolo, ca s se inchine la

moastele Sf. Teodor, patronul Venetiei. 0 ceat de pirati find ascunsi in slciile insulei se reped In biseric,
jefuesc altarul si fur i. pe frumoasele venetiene. Pe
brbatii lor ce erau putini, Ii inchiser In biseric. Venetienele, ca odinioard strbunele lor sabine, ii rupeau
prul, ingenucheau, strigandu-si brbatii,pe cnd acestia

se zbuciumau s scape. Gsind inelul cu care se deschidea usa boltei In care erau ingropati cavalerii republicei, Andrea Cape lli deschise i lund armele mortilor

sparser zidul si pornir In luntri, dup corbiele cele

grele ale piratilor. Iubirea puse scut de fier venetienilor,
cari se rdsboir ca leii, cu nurnele Madonei pe buze.
Cpitanul Ali-Bey fu lovit in inirn de un glonte, iar
piratii fugir, lsnd pe venetiene in mna brbatilor.
Doge le srbtori In forum pe Andrea Cape Ili, dndu-i
titlul de patrician i coroan de aur. In arnintirea acestei

zile Venetia ddu o serbare, care la inceput a tinut

zi, apoi o sptmn, o lun, imprumutnd toate phcatele i desfraul bacanalelor antice.

lath' cum se traduc credintele cele vechi, acomodndu-se credintelor posterioare, astfel ch nimeni nu
mai e In stare s cunoasc adevrul ce zace la fund.
Cultul Venerei din Erix cu porumbeii ei, acum sburnd

pe biserica San Marco, pe cari alt dat Ii intretinea

republica (duph acelas autor), a devenit cultul Madonei,

iar icoana mamei lui Enea adus de peste mare, este

icoana pescudd de Labia Rovero.

i noi avem o atare

icoanh, despre care vom vorbi. Ziva de 2 Februar este

a Iunonei, care si ea ne apare ca o Venere Feronia,

creia cei eliberati ii sacrificau prul, in templul ei
punndu-si plria. Apoi Sf. Toader, ce ajut pe brbati
cstiga sotiile, alt dat ca Marte a fcut aceleasi_
isprvi, ajutand pe Romani la furtura lor. Andrea Ca-

pelli Il reprezint pe Romulus, iar srbtoarea carnavalului e srbtoarea lui Marte, dtnd de mii de ani
si implicnd In sine mai multe srbtori: a Gibe lei, etc..
ce se fceau primvara.
Srbtoarea lui Sf. Toader e de o insemntate prin9

www.digibuc.ro

430

cipal i la poporul nostru, de i biserica nu o pune de cat

pe planul al doilea. Afara de alergarea cailor si tunderea

prufui la cai in acea zi, precum i lutul fetelor, ca s

nu le pasc caii lui Sf. Toader rul, (s nu stee In
legatur cu inobilatul Cape lli?) avem o multime de obiceiuri In aceast zi, despre cari cu alt ocazie vorn vorbi.
Deocamdat drn aici Inca un obicei de infratire, ca
cel de mai sus, practicat tot in ziva aceasta i pe care Il
gsim tot in cSarbfitorile la romani de Marian, v. II, p.
91, sub titlul de cblciul lui Sf. Toader, care se afl pe
Criul Alb, in tinutul Zarandului, in Halmagiu. Aici in
ziva de Sf. Toader se adund toate nevestele In calegile
precedente mritate, conduse de soacre sau de brbat,
frumos impodobite, avand un ulcior de rachiu in mn,
acestea intlnind pe consangeni i cunoscuti, alearg de ji
saruta; pentru care srutare sunt pltite cu bani. Se feresc

tare de straini, de fried ca sa nu rmae nesrutate,

aceasta find mare ocar. Nevasta shrutat Ii Inchin
din ulcior. A nu bea insernna a o batjocori. Cel srutat

se tine orn de frunte i de omenie. Pe cei ticloi Ii

ocolesc. Totul se petrece cu cinste, i nu dup cum unii

strini au scris, c e un targ de catig. Batrnii spun

c obiceiul dateaz de cand Valea Criului Alb a fost
colonizatii cu Moti, colonii intlnind pe consangeni la
Halmagi Ii srutau, iar acetia ii cinsteau cu bani pe
cei ce se deprtase din tam Mr. Altii zic c Crianii find
pstori, cand porneau vara cu oile, ferneile li insoteau

pan la Halmagi, unde se srutau, iar ei in schimb le

daruiau cte ceva. O alth versiune sustine c rpind
turcii fernei cregine, acestea intorcndu-se, s'au intlnit
la Halmagi cu cunoscuti i i-au sdrutat de bucurie, iar
acetia le-au cinstit, flindc s'au tutors la vatra lor.

In Sf. Toader noi if avem pe Marte, iar caii lui

Sf. Toader sunt caii lui Mart.

9. Strigarea peste sat.

SA nu uitm a face amintirea unui obiceiu ce st
In strans legtur cu nfririle, dup cat ni se pare,
tinand asemeni de srbtorile lui Mart. Pentru acest

www.digibuc.ro

.131

scop vorn incepe iar-i cu Fornacalia, srbtoarea zeitei

Fornax, pe care Rornanii o cinsteau pentru hrana ce ea

le da, frigandu-se la inceput grnele In cuptoarele ei,

pe care apoi pisandu-le in piu, faceau din ele o fierturd, ce i mai apoi dup ce a intrat moara in uz, era
pretuit de Romani. Fornacalia nu era o srbatoare
hothrt, ci dupa cum am vzut, oamenii adesea o treceau, Oman:and sa o serbeze de Quirinalia, cnd era
prea rnrit Quirin ca zeu al casatorielor i al cultului
de curatire dintre coline, rmas in amintirea poporului
pana azi, sub numele de osarbtoarea nebunilor.
Dup cat am constatat dela srbatoarea aceasta a
rams obiceiul de a rade pe fetele i flcii care se insurau

In acel limp, poate i din cauza imprejurrei c pe

atunci avea loc srbtoarea mortilor la romani, and
ori si ce ideie de nunta era exclusd ; la care srbtori
se impcau mortii prin sacrificii, pentru vr'o nedreptate

ce Ii s'ar fi Omit in vial, in urma carora sacrificii se

arunca pe locul in care arsese focul flori, fructe, etc.
pe cand la srbtot.rea Fornacaliei se ardeau snopi de
pane, sacrificndu-i zeei. Dela zeita Fornax crede d-1
Gr. Sima, (vezi Marian p. 273) c e origina focului ce se

face in ziva de lsatul secului in Banat si Ardeal, la

care e datina a se lua in ras ficii ce au rmas neinsurati i fetele. Fiind ins c focul ca i in amandou
Duminicile acestea din urm, se face chiar i in Sambta lor, deci In Sambetele mortilor, iar in unele locuri
e numit priveghiul cel mare, priveghiul acesta se va
fi fcut i in onoarea mortilor romani. Prin imprejurarea
srbatoarei mortilor vazandu-le absenta, cei vechi au lost
ajuns la cunotinta cum s'.si pretuiasc apropierea celor
vii, instituindu-.5i imediat srbtoarea Caristiei, o srbatoare de impticare i dragoste ; atunci se spunea ca eCon-

cordia era mai aplecat s primeasc cerintele oame-

nilor, iar Concordia nu era de at tot Venus. Atunci

petrecand cei vii, ii aduceau aminte i de morti, spun
Mitologii, deci avea loc o impacare general.

Si la Romani de Caristia ca i la noi de lsatul

secului, neamurile se adunau la cel mai mare din familie,
www.digibuc.ro

132

sau la cel mai cu vaz. La noi azi mnnc impreund

mncri de Mina cu breinzei, tape, ou i zahdr, iar la
urm mnnc un ou, ca sa le par postul scurt, zice-se.
0 altd petrecere ins e a copiilor ce bat alvita, aceasta
fcut find cu nuci, Mina i albu5 de ou. Din aceasta
o bucat se leag de o at lunga ce s anina in tavan

cineva li face vnt. Un copil se atine cu gura cscat

5i de o prinde in gura, e toat bucata a lui. Apoi se pune
alta, etc. Astfel se bate alvi,a. in Bucuresti. Ata se aprinde

pe norocul unui copil 5i de arde cat a fost menit, are

noroc in acel an. In alte locuri se pun in un ciubr ca
ap i cu teircite un ban, pe care copilul ce reu5e5te a'l

scoate cu gura, It ia. Alvita se bate 5i in Macedonia.

Acestea ne aduce aminte un obicein din Macedonia,

Ginutul Cru5ova) pe care furl comunic in Bucure5ti

d-1 Ion Sunda. Acolo de anul nou s face o plcint cu
untur foarte dulce in care se pune un ban, iar pe
deasupra se pun crucite de nude. Platinta aceasta e
roman, a5a se spune

i o rnnnca numai

Cine giise5te banul e norocos. Nuelele dela cruce 5i

boabele de grail ce au servit la oracolul de anal nou,
pentru a 5ti cum va fi anul, s arunc in ziva de Iordan
and se arunch crucea, in ap, in balta ce anume pentru
acei Scop se face. Platinta ce se face aici de anul nou
avnd deasupra crucite de nuele
locul pomului

prieteniei), iar inluntru barml de noroc, sunt una cu

plcinta cut ban ce se face .5i in Muntenia ; In plcinta din

Moldova prin multele foi se presurd sorti, in loc de

ban, iar pe cnd in Macedonia plcinta o mnnc numai familiantii, in Romania o mnnc impreun cu
toti. Banul din plcint e cel din apa cu trafe la batutul
alvitei. Ap, Minh 0. ban vedem i aici 5i acolo.
In Macedonia crucitele infrtirei sunt aruncate in
apa bobotezei care impac totul, de indat ce s'a sfintit.
Nu rmne indoial ca obiceiurile aceastea dateaza de
pe timpul legaturelor latine, ce se serbau la inceput in
Mart, rmanand apoi Insirate dela anul nou pan'n Mart.

0 srbtoare a Concordiei dinpreun cu Salus 5i

Ian avea loc la Romani in ziva de 30 Mart, echivaland
www.digibuc.ro

133

desigur srbtorei Caristiei dela sfarsitul lui Februar cand

la sfdrsit mai avea loc i Terminalia o serbare de unire
Intre proprietarii pmnturilor, sacrificnd Impreun
vecinii i petrecand.

S vedem acurn strigarile din ziva de lsa tul secului, de care am spus :
In judetul Ramnicul Valcei, corn. Hurez, In ziva
de Crnilegi merg betii pe vrfurile dealurilor si ridic
surnuege de pae aprinse In slava cerului, strignd pe
nume fetele rmase nernritate : Ali-mri, mad, ma

roag cutare s'o leg pe cutare c'un fir de matase, s'o

arunc la el In cas, zicnd aceste II numeste pe flcul
cel mai pocit. (Dela printele Gh. Marinescu, din Hurez).
Firul de matase de aici, ne aminteste de miastra
Minerva sau Neria, sotia lui Marte despre care pereche
am vorbit si care zeit alturi de sotul ei patrona si ea
castorlile.
In Transilvania si Banat obiceiul acesta se numeste
priveghiul, hodaitel, hopaite i opait, hodarite
citiritele spune Marian. In Banat merg In ziva de

lsatul de brnz la priveghiu, unde se face un foc de

lenme, paie, etc., aduse de fiecare. Acolo cnta, joac,
chiue, ureaz. Iau un tciune aprins

Incunjura corpul

strignd Alimori ! pe cat timp Il Intoarce. La priveghiul acesta batrnii vorbesc despre timpurile bane din
trecut, iar tinerii rd pe fetele ce au rrnas nemritate.
In corn. Maidan, lng Oravita, copiii dela 8-15 ani
fac foc i sar pe Inga priveghiul lor zicnd cu bucurie:
Hai la bobotoniu
la voi pilsoniu

La noi s'a aprins.

Pis, pis, pis, pis, pis

Dar a voastr gracin4.

Moara noastrA macinit

CI la "voi s'a sfins,

E vorba si aiei de pane, de moar ceeace arat

pe zeita Fornax ca si trtele de mai sus.
Pomenirea matei in versurile de mai sus, poate c
aduce arninte soarecii din moarIi. Iarna se afl i o srbtoare a lor.
Ba alt data se afla i muzic la priveghi, juand la lutnina
focului /Ana In zori. Oamenii mergnd zic : Dumnezeu

www.digibuc.ro

134

tie de vorn ajunge pa.n la anul ! Cand se despart se

srut, rugndu-se de ertare pen tru cele gresite i se

feliciteaz s ajung cu bine Pastele.
In Transilvania in nmnii apuseni ies copii si feciori cu ahoditele fcnd cu prjinile aprinse cu paie
figuri, care din sat apar ca foc artificial. Dup ce au
ars, se Insir in rnd, in frunte cu un vatav i incep a
striga versuri de acestea :
Alo more, more
Silito, Silito more

triuiu pe deal in sus

Prind fetele inte'n jug
anume cin'le mfinti

Fata lui N. N. cea btrAnA

Bate-o Doamne s'o trsneste
Ca ea cum le mai plesneste
Bate-o Doamne, s'o detun
CA ea tare le mai man I

In alte prti aduc fiecare si mncarea acolo, de se

ospteaza ; focul aici find niste roate aprinse, date din
deal in jos, sau fac un orn de paie
dau foc in cmpul liber.
Ceeace avem de observat in versurile de aici, este
mta, i mai ales c e prins in jug. Wita aduce aminte cultul egiptean. Isis la greci ca zee a marei, a
porturelor se ador sub nurnele Atenei, iar la romani
chiar cultul ei s'a fost introdus i aved loc primvara
cnd porneau corabiile. La germani pe aceiasi o gsim
cu nurnele de Nerthus, Hola sau Herke, etc. ce pedepseste

pe fernei dac n'au tors, avnd ca emblem o corabie

care era, purtatii in triurnf de pnzari. Carul ei era tras de
boi. Acestia zeitti i se fceau scaldtori, la care aveau loc
sacrificii ornenesti. Era si o zeit a semnaturei, iar pe fetele
nernritate se spune ca le pune jug. E de observat c si

in petrecerile carnavalului italian i are rol corabia, ce

desigur la romani era tinutii de a fi a Atenei grece,
sau a rornanei Minerve, care la srbtoriie carnavalului er adorata curn tim. Apoi Atena greaca era de asemeni o zeitate a sernnturei, plugul despre care la germani se spunea ca merge cu Hercke sau Berchta in

corabie, find plugul Atenei, era primvara srbtorit. Insei trstura despre pnz, o vedem la Herke
(Herke, poate dup numele Hera) spunndu-se c in
noaptea de ajun si de leisatul secului urnbl pe la case

www.digibuc.ro

135

de nu gse torsul gata, pedepse servitoarele. La noi

sunt Joimaritele, care in Joia mare pentru acelasi scop
umbl care Joimrita la noi e Minerva.

Iata cum s'au perindat zeitatile la popoare, ajungaud de pe malurile Nilului pn pe malurile
iar de pe ale Tibrului la noi. Din toate se vede c atat
Isis cat i Atena cat Herke, erau niste patroane ale
populatiunei i cstoriei, pedepsind, pe cei ce nu se supuneu legilor lor. S venirn la serbtorile legaturelor :
Iat cum descrie un strain Dr. Heinrich Wislocki
focul ce se face in Duminica Alba in Transilvania ;
(dupii Marian).
Aceast sarbtoare um ple i pe cei slabi i sraci
de o adeviirat bucurie nevinovat i plcut, find c
tineritul stean este atunci cuprins ca de o puternicd legaturd, de spirit de iubire, de frdtietate si simt national.
Spune apoi cum sh pregateste pe un dmb focul
de catr copii, flci, avnd in mijloc o prjin lung
gtit cu fiori si cordele ; cat timp tine focul: tinerii, fete
feciori tinandu-se in cere se invrtesc cntnd in jur,
iar spre care fat cade prjina consurnat, accia se va
mrita. Chiotele si rsul tin pand la ziva, cnd toti se
inprstie pe la case.
Autorul acesta vorbeste ca i cnd ar fi intrevazut
deia asociatiunii latine, in serbarea de mai sus.
In unele sate din Muntenia si Transilvania are loc
in ziva de Joia Mare seara, sau in Smbta Pastelor gStri-

garea peste sat care dupa cum tie Al. Pelimon se

fcea indatd ce trecea lasatul secului, mergnd oamenii
deasupra unei rape i strignd in gura mare: fiecare fat
cum s poart, care a rmas nernritat, care nu e har-

nic si tot ce se svarsia in sat. Acest obicei a venit

deodat cu Negru-Vod spune numitul autor. Deci e
roman, tinnd de acele pregtiri inaintea serbtorilor lui
Mart. Dae Il gsim transpus inaintea pastelor, are aceia

insenmare : de a lsa tot ce e rau timpului trecut si a

incepe cu bine srbatorile prirnverei.
In tara Hategului strig Miercuri spre Joia Mare,
aprihznd bite de pae i fcnd cu ele figuri, sau and

www.digibuc.ro

136

drumul la roate aprinse din deal in vale. Copii de coald

se sue prin arborii din grdina parinteasc

obiceiul. Strigatul se incepe cu :

aa find

colure-maure e e!
eCe't-e maure, ce'ti-e ?
elPa indires I
4Cine te-a indires ?

A/1'a indires cutare s'i gat cusaturile sau sh'i

abat apele pe la ea, ca s-i spele cma,fele, etc.
Belie, lene, lux, fudulie, etc., totul sa ia in revista. In jurul Clujului era o societate numit a Voevodei tiganilor, caruia Voevod trebuiau sal spue tot ce
se petrecea in sat, iar in Sarnbata patelor, lng biseric, suindu-se inteun peir in sunetul clopotelor incepea :
Vai de mine m I
Ce

m ?

D a ma doare capul I

Pentru ce te doare ?

Atunci Voivoda incepea : Pentru c C. N. s'a im-

btat la fgdau

i-a pierdut straiul, etc. iar la urm

sfarea cu :
Ajnta-i-va dracul
Ca ma doare capul

Era mare onoare pentru o fat cind in Simbta

Patelor a rmas nestrigat si mare ruine, pentru acela
strigat mai multi ani de a rndul. Pedepse nu cptau
acei ce strigau.
Afara c obiceiul acesta tine de cunoscutele curtiri,

pentru a nu intra plini de pcate in anul cel nou, el

de sigur c face parte i din cultul Atenei sau Minervei,
cea cu moravurile stricte. Suirea colerilor in copac,
poate c aduc aminte copacul ei, maslinul, cu care cei
cu merite se incununau, ba chiar i jocul cu focurile
pot s fac parte din cultul ei : o alergare cu facle facndu-i-se de ctre scolerii Greci la academie, atat Atenei

cat i lui Vulcan i lui Prometeu, focul insemnand lu-

mina. Si e arborul acesta trebuie sh aminteasc pe

Atena, ne arat i obiceiul ce se afla in Muntenia in

www.digibuc.ro

137

Sambiita Duminecei FloritIvr, cand se pregtesc stal-

parile de salce, care in trile de sud sunt de oliv, copacul ei. Mai multe obiceinri ce se afl turbinate atunci:
precurn luarea din biseric a salcei pentni a avea cdnepei
frumoas i inghitirea boabei de salce, pentru durerea in
Of, sau scoaterea siraelor a far in acea zi, punerea ceimcisei

sub un Fir ea s rsar soarele pe ea, precum i mergerea copiilor cu preotul dela Koala pan'la biseric cu
ramure de salce in mnei cntnd, find atunci miruiti de preot (cu untdelemnul Minervei, vezi Marian)
arat in destul cum Ca Durninica Floriilor dinpreun.
cu Sambta premergatoare ba t5i toat sptamana ce
urrneaz cu Joi-metriple, etc., sunt ale Minervei, tinnd,
dup cum tim de srbtorile lui Mart. Apoi ca refren la
strigrile din copac indicatia durerei capului, nu e flint

rost. Tot in porn am vzut'o ch sade i in colinda nevestei cu brbat.

S nu uitm c i fuiorul ce se da de Boboteaz
la cruce i din care Maica Domnului face mreaj sh
scoat sufletele din iad, in ziva in care se poart in
maini ereisioanele este al Atenei.

Nu mai putin sunt aici si caii ce se incureaz de

Boboteaz, ca si la srbtorile carnavalului, calul find
ca animal de rsboi, al ei ; coiful ce'l purta era impodobit cu capete de cai. La nunti am vzut rolul cailor,
care va fi ramas dela rapirea femeilor, i cum invingtorilor li se d drept recompens o stofei sau o basma.
Neria i cu Marte ii expun atributele lor.
Inc o observatie : De Boboteaz cretinii serbeaz
treimea : tatl, ful i duhul sfnt care atunci se aratd
in chip de porumb.I. Minchwitz. Leipzig 1878, in mitologia lui artnd pe o icoan nagerea Atenei, a spiritului,

vedem la dreapta stand pe copcel ei o pasre, iar la

stnga se afl un tanr linand o cruce in mn. E poate
o intamplare.
Cred c in aceasta o avem noi pe Kiralina, Doamna

Florilor, o zeitate preche cu Ouirin, serbat ca Sf.

Floarea, in ziva de Florii.
0 impcare a mortilor cu viii resid i in Joia

www.digibuc.ro

138

Mare, cnd la foul! ce se face se dau pscute .5i oud

posit de sufletul mortilor, ba i in Smbta Patelor cnd
de asemenea se dau, obligat find de pati spoveduirea

pcatelor tuturora, spuse de cittre cretin la preot sub

epatrahir, acesta find poate voalul lui Joe ce tim.
In ziva de Joia mare la noi se scoate crucea in
biseric, iar a doua-zi Vineri este inmormntat corpul
Domnului. Din ziva de Joia Mare, cnd se inroesc
oudle, 9 Joi nu se lucreazd, prth la Dutnineca Mare,
reprezentnd de sigur de 3 ori nurnrul trinittei Capitoline, toate acele zeitti avnd in maini puterea
tunetului.

10. Patele. Nedeia. Rusaliile. Const. i Elena.

Peste tot, cea mai sfnt i principal impcare
urmeaz in ziva de inviere, cnd oamenii ciocnesc de
prietenie oud, mncndu-le impreun, in Busia e
chiar obiceiul de a se stiruta in ziva de pali 1 La noi
neamurile ii duc pasca In dar ou, schimbndu-le
intre ei. Ce sunt acestea alta de ct simboalele sfintelor
legturi ? La saptrnna dup Pati, vedem cii are loc
vechea srbd toare de dragoste a pganilor
Matedldul
sau poate cii represint pe a 7-tea zi din Mart a lui Veiovis.

Trebue s tim cd la Romani chiar Venerea era

inchipuit foarte adesea in locul Minervei, drept sotie a lui
Marte, deosebit de povestea veche greac5, cd sunt arnndoi

amanti. De aici schimbarea atributelor lor. Ba Afrodita

chiar ,i in Grecia era considerath c o zeitate a legturei
cettene0i. In Sparta avea un templu in locul de adunare a comunei, alturi cu Zeus Olympios, ea numit
aici Afrodita Olimpia. Deci nu e de mirare c o vedem
drept Capitolina, alturi cu Jupiter din Capitol. Dac
luiim mitologia roman, adoratiunea pentra ea e nemrginit : ca zee a concordiei, a vietei sociale cetteneti,
nationale, etc. 0 multune de nurne pe cari le are
culturi ale ei, afar de cultul dragostei i al vegetatiunei,

ca mam a naturei, toate care inteacolo duc. Mai ales

www.digibuc.ro

439

ca mama a lui Enea si a Romanilor si prin urmare din

partea aceasta este ea in toate sensurile adorat.
In Bucovina sunt multe sate: ca Mologhia, etc. unde
femeile dau slujbe la Sf. Vinere. Preotul intreaba care e
sfanta ce si-o inchipuesc ?Iar ele o arata pe Maica Domnului. In Mihalcea pentru orice ajutor, se pltesc slujbe Vinerea, mai ales in cea intai Vinere dup tuna notra, i cu
predilectiune prirnvara, in postul mare. In anul acesta

ferneile au comandat la un bogomaz o icoan a

Sf. Vineri, rugand pe preot ca in Vinerea pastelor, s
le ceteasc acaflistul sfintei acestia ; la care cornand
raspunzandu-li-se c o atare sfant nu exist, au zis c:
dar s le citeascii in acea zi acaftistul Sf. Varvara, eh' e
tot una. Despre Maica Domnului crestin nici vorb.
1908,

lath un cantec ce se potriveste pastelor, find foarte

iubit la romani, floarea ce infloreste in timpul acesta :
pepigioiul. In Schea, lang Suceava, if pun pe pase.
Cantecul are de sentinta aceast plant i arat frtia :
Frunza verde pepigioi,
Ni-a avut maica pe doi,
Unul Miercuri altul Joi,
S'a umplut lumea de noi.

Cu turtita subsuoara
S ne stringa' gramgioaa.
Niel gramada nu ne-a
Numai s'a umplut de plans I

S'a luat maim prin Ora,

(Ropcea)

Dela pasti apoi, srbatorile impcrei tin pana la

Durninica Mare, de oarece a tat de Sf. Georghe sa face
pasc i cud rosii cat si de Ispas,. cat si de Rusalii, cnd
se sfarsesc sarbatorile prirnaverei i cinci-zecirnea de

zile dela Pasti. Pasca ce se face de aceste srbatori, se

lipeste pe deasupra cu frunze de leustean, (Levisticum).
In Bucovina leusteanul e privit ca plant de dragoste,
fetele isi descnt cu ea si o poart in brau. Dupa Duminica Mare inteo splaman se intr in postin postul
celor doi infrtiti : Petru si Pavel, al sfintilor apostoli.
De SA mbta Duminicei Mari se impac mortii, fcAndu-se

Sambta mosilor pentru ca apoi 3 zile s tie sarbtorile

de impcare ale oamenilor cu Durnnezeu. La romani de

I Mai avea loc Remuralia, (dupa numele lui Remul,

mort) sau Lemuralia, instituit de Romul, pentru fratele sAu.

www.digibuc.ro

440

De Ispas avem o alt srbtoare a dragostei. In

colinzi D-zeu cere dela cioban : La Ispas un bot de ca.

In Transilvania de Ispas s tae putin urechea mieilor

i prul din coada vitelor in semn de sacrificiu, se
oamenii cred c pentru inmultire. Aici se lipeste
leutean pe la fereti, incingAndu-se cu el si btnd vitele ne spune Marian, din al cruia op lum i cele ce
urmeaz. Apoi in Blaj, se face trg de fete In acea zi
unde tinerii vin s le peleasc aducndu-se i zestrea.
vede

In Banat o multime de familii sntuesc (prznuesc) aceast

zi, ca patron al casel, iar in Ciclova roman i alte

comune tin in aceast zi Nedeia). Iat ce e i Nedeia:

E o numeroas aduntur de oameni, un blciu

sau trg. Dm aici in intregul su frumoasa descriere
a lui Marian :

Pe cand ospelele, nuntile, jocurile i altele se fac

nurnai pentru familii sau sate singuratice, Nedeia se face

pentru toate satele din jur. La Nedeia alearg mic i

mare, tnr i btrAn, cci nu e de-a putere a fi nimeni
care n'ar dori a lua parte la dnsa. i mai ales fetele
i feciorii, mai de grab ar vra ca nu 1iu ce s li se
intAmple deceit sA nu poat merge la Nedeia.
Aici se intlnesc rude, se impucei pismasii i se
leag intre dnii legturi de prietenie. In ziva determinat se vd romni venind din toate pArtile, imbrcati
de shrbloare, tinerii merg cntnd, iar btrnii cu pai

lini. Dac timpul e frumos Nedeia se face sub cerul

liber pe cmpie, in pdure sau in bercuri, iar de nn, la
o crmA sau sub un sopron. Btrnii stau deoparte,
blitrnele de alta, formnd un cerc in jurul tinerilor
care joach la mijloc, etc.
Fetele cnt cele mai frumoase cntece poporale
sau Imbrtindu-se 1i optesc alianul inimei iar feciorii nu inceteaz de a chilli felurite chiuituri prin care
ii exprim durerile inimei i arnorul. Or in ce parte
te-ai uita, nu vezi de cat voie bun. La Nedeia Ins nu
iau parte numai romnii, ci unii strini, ca s se desfdteze i s guste din nemrginita bucurie a romnilor.

www.digibuc.ro

141

Nedeia se face de dou sau de trei ori pe an si anume: la

Pasti, la Ispas si la Rusalii, si se constitue de regul
din feciorii cari fAcur ospiitul ficiorilor. (Cu alt ocazie

Il vom arta). Osptarul de recunostint c ficiorii au

mers la el, scoate Nedeia In ziva ntiu i petrec numai feciorii, a doua zi toti, iar a treia zi IncAlcesc Nedeia. Nedeia se inciilceste In modul urmtor :
Pe la 4 ore dup amiaz-zi, fiecare ficior isi cautii
o sotie si luand-o de mn se bag In cerc, care e sub conducerea vtavului. Vtavul d un semn, in urma cdruia
toti se pun in ordine frumos si se face tcere, numai
tiganul cnth. Cercul se intoarce odat In stnga, apoi

in dreapta 5i in urm intr'un loc lantal se rupe, ca si

cum ar vroi sh prind pe cineva, merg cu totii cu pasi
lini. Unde vdd un arbore sau o multime de oameni se
se due acolo ca s'l poatd impresura, i dup ce e impresurat se apropie mai tare, apoi vtavul d un semn
si intre urari de bucarie se stric cercul.
Fa tele cam pe furis se dau la o parte, ficiorii de
alta, i atunci felele o tides(' la MO, feciorii In frunte
cu cu viitavul dup ele, pn ce fiecare s'a putut prinde
sotia si o sileste s treac pe subtioara lui. Vlavul mai
face un semn dupii care se due iar la joc in ordinea

cea mai frumoas. Apoi isi petrec 'Ana trziu. Tot

atunci se consulth feciorii : care vor compune cosptul
1) La olteni Nedeia insemneazA balciu san trg. Ouvntul insA in
vechime pare a fi fost comun tuturor Romnilor. Astfel in Moldova pe
la jumAtatea sec. XVII se choma Nedela o numeroasA adunare de oameni,

de oareco in Pravila lui Vasile Lupu se gAseste : alai mare sudalmA

se cheamA cnd va sudui ceva pre altul in vr'un Ioc de cinste, unde
vor B. multi oameni strnsi, cum in mijlocul trgului sau la vr'o Nedeie,
sau in cartes domneascl la vr'un praznic.. Acest cuvnt n'are aface cu
slavicul Nedelia (DuminecA) romAnul Nedei a reprezintA pe latinul nundina,

nundinae, blciu, trg, etc. zice repausatul Marian.

En cred cA pe lang6, cuvntul roman, e j Joe i cel slay Nedelia,
aded Sf. DaminecA, sau Venerea, ce o vedem cA i are sArbAtoarea de
Duminica mare. Nume asemAnAtoare slave si latine, am mai intInit, ca
de ex. Sf. loan, inainte mergAtorul : Predici, dela rusescul predtecea, iar
latineste predeo, etc. rAmnnd deasupra totdeauna cuvntul slavon.

www.digibuc.ro

142

pe anul viitor, alegand i Vtavul cruia in toate Ii sunt

asculttori.

Cred c nu se mai indoeste nimeni c srbtorile

aceste sunt una cu acelea ale cultului latin Tar ca dovad ca represint si pe cele din Alba, voi arta srbtoarea ce s fcea de Ispas in Moldova la monstirea
Neamtului, unde se afl icoana Maicei Domnului fchtoare de minuni.
Icoane de acestea zugrvite de un evanghelist, au
fost 4, una insti dupd o Mae cu turcii find aruncat pe
apa, un cioban sfnt ce adpa pe locurile acestea oile,

a vzut icoana inotnd pe valuri in picioare, in spre

el. Ciobanul a scos-o si a pus-o pe pe pmnt, iar in
locul acesta a isvort apd ; isvorul acesta numindu-se
Isvorul Maicei Domnului sau Isvorul Ciobanului,
unde in tot anul de Ispas se face aghiazm. La hramul
acesta in vremea veche veneau romnii din toat tam,
popor, boeri i negustori ce'si lceau trg laugh' monastire.

Petrecerea era minunat. Slujba se incepea de Miercuri

tinea 'Ana Vineri dup arniaz.
In legenda icoanei acesteia cred c recunoaste ori si
cine pe slatua Venerei, adus de Enea din Troia, peste
mare2). Tot aici Il putem constata pe Enea ca cioban precum si cultul Venerei in combinatie cu lush-area. Cu alt
ocazie ne vom ocupa mai in special de acel cioban. Ciobanul lush are si el crucea sa i steaua sa. eSteaua Ciobanului e Venerea sauluceafrul ; in zilele de post ciobanii
pot s mnnce seara de frupt, cnd le rsare steaua lor.
Iar eCrucea ciobanului se numeste: cnd e soarele
cruce, adic drept amiaz. Ciobanul ca s cunoasc ce
timp e, el infige btul su ciobnesc in prnnt, 5i dac4
umbra st in dreptul btului, atunci e amiaz.
In Botosani, vorbind despre Crucea ciobanului

jucul ciobnesc cu btul, pe care ciobanii il arunc la

vale, auzii si despre Curcea Babel care se nurneste: &hull

copiilor cde-a tumba fcnd astfel curcea sau ecarciu

1) Tot de acestea se tin i hramurile ce astlizi se fac in Bucovina.
2) La pag. 423 pe aceasta am viizut'o pescuit la Venetia.

www.digibuc.ro

143

Babein. Care ne aduce aminte i de carceii sau de amor-

teala in picior, cnd descnti frecnd:

Esi baba' din picior,
Ca ti-o murit un ficior,
Care, care ?

Cel mai mare,

Di colac i lumAnare

ii pinz de sufletul ce'l are.

(Botosani)

Venerea era tot odata i zee a mortei, acestea le

vom cunoate bine din studiile ce vor urma. Dragostea
viata i moartea se intruneau sub sceptrul ei. De sigur
i obiceiul de a boteza satul Vineri dupii Pasti in ziva
de Isvorul tmduirei, ce are loc In Muntenia, tine de
aceste serbari. In Moldova In acea zi se face aghiasm ;
In Mihalcea, se da de poman la tintirim pentru morti,
mai ales pete.
E frumos cmn descrie Locot.-colonel Papazoglu in
Istoria Fondrei Oraului Bucureti, trgul Moilor, ce
se incepea Joi, a 9-a Joie dupa Pati), (numith i Joia

Verde, unde de demult se faceau logodne si unde se

pedepseau tot odat cei fctori de rele, in vederea poporului, ba chiar se qi spnzurau criminalitii, care in
Smbata Moilor erau i ingropati, (se vede ca Vineri
se spnzurau, in ziva mortilor) deci se aducea sacrificiu
de oameni mortilor, ca i in vrernile pgne la Romani,
despre care sacrificii mai trziu vom vorbi. Cat pentru
moment tim destul, ea sacrificiile acestea valorau i
pentru Jupiter Latiaris, sau pentru Jupiter din Capitol.
Sambt se imprtea pomana mortilor. Tot la Moi jucau
chluarii, borojenii, jucau urii, juca ageamalaua. Iar-

marocul resuna de cantecele cimpoaelor, cavalului i

lutarului, la care se juca Hora generaki.
Iata ce e i geamalaua : 0 mornaie de femeie mare,

de 6 metri de inalt, cu cloud fete, in fat sus si in dos

cate o oglind patrat dela care atarnau panglice, iar

trupul era gros cat o bute. Pe din luntru era tesut

cu cercuri i pe din afar lipita cu hartie colorata. CAmaa ii era alba, fota din spate i ortul rou, garnisit

www.digibuc.ro

144

cu flori. In fald avea (loud maini impreunate la piept,

tinnd un buchet de flori, in spate erau impreunate tot
asa dar fra buchet. Un orn In lduntru o tinea de belciuge i o juca dup cntecul lutarului. Jocul era dornol,

primblndu-se. Momia incepea a se jua. dela Pasti pAn

dup Mosi, o chernau pe la case, precum se cliam azi

clusarii. Ea era singurul simbol al zeitei Isis, zea Egiptean, pe care au slvit-o strknosii nostri Romani. Se
presupune eh' de aici a rOmas pe marca tOrei noastre
soarele i luna, adic Isis si Oziris.
eGrearnalaua a fost scoasii din petrecerile romnesti

deodat cu infiintarea regulamentului, spune autorul

pag. 13.

Creuzer ne spune eh' pe monetele din Siracuza se

afla o ferneie cu 2 capete ; si cum cultul Venerei in Sicilia pe muntele Erix fusese instituit de cAtre Eneas, e
posibil c aceastd zeitate s fi fost Venerea ca gemanard
cu Prozerpina, zeita de iarn a intunericului si a mortii,

rpit de pe trmii acestei insule de Pluton, care primvara esia din pmnt. In studiile ce vor urma, vom
vedea cum aceste dou zeitti sunt luate drept una.
Apoi felul acestora de a fi cu doud capete, este acelas.
ca al lui Ian geminul, ce si el arat prietenia. Deodat
cu Pastele, srbtoarea legkurelor prieteniei, incepe
geamalaua a umbla. Oglinda din frunte simbolizeaz
apa ; florile ni-o arat ca pe o zeitate a parnantului, a
naturei inflorite. C o numesc Isis, e si natural, aceast
zeitate find mai pe urm adorat la romani drept Venerea, cnd cultul acesteia era inveclit. Intru cdt se spune
e soarele i luna ne vin de la acesti zei, am putea

conclude ch ne vin din cultul acesta al infrtirei. Ceea

ce observrn din scrierile autorului citat, este cd in

vechirne romnii mai de grabil li ddeau seam de insemnOtatea obiceiurilor fat cu mitologia deck azi.

In Muntenia, comuna Hurez, in Smbta mosilor, in Joia mare si de Sin Petru se impart toale, find

atunci primit, cci pe morti ii iau Ingerii i'i duc la

cdmpul cu dorul, unde se cunose toute neamurile,
(acesta in Smbta Rusaliilor), cei curafi cnd trec prin

www.digibuc.ro

145

parjol nu se prlesc, dar la cei pcdtoi le arde tivul

hainefor. De Duminica aceasta femeile duc cte un buchet de toate florile si cloud nucuoare alturate, care
sunt bune de fdeut copii. Cu florile se afum copiii de
visuri rele, de spaim i boala copiilor. (De la printele
Marines cu).

Nu mai putin sr sdrbtoarea Sf. Irnprati Constantin

i Elena, e o srbtoare a infrtirilor. In Bucureti, ne

spune Locnt.-col. Papazoglu, patru srbtori se fceau
pe an cu alai domnesc : Cu alai mergeau la Mitropolie
de Sf. Imp. Const. i Elena, la Mo1, li Sf. Panteleimon
i la Sf. Treime, (a doua zi de Durninica mare).
Sh artrn cum se fcea serbarea Sf. Imprati, la
Mitropolie :

Domnul venea cu alaiul domnesc, iar dup sf. liturghie se inturna acas, pe cand ceilalti, mergeau de
luau dejunul in campia Filaretului, intr'un salon mare,
rdicat pe 4 cimele de marmor, iar deasupra cime-

lelor sub salon, erau sculptate cele 12 zodii ale anului

pe 12 plci de marmor, pe cnd pe frontispiciul stabilimentului se afla marca trei i a Mitropoliei. De aici
se intorceau acas veseli dela acest banchet cettenesc,
cretinesc i frdtesc, dat de mitropolitul cu toastele cuvenite, in sunetul meterhenelelor i a lutarilor. Acestea
sunt cuvintele autorului. Deci tot sdrbiitori de infratire,
in sensul celor ale legturei latine ce am vzut. Era deci
anurne intocmitd o atare sald aici, iar cele 4 cimele ea

apd, precum i cele 12 zodii, trebue s fi avut insernntatea lor mitologic, ca i marca bisericeasc i a
trei, sub ingrddirea crora se fceau acele infrtiri cu
paharul i acel sacrificiu.
In campia Filaratului, in arenele romane, am asitat
i noi infrtiti, Romani din 3 tri, la jocul sablnelor, in
ziva de 27 August 1906, frd s tim c aice din vechime
era locul destinat pentru infrtiri, din cauza pozitiei 'Mahe
se vede. Capitolinul Jupiter-Dimitrie al mitropoliei, ii va
fi avut aice proprietatea sa alband.
In poesia noastr popular, muntele st in leg-,
10

www.digibuc.ro

146

tur cu concentrarea sentimentului. Aceasta o gsirn in

cantecul tipic :
Ait 'mi vine ete-odatd
SA md sui la munti en piatrA
'mi vdd mama, s 'mi vdd tatd.

Jupiter si Iuno vor fi aici prototipii printi. Apoi:

'mi vine une-ori
SA mA sui la munti cu flori
SA 'mi "rid frati BA 'mi yid surori

Cari versuri cred c vor fi avnd de prototipi pe

fratii Apolon si Minerva ce se aflau pe Capitol;astfel c
jelea bucuresteanului care '1 face s urce dealul Mitropoliei, spre a se rcori e poate exprirnath in acest
cntec.

Pe acelas plan cu muntele, st podul, represeetnd

valea, mama, fernea :
Pe la podul de ennui
Doamne rdu e fAr mind,
Pe la podul eel eu brazi,
Doamne rAu e fAri frati

Pe la podul eel en flori

Rn e Ma de surori.

Sau totusi ii vine dorul s se suie :

SA mi sui la munti cu brazi
Ca si 'mi vdd dragii mei frati

Bradul ca si laurul, ca i busuiocul, e capacul inpentru aceasta la p. 99 l'arn vdzut in tim-

frtirilor

pul ospdlului familiei stind pe rnas. Iar in colinda

crecuinului cnd intlnim :
Vfirdoagele babelor,
Busuiocul fetelor

Rujele mituselor
Dedita bietilor

Aceste toate arat srbtoarea de infrtire, ce atunci are loc. Venerea cu rosele ei, reprezint pe rntusi,
ct despre vzdoage... dac Cresanterna la noi se chiam

www.digibuc.ro

147

Dumitrild 1), apoi vazdoagele care sunt de o familie ca

acestea, poate c sunt atribuite zeilor btrni, supremi.

Dupa ct se pare in cmpia Filaretului erau intrunite ark apa cat i dealul, deci amandouii conditiunile
cerule pentru a corespunde sinului printesc a naturei
ca loc potrivit de infrtiri.
11. Ginta Iuli ilor:
Curatiri i dragoste respirau toate srba torile acestea de prirnavar ale lui Jupiter i a Venerei, care-i
aveau leaganul pe muntele Alban. si sa notarn ca. acela Jupiter era i Capitolinul, pe al crui munte in aceiai
zi s serba de asemeni ; facndu-se intreceri de carute i sh sacrifica aice creminlistul ce am vzut
raspltind unul pentru toti
cari erau prin el
curtiti. (E a ceva ca moartea lui Hristos trebuitoare

pentru omenire, rstignit el nevinovat pe cruce intre

doi tlbari. 2) Crucea aceasta s nu 11 fost anume instituit pentru acele curtiri, care toate respirau acest
simbol nu numai la romani, ci de sigur la toate popoarele anticittei ?).
Srbatoarea de pe muntele Alban cm timpul se ph-

rsi ; au trebuit sa vie Tarquinii ca s o aduca iar in

uz. Tot ei au adus i cultul lui Apolon din Grecia, ca i
cartile Sibeline care cult apoi alturi de treimea Capitolin, de Ian i Marte, deveni cel mai principal in Roma.

cu toate acestea am vzut cum cultul lui Apolo,

fara a i sa ti origina, exista de sute de ani, sub numele
zeului originar adus de sigur dirnpreun cu cultul Venerei

de catr Enea in tara Latinilor. Unif presupun ins

c Cul tut Venerei

si al lui Apolon se intelege

ce exista

deja in Latium, l'ar 11 a tras pe Enea aici.

Acum sh vedern cum sa transmite acest cult

in Roma.
Dup moartea lui Enea, Lavinia sotia sa rrnanand
1) In Hr1u e cunosent acest nume.
2) E curios ca In baladele noastre, un hot anume Dedol, toemai de
Pasti e omorat. Vezi Datinile, p. WI. La evrei era obiceiul ca de pasti
se elibereze un creminalist.

www.digibuc.ro

148

insrcinat, fugi in pdure de frica lui Ascaniu i nsca

pe Silviu, la niste pstori, lundu-si dela pdure si numele. Biatul devenind mare, fu numit de ctr popor
rege in Alba, de si Julius fiul lui Ascaniu se impotrivea.
0 impcare totusi intre ei se fcu: Julius multumindu-se
numai cu functiunea de preot, care rmase drept rnostenire in familia Iulilor, exercitand'o atat in Bovilae, unde

un timp sttuse, cat si in Roma, prin niste sacre ereditare aduse lui Veiovis Venerei. (Pre ller).
Cnd neamul Iuliilor ajunser stpnitori ai Romei,
cultul lui Apo lon ii gsi un aprig partizan in Octavian
August, care II ridich la o splendoare de nepomenit.

Tinndu-se de traditiunea printeasc c Apo Jon era

zeul protector al Troei, ce a fcut s moar Achile, cA
el l'a protejat pe Enea aducndu-1 in tara latinilor, uncle
fcu s se nasc o nou Troie (Roma) asupra creia
Apolon intindea acum bratul sdu protector si c el August,_

era acum alesul, ca descend al fuliilor, asupra direia

se concentrase toat iubirea zeului, ferm convins find
eh btaia contra lui Antoniu, care i-a hotarat domnia,
prin el a astigat-oadoratiunea pentru acest zeu nu se
mai sfarsea crezndu-se mnsi furl sti, drept care ti
plcea s se deie, prezentndu-se cu atributele lui. lar
cei care 'i strniau inchipuirile acestea, erau poetii cari
cdutau prin acest mod a'l
Astfel stand lucrurile, el fcu statui si templuri north'

lui Apolo, intre care unul Indat dup invingerea dela Actium, inconjurat de spolii, avnd srbtoarea
odat la 4 ani, cu jocuri gimnastice i alergri in onoarea patronului lui. Initiuntrul templului se afla statua
Latonei intre cei doi copii ai si : Apolo si Diana numit Victrix de la care de asemenea Ii deducea invingerea asupra lui Ppmpeius. Aice aduse crtile sibeline cu preolii lor, asupra chrora preoti apoi au fost
trecut toate atributiunele lui Apolon : laurul, corbul, tripudiul, delfinul.

Tot el institui lui Apolon in toviirsie cu Jupiter

renurnitele jocuri seculare, care aveau loc o dat la 100de ani i despre care la timpul sari vom vorbi.

www.digibuc.ro

449

Nu cred ch atributiunile lui Apo Ion de mai sus,

1nlrebuintate de un asemenea itrupdrat sd nu fi avut influentd hothratoare asupra insignfflor trei, cari au putut
s treacd si la noi, precum corbul din marca tdrei, delfinii,
laural ba pe unele peceti ale noastre vedern si o carte
(Vezi sterna Rornaniei de Col. Ndsturel, p. 167) care
nu putem sti, de nu insamn cartea sibelind, nu evanghelia, pe cand de cealalt parte, Inpotriva crtei vedem
focul, poate acela care lui August ii plcea, ca semn al

puterei, s i se duc inainte si care pe medalii e cate

odat suplinit prin o stea. Insusi soarele i luna, ce le
vedem stand la spatele corbului, se poate cd din acest
cult ne-au venit.

12. Laurul Iuliilor.

Despre laur se spunea ca era copacul adorat al
dandu-se ca motiv urmtoarea istorie :
Se spunea cd Livia seznd odat afard, la vila ei
din Veji, un Vultur a scpat pe bratele ei o gind, ce
linea un ram de laur In cioc. Pe gaind au pus'o sd doceased si a scos o multime de pui, iar creanga aceasta
rsdit, se fcu o intreag poiande aice lundu-se
ram uri pentru inprati cand ereau triumftori care
Iuliilor

ramuri dup Intrebuintare erau infipte 113:Omani inapoi.

S'a observat ins cd cu stngerea gintei Iuliilor, a perit

si poiana precum i acea smant de gini. Vila Irish
a purtat totdeauna numele de Galina.
Dup cum Irish am vzut c un copac este de trebuint
la facerea frdtiei, poate c acel copac tot ca semn de infrtire l'arn vzut stand si intre Eneas si latinus,aice de sigur
ca laur, din care apol se d numai o creangd lui Romulus,
Impcndu-se 1ntocmai precum Apolon i 1mOca astrele

ceresti prin creanga de maslin v. p. 63 si dup cum Eriniile ce stau sub pmant sunt Impdcate cnd se loveste
pmntul cu rodul su. Deci arborul acesta face parte

din cultul ce neamul preotesc al Iuliilor 11 exercita,

iar gdina e mama oului dragostei din acela cult al Venerei ce am vzut.

www.digibuc.ro

150

Gina la nuntile noastre are un rol foarte important ; se afl i un cntec al ginei, ce se cnt dup

ce s'a rpit mireasa din joc i s'a dat mirelui ; a tunci

descoperindu-se friptura de pe mas, peste care a stat
beiful vtjelului, la care mireasa leag o nafram, se
cnt i cntecul bradului din care se spune ca.' se fac :
shtinele, parele, de cinstit nunta.5i cu ele etc. Deci
iat i aice o inchiere a legturei prin gin i. cinste,
precum si prin creanga uscath ce aice a devenit btul
vornicului. De demuR in Botoani cnd se (IA bacis la
lutari, cntau urmtoarele :
La gradina la Chirild
gaind
Este-o rata
Din gaina s-mi faci bor,
Da din raf f sarmale
boerii n'au parale
Lutarii pier pe foame.

Pasrile acestea poate ne aduc aminte pe ale augurilor de pe muntele Capitolin.

De altfel toate povqtile i zicerile despre gin au
un sens erotic.
In Nunta la Romani de Marian gsim un obiceiu
foarte interesant i anume : In muntii apuseni ai Transilvaniei, pe muntele Graina1) se face in tot anul trg de

fete in ziva de sf. Petru, logodindu-se pe acest munte.

Logodna aceasta intre brazi nu poate s nu stea
in leghturii cu laurul cdstoriei i mai ales ch in ziva
aceasta gsim i srbtoarea lui Romulus Quirin, al cruia fernplu find oarecnd ars, II restabili de minune
Octavian, plcndu-i s se considere ca descendinte al
lui Romulus. Sfintirea templului o fcu in ziva de 29
Iunie, iar de aici a rrnas ca in tot anul s se serbeze
amintirea zeului in aceast zi.
Sh nu steie i aicea in fund srbtoarea leghturei
Latine de pe muntele Alban, care apoi se transform
la rornni in srbtoarea legturei Castoriei ? Am vzut
cum tbrduletii reprezint infrtirea, iar banul e pstrat
1) In grecia se afla un munte al lui Jupiter numit muntele Cucului

alaturi cu altul al Herei.

www.digibuc.ro

151

pentru sf. Peru, ca sd-i lase liberi "n rai. cci altfel ii
pedepseste de nu si-au pstrat cu credint frtia.

E vorba acum cine e acest sf. Petru ? La areci

Zeus era zeul legriturelor de prietenie. S fie aicea Jupiter Fides trecut asupra lui Janus care tine cheia, si
care la crestini e numit sf.
? Janus ca zeu al soarelui de dimineath era nurnit ,Matutinus (poate acel
Mtcdldu desi matca se numeste ninasa la slavi).
Ca zeu al Infrtirei el va fi representat si pe Apolon
care la Dorieni era si el zen al asociatiunei. Am vzut
ct sunt de identificati acesti doi
Apoi Osj versurile :
altcaln, litcalu,
Roaga-te lui Dumnezen).

Se potriveste pentru Ian, la romani crezndu-se c

el este acela ce ca un inger poart rugciunile oamenilor
la Dumnezeu. Cele cloud capete ale lui Il inchipuia ea

privind cu un cap aici, in lumea aceasta si cu altul in

cea

Un zeu al leghturei la tine era si Comas la romani,

sau Neptun al grecilor ; in ziva de srbtoarea lui, in
August se fcea Consualia la care srbdtoare se spunea
eh' si-au rpit romanii pe femeile sabine, representndu-se apoi in tot anul aceast rpire. Neptun avea Osi
el ca Os1 Apolon, ca atribut al shu, delfinul, care peste
i-a ajutat Os lui a se cdstori cu Amfitrite, pe care o fur
dela un joc altii spuneau cd ea a fugit Os s'a ascuns
la Atlas, in adancurile mdrei, unde delfinul o a descoperit.
Deci una si aceiasi poveste. De aceea de sigur le era
acest rpitor al femeei, zeul. De altfel att bradul (adedi

molidul cu care se fceau la romani si curdtirile) cdt

si calul, erau Os1 atributele lui Neptun.

Poate de aici si cntecul din Ropcea :

Hai bdit s fugim
SI fugim s pribigim,
Cl este un popft 'intro molizi
Cunun. pe cei fugiti.

In colindele noastre gdsim adesa, cum ficiorul de

imprat merge sd pescuiasc un peste periculos, pe care

www.digibuc.ro

152

prinzandul: din carnea lui isi face nunta, iar din solzi
si ciolane isi face casa ; ca si in colinda cerbului, unde
afar de cash', se mai fac si pahare din ciolane, etc.,
precum mai sus am vzut ea se fac talgere, etc, din brad.
In simboalele acestea li avem deci pe amndoi tovarii : Apolon si Poseidon cari au zidit Troia, ca patroni i zei ai castoriei la romani.

Apoi s nu uitam c la Romani drept Consus era

luat si Saturn, tovarsul lui Ian, ce si el era un zeu al
apei, venit cu corabia ; banul lui Ian, cu capul sau ge-

mene pe o parte, si corabia pe alta, se ddea drept

cadou de anul nou. Infrtirea acelor capete, care se
spunea ea unul e al lui Ian iar altul al lui Camesene,
cu care el a fost trait atat de bine,s nu ne inchipuim
c au putut fi trecute cu vederea la ceremonia infrtirilor, ci desigur acel ban al infrtitilor trebui s fi fost i la
ei impartit, care apoi vine in mna lui sf. Petru. Ian si cu
Saturn au representat desigur pe aceiasi : Apolo si Poseidon tovarasi odata, iar astazi deveniti : Petru i Paul.
Iata cloud cntece despre frtie, pe care le-am
cules din popor :
Hai frate sA tritn bine
SA nu ne mai stie nime
Haide sA trAim ca fra#

SA nu ne judece domnii,
Pomii ce bine trAesc
CreangA'n creangA se lovesc,

SA Au ne judece
SA trAim bine ca pomii

CAt lumea nu se sadesc.

FrunzA verde troi granate

Am un frate
departe
'epte ape ne desparte,
Da mAi frate frAtioare
Co ii-a crescut barba tare ?
De haragu 'mpArAtesc

CA inA pune sA'l plAtesc.

com. Mahala

Ia mAi frate, frAtioare

Inte o odinafec ad trirn,
Ca hulubi sA. ne hrAnim,
Intr'o gurA apa sA bem
Dinteu.n cires sA mAncAm.
con. Mahala

Mai bine nu s'au putut conserva sus amintitele

credinti romane : atat de strans Isi inchipuie romnul

prietenia, Meat doi fac unul, ca Ian si Camesene, cari

find atat de lipiti, pot imbraca amandoi o cmase. Tot
aici vedem si ciresul, vedem i comparatia cu pornii.
Hulubii Venerei de asemeni li gsirn. Cu alt ocazie
vom arta frtiele la Romani.

www.digibuc.ro

153

13. Curechiul. Usturoiul.

Fcnd un cerc al anului, pe care s insemnrn
la distante egale influe, p trgnd de-a curmezisul linii
drepte dela o lung la alta, vom veded c toate serbtorile unui ano-timp, i au serbtori corespunztoare
In celalt ano-timp. De sf. Petru este la noi obiceiul
se face alivenci pe frunz de curechi dacd sunt mari,

dac nu, se fac pe frunze de nuc. Ltd un cntec de

dragoste care pune n paralele srbtoarea Crciunului

care cade la miezul iernei, cu sf. Petru ce cade la

miezul verei ; iama in 14 Ianuar avem lantul sf. Petru
sau 112 de iarn, tocmai ija de an dela sf. Petru ce 5i el
insemneaz jumtatea verei.
Cind Imi vine inandra 'n gaud
M usuc ea frunza 'n vant
Ca frunza Curechiului

In postul Sitinpetriului
Ca frunza alunului
In postul Crciunului

Curechiul la noi nu se poate usca pe timpul acela,

dar motivul resid in imprejurrile dragostei, concentrat la aceste srbtori. Banul frtiei de care am vorbit mai sus, care la noi se d fri mn sf. Petru, fratele
cruce cu sf. Pavel, corespunde asului roman cu cele
dou capete i insigniile prieteniei lui Ian si Saturn, precum corespunde 5i postul de var al acestor prieteni
apostoli, postului de iarn al celor doui prieteni pgni.
Plcinta ce se face la noi de anul nou cu banul,
aratui aceste srbtori de infrtiri. Saturnalia de asemeni er o asemenea srbtoare, la accasta wind 5i cu
sclavii atunci se Infrteau, sclavii avnd atunci dreptul a
repro5r modul de purtare al stpnilor de peste andup
curn 5i vitele la noi, vorbesc la Boboteazh cum sunt
tinute de stpni. Chiar 5i masa dela Ajun pstreaz atari
trsturiatunci se miinnc pierje fierte (pomul). Perjele

sunt strinii ei sunt dulci, nu te vorbesc, da neamurile

sunt g1u5tele, ele tot una forcotesc in oal spune poporul. Vezi datinele p. 45.
Atunci e obiceiul sh se fac i glu5te cu crupe, ca
5i la nunti i cumetrii 5i la pa5t.i. aGlu5tele le-a fcut

www.digibuc.ro

151

Ion cap tiat, al lui e curechiul si el a invtat pe mamsa sa-i fac gluste ; dup spusa lui Ion David din
Botosani, locuitor in mahalaua Sf. Neculai.
Cronicarul Miron Costin scrie c un episcop italian din Iasi spunea : Mie nu-mi trebueste s mai
citesc la. istorie, de Moldoveni cine sunt. Pre o seam
de obiceiuri ce au, foarte bine ii cunosc cine sunt ; asa
libovnici la ospete, asa femeile lor se feresc de vederea
strinilor, si se dau in lturi ; asa s nu treac femeea
pe dinaintea brbatului pe drum sau pe crare ; asa in
toat viata in mncare cu dulceata curechiului, nurnai
atata deosebire ca acesti sarat, ceia si vara si iarna, nemural. Asa de ospete la casa lor cu mare voie si libov
primesc, asa la petrecanie, la intrebare unul de altul de
viatd, fdr cltire. Toate acestea inlocmai cu Italienii
sunt si la vedere mrturisesc o fire. In Roms Alter-

thmer de Carl Philipp Moriz 1791, gsim despre

vferiele latine cum pe muntele Alban, unde se afl
odinioar templul lui Jupiter LaLiaris, se afl pe timpul
cand a vizitat el Roma, i se afl i astzi desigur, un
ordin de cAlugri, numi0 : passionari, ce-si au ca insignii: un cap de mort, iar pe locul unde a fost templul, e
semnat curechi. Cine tie dac si acesta nu e traditio-

nal, multele lui foi simboliznd asociatiunea, iar mai

ales eapul acesta de mort si curechiul din acelas loc
ne aduce aminte de numele ce se d srbtoarei Terea capului Sf. Ion, ce cade in 29 August : ,Sf. Ion,

tae capul pe curechi spunn-du-se c pe curechi i

s'a tiat capul. In acea zi curechi si tot ce are capi
nu. se mnnc, cum si ziva de ziva crucei, nu se mrinc tot ce are cruce nuca de ex., ori usturoi.
Acelas cap, al Sf. loan, sub nurnirea de Aflarea
capului SI. loam), la 24 Februar, se nurneste capul
primverei atunci i s'a aflat capul in ap. In acea zi
am vzut c au loc infrtirile Dragobetele.
Caput acesta mult samn i cu acela ce s'a gsit
pe muntele Capitol, dela care si'a primit muntele numele, precum si cu Cpktna lui Adam, unde fu rstignit Domnul Christos, din a cruia snge ce a curs

www.digibuc.ro

155

s'aii botezat toa te sufletele in iad si au scpat de munch.

Despre botezul ce avea loc pe Capitol stim.
Luna de var a lui August sau Cuptor, conrespun-

znd celei de iarn a lui Faur, singure 5 zile sunt de

lips pentru a se implinl 112 de an, intre aceste doua
srbtori ale capului soare : unul ce primvara reiese
din moarte la iveal, iar altul ce toamna, odath cu
thiatul curechiului care si aceasta reprezint un cap,
moare si el. Primhvara, in shptmna lui sf. Toader, noi
mncm moare de curechi cu hrean, ca s ne erte D-zeu
pcatele, in loc de vin si carne, inecnd carnavalul In
polobocul cu curechi, acest dusrnan al inirngarei oamenilor; intocrnai precum femeele de prin sate au hiecat in polobocul cu curechi pe turc, inimicul romnilor.
In fiecare sat se afla povestit nurnita legendd ca ade-

vdrat : a bunica cuthruia, pe cand veneau turcii,

l'a inecat pe un turc in poloboc. Aceiasi se poate citi
si in legendele lui Marian. 0 leghtur vedem ch trebue

intre inimicul invins prin un cult oarecare, unde curechiul er un simbol al capului. De
eri al lui Jupiter sub numele de sf. Ion, sau al unui
s existe

altuia, aceasta in decursul studiului vom lmuri.

Un atare simbol este si usturoiul, care am spas
ch nu se mnnd in aceast zi, find si el cap, precum
nu se miinanch nici in ziva de ziva Crucei, care cade
la 14 Septembrie, pentru ch usturoiul are cruce.
La idul lui Septembrie ave loc la romani una
din cele mai insemnate serbtori a lui Jupiter -- pe timpul republicei; consulii In ziria aceasta isi ocupau pos-

turile; tot atunci aveh loc epulum Iovis, o mash de

infrtire intre amploiati si senat precum si jocurile plebeice, sacrificii de vite la toate trele zeittile capitolului, etc. In fine se poate vedei ch conrespunde srbd-

torei celei mari a Ini Jupiter dela idul lui Mart pe

cnd si la noi cade ziva Crucei de primvar, cnd se
deschide phmntul si ese toate gnghniile, intocmai
precum se spune la ziva Crucei de toamn, ch atunci se inchide pmntul. La Ziva Crucei am vzut c In Muntenia

preotii umbl cu aghiazm si boteaz satul intocmai ca

www.digibuc.ro

156

si de Boboteaz. Deci acelasi Veiovis, sau Sf. Ion. Boteztorul isi are srbtoarea atunci, ca i in a 7-tea zi din
Mart, prim iiva ra .

S artm acurn unele credinti ce au romnii despre

usturoi. In opul Aut. Dat. se pot vede p. 548, dar find
c nu fiecare poate ave opul la indernitn trebue s
dau o idee despre importanta lor, in capitolul de fat.
Cea inti este c : usturoiul toamna numai pn la sf.
Dumitru poti s"l sameni, cci mai apoi de vei indrzni
mori. Usturoiul e cap si el cere cap. Acelasi lucru se
spune i despre secar, cil dac nu o sameni intre Vinerele intre cele dou sf. Paraschive : la 14 Oct. si la
27
de o vei sernnd mai pe urni, mori. (Aceasta in
Mahala). Deci ii avem pe ambii : Jupiter i Venerea.
Despre usturoi se mai spune, c dac fur cineva,
usturoiul Il descopere ; c indat s ungi cu el locul de
unde a fost furat lucrul, sau s ungi limba clopotului
cum zvoneste clopotul, tot astfel si usturoiul prin mirosul
su, d de stire. Desigur referindu-se la zvonul cel

mare al tunetului. 0 fal venit in prepus, se apr

cu vorbele acestea : N'am mncat usturoi si de aceea

dela mine nu va niirosi adic, clopotul ce ar d de

stire la toat lumea, nu va esi niciodatii la iveal. Se
zice in Mihalcea in atari cazuri de fete gresite : clopotul acela departe sun astfel c auzind lumea despre
copil, nu o va lu nimeni.
Usturoiul a toate descoperitor se poate vedea i in
cntecul ce urmeaz :
Frunza verde usturoi,
Valvae lumea de noi
Ca no inloim amandoi, etc.

Iar ca descoperitor a furturilor, sunt puse versurile acestea in gura unui jidan :
Inca m'am dus la Dorohoi,

C'un carut de vusturoi,

Cnd es afara :

Iapa este, reknit nu'i

Am pripus pe Dumnealui.

Usturoiul este un simbol al puterei. Un Meat se

www.digibuc.ro

157

pucase cioban la un om, ca la sfdritul anului sh-i dea

care oae o va putea rddica in spaie. Stdpanul a inceput
allhrni cu pne i ceap. Vine o baba: Tu dac vrei sh
ridici oaea, mnnc mrnligd cu usturoi. Beatul a
urmat sfatul, aruncnd ceapa intr'o rchith scorboroasii.

Implinind anul, beatul a rdicat in spate care oae

a fost mai mare, mergAnd Lisa la rdchit, aceasta s'a
fost uscat.
Usturoi,
Alonege hai I
Ceapa, alba,
Baba slaba.
(Rop)

Usturoiul sara s nu'l desghioci de coajd, cd el e

orn i ii e rusine, spunea Andrei Motoc din Mihalcea,
ci
pisezi cu coaj cu tot. Iar din Roa, Maria ProdanCiuc imi spune : Usturoiul e fcut de Dumnezeu, e
pcat sh'I calci cu picioarele. Cnd curtiti usturoi, s
arunci cojile pe foc, s nu cad pe jos. i busuiocul
e pdcat s'l calci, cine calc busuiocul se usuch. Da
ceapa e fcut de dracul, s'a dus la o cas noaptea i
s'a tdvlit pe prete. Femeia a doua-zi a rzluit i a
aruncat in grdin, i din aceea a crescut ceapa. Ceapa
cnd o arunci pe foc, dracului Ii e ciud Zice : Inca
cum m ard! liard oamenii dosul. Cnd a murit rnarn-sa,

le-a dat oarnenilor tiutiun, doar or plnge, dar ei stupeau fumand ; vzand dracul asta le-a dat ceapd, i ei
au inceput a plnge.
Cine este dracul acesta despre care vorbesc oamenii

aici, nu putem till, se pare cd se refer la lund a cdreia

lunrin joac pe perete.
Pe Jupiter ins El au toti de adevratul Dumnezeu.
Usturoiul se poart lngd sine, ca s nu se prind
ceva de orn. In Datine se poate vedea, cum pe o bab
erau s o mnnce nite strigoi, dar indatd ce a zis :
Usturoiul are cruce 'n frunte ! nu s'au putut apropia. In
Mihalcea cnd se vorbete de necuratul in casa unde e
copilul nebotezat, se zice : disturoi copilului sub limbh !.

Deci crucea usturoiului Il ferete ca i crucea de

www.digibuc.ro

458

botez, crucea pe care o represint aici usturoinl, find

arma botezAtorului Joe.
Se pare c acesta este inainte mergtorul lui Apolon
ca 5i Sf. Ioan,a1Domnului Christos.
De Pati usturoiul se sfinteste i e bun pentru deochi.

Descntecul de pocitur sau de deochi despre Ustur

i Maica Domnului se poate vedea in Datinile p. 549.

14. Yalea Busuiocului.

Pe cand scriu capitolul acesta, in Bucureti, 1907,
Noembrie 30, intamplarea imi procur uringtoarea legend a busuiocului :
Domnul Christos -Lim cg a fost rstignit intre doi
tlhari, iar crucile toate trei au fost aruncate intr'o
groap i astupate cu pmant pentru ca nimeni s nu

le mai pm-Ca gsi. Dar pe groapa aceea in toat ziva

rasreau cette 3 fire de busuioc ; jidanli insg indata Il
smulgeau i'l rruncau inteo vale, pentru ca nu cumva
crc*tinii cari cgatau necontenit crucea, pe urma busuiocului s cunoasch locul. Dar WA' eh' s'a fcut o minune : busuiocul aruncat in acea vale s'a prins In pamnt,c51)tnd valea numirea de Valea Busuiocului 1.

Sf. Imprati Constantin i Elena trecnd pe acolo in

cutarea Sf. Cruci, i simtind mirosul acela frumos
inchipuit c5 din alt loc nu putea veni dect dela cruce.
S'au pus la cutat i ggsind mormntul, au pus indat
s sape, i in adevr c au gsit crucile.
.Acum nu puteau s tie: care din cele trei e crucea D-1 Hristos ? Pentru a adeveri aceasta, s'au dus la un

tintirim si alegnd un mormnt, au pus pe rand cele

doug cruci ale tlharilor, dar nu s'a fcut nici o mimine ; cum au pus Irish' crucea mntuitorului, indat
prnntul s'a deschis i mortul a e.it vorbind : Eu
sunt cutare spunnduli numele mort de attea
sute de ani, In ziva cutare apoi isprvind acea ce
-avea de spus, s'a retras mnaoi in mormant i pmntul
s'a inchis. Atunci au cunoscut cu totii c aceasta e cu

www.digibuc.ro

159

adevarat crucea mantuitorului si cu mare pornp sf.

Inprati Constantin si Elena au dus'o in biserica lor din
Constantinopol, unde a stat pn au venit turcii cari
o au nimicit.
Aceast legenda mi-o spune Parintele Gh. Marinescu din comuna Hurez, Ramnicul Valcei.

Intrebandu'l de obiceiurile Iordanului ce se afl

acolo,imi spune ca afara de busuiocul din jurul vasului,

un smoc de busuioc s pune la steagul, care merge

inaintea procesiunei, dinpreuna cu tmae alba, tmae
neagr si fuior. Dupa sfintire, se imparte din toate acestea cate putin la oameni, avand credinta ea afumandu-se vor fi sntosi, de or ce boal ar suferi. Busuiocul mai e bun pentru boala copiilor i pentru a'l
pune sub cap, contra viselor rele ; iar fuiorul de junghi.
Busuiocul legat sus de steag, s nu aminteasca cununa de laur rornan, de pe steagurile lor ?
La intrebarea : or de nu se afi oare care obiceiuri
de sf. Inprati Constantin si Ileana, imi spune c nu,
de cat c Il numesc Constantinul puilor, i ea femea
ce a pus 3 closte (dote) in acea zi, se tine foarte fericith, crezand c va avea multi pui in acel an
Din toate acestea putem vedea cum legenda Iuliilor trece asupra lui Constantin. In Valea busuiocului
de mai sus si Constantinul puilor avem pstrat legenda poianei laurului si a gainei Iuliilor, la romanii
de lang Olt.
Deci cultul curtirilor lui Veiovis si a Venerei,
care se ispriivea de catre familia preotease a Iuliilor,

a trecut in mod cu totul natural asupra botezatului

imprat crestin Constantin, tinandu-se de el tot cultul
pagan, al neamului ales, de care vorbim. Ba ce e mai
mult
numele impratului Crestin insemnand
credinta
toate numele analoage ce le vom intalni

In lagende, vor arta ea tin de originea 'Agana al

acelui cult. Astfel cand tatal sfintei Ecaterine, e numi t .Consta fostul inprat.numele acesta Il arata pe
Veioves, zeul suprern.

www.digibuc.ro

1R0

15. Venerea gi Plarte. Impratul

Pentru a ne convinge cat de mare fu adoratiunea
poporului pentru inpratii cei din neamul Iuliilor, e
destul s observdm c 2000 de ani sunt scuri, frd de
a le fi ters cu totul amintirea, care inch' pe la inceputul
secolului trecut era vie. Astazi in inprejurimile Cer-

nutului, unii din btrani i mai spun eh impratul

Iu lia era mic de stat, dar tare cuminte, el toate le-a
iscodit vezi Datinile p. 709..
Apoi in satul Carovia ldng Cernuti, gdsim Colinda

lui Iulia. E o colind de felul celei a sf. Ion, cu

cerbul; aice copilul plangdnd, mamd-sa afar de vasul
botezului, Ii d :
Doua mere rosioare

De pe mrul lui Adam

Din gradina lui Avram

Ne tragem yip i neam.

Mrul era al Venerei, al striibunei lui Iuliu. Colinda

pgan in loc de Adam sau Avram, II va fi citat pe Apolo

Marte sau Enea, sau pe un altul.

Intr'aceste cdte-va envinte despre vi, putem
intrevedea ambitia cea mare a familiei domnitoare intru
chutarea lor de a-i trage neamul dela zei.
In inceputul colindei acetia, jelete poporul tara
czut in mama 1ei1or amintinduii de impratii lor
romani cari astd-zi numai sunt ca
scape :
Dela Nistru pan la Prut,
Tara nona s'a facut,
Dar cine s'o stpaneasca ?
Craiul din Ora leseasc.

Apoi urmeazd o parte din un cantec caracteristic

de stea, un cntec de moarte, care sun de reguld aa :
Impar4ii i cu craii
Fac cetape cu au
Cetati mari cu ziduri
Ca moartea sa nu-i gaseasoa, etc.

www.digibuc.ro

161

In colinda lui Iulia gsim :

ImpAratii cu toti craii
Zideau zidurile cu aii
Vrau pe Iu lia sA-1 zideascA
moartea sA nu-1 griseascA

Dar moartea cand a venit,

Zid de piatrA a rAsipit...

ti pe Iulia l'a &it.

lulia a prins tare a plange,
Dar maicAs'a prins ai zice :
Taci mAi Iulia, taci nu plAnge
CA mama tie Wa aduce :
Straele judetului,
Cuildrul botezului.
Da Iu lia tot nu tAcea,
Da maicA-s'al mangAia

Taci mAi lulia crs ti-oi da

DouA mere rosMare, etc.

Frica aceasta de moarte cred c vra s arate nzuinta impratilor romani de a fi nemuritori, pentru
care scop li se fcea apoteoza, lsnd din flacrile ce
le mistuia corpul s sboare un vultur, ca s fach pe
popor a crede c e sufletul impratului mort ce se suie
la cer, devenind astfel nemuritori;nemurire a sufletului
care la cretini se capt prin botezul, ce'l vedem i. in

eolinda de fat. Aa dar tendinta de a deveni zeu, a

vedem exprimat aici.
Dup apoteoza inpratilor acestora li se fceau
temple i erau adorati ca serni-zei sau .si cai zei. In urma,
apoteozei lui Julius intmplarea fcu sa apar pe cer a
comet, pe care Octavian o arat drept sufletul tatului
sau adoptiv. Poporul crez. Fu numit Divus Iulius .si

rdicat alturi cu Romulus Quirinus ca zeu pzitor al

monarchiei. I se fcu un templu in piaf, unde avir loc
apoteoza, aducndui-se sacrificii. Apoi August ingriji
ca credintele acestea s se intreasca in popor pria
art i scris.
-

Murind i August, de asemeni fu proclamat de divas de ctre senat, find i el pus ca lar pzitor, alturii
de cei doilari ai ora.sului. Livia i Tiberiu fi fcur urk
templu pe muntele Palatin, pe locul palatului impr11

www.digibuc.ro

162

tesc, instituindu-i un colegiu de preoti, numiti Soda les

Augusta les care ingrijeau de oficiul religios nu numai
al lui, ci a intregei ginte Iuliadevenind din acest timp
o institutiune aparte religioas. (Vezi Preller p. 433 ID.
Un altar al gintei Iulia se afia i pe Capitol. Ba Tiberiu
instituise in Bovillae, unde fuseser ei stabiliti in tim-

puri, un sacrarium si jocuri de circ in onoarea lor.

Si nu numai dup moarte, ci i in viat era August
divinizat in provinciile mai deprtate romane prin
Asia, Egipet, in Numidia, Grecia, Spania, Galia. Numele
lui alturi de Dea Roma era onorat ca simbol politic
al renasterei imperiului Roman, a drepturilor, credintei
si civilsaiunei lui, devenind un cult de propagand

intre popoarele de curnd cucerite. In Lyon 50 de popoare, prin cpeteniile lor, s'au asociat trecnd la cultul
acesta politic-religios, dup a ciiruia model s'au inflintat
si in alte locuri atari institutiuni; astfel in Colonia se

fcu o scoal pentru cpeteniile germanilor, unde se

profesau ideile romane, dup felul bor.

Nu e greu s intelegem de unde au putut s p5trund obiceiurile curtirilor, pe care le-am vzut la Cap.

III p. 87 ch fceau parte din srbh torile de iarn ale

Germanilor, aldturi cu botezul religios.
In Spania cultul lui August se afla ca punct prin-

cipal la Taracco, nu mai putin in Niapole, Cum

Pateoli.
In toate prtile i se ridicau altare, temple, basilice,
prophilee ne spune Preller.
Octavian incd din viat, pe laugh' demnitatea de a
fi cap al trei, si-a fost luat i pe acea de Pontifice, adu-

cnd oficiul acesta sacru in palatul su, astfel c toate

onorurile si le-a fost acumulat asupra persoanei lui.
Luna lui August fi fu lui sfintit, numind-o dup titlul

su de August, conscrndu-i ca srbtoare ziva de I.

La noi in ziva de I August, in Bucovina se face
_aghiazm la bisericA, pe care luAnd-o oamenii stropeso cmpurile, ducand in acea zi si multe flori, spice
la sfintit.
Afar de ziva aceasta, i mai a vea o srbtoare

www.digibuc.ro

163

a nasterei in 23 Septembre, precum i in luna Octombre

dela 5-12, cu jocuri numite ludi-Augustale, jocur

scenei si de circ. Nu se poate ca sa nu fi rrnas vre-o
amintire si de srbatorile acestea In popor.
Nurnai putin, alturi cu August era si Diva-Augusta in temple adorat. Livia fu adorat in Smirna
alaturi de fiul ei Tiberie, att in viata cal i duph moarte.
A fost dar prea natural ca tot astfel s fie zeificat

si Constantin, alaturi de muma sa Elena, trecnd la

crestini drept sfiati. Pe acestia rornnii puindu-i drept
patroni ai Mltropoliei,
in inchipuirea aceasta a lor de
sfinti crestini, ei adorau pe altii: acei ai gintei Iuliilor...

Dup btlia cu Brutus, Octavian face un templu

lui Marte i Venerei, parintii Romanilor, sub numirea
de Mars Ultor, pe care il fgduise : de va invinge pe
omoratori ; find sfintit in anul 2 dup Christos. Apoi mai
zidi un templu mic pe Capitol lui Mars Ultor, equivalent

cu al lui Jupiter Feretrius, in care puse toate armele

steagul ce fusese lsate de Romani Partilor, si pe cari
Octavian le aduse inapoi, lucru ce era privit ca un mare
triumf pentru el. Sfintirea rnicului templa se facu in
anul 19 in. de Christ. Templul cel mare era ridicat pe
piata lui August sau a lui Marte, era unul din cele mai
mrete in oras, ornat find pe dinauntru i pe din afar
cu semne de onoare din rsboae, cu lucrri scumpe de
art, care arninteau pe Enea si strmosii Gintei Iuliilor,
iar mai presus de toate era de admirat statua lui Marte
si a Venerei, reprezentati inteun grup, in interior. Sfintirea se fcu la 12 Mai, in prezenta lui August, acornpaniatd de jocuri costisitoare. Intr'un uric de conservatiune se hotar : cd toll cesaHi, dupd punerea togei virilis
aici sa sacrifice, senatul in rsboae si pace aid sei se
sfdtuiascd, administratia provinciilor de cdtre magistrati
de aici sei se porneascd, tnvingdtorii aid sd-si aducd atributele de invingere si tot aici sa fie asezate chipurile tulunar triumfdlorilor vechi si noi ci toate senmele tor.
(Vezi Preller, p. 369, I).
Asa dar amndciud templele : al treimei Capitoline
si al lai Mars cut Venerea, le aflm acumulate in Me-

www.digibuc.ro

161

tropolia noastr. Imprejurrile sub care s'a svrit

sfintirea precum i tot ce urmeaz, ne dau intelesul.
Durninica Tutulor sfintilor care cade la o sAptiiman dup Durninica Mare, atunci cnd teiul impodobete bisericile i casele noastre, intocmai precum laurul
impodobea templul lui Mart de shrbtoarea lui, -- con-

respunde cu ziva de 7 Mart a Romanilor, cnd avea

loc srbtoarea lui Jupiter Veiovis in tovarkie cu Mart.
Aici avern locul i cultul acelor curritiri unit cu neamul
Iuliilor. Iat r.entru ce i la sfintirea Mitropoliei noastre,
soldatii petreceau att de veseli imprejurul bisericei. Cu
trei sute de ani in urm ei vor fi tiut inch i jocurile

ce in atari cazuri erau in uz la Romani.

Vedem pentru ce aici s'a Inturnat triumftor din
resbel Maria Sa Principele Carol, pentru a aduce rugiiciune de multumire patronilor, pentru ce aici In deal
e Camera, pornind de aici toate legiuirile trei. De aici
s'a proclamat Romnia regat, depunnd Majestatea Sa
Regele Carol jurrnntul. Deie Domnul ea urmandu-i
destinul i romnii s ajung la mrirea pe care ro-

manii au ajuns-o sub imphratul lor Octavian.

Iar In aceste zile de grea cumpn, cnd lara cere
a fi intemeiat pe legi noui agrare, spiritul Minervei,
ce se .afl in incinta Carnerei, sh'i inspire, indreptndu-i
pe cile Intelepte de isband ale strma5i1or notri, ca
astfel i noi s eim invingtori pe toate cile, sub ocrotirea zeilor patroni ai printilor i gintei noastre, cari
din veci iau pzit pe mri, de potopul peirei, ;fi cari pe
noi ne-au condus prin multi i codrii cdrunti aici, strlucindu-ne cu bucurie de pe Marca trei : Lucealrui
Venerei Intre coarnele boului lui Marie, aliituri de lun
soare : Diana i Apolon, patronii de odinioar a imphratilor Romani.

www.digibuc.ro

CAP. V.

ROMANII 41 RomNII
1. Bal5ceanu i Brancoveanu

Citez aici an pasaj din nepretuita oper a lui Gh.

Ionescu Gion, p. 189 :
SA notAm In treact cA resedinta dornneascA era
mrginit de locuri bisericesti Blcenesti : Sf. Gheorghe
al lui Nedelcu BAlceanu si Sf. Dumitru al BAlcenilor,
arneindoi sfinti militari ; patroni foarte firesti ai vitezei
familii a strdvechilor Basarabi dela Bdlaci.
Aici insusi d-1 Gion ni'l d pe Sf. Gheorghe Her-.
cules Mart, alAturi de Sf. Dumitru Jupiter, ca sfinti
militari.
Astfel Curtea Domneasc dela ineeput a fost pus
sub paza celor mai mari zei latini : a lui Marte, zeul
rsboiului si in general zeul de toate dttor al ltaliei,
pe care mai trziu II ghsim identificat i cu Hercules,
al supremului, mai marele peste toti zeii, Jupiter
Optimus Maximus, care avnd numirea de Victor, era

cel mai mare zeu al invingerilor in rsboae, Jupiter

Invictus.

Acesti doi erau patroni foarte firesti ai vitezei familli a strvechilor Basarabi dela Balaci, zice Gion.
Bil inseamn in limbile slavice alb. A bili
inseinneazii a inlbi. Un orn albinet se zice c e balan.

www.digibuc.ro

466

Astfel Balaciul acesta inainte de atingerea cu slavii, a

trebuit sh se cheme Albulv.

S afla undeva urmele unor ruine, ce ar atesta

existenta acestei ceLtiti ? Nu, desigur ; pentru c ea nu
a existat dealt in imaginatiunea rornnilor, amintindu-le
pe Alba Longa 1), care a fost zidit inaintea Romei de
Iuliu sau Ascanin. 0 a tare cetate au avut romnii in
Alba-Iulia din Transilvania, iar alta in Ceta tea-Alba,
numit dup cum ne siiune Cantemir i acesta in vechime
Alba-Tulia. Deci BAlticenii notri represint neamul luliilor,

dup vita lor, din acel neam considerndu-se ei c se

trag. Inainte de a fi venit in atingere cu biserica slavon,
ei au trebuq s se numeasc Albeni, poate ; ca descendenti preoteti insd, vroind s par adevtirati preoti, au
slaviseze numele, pentru a se conforma cAt
trebuit
mai bine spiritului religiunei celei nou. Gion insui observ eh cei mai multi Blticeni se numeau qConstantini.
Intre Aga Blceanu (vechiul neam al lui Enea) si
Constantin Brancoveanu vedem c se isc o ceart care
degenereaz in bdtae.
CA Aga BAlAceanu zicea :

SA faci Bucuretii la Balaci

CA aunt zicluri incepute
Frate i neisprAvite ;

Bisrica din Balaci

FAcutA'i c'o sutit de ani
Inaintea Bucuretilor

Si Constantin Brancoveanu
$i ou Bucurel Ciobanul
Zicea sA NO, Bucuretinl
Pe Dambovita

Cii e apl de spalat

Si camp mare de-alergat. .

Cu privire la legenda aceasta a intemeerei Bucuretiului, nsu Gion spune c Aga Blceanu i Constantin Brancoveanu inlocuesc persoane cu mult mai
vechi. Deci au fticut Roma aceast nou pe malut Tibrului acestuia, cu numele Frunz de Stejar avnd
camp destul de alergat cmpul de odinioar al lui Mart.
Chiar legenda omorArei lui Blceanu, trebue sh fi

fost precedat de o legend asemntoare cu mult mai

veche. Unele variante le gsim foarte departe de istorie.
1) Aceiai Cetate poate sa o fi inchipuit Campu-lung din Muntenia,
ca prima descAlicAtoare a romanilor, precum i Campu-lung al Bucovinei,

sorvind cam tot asa, adecA lee de cea intaiu trecere a lui Drago In
Moldova.

www.digibuc.ro

dO7

Alba Longa piere In urma luptei dintre Horati i Curiati.

aici un trdtor i5i afl rsplata sa. Doud 5i chiar

trei legende asernntoare au putut fi zidite una peste
alta, rmanand niai mult la iveal intamplarea din urmd.
Constantin Brancoveanu care dup opinia poporului
alturi de Bucur zideste Bucure5tii 5i care zide5te 5i
Mitropolia cu hramul sf. imp. Const. ,5i Elena tot lu-

cruri ce nu sunt adevdrate, cci mitropolia e inceputd

de Const. Vodd erban i tarnositd de Mihnea al HI la
1658e la popor Octavian August al Romanilor, carele
ogsind Roma de lernn, o lsd de marmor deci o rezidi.

Poporul nu avea intelegere decat pentru splendoarea

acestui domn roman, singurul pe care putea s-1 compare cu vechiul lor Impdrat. La 1702 cand se sevar5i
facerea mirului In Bucure5ti, venind mai multi archierei
strini, fiecare gsi la mas langd tacamul su, o pung
de galbeni, alturi cu o moned de aur bdtutd cu chipul
lui Brancoveanu, cel de mriri poftitor. . . Deci o mai
potrivit asernnare nici se putea. Insu5i palatul lui
Brancoveanul e la poalele Mitropoliei, ca .al lui August
unde se afla treimea, langd Palatin.
Constantin Brancoveanul e deasemeni pomenit In
colinde, Orland locul aceluia5 imparat zeificat. In Ro5a,
sat langd Cernduti, se afl o colind a lui Brancoveanul,

pe care In timpul culegerei colindelor nici n'am vrut

s'o bag in seamii (v. Dat. p. 66) find a5a tipic, pentru
care motiv nici nu am reprodus-o in intreg ci mai mult
m'a mi5cat arnintirea nurnelui principelui Muntean. Ast-zi

ii vd intelesul.
Deci rn'am pus in chutarea ei i dup 3 luni de
Intrebdri zadarnice, cci toti spuneau c nu se mai afl
nimeni in viat din cei cari au 5tiut-o, in ziva de 17

Martie anul curent, gsesc din intarnplare pe un om

care s'mi multumeasc a5teptrile, colinda aceasta
avand o not original, care lipsed aceleia ce'mi er
cunoscut; iat-o
Bun seara crqtini buni,
Nu vA fie au banat,
Noi pe poarta am intrat

Cu coleada ne-am luat

Sub fereasta ne-am plecat

i coleanda v'am urat

www.digibuc.ro

168

Sculai, sculati nu dormiti

.5'aprindeti luminele
deschideti portile
Ca v vin colezile
Vor umple ogrzile.

Noi voinici l'arn asezat.

t5i eine'ntrnsul hodineste?
Constantinu Brtincoveanu
cu draga'i jupneas.
Ce s'au pus asternut ?

Nu v'aducem nici un ru,

Liceras mohorilt.

V'aducem pe D-zou,

Pan in pmnt slobozit.

D-zeu ii nant In ceri

Nant, inant i luminat
Tot cn stele 'nfasorat
Tot in stele luminoase

Ce s'au pus *Arai ?

Tare 's mndre i frumoase.

Dinaintea cestor curti
Sant doi brazi i doi fagi
La trupina's trupinati

Cu prostire 'n 4 ite

doi porumbi au zburat
prostirea au rsvanat
Dumnealui s'a suprat
Dumneaei s'a bucurat.
La trupina bradului
la trupiva fagului
Esto-o piatra nastrapata
Ce plateste-o lume teat

i la fad invrvurati
Invarvurati i 'npreunati
Inpreunati paras doi frati,
Ca doi frati dintr'o trupina
Ca doi ochi dintr'o

La trupina fagului
la trupina bradului,
Este-un divan asezat
Cu scnduri galbeni de brad

Perinuta de bumbac
Sfi'i fie moale la cap.
cu co s'au coperit ?

Tarigradu jumatate
Moldov'atreia parte.
Ramneti cu sntate
C'ai mai bun decilt toate.

Cine oare l'o lucrat ?

Dela Nieulai T. Sarafinceanu Rofre.

Brancoveanu aici este un prototip al zeilor csiar in locul numelui lui, urndu-se pe la case,
se pune de regul astzi numele gospodarului, foarte
rar dupa cum vedem, se mai tine min le numele dornnitorului zeificat.

Asa dar dela un capt al Orel pn la alLul, lirainte de a se lua Bucovina, spiritul romnilor era una,
ptruns de puterea zeilor protectori aitrei lor.
In Bucuresti exist o strad a Giulestilor, pe cmpul

de odinioar a Giulestilcr, unde se AA si biserica lor.

Jar in Moldova numele boerilor Julestilor II gasim amintit

de pe la Alexandru cel bun.

In Bucovina gsim In opul d-lui Dr. Eugen Kozak
die Inschriften aus der Bucowina 1903, cum CA Mona"stirea Sint-Ilie de MAO Suceava, isi are de proprietate din-

colo de granit laugh Cordon si satul Juleslii, pe lngd

www.digibuc.ro

469

allele ca : Gropile, Costina cu Florinta

precuni si parte
in satul: Milesoucy adec Mi1ieuti, pe rornneste.
E interesant desertatiunea ce face autorul asupra
terminatiunei acestia precum si asupra altor puncte ce
privesc pe romni.

D-1 Kozak este rutean

desi poate numai pe

asta ins nu ne priveste, principalul e
cum din toate caut s trag5 cenusa nurnai pe turta

jumtate

rusilor, cari s'au continuat existenta aici hied din

'naintea descdlecdrei principilor rornni
i deci
-aveau rdacini mai vechi in lard zice-s. Iar pe mo-

tivul c unii scriitori de urice scriau in limba slavonii:

Radovcy in loc de Rdduti, Parhovcy in loc de ParBarbovcy in loc de Brbesti, etc., urmeaz c
toate
acestea nu 'au avut pe atunci nurnele
rornanesc sau terminatiunea cum o exprimam astazi
ci numirile acestea au fost slave, dupd cum autorittile
aminte dovedesc. Sufixele rornnesti eut, ouf, duf deniva din sufixele slave

s g (k) LL k i

kl . In fine aceasta

priveste pe filologi, dar a crede eh pe timpul scrierilor

cronicelor nu se pronunta romaneste : Raduti,
Brhesti, etc., aceasta e urea mull. Chiar i numirea
Varonetului, care d-1 Sbiera arat c s'a pus dup Oran!
Apa-C6rbului, o pune la indoiald autorul, pe motivul c
Stefan in inscriptiune scrie : Varonet. Desigur ea' schimbarea nurnelui nu s'a fcut pc timpul lui 5tefan,
trebue s se fi efectuat indat dup ocuparea locului.
Dac din Alba Iulia s'a fcut Belgrad, apoi din celelalte localitati ea numele romnesti, mai ales care tineau de biserici, nu vor fi fcut chrturarii i scriitorii
slavi de documente, cat vor fi putut ?
Despre un negustor Teodor Hagi Preda venit din
Serbia care zideste biserica din Crisceatec si despre acruia

nationalitate sarbeasch d. Isidor Onciul se indoeste

autorul nu intrelas de a intdri: cum c cei ce an fcut uricile trebue sd fi fost sigur informati de nationalitatea lui.

Dac n'am sti ca In Serbia se afl sate compacte

de romani ca i in Macedonia, etc., si cd toti acei cari
vin de acolo aici sunt qualificati dupd tam din care au

www.digibuc.ro

170

venit, ne-am tinea si noi dupa litera. Un exemplu voiu

aduce, care 'mi e cunoscut si care se poate -urrnri.
Bunul meu Iani Niculit roman din Macedonia, venit
pe la Inceputul secolului trecut din satul sag orselul
cumprndu'si din mosia Bresti o rzsie
este aici nurnit grecul i igrecul i-a rrnas numele
pan azi, dimpreun cu neamurile lui. Moara grecilorose afl i azi in Stroesti.

Tatui meu, trecand din Bucovina in Moldova, este

numit de catre toti : nearntul pentru c vorbea nernteste. In Mihalcea se afi familii venite din Galitia cu nurne

romnesc de : Coltun, Cornuta cine stie dac acestia

nu sunt romni de pe granita GaIiiei, i cu toate acestea
in ochi tuturor, ei tiec de mazuri ;
i asa mai departe.
Astfel dup nume, e lucru vederat c Preda era roman,.
precum i dupd fapta lui.
E frumos despre salmi Miliseuti cum ii dau numirea
trei flu, a trei nationalitati deosebite : D-1 Kozak ne spune

ea Wickenhauzer care in toate nu vedea de cat Goti, Ii

d numele de Melescheuz si cMaliascheuz landu-se
dup moara de acolo. Romnul Daniil Verenka, s ja
dup latinescul rnilessoldat, care spune d-1 Kozac
c nu conrespunde regulilor filologice, pe cnd rutenescul Meljisivci, etc este numele adevrat. In : Studiu

asupra obiceiurilor juridice ale poporului roman, etc.,

de I. Alexandrescu, Galati, 1896, p. 101, gsirn o amintire de hotarnicie a mosiei Melesul, proprietate a monastirei Solca, care e posibil c e chiar Milieutul, acesta
ffind aproape de Solca. La Mileseuti avu Stefan o hatlie cu Basarab Voevodul Valahiei, numit Cplus pecare cstigand-o, zidi o biserica cu hramul Sf. Procopie.

Deci Sf. Dumitru dela p. 119 nu a existat de cat in

mintea poporului, Sf. Procopie ce pripeste grile, find
una cu Jupiter al lor.
Iat ce etimologie se da despre monstirea Hornorului : Wickenhauser crede ca in numirea aceasta resid

un rest din timpul vechiu, ca de pild numirea unor

ziduri romane vechi de pe lnga Rhin sau Dunrea
numite Gmrer Gespanschafto deducnd numele de

www.digibuc.ro

171

la hauler stnc. Homor e nurnit i un sat langa Mehadia, spune acest autor. Deci origina e germand. Kozak
din contra o deduce dela slavicul Ho lmD. Ne lipsete

deci numai romanul care s spue di deriv dela latinescul humor : umezeal, udeal, sau dela Hornole, un
munte in Tesalia, sau poate dela humor, care insern-

neaza veselie, voia cea but* aproape de aici fiind i

satul Buctiresti. Unii 11 mai numesc Gura Humorului.
Sub dealul Botoanilor, spre Harlan, aflm Gura raiului o vale frumoasa cu piidure. Homora spune Wicken-

hauser, s'a numit toat valea cea frumoas, dela Parteti i Bdldceana. Satul Balaceana este aliituri de Sint
Ilie a cruia proprietate este moia Juletilor.
Lucrarea d-lui dr. Kozak e de sigur de merit, numai de n'ar fi preocupat de ideile amintite. Aceea ce e
adevrul din istoria, sau din influenta ruseasc in prtile
acestea va ei nurnai de cat la lumina nesilit ; chiar noi
singuri suntem acei cari tinem sa cunoatem adevrul.
Att Drago cat i Radul vin din Ardeal in trile lor cu
nurniri slave, deci slavizarea chiar de acolo de pe loc,

cu sute de ani inainte era facut i mai ales prin biserica. Romanii find prea religioi, ei cpatand cultul

acesta nou prin Bulgari, au vroit cu totul s apartie

cultului, schimbandu-i atilt nume cat i lege cat i limb

iar daca nu au reuit deplin, cauza a fost numai poporul

care necontenit s'a nurnit roman, conservanduii pan

asta-zi cultul vechi pagan. Desigur c dach primeam
creginismul dela Catolici, n'ar mai fi avut motive astazi
strainii s ne conteste nationalitatea 1). Rolul slavilor pe
acest pmiint a fost acesta c din secolul al 5-lea au
fost absorbili de noi cu totul ; cat despre ruteni cu principatul lor, se poate inchipui cat de interneiat era, daca abia
in Itcani Drago a gsit un rus Iatco. Republica Brladul
a fost intemeiat de Romani i numai o poveste a facut

ca pentru moment s'a intins titulatura rus asupra lui.

1) Din cele spuse poate se va crede cd propag catolicismul. De acea
trebue ad declar cd : cea mai mare prostie ce ar putea-o face cineva
astAzi ar fi aceasta ; din punct de vedere national, era bine dacA se intampla la timpul sAu.

www.digibuc.ro

172

Aa dar : cea mai mare parte a cuvintelor slavone

ce avem in limb, prin autoritatea bisericei s'au introdus,

alungnd din ur religioasd pe cele romne, ca limbd

pgneasc, pe cat au putut. Iar in acest mod fraternisiindu-se cu slavii, con topirea limbei lor cu a noastrd
find Invoil, s'a efectuat dela inceputul atingerei acestor

cloud natiuni, urmnd prin secoli pn ne-am trezit.

llac neamul acesta al Iuliile, ar fi avut posibilitatea a'i traduce chiar numele acesta propriu, in vreunul corespunzdtor rusesc, de sigur c ar fi facut-o ;
potte cd se afl tradus in vr'un chip ; calificativul lor de
albi sau albeni l'arn vzut tradus in Blceni,
sau poate i Bleni.. Neamul boeresc Bal in marca
familiei poartd o slea, ca i familia sdrbeasa BaJ a
cror origine e de cutat in acela cult, steaua lor find
steaua Venerei, patroana i marna Iuliilor.
La moia Corni de lnga Botoani, proprietatea lui
Balu, se afla un stejar btrn foarte venerat de popor,
cruia tatl meu Gb. Niculi i-a dedicat urmtoarea poesie
publicat in Steluta o foae literar ce aprea in Botoani

sub redactia lui L Adrian, la 1868 :

La un stejar bAtran.

Cu sfial m apropii, sd admir a ta mdrire,

Cand gndesc de cte veacuri priveti tu la omenire,
Cnd geindesc cati alti ca tine imprejuru-ti au picat,
lar tu stai plin de mndrie, de mii ramuri cununat.
Aste rapi, aceste maluri ce-al tn cretet domineazd,
Acest cmp, aceste dealuri care'n juruti privighiaz,
Spun btrnii cu oftare, c'ai lor buni le-au povestit,
C'uriei ca tine sute in teun Limp au coperit.

Spun ea ursul, spun eh' cerbul pe aici se ascundea,

Spun c vulturul i oimul pe-aici cuibul ii fcea,
Ei mai spun ch pe atuncea la tulpina
ades st
mrirea

ca 'acuma ei cu toti-o admit-A.

www.digibuc.ro

173

De cnd porti viata 'n tine cine 'n lume oari s stie,
Ce ai vzut din tineret, de atunci poate ani o mie ?
Cte bune, ea-Le rele, cti brba
eroi, tiran
:

S'au schimbat de-atunci sub stele pe pmntul lui Tralan

Unde 's fratii de-a ta vrst, ce cu tine ici crescuse,

Unde 's toti bravii ce-o dat gloria trei fcuse ?
Tu ai vAzut printii notri, ai viizut printii lor,
Ai vzut strbuni-acestor copii inch, plini de dor.
Spune tu martor de secoli, cand romanul cu trie
Se lupta btrn i tanr pentru tar cu mndrie.
Cnd Moldova era tare dela Nistru la Carpati
Din Carpati i pn in mare cnd erau cu totii fraii.
Spune tu arbore falnic care 'mi pari rmas anume
Pe roman ce plnge jalnic s'l mngi cu-acele nume,
Si aminte-a sa virtut, s'i detepte iar amorul
fugnd de molatate s'i reia in lupte zborul.
L'a ta frunte peste care vntul chiar umilft trece
Nu'i copil, nu e printe cupid seiu set nu qi'l piece

Cdci eti simbol brbtiei, de romani ai fost purtat

pe bravi in btlie ai ti lauri i-au ornat !
Eti dar mare, eti puternic, pot

zic: e.5ti semi-zeu

S'acum cnd m.'ntorc la:lurne, al meu cap plec i eu 11).

Neflind poet de at de ocazie, autorul se simti foarte

fericit cnd pentru poesia de fat a fost felicitat de

Alexandri, cruia de sigur Ii plcea s incurajeze pe inceptori. Ctiva ani dup aceasta, mergnd sd'si revad
stejarul, fcu o a doua poezie, pe care din plosilate ctre
memoria sa, o redau aici, dup manuscript :

S te viid am venit iarAi, o arbore maiestos

Ca s vz dac nu timpul de mrirea ta gelos :

1) Jos se afl notita : Acest stejar, se add langd Cettnie, pe =Oa
Cornii, jud. Bot)aani, grosimea lui este de 3 stamjeni improjur.

www.digibuc.ro

'174

ia podoaba, fruntea ta s'o vestejeasc,

Au putut
Sauvr'o ramur mai mandr de-al tti corp s'o dezlipeasa.

Ca s' vz dacd tulpina 'ti nu o sapd oameni ri,

Dac trunchiu'ti are coaj, nu'i sfrdmat tot de ei,
Dac omul acest lacom din viat nu te-a scos
Sau cii poate vre-un vierme a ta inirn n'a ros.
Maiestatea

ca

'atuncea pn acurn vd c'ai pstrat

Vijelii i timpuri grele pe toate le-ai infruntat.

Ca un codru de departe... stai tu singur inverzit...
Ca s 'nsufli bucurie tn rornnul ovelit
Toatii ziva, toatii noaptea stai detept i le prive.5ti
Ale noastre fapte rele, cci bune nu mai gse*ti ?
Le comunici poate 'n ceruri strabunilor ce-au pica t
Crodincioas santinel celor care te-au lsat!
Vijelii i elemente, timpul aspru te-a crutat

Dar plngnd, meditnd faptul : cum e omul ingmfat,

Lcomia o s'l fac
rpuie viata ta
strigand : c ce'i pe lame tot e dat in seama sa :

O s uite-acele oare cnd pe el II desfiitai

Gaud privindu-te pe tine inima i-o intinereai
Cnd in timpul de grea luptd cu du5manul cel barbar
Ifi dai semnul vitejiei : o cunun de stejar.
O s uite dar... ingratul ! De-un caprit, sau penteun scop

Ca atii fac vr'o unealt, sau s'ti iee al tu loc :

curme-atale zile... mai deparle nu gndesc...
Cci el singur poate-atuncea o s zicii : m ciesc !
O

Am strivit un lucru care nu's putinte-al mai forma,

Care 'n inima'mi secat mndru verde cnd el sta
Mngere i sperant in durere rni'a adus
'n a gloriei trecute timpuri cu gndu '1 m'a pus.
Cettuia lng care se afla stelarul va fi acea despre
care printele economu Vasile Mare.5 din Sarafinegi, al-

turi de Corni, frni spune urmtoarele :

www.digibuc.ro

75

In mijlocul pdurilor, intr'o vale pe unde trece

un mic pria, se afl Cetkuia lui Stefan numith
astzi tot asa aceasta find desprtit pe acele vremuri de cetatea Sucevei prin codri seculari cari din nefericire cad azi sub securea nemiloas a evreului cotropitor totusi in pdurile ce se mai afl in picioare
de pe proprietatea aceasta a lui Balos se afl i acum
in abondent mistreti i cdprioare. Localitatea aceasta
e deprtat ca de 30 kilornetri de Suceava. In vremile
grele i ascundea Stefan aici odoarele, documentele,
sub paza unor credinciosi. Inch' si acurn se cunosc urmele cettuei : locul portei i ptratul valurilor e nsi
att de tinuit asezat intr'o rap, in cat i astzi putini stiu de ea.
Tot d-sa ne spune c pe mosia Sarafinesti se afl
un loc numit : Srciun. Pe timpul lui Stefan aici
exista un sat cu acest nume, a cruia locuitori au fost
cu desvarsire tiati de turci, cand cu btlia intre
Stefan si Radul cel frumos. Intrebnd Ptir. Mares ce
insemneaz niste soci ce se afl In mijlocul lanului, i se
spuse c sunt imsite vii de pe timpul satului Sr.ciuni. Oamenii au pierit, casele au fost sfrmate, dar
socii nici pan acum nu i-au putut strpi. Sease klm.
dela acest sat, spre amiaz-zi, este satul Joldestii, unde

a fost btlia intre Stefan si Radu. lar putin mai la

vale este satul Vercicani, unde se afl o fantn fcutii
de Stefan, in care s'a fost inecat un general de al lui.

Fantna a fost apoi reinoit de un preot. Pun toate

aceste traditiuni aici ca sa nu se piardii. Numitul ppe loud nurnit
rinte e singur proprietar la
Leasa lui Trif sau Groapa Boantei, uncle se afld in-

tritura in care Stefan a fost refugiat cu ai shi si unde

Mohamet II insusi a luat steagul, cAci nimeni nu vroia
sa intre din ostasi, cari apoi find siliti sa.'1 urmeze au
mcelrit btrani, femei, copii, tot ce au gsit. De aici
.apoi Stefan scpand a rtcit prin codri amrt i flfnnd ca vai de el, !Ana' ajungand la o stn, ciobanii
au thiat un berbece, a cruia coarne le-au pus inteun
.copac, dup5 care si astzi se chiam localitatea la

www.digibuc.ro

176

coarnele berbecului4. De aceasta se tine o prpastie

foarte grea de trecut. Intr'armat Stefan aici prin osptuI
ciobanilor, s'a dus mai departe la Cetatea Neamtului,
unde a cerut mame'i sale adpost.

2. Podul Calitei.
Gion releveaz faptul, c intre cele cloud coline ale
Mitropoliei si ale monstirei Mihai-Vod erau asezati din

timpuri vechi calicii, rniseii, care cuvnt arat c se

trage din misellus deminutivul lui miser, adec nefericit, bolnav, czut in srcie, btut de Dumnezeu.
La Paris, spune D-sa, calicii les gueux, aveau drept
locuint faimoasa curte a minunilor (La cour des miracles) la spatele strvechiului spital Hotel Dieu. La Rim-

nic calicii erau asezati spre mosia Licura 9 a mon5stirei Cozia, lng via lui Oprea Speriatul, lngd ulita
tiganilor, pe locurile dela oierbeirie. Lngh Cmpulung
e dat gusatilor, ologilor, betegilor satul Mteul de ctre
1-am intlnit
Negru Vod. (Numele de Mteu cred
in Mtcltiul, p. 121).
Domnita Balasa frica lui Constantin Brancoveanu,
edified biserica cu numele ei, zidind prin prejur case
chilii pentru sraci i cei fr addpost. Biserica i azi
poarld numele de (Domnita Balasa, find situat pe podul Calicilor sau Calitei, cum se spunea odinioar. (Calva,

era un nume ce se da Venerei, poate ca zeitate a betejitilor. Ca Venus Cloacina sau Cluacina, o intalnim in
un templu alturi de Cornitium, unde se spunea c cu
mirte luate de aici, Tit Tatiu cu Romulus s'au curtit,
in urma sngeroasei btlii. Numele
avea si dela
cloaca maxima din for, liing care se afla un alt templu
al ei, ba chiar in aceast balt i s'a fost gsit i icoana, ca
zeitate femeiasc a apei. Cu numele de Murcia avea un
templu in valea circului, lng care se afla i un copac).

Din acestea urmeazA ca niieii acestia sunt pusi,

1) Vezi p. 85 Licoreus. Orasul Licorea pe Muntele Palmas, a dat
nastere localititei Delphi, de aici se populA Delphi. Asa dar cultul

principal al lui Apolon se trase de aici.

www.digibuc.ro

177

alturi de nebunii cultului lui Apo lon sau Veiovis, sau

chiar in locul lor. De aici obiceiul Romnilor de a cinsti pe

calici spunnd c Dumnezeu ca calic a umblat pe lume.

Apoi obiceiul calicilor de a cere la poduri, poate ca s mai
stea in legtur i cu srbtoarea dela PODS Sublicius sau
Comitium. De asemeni e foarte in cinste povestea celor
doi frati : unul srac i allul bogat, cel srac ridicndu-se
la avere iar cel bogat arznd i srcind.

Dm aici un pasaj din o scriere a d-lui Dionisie

Ulinescu, tiprit anul acesta in Junimea Literar din
Cernuti sub titlul Rm5ite Traco-Dacice, interpretat
de &dire d-sa dupii o traducere a d-lui Gh. Murnu publicat

in Anal. Acad. Rom., sect. ist. 1905, Domnia lui Isac

Anghel, pag. 380.
Cum in vechime Tracii se sghiniau la orgiile lor
sacrele, aa Vlachii au fcut cnd fratii Petru i Assan
au pornit rscoal contra Bizantinilor. Niceta Acominatis ne povestege : amndoi fratii Petrea si Asan vrnd

s-i scoat din fried neamul, au zidit o biserich cu

hramul Sf. Dimitrie, unde strrinserd multi oarneni indraciti, brbati i femei cu pleoapele intoarse i inroite,
cu parul vlvoi i lsat pe spate i cu toate semnele ctL
care aevea se invedereaz cei stpniti de duhuri rele
invtar s zic in furia lor, cum c Dumnezeut
neamului Bulgarilor i Valahilor a binevoit libertate i a
incuviintat scurtarea jugului celui de demult. Apoi odihnindu-se putin, apucatii acetia i de nprasn adunndu-i i mai mult rsuflare i ieindu-i iar din minti
se sbuciurnau i se sghihuiau i cu glas rsuntor, ca
insufletiti de Dumnezeire, strigau e nu mai este acurn
vreme de stat locului, ci armele s ia in mni i drept
asupra romejlor s purceadd.
Despre Sf. Dumitru acesta am vzut c e Dumnezeul neamului, avnd ins in cultul su astfel de apucati
i stpniti de duhuri rele, (ale furiilor, dup cum am
vzut in cultul lui Apolon), sd nu fie acela cu Sf. Dumitru al Mitropoliei inconjurat de sprieti, ca : Oprea,
Spriatul, sau de Grigore ce are cea nevoe, (vezi Glom
p. 362), nevrnd s i se spue boalei pe nume, nenoro12

www.digibuc.ro

178

citi de acestia servind tcmai prin furia nebuniei lor, de a

insufla spiritul btaliei in acel cult al rsboinicului Jupiter ? Asa dar fratii Asanizi urmau un obiceiu al Orintilor Romani si nu un cult al tracicului Bah.
In credinta despre busuiocul luat dela steag, din
Rmnicul-Valcei, Horez, am vzut eh' busuiocul e bun
contra boalei de copii : sparietuh de acelasi leac sunt
bune i penele dela cuci pag. 427, etc.
La noi se afl obiceiul, la jocurile copiilor, ba si
la acelor mari, la jocul de-asprietul, de a'si intoarce
pleoa pele.

3. Stejarul.
Facandu-ne conclusul duph Istoria Bucurestilor a lui
Ionescu-Gion, vedem c Jupiter era zeul protector al fami-

Eel Balcenfor, a lor find biserica Sf. Dumitru de jurmnt, sau Jupiter Iurarius al drepttei si al luminei. Lui
Jupiter Fererius Ii fcuse Romulus pe Capitol cel mai
vechi templu, ca reCunostint in urma unui rasboi in
care a iesit invingtor, laugh' un vechi stejar sfnt al
zeului, la picioarele cruia depuse el in semn de adoatiune spoliile resbelului.
0 biseric a stejarului se afl si in Bucuresti,
numit astfel pen.tru c alturi se afl un btran si mare
luat numirea i Mahalaua Stestejar ; dela aceasta
jarului aproape de Fntana boului care ar insemna

un loc de isvoare. Hramul bisericei e Inltarea Sf.

Cruci. De srbatoarea aceasta in Muntenia umbl preotii

cu botezul prin sat, ca in Moldova de lordan, boteznd

satul. In bisericuta aceasta se pstrau uleiuri de albine,
de vndut. Aceasta conrespunde cultului zeului lumi'lei. Pe stejarul dela Dodona veneau 7 poRimbite care
aduceau lui Zeus ambrozia, butura ce era facut din
-miere. Iar de pe frunzele acelui stejar inssi picura miere.

Cat despre analogia lui Jupiter cu ziva Crucei, am

Nazut. La noi se spune d pan'la ziva Crucei umbl Sf.
Ilie cu tunul. (Elicins era nurnele lui Jupiter ca zeu al
trsnetului). Jupiter Fulgur sau Fulgurator, era onorat in
Roma la 7 Octombre. Am spus credinta din Bucovina

www.digibuc.ro

'179

and tun : c atunci Dumnezeu umbl cu colaci prin

ceri. Numele de Pistor II avea i Jupiter la Romani,
stand in combinar 4fL11ltuI. (Vezi Preller, p. 194, I) ;
iar la biserica Stejarului, aflm c la 1764 ii Meuse

zid nite brutari. Atta e tot ce tim despre aceasth

biseric. Dac ar tri din btrnii acelor timpuri, ni-ar
spune multe lucruri, ce ar convinge pe cei neincreztori,
pe deplin.
S nu fi luat dela stejarul lui Joia, a chruia frunze

Ii serveau drept cunun, i Dmbovita numele su de

Frunz de Stejar ?
In Italia s'au gsit mai multi stejari petrificati, din
perioada cultului arborilor i al anirnalelor, ca atribute

ale zeilor, find in ele adorat zeul insui. Astfel, pe

cmpul Vaticanului s'a gsit un stejar cu inscriptia etrusc,

apoi lng Tibur, un grup de 3 stejari. Numele Tibur,

e inrudit cu al Tibrului, pe care II suplinete Dmbovita
noastr.

Nu mai putin i renumele de ap curtitoare

miraculoas a Tibrului a trecut asupra rautui Bucuretean :
Dambovita apa dulce
"Linda cu cerescn1 dar

Cine te-a gustat vr'o data

Va sa piece in zadar.
Dambovita apa dulce

Cin to bea nu se mai duce

(Extras din numitul op).

4. Legenda lui Bucur.

Alturi de Bucurel Ciobanul, vedem c Constantin
Brancoveanul face Bucuretiul. Alturi de Romul crescut

ca cioban intre pstori. Prin modul acesta se explic,

cum el e tot odat i Radu, fini lui Laik, sau Laiota
Basarab, sau Vlad I (dupd alegere I spune glumind reposatul Gion).
El a iubit pe prea frumoasa Ileana, fata lui Bogdan
Vocl al Moldovei i dup neintrecute vitejii in lupte

www.digibuc.ro

i80

contra ttarilor, a luat-o si a venit cu ea la Bucuresti.

Aici Bucur face o bisericei, cu hraniul sf. Atarzasie,
tronul iubitei sale, a ceiruia iconitA ea o purta la ged.
0 alt legend a lui Bucur, pe care o citirn tot aici,
p. 20, ne spune c Bucur, flu lui Laic Vod, ajutnd pe
tatl shu in btaia cu ungurii etc., czu in btlie, pentru
care, logodnica sa, flica lui Bogdan al Moldovei, se duse
la Chlugrie.

Bisericuta de care vorbim, e la spatele bisericei

sf. Troiti, numit

i biserica lui Radu

e de zid.

find un paraclis sau bolnit, ca s fie pentru cimitirul

acesteimnstiri, dup cum obicinuesc a avea toate mn5stirile spune Autorul de mai sus.Are hramul sfintilor
Atanasie i Chiril, patronii de obste a tuturor cimitirilw..

G. Gion dovedeste c a fost zidit la 1743, si c nu ar

11 de loc exacta.' asertiunea lui Preotul Gr. Musceleanu

din cartea sa, spuind cA, la 1416 Mircea a zidit din piatr

biserica lui Bucur ce era alt 'lath' de Iemn c a ingropat acolo oasele celor czuti in rsboi la Giurgiu, in
11 Iuniu 1416. E drept sau nu, pe noi nu ne intereseaz
istoria, ci legenda.
Sa vedem acurn, ce stim despre Romul, care s
corespund la situatie.
Sotia lui Romul era Hersilia. Despre aceasta poate
stirn c murind Romul, ceru Iunonei sd-si mai vaz sotul.

Deci o iubire gingas ca cea de sus, se afl si aici. luno

o duse pe coliah, la mormntul lui Quirin si aici cznd
o stea pe fruntea ei, se fcu nevazut. Sotul a luat-o la
el. Era numit i Hora Quirini. adoratii ca zee a cashtoriei, in templu, alturi de el.

Quirin insusi era zeu aI rsboaelor si al csatorielor, iar la jurmnturi se invoca i numele lui, alturi
de al lui Mars. Flamen Quirinalis aducea inteo zi anumit din an, sacrificii la groapa Aca Laurentiei. Deci
preotii lui se rugau i pentru morti. Templul ii era impodobit cu spolii din rsboae.
Iat pentru ce Ileana flica lui Bogdan a Moldovei

(sabin) poart la sine icoana Sfintilor Athanasie

www.digibuc.ro

181

Quiril (Quirin), si pentru ce nsi Bucur ii face biserica

cu acest nume.
Apoi Rornul i Retnul Mud larii orasului, e de Inteles, pentru ce ei ca mai mari intre morti, sub numele
de Atanasie Quiril sunt i la noi patronii tintirimurilor. De aceea i Mircea aduce oasele ostasilor morti,
de le ingroap sub paza zeului lor de resbel Quirin.
Palatinul a fost leagnul copilriei lui Remul

Romul, aici fu si Roma cea inti de el zidit. La

poalelele Palatinului aproape de Tibru, au fost ei alp-

tali de lupoaia, ba se arat si coliba lui Faustulus

Acca Laurentiei care i-a crescut.
M gndeam : pentru ce nu aflu in Bucuresti vr'o
nutnire despre lupoaica aceasta, care s stea in relatie
cu hiserica lui Bucur ? i iat c rsfoind cartea, gsesc
eh' viile din Dealul Lupestilor apartin monstirei Sf.
Treimi. Ba chiar i strade gsirn cu acest nume.
Intrebdnd pe un otn din popor, de insemnta tea
bisericei lui Bucur, acesta imi spune c atat aici ct
la Mitropolie merg de se roag fetele pentru cAstorie
si femeile pentru trai bun cu brbatul. Biserica lui Bucur

e ins de mult timp prsit, deci la Sf. Troit se fac

acele rugciuni, sau c a rmas numai arnintirea din
trecut, rugndu-se la Bucur ca femeile romane Hersiliei,
pentru fericirea csniciei lor.
In un studiu foarte reusit al prof. Gh. Sbiera din Cernuti si naembru al Academiei, publicat in Foaea Societtei
la Mart I, 1865, cu privire la refrenul colindelor noastre
0 lerum Doamne aflm mai multe lucruri interesante.
Mai intAi ne dovedeste cum refrenul citat nu e dup
cum spun altii : numele lui Aurelian invocat, tocmai al
acelui imprat caruia i-a psat mai putin de Romni, lsindu-i in prsire,ci pentru c refrenul Il gsim acelasi
la Romni pretutindeni, el trebue s tie de un cult vechi,

ce se prefcuse in snge si carne la romani, i c acel

cult e al larilor casei, lar insemnnd domnp pe cari
ei ca pe cei mai de aproape vetrei lor, cu deosebit
dyagoste Ii adorau. Iar pentru c srbtoarea Ion cklea
la 23 Decembre, sacrificanduli-se atunci niste plcinte,

www.digibuc.ro

182

(acestea de sigur sunt acele ce i noi azi le dhin la colinda tori), srbtoarea lor fu asociata cu naterea Domnului Christos, care duph moarte-i de asemeni fu onorat
la Romani ca lar, Adrian il avea pe Christos, intre larii
de cash ai lui. Colindele se cantii pentru a invoca ajutorul spiritelor de cash, de camp i cetate a zeilor lari,
spune d-sa. Lucrarea e facuth cu o ptrundere genialh.
Tot aici voi spune eh' Roma posed doi frati lari,
pzitori ai cetatei Romei, earl sunt mai vechi de cat cei
istorici, i anume acetia erau flii Larundei qi ai lui Mercur.
Mercur conducand-o pe fat p.. cea lume, unde aceasta devine zee a mortilor, se inamor de ea i avur pe aceti doi
fii, ce fur priviti ca mai mari peste toti larii,

un teruplu in Palatin, iar shrbtorile: la calendele

lui Mai. Ideile despre zeithtile acestea devin cu timpul
confuze prin supra punerea larilor noi peste cei vechi,
astfel ea larii noi : Romul i Remul, crescuti de Acca
Laurentia, se pot uor schimba cu fiii Larundei. Srbtorile lor de toamnii, erau numite Larentalia.
Am indus toate acestea aicea, pentru c i noi ti
avem de pzitori ai Orei pe aceiai lari.

5. Laril sau penatii Romei la romni.

Ins-i larii sau penatii Romei ne-au in tovhrhit in
mutarea noastr aici i ne pazesc tam. Dovadh ne sun tpe-

cetile Bucuretiului, pe care in numitul op al lui Gion,

la p.. 730 i 731 Ii ghsim imprimati. Doi ingerai cu aripile

in jos, stand fata in fath ne privesc cu manele intinse, ca

pentru a ne veni in ajutor. Pe o pecete se afl intre ei

o floare, care Ii arata mai cu hothrare c sunt lari florile tim cat le erau de iubite iar pe alta, in fund se
vede oraul pe care 'II phzesc.
Larii acetia romani de pe pecetile Buc.uretilor, se

repet i pe alte peceti romane, cand ca duoi ingeri

sustiitori ai blazonului i prin urmare stand de ambele
laturi pe din phrti, cand ca doi tritoni nvand un corn
de sunat in gur, iar pe aceiai pecete sus in cornuti
stand doi heruvimi. (Vezi Steaua Romaniei de Loc. Col.

www.digibuc.ro

183

Nsturel p. 142, fig. 46. In fig. 48, ingerii de sus stan

pe langa coroand, tinnd unul sabia i altul buzduganul,
pe cnd pe din prti de abia se vede capul altor doi.
Fig. 49 ne d pe aceiai tritoni sustiitori ai blasonului cu
cornurile in mn, iar sus i jos eke un heruvim. Fig. 50

aceiai suna din corn, corpul lor ca i pan aici dela

jumtate in jos e terminat in: plante, arabescuri, precum e
obiceiul in ornamente. Trompeta ce Ii arata de tritoni, cu
cari sad vnturile: e scoica de mare, cunoscut ca atribut
al lor in mitologie. Un singur heruvirn, jos, terrnin blasonul acesta. Fig. 54 e mai complecta i mai cu sens, aid
afara de cei doi tritoni sunnd, sus se afl un ingera cu
aripele intinse, pe care aripi sustine coroana, ce-i st i pe
cap, iar in rnini tine sabia i buzduganul. Jos gasim pe
alt serafim cu aripele in jos. Deci vedem tara aprata din
toate cele 4 puncte cardinale. Ingerul ce sustine coroana

de sus, cu puterea in mn, poate ca e Romul, iar cel

de jos ugilit, frate-su Remul. Fig. 39, ne arat suslinnd cu mainile coroana doi tritoni, car coada terminata in peli numiti de autor sirene, iar pe din prti Arhanghelii Mihail i Gavriil tin sabia i buzduganul.
Apoi vin alte peceti, unde att ingerii cat i tritonii
Epsesc cu totul, luandu-le locul doi delfini ce inconjur
blasonul ca in Eraldica lui Stefan Grecianu, fig. 4 i 5,
sau delfinii umplnd al patrulea patrat din marca thrii
ca in fig. 8 i 9. Pe acetia une ori Ii vedem mai de graba

in chip de balauri de cat delfini, ca la Col. Nsturel

fig. 63, 64, pecnd tot aici in fig. 17, II gsirn ca erpi
cu aripi i coada incolacita, Orland in varful cozei sabia
i buzduganul
Alta data in locul delfinilor gasim doi lei, emblema

asiaticd a puterei, sau un leu i o femee, sau o femee

i un barbat cu vasla, vezi Greceanu. Ba chiar doi lei
tinand pomul de plantatie, in locul celor doi principi ce
tineau acela porn. Ba gsim i doi Bucefali ca sustiitori.

In aa chip s'au transformat vechile embleme ce am

vazut.

Locul larilor la cretini vedem c l'au brat Ingerii

cei doi: Mihail i Gavriil, astfel ea vrnd s documentezi

www.digibuc.ro

184

c nu ingeri, ci lari au fost la inceput, cu greu ar putea

cineva s te creadii. Insusi sf. arh. Gavriil tine crinul in
rnn pecetea Bucurestilor ins arat o garof. Ingerul
acesta crestin mergAnd la Maria ca sa-i vesteasc nasterea de prune, are atributiunea de inmultire a zeilor
lari. Putem noi fi siguri di nu dup rspandirea credintelor romane s'a nscut legenda sf. Gavriil ?
Crinul din pecetea lui Tepes Mire cele dou capete,
vezi Eraldica lui Nsturel fig. 28, luand locul arborului
dintre cei doi imprati, cari am vzut c pot sd fie Venerea cu Marte iar acestia putnd fi luati drept pe-

nati poate s fie crinul sau floarea larilor, dat ca

atribut si penatilor, ce la crestini devenind ingeri au

putut duce cu ei crinul la francezi, pe aceiasi cale pe
care la noi a venit laurul lund locul de onoare In
marca OHL care la noi l'a luat iubitul capac.

Pe unele icoane chiar vedem ate odat pe sf.

Gavriil imbrcat in haine lungi femeiesti, pe cnd sf.

Mihail are platosa de soldat. Sf Gavriil tine in man
floarea, atribut femeesc, iar tovarsul lui sabia, amndoi, dar mai ales sf. G. tinnd de dedesubt pmntul
in mnd. Icoan ce aduce foarte mutt cu a sf. Imprati
Constantin si Elena care si aceasta tine Inteo mn atributul femeesc piimntul, iar el sabia, pecnd Intre amndoi st crucea. Tot ca femeie i brbat ii apar i penatii
lui Enea In insula Creta, spunndu-i unde s se duc.
In No. 20, Anul 1907, a revistei Viata RomneascA

admirm dou icoane bizantine : una representnd pe

acesti doi imprati, avand in fund o draperie pe care: in
interiorul unor inele se vede cte un delfin, pe cnd alta
represint pe cei doi arhangheli, la picioarele crora se
afl fatti in fat doi
Iat de unde cred c vine aici Delfinul :
Impratul Constantin 5i-a fost infrumusetat Bizantul
lund peste 400 de statui dela Delfi unde se afla templul
lui Apolon ; apoi unde punem c si el care a fost prima
botezul, era un aderent si al acestui vechi boteztor al
pgnilor deci i se cuvenea acest atribut, ca i laurul

zeului, ce e busuiocul la noi sau poate c dup exem-

www.digibuc.ro

185

plele altora se ddea insusi drept Apo lon, alAturi ca

marna-sa ce va fi reprezentat pe luna, Diana.
Mai greu ne vine s intelegem legtura acelor doi
Ingeri cu delfinul. SLim c geniile la Romani erau in-chipuite ea serpi, si mai ales geniile de loc. Serpii de
-cas erau genii. In casa unde brbatul i femeia triau
bine, se inchipuiau genii doi serpi cuprinsi. La romani
ins : geniile, larii i penatii erau confundati unii cu altii.
In poporul nostru de asemeni gsirn credinta c sufletul
dup moarte devine searpe. Vezi Datinile, p. 372, 853.

Din acestea vedem foarte apriat calea pe care cei

doi lari sau ingeri din marca noastr au putut deveni
serpi sau chiar balauri, geniile ingrijitoare de tam noastr.
CA au putut fi transformati i in delfini, aceasta nu
ni e cunoscut. Stim ea larii erau de mai multe feluri : lari

familiari, campestri, lari pazitori ai cettei, ba se aflau

lari permarini, acei ce pe mare pzeau pe inchinatorii lor de nenorociri. Poate c acestia sunt tritonii
din pecetile noastre suflnd vnt bun cltorilor, artnd
prin aceasta c suntem veniti din o tar de lngd mare,
inchipuindu-se tot odat i ca delfini.

Pe o piatr mormntal din monastirea Dragomirna (Vezi Kozak op citat), gsim di de ambele prti
ale mrcei Wei, in locul tritonilor se an' dou psri
de doliu, umbrite de cloud lalele. Acestea conrespund
si mai direct larilor.
Cat despre Delfin, animalul acesta stim c era atri)putul lui Apolon, apoi tot el era 5i al lui Poseidon.

Am vzut cat de strnsi uniti sunt acestia doi zei, ei

-Rind adorati i ca penati ai Rornei 1). Deci nimic mai

simplu de cat ca tot ei s fie si penatii nostri. Tot pe

ei poate c ti reprezint si tritonii. (Penatii romani
erau representati ca doi tineri avnd cunune de laur
pe cap, sau de mirt, iar deasupra capului dou stele, (ca
cei doi Dioscuri). De altfel Roma mai avea drept penati

5i pe Jupiter, luno si Minerva, precum i pe alti zei).

Stim c penatii sunt ne desprtiti de Vesta, si ch.
1) Penafi se numeau zeii ee dadean panea din toate zilele.

www.digibuc.ro

186

focul zeei era luat la orice mutare sau colonizare de pe

vatra cettei marne i dus noua cetate ce zideau. Enea
aduce foc din Troia, adec cultul Vestei i'l ntemeiaz
in Laviniurn, iar de aici se ia in Alba-Longa, de unde

apoi se duce la Roma. E lucru de inteles c i Romanii venind aici i-au adus focul i penatii lor ; despre
aceasta nu avem s ne indoim. Si c ei sunt representan

pe pecetile noastre, aceasta e foarte probabil i tot ei

se vede c se prefac apoi in delfini, ca atribut ai celor
doi zei, Serpii ins din marc, pot s derive din
Tot odatd Vesta prin vatra ei, (vatra find aceea
care adund pe toti in jur) era i o zeitate a asociatiunei
latine, pentru aceasta i consulii sau dictatorii romani
and intrau in slujb, mai intdiu in templul Vestei din
Lavinium mergeau i se inchinau, (Alba find deja sfrmat) i apoi lui Pater Indiges, care tim c era Enea.
Ba Vesta era i o zeit a jurmntului. De aici desigur
obiceiul la suirea in scaun a Domnilor Romani, in
Bucureti, de a se unge de domni in biserica (Bunei
Vestiri, care implic i pe cei doi arhangheli : penatii
ei. Targul-Vestei (Targovitea) e la Romani a doua capital sau una din cele intiu, intocmai ca Laviniurn
sau Alba, inainte de Bucureti. Aici trebuie s fi fost
inchipuit intai vatra ei. Apoi focal nu lipsete nici din
bisericile noastre, cu foc tmdiaz preotul pe oameni.
Ba Romanii chiar i pe penatii lor se jurau, pe
Jovi et dis penatibus, sau : I. O. M. Iunone, Minervae
genio protectorii consularis deis penatibus. Vesta i in
Roma fcea parte din cei mai mari zei ai oraului, find
invocat la urm in toate serviciile divine, de ex. : Ju-

piter Capitoline et auctor et stator Romani nominis,

Gradive Mars perpetuorumque custos Vesta ignium. Ca

Ian se incepea fiecare sacrificiu i cu Vesta se sfaria.
Si la noi Maica Domnului e pomenit totdeauna la svr;rea sfintei jertfe. Ian e legat cu. Vesta i prin penatii

ei, care sunt la noi redusi de a fi ingerii lui.

Vedem cum romanii din ori i ce sfnt Cretin 'an

fcut o zeitate a lor, adornd-o cum le-a fost obiceiut

www.digibuc.ro

187

din Roma. Dac nu alt, 'mdcar munele a fost destul s i se potriveasc : in Buna-Vestire, ei au gsit
pe buna lor Vesta, in Stratenia, poate pe Strenia, i asa
mai departe.

6. Geniul Ord.
Tot in Istoria Bucurestilor de Gion, gsim la p. 160

inc o marc : avand un Inger cu o trumbit pe scut,

iar ca sustiitori: aceiasi doi tritoni, aici avnd chipul de
femei, totul Ins mai artistic lucrat. Ingerul planeaz
deasupra unui ora, avnd deasupra capului trei stele
mari, iar pe din prti dou. Vor fi stelele zeilor pzitori,
iar cele dou: ale lui Mart si a Venerei. Marca aceasta
vedem c poart numele de : Podoab luat de pe hrisovul dat de Matei Basarab lui Hrisea Vornicul pentru
mosia Srbeni, pe cnd in Eraldica lui St. Greceanu
gsim o variatie a acestia, avnd pe scut : copactil eunoscut, tinut de doi lei, iar deasupra avand un atare
inger cu dou trambite : una In mn i alta in gur,
deosebirea e c hainele ingerului de aici sunt ale unui
osta roman. Proprietarul Blasonului acestuia e acelas.
principe, dand aceluias vornic niste
Un atare Inger nu e o inchipuire crestin, de oarece

la crestini numai oamenii au inger, nu si locul, cum

avea la Romani. Stelele dela capul ingerului, vor fi fost
geniile celor trei zei protectori. La Romani chiar si zeii
aveau genii, de aceia gsim : geniul lui Iovis, geniul
Minervei, geniul lui Mart, etc. crezandu-se c acestea
sunt geniile lor lucrtoare. Asa precum la noi se spune

c fiecare orn isi are steaua sa, se va fi crezut si la

dnsii: c stelele cele mai mari sunt stelele zeilor. Varo
spune c numai acele genii sunt nemuritoare, cari strlucesc pe cer si se vd cu ochii, pe cnd celelalte precurn sunt larii, etc., Thud genii sub lunare, nu se vhd.
De si Romanii n'au avut nici odat cultul asiatic al
stelelor, totusi planetele : Jupiter, Marte, Venerea, etc.
trebuie s'a fi fost recunoscute si de ei ca atari, i cine
stie dac a ceste plane te nu surit stelele din ma rca noastil,

ce ne pzesc pe noi.

www.digibuc.ro

188

7. Corbul. Leul. Copacul. Pegtii.

In locul ingerilor sau larilor ce tin coroana in
marca Mnteniei, alt datd gsirn corbul sau Vulturul
avand coroana pe cap, iar in labe sabia i buzduganul,
i tinand tot odat crucea in gur, iar pe din prti avnd
soarele i luna ; in fig. 35 ins, soarele i luna au in
mijloc luceafdrul. Adesea gsim corbul eznd pe o

stnc, sau pe un munte, sau poart pe piept, ca In

fig. 34, un scut cu trei stnci, pe cea din mijloc aflndu-se un brad in forma crucei. De multe ori Il vedem
stnd pe o ramur ; In Eraldica col. Nsturel, fig. 48
ramura principal are 3 foP). Sau intlnim corbul precum
l'am descris, drept marc a Munteniei alturi de zimbrul

sau de boul Moldovei, ce are steaua intre coarne. Ba

in fig. 33 gsim pe pieptul corbului pe un scut un orn
stand pe scaun i avnd un bt In mn, semnul puterei,

iar in fata lui o cetate.

Ca ornament exterior al mrcei mai totdeauna e
cununa de laur, cte odat ins gsim i rosa, care era
floarea Venerei. Roza cu 4 frunze care se afl pe insigniile noastre, este identic cu roza de pe insigniile romane.

Mult ceart a produs pasrea din marca trei,

Intre Episcopul Ghenadie al Rmnicului i Loc.-Colonel
Nsturel, atnndoi scriitori de eraldice. Cel d'intai sus-

tine c pasrea e corb, bazndu-se pe nite indegetri

vechi, pe cnd cel al doilea sustine c e acvila roman.
Iar dreptate au amndoi ; pricina e numai c att unul
ct i altul sunt prea exclusiv4ti.
Corbul e constatat c a existat si pe insigniile de
rsboi ale Romanilor, poate representnd pe rsboinicul
Apolon ; mai pe urm ins fu inlocuit pe steag prin vultur.
In Steaua Rornniei de Loc.-Col. P. V. Nsturel,
p. 132, gsim pe un insigniu roman : Vulturul stnd
In picioare cu aripile intinse, inconjurat de o cunun

de laur, ce are deasupra o rozd ca patru frunze, (in

form de cruce). Aceiai canun de laur se vede dinpreun
cu,roza de care am vorbit i pe marca noastr, fig. 47, din
1) Trifoiul era planta lui Ianus.

www.digibuc.ro

189

a ceiai eraldich ; iar fig. 30, a mrcei noastre ne d ins,

cununa de laur in interior cu o pasre ce tine crucea.
Deci vulturul lui Joe tinnd fulgerul, aid e transfor-

mat in corbul care tine crucea in cioc.

In alt op al d-lui INTAsturel vEraldica sau rspunsul

ce'l d Episcopului Ghenadie, vedem un steag roman

falfaind, deasupra cu un vultur,i un insigniu fr flamur,

pe care st vulturul cu fulgerul sub picioare, tinand in

cioc inelul, despre care in lexiconul lui Mayer se explich
ea' era coroana (de laur, se intelege) pe care Jupiter sau
Marte o trimitea prin intermediul Aquilei, invinghtorului.
Astfel avem deslegath problema inelului din ciocul
corbului, ce eke odat are crucea in gur ca pasre a lui
Apolon, (crucea find i un simbol al lui, prin cele 4 raze
care se vhd si la crucea noastr), iar cdte odat lund locul
vulturului lui Joe, tine cununa in cioc, Joie find 1 el un
boteztor al pgnismului, la romani suplinind pe Apolo.
Aa dar amndoi eralditii au dreptate pashrea

stand In mijlocul cununei de laur e vultrtrul, pe cand

aceea ce std deasupra copacului de curtiri a lui Apolon
e corbul; avnd lush inelul in cioc, el fur cununa dela
vultur. Astfel c schimbarea intre aceste dou paseri a
doi botezhtori, lesne s'a putut efectua.
Cat despre copacul din march, acesta e numit de chtre

cei mai multi : brad, prth acum nimeni nu l'a recunoscut drept laur;cununa ce imprejurh lush totdeauna
marca noastr, cred eh spune in destul.
Episcopul Ghenadie, dei pune prea mult pe Mitraism i Cabirism, deducand toate insigniile de pe mrcile

noastre numai dela aceste culturi, in cartea sa Eraldica

veche a romnilor Bucureti 1894, vine la concluziunea c arborul acesta ar fi al lui Apolon. At-Maud
mai inti nite citatiuni asupra : Chiparosului care pe
monumentele romane s fi fost consfintit lui Mitra, ne
mai spune eh : In Milraismul adus de romani in Dacia,

ramura de copac, ba chiar i copacul intreg era consfintit Mitrei ca 1 Melitei i insernna triumful unei intreprinderi, ect. Si apoi dind tiinta de asth'zi a arhiologiei a stabilit c cultul lui Apolan al greco-romanilor

www.digibuc.ro

190

era un cult asiatic i identic cu al Mitrei i ca Apo Ion

ca i Mitra avea un copac intre simbolurile religioase,
sau mai drept un tiparos piramidal, de alt parte cnd
tim c Apo Ion dup legenda pstrat de Hesiod, m
brca de multe ori trupul corbului, sau se inftosa cu
o casc inpodobit cu un corb, nu tsirn dac nu suntem

mai indrituiti de a cuta

acest semn al eraldicei

noastre numai in suvenirile religioase ale Daco-rornanilor i a vedea in bradul eraldicei romeinesti tiparosul
ini Apo ton sau al Mitrei, iar in vrful bradului pe corbul
Apo Ion etc. 1).

Deci i autorul acesta ne aduce o dovad in sprijinul celor spuse. N'a fost destul de familiarisat cu mitologia greac i roman, cci altfel ptrundea mai
adnc. C s'a asociat i cultul lui Mitra cu sfintirile sale,
venit pe timpul lui Pompei, cultului vechi national al
botezurilor lui Apo Ion i Veiovis se prea poate ; nsui
Preller vorbete despre contopirea aceasta R. M. p. 418, II.

Iar ceeace observm noi, este eh numele de Durnitru

ce i s'a dat lui Jupiter la romni, trebue s fi venit pe a-ceast cale, desemnndu-1 in locul lui Jup. Iurarius, pe

boteztorul Mitra, pe care de asemeni pima. De aici

aderenta cea mare a romanilor pentru acest cult strain,
prin care s'a intrit mai mult cultul iubit al lor, sub
forma i numele cel nou, aducndu-1 in Dacia unde II

practicau prin peteri. i cu att mai mult ii capt

cultul lui Iurarius, numele lui Mitra: intai cu ct am
vzut c un nume inrudit ti era asociat prin sarbtorile
-de toamn, iar al doilea flindch insi petera zeului
Mara se afla sub Capitol. Srbtorile lui cdeau iarna
pe la Anul Non i se vor fi asociat poa ie cu ale lui
Yeiovis ; despre aceasta ins nu avem nici un indiciu.
Alte srbatori ale lui cad primvara, care de asemeni pot fi alturate srbtorilor romane. Mult vorbete
Episcopul Ghenadie despre gradele ce le faceau novici i
4) In sens politic luat, autorul nu vrea sA admitA o femoie la panerea copacului de plantatiune, in obiceiul poporului insA femeia trebne
sA tie copacul cnd se rAsAdeste, pentru ca sA rodeascA,

www.digibuc.ro

191

tare intrau in acest cult si care grade isi aveau diferite

nurniri : a corbului, etc. 1), pn ce ajungeau la gradul cel

mai perfect, numit al leului, de unde apoi autorul deduce ea' leul din marca noastr e luat din acel cult.
Presupunerea aceasta nu e de respins ; vom arta
pentru ce. Mai inti ins, trebue s amintim de Tauroboliile ce se fiiceau in cultul zeittii frigiane Cibele,

cari constau din niste botezuri cu sAnge de taur,

sau de berbec erau unite err sfintirile lui Mitra. Zeitatea aceasta femeiasc, era reprezintat la picioarele ei

cu doi lei, ca sernn al puterei nemrginite in natur,

ee ea avea, iar in Lyon, cultul acesta al ei av mare
aderentd,

numai putin i cultul lui Mitra. Acum dac

lua'm in privire marca amintit din Eraldica lui Greceanu unde doi lei tin copacul cunoscut al curtirilor
in locul sf. Imp. Const. si Elena nu suntem tentati de
a vedea in simbolurile acestea, gradul religios din cultul
lui Mitra, sau a zeittei Cibele ? Ba ce e mai mult : eh

cultul acesta al ei in Roma se svrsa, acolo unde

crestinii au pus rnai apoi biserica Sf. Apostoli Petra si

patronilor Romeil
Leii se spune c erau marca Dacilor. Acestia au
putut s o capete din Frigia, sau din India, unde leul
era anirnalul cel mai in cinste.
Papa' aici discutia asupra lui Mara.
Asupra corbului din marc, neintelegerea dureaz
Paul

din cauza unor legende ce ni s'au conservat si de

.care, privind din punct real de vedere, romnii au tot
dreptul s nu fie multurniti.
Un scriitor Ungur Feltai, spune c pe la 1392 mer_gaud Sigismund in contra lui Dan al Munteniei, se opri

la localitatea Hunyade, unde fcu dragoste cu o romnc frumoas nurnit Morsenai, lsndu-i un inel
pentru recunoastere, la caz s aib un copil. Fata se
mrit dup un boier muntean Voicu Buthi, dar sotia
lui sh inturnd repede inapoi cu copilul. cu Uil frate
1) La noi s spune crt Dochia are 40 de zile ale ei, 'intro care : ale

sturzului, ale meilor, etc. pe cnd corbul in Februar i are timpul in

.care i se ciocnesc oule.

www.digibuc.ro

192

al ei Gaspar. Buti moare, ea se mrith cu Larislo

mai are 4 fli. Micul Iancu pe cnd mam-sa spla rufele la rhu se joach cu inelul dela tathl su, iar un corb
aptich in gur. Gaspar ochete corbul, ce cade mort
de shgeatd, luandu-i-se inelul. Cu acesta merg cu totii la
Ofen, unde regele recunoscndu-1 pe copil, ti d oraul
Hunyad (Unedoara) cu 60 de sate i armele lui : un corb
cu ineiul in gur.

Povestea e romantic, dar nu trebue s le lum

toate ad literam.
Din parte-i Miron Costin, spune eh astfel s'a nscut
Negru-Vod, fondatorul principatului roman: In Fagara
o fat face dragoste cu voivodul Ardealului, intmpMndu-se acela lucru cu corbul, pe care fratele ei Il omoar
cu shgeata. Mergnd la Domn, acesta fi dete lui Negru
titlul de Vaida i mijlocind la regele, capt voevodatul
Fhghraului. Voivodul Negru fu apoi fondatorul principatului Muntenesc, de unde i corbul in marca threi noastre.

Din contra e multumit autorul (Col. Nsturel) Cu

cele ce spune mitropolitul Antim Ivireanul 1), In o cuvntare ce o a tinut in ziva de sf. Ap. Petru i Pavel, ch:
Noe trimitnd pe corb din corabie, acesta nu s'a inturnat
inapoi fiindch a dat de phmntul roditor al trii Munteneti,

rmnnd acolo, dela care corb a ramas chipul su drept

march a lrei, Intre soare i lund, care inchipuesc pe

sf. Apostoli ecPetru i Pavel etc. Va s zich : pe corb
il avem chiar dela potop.
Acum s vedem ce ne spune i poporul despre aceia pasre:

Corbul era inainte alb, dar trimitindu-I Noe sh-i

aduch veste eh a gsit prnnt, el s'a oprit la un hoit.
Noea ateptndu-I prea mult, II blstmh: Ai fit'ar
penele pe tine, cum este inima'n mine. i la moment
se facu negru.
Corbul ii aduce lui Apolon, vestea despre necredinta iubitei sale Coronis ; pe care Apolo Intinde sgeata
i o omoarh. Prndu-i lush rhu, blsth-m pe corb, ce
1) De eatre acesta se afl feuta o mice sub dealul cCapra diii
Bueuresti.

www.digibuc.ro

493

din alb ce era devine negru. De la ea, avu pe fiul su

Esculap, pe care l'arn vazut adorat in insula Tibrului,
aldturi de unchiul su Jupiter la 1 Ianuar.
Povestea aceasta a trecut asupra frumoasei Morsenai, dar schimbatd. Aici toti regii sunt Apoloni : att
si. voivodul Ardealului, cat si regele
Matei Corvin, fiul lui Ion sau Iancu Huniade, care la

Sigismund, cat

rndu-i se purta ca un adevrat inprat roman, cucerind

provincii, adunnd manuscripte si protejnd stiintele-demn strnepot al lui August.
Ioan Hunyade din march' sau Voivodul Iancu, cum
ii zicea poporul, e tnrul Esculap ; pe mosia acestuia
stim cd se afla apa mineral Bitter Wasser... Asa ni

se aratd... Cine vor fi fost celelalte personaje nu ne

mai btem capul. Cat despre numele tat-lui sdu: Voicu
Buthi, acesta il va fi subintelegand pe tovarsul lui
Apolon : Bah.
,-------La rndul ; su insusi Negru-Vod vine sd'si coloni-

zeze Muntenia, sub patronajul lui Apolon, ca si alth

data' Enea, intemeind poporul roman. In acest caz frumoasa Morsenai a putut fi Venerea, muma strmosuJO Troian.
Tot aici afldm si motivul pentru care Vod se nunumea negru. Negrii erau iubitii soarelui, ca si corbul,
ca Orland de elementul su ; pentru care se zicea c el iarna

locueste la Etiopieni. Deci iat pentru ce si romnii se

numeau negri valahio, etc. precurn si arapul din marca

trei noastre, sau cele trei capete de arap care vor fi

representnd cele trei OH romnesti.
Despre inel nu gsim urm in legenda lui Apolon,
dar il vedem pe soare insusi drept inel. Corbul tine in
gurd inelul solar. Sau corbul soare isi tine in cioc emblema lui. Am vzut lush mai sus cd inelul din marca
Wei este furat dela vulturul lui Joia si c el reprezint
cununa de laur hotrath pentru invingdtor. Mai apoi
ins legenda a fost fabrica td dup cum le-a convenit
familiantilor lui Huniadi, de si legenda in fondul ei se
bazeazd pe dreptul de stpanire dat regilor, de Apolon
prototipul regilor. Legenda e veche, fcnd una cu le12

www.digibuc.ro

194

genda nearnului romn. D-1 Nsturel ins nu voete s

admit eh blasoanele ce s'au stabilit In evul Mediu, au
ceva de comun cu emblemele i legendele cele vechi,

i c s'ar fi dezvoltat din acestea, pe chid archimandritul Ghenadie, din contra, sustine c : Viata trecuth
a romnilor trebuete urmrith in religiunea lor i s
11m siguri c archiologia romneascli, care nu va cunoate sau va despretui religiunea acestui popor, va
rmnea totdeauna frii material stiintific, i va fi intemeiat duph cum spune cuvntul evangeliei pre niisip
sau dup cel al romnilor in vnt.

Deosebit de pretioase date ne aduce Episcopul

Ghenadie asupra corbului, artnd c el era la antici
pasrea de colonizare tovar al coloniilor inteo localitate, duph cum este cea din Crotona sub auspiciile lui
Apo lon, pe monetele druia ora e corbul gravat. Apoi
dup traditiunea Lugdunenilor, oraul este intemeiat
pe local unde a fost condus principele intemeietor de

un corb, aa c la Gali aceast pasre era privitii ca

inchipuirea unei
Acestea ne sunt relevhri de mar importanth, pe
urma ciirora putem vedea cA corbul a fost privit inch
_

de pe timpul lui Noea ca atare pasre, de vreme ce

insui duph potop corbul e acela care merge sA caute
coloniei celei I de oameni piimnt ; i nu rmne indoial

ca i in marca romn corbul are acelai inteles.

Apoi ne mai spune cA corbul era un simbol al

amicitiei, Luchian vorbind despre Sciti, spune cif acetia
dAdeau lui Orest i lui Pilad supra numele de Corbi,

corbii insemnnd la ei aeniile tutelare ale amicitiei. Si

eh corbul dac nu are cu ce-i hrini puii, le d spre
mncare trupul shu. Aceasta ne atrage luarea aminte
asupra unei variatiuni din balada Miorita, Datinile,
p. 156, cum mama ciobanului se face o neagrei corboakd i'i aduce frunze mari, din stnci mari, duph
care indat :
Fiul maicei a invins
Fcliele sau aprins
mesele s'au Intins

Ca in legenda invierei Dornnului Hristos. Fiul

www.digibuc.ro

195

acesta ne mai aduce aminte si de Enea, care in bdtlia

cu Turnus fund rnit nu se she de cine, si zactind ca
mort, mania sa Venerea alearg pe muntele Ida si j
aduce o buruiand, prin care indal capht vindecare
putere pentru a merge inapoi la rsboi.
Corbul lui Apolon adorat in Troia, de sigur vine
cu Enea ca colonist la romani. Iar ca simbol al prier
teniei

asociatiunei nu e indoial cd isi va fi avut

parlea sa i la infrAtirile ce cunoastern, alturi cu delprecum i in prietenia celor doi : Ian si Saturn,
s zicem, pe care Ii gsim aici uniti cu corbul in zina
de Sf. Apostoli Petru si Pavel, acestia amndoi asemenea prieteni.
Mitropolitul Antim Ivireanu in secolul al XVIII ea
ocazia sdrbtoarei Sf. Apostoli, spune in acea predich,
cum ea corbul lui Noea, nu s'a mai intors la Noea cu

rarnura de maslin in gur, ci a venit in aceast tar

cu crucea in gurd. Deci i aici vedem schimbarea ramurei in cruce. Dup biblie ins ramura e de maslin.
se laudd cu polival (corbul) intre soare i intre
soarele de-a dreapta i luna de-a stfinga, sunt slAvitii apos-

toli Petru si Pavel srrichipueste semnul cum cd cei ce

sunt intki cu sederea apostoli, au purtare de grijd pentru
folosul norodului tu, adec celor drepti i celor pcdtosi ; celor drepti ce sunt de-a dreapta, pentru c soarele
lurnineaz ziva, c este si semnul darului, i celor pd-

cdtosi ce sunt d'a stnga, pentru c luna lumineaz

noaptea, a este semnul pacatului. Stteazd drept aceia
cu glas de bucurie i te veseleste, pentru cii ai ajutori
ca acestia si folositori rnari i biruitori ferbinti ca acestia etc.. Cuvintele acestea le adreseaz autonil pasrei. Corbul deci, simbolul prieteniei, este in biserita
crestin, ca simbol al crestintdtei atat de prea mrit ;
el despre care in ceremonia curtirilor nu am intillnit
nimic ; ci stim numai c representa pe Apolon, dup
cum si delfinul Il represinta si a cruia constelatie e o
cruce, curn an vzut.

In urma acestor laude asupra corbului ar putea

crede cineva cii potopul biblic al lui Noea este acela

www.digibuc.ro

196

care ni l'a fcut cunoscut. S vede bine c Inca de

pe vremea potopului, sau mai bine zis : inaintea lui
era aceast pasare conductoare a colonielor, de vrerne

ce 5i pe Noea tot ea II conduce la Omani rornnii

ins l'au cunoscut pe corb mai de mult deck dup
primirea cre5tinismului, ea contimporan al potopului: de
oarece Deucalion, ce e Noea al grecilor, oprindu-se dup
unii pe muntele Ortis, iar duph altii pe muntele Parnas,
fond aicea ora5u1 Licorea, pe care o cunoa5tem in destul
5i care la rndul ei colonis localitatea Delphi. i c
Licorea implica in sine 5i corbul lui Apolon, e de inteles.
Apoi o legend Il aratii pe corb In aceia5i imprejurare

ca 5i la Noea : Febus (Apolo) it trimite

aduc ap
stintit, pentru a face un sacrificiu lui Zeus, corbul ns
venind la fntnii, se pune la mancat smochine. (Dup
Gubernatis: Mit. animalelor). De unde a rmas s vede la
noi proverbul c face treab ca corbul. (Yezi Ornitologia de Marian).
Ne putern dar convinge c toate acestea le avem nu
prin biblie ci pe calea ptigan. Acelea5i legende s

vede c circulau in timpurile dantai ale omenirei, ark

dincoace cat 5i dincolo de mare, pe pmntul atunci locuit.

Constelatia corbului acestuia ce intrzie, o gsim

primvara pe cer: De ctre cei vechi e inchipuit ca stand

laugh un vas format din patru stele, iar dealung in jos

se vede un 5arpe.
CO e 5i Muntenia colonisat de atunci (dupii corb)
ne-ar arfita satul Licura, pe unde trebui s se afle
un Palmas ;noi ins 5tim ch astfel de numiri sunt nutmai localizri. Ar fi ins posibil ca acele Iocalitti sA
dateze de la prima desclicare a romanilor sub Traian -legenda InsA e prea legat cu Badu-Negru.
Din studiile prernergtoare, am viizut c sf. Petra

cu cheile raiului este Janus al romanilor, cu cheia in

mn, care era zeu al soarelui, pe cand prietenul su
Paul, care aice ca lun lumineaz cealalt lume a IActo5ilor, ni se ara la a ThSaturn, care '5i el avea ceva
de cornun cu luna i care era tot odat i zeul mortilor,
in insula Elisee. Si cu atat mai mult sun t ace5ti doi a-

www.digibuc.ro

197

semnati apostolilor, cu ct i ei ca atari pe timpul lor

au interneiat cea intai religiune in Italia, arnndoi avand
ca simbol marea, corabia. Sf. Apostoli erau amndoi
pescari in postal acesta al lor la noi se mnncd peste
iar postul li s posteste pentru roada cmpului, dup
cum s zice.
Dac lurn in privire positia corpurilor ceresti in
acel timp, vedem c soarele i luna sunt de tot apropiate, mai avnd o lun pan'la schimbarea locurilor lor
pentru iarn (la sf. Pantelirnon). Asa dar prietenii cei
doi, atunci se intalnesc, iar soarele in pozitia aceasta din
miezul verei s numeste : Sf. Petru, pe cnd primavara
este el sf. Gheorghe ; cat pentru sf. Paul, in care II
avem pe Saturn, II recunoastern bine iarna in sf. Nicolae,

and se mnnc peste.

Despre sf. Petra si lun, s spune o legend In
popor : c5 alungnd un cal, s'a oprit calul in lun, infipt cu gtul inteun par, si c acum st acolo. Un cal
al soarelui deci oprindu-se in lun, soarele nemai avnd

cu ce'si urma drumul, e nevoit sii se intoarne inapoi.

Find vorba de prietenie, am cercetat ce am putea
gsi de asemntor cu prietenia Dioscurilor, iar rezuttatul ni-a fost multumitor. In ziva de idul lui Julie,
la romani avea loc srbtoarea Dioscurilor (nu se stie
pentru ce anume in acest timp), care se fcea cu mare
pomp, de dare toti cdlretii romani inarmati ca in
resbel si cu insigniile de onoare, mergnd astfel in cavalcadd prin anumite prti de oras.
E curios Ca mai de mult j la Sf. Panteleimon in
Bucuresti, avea loc un alai mare. S fi valOrat acesta
pentru srbtoarea Dioscurilor sau pentru acea a lui
Zeus Olimpicul ? Pe timpul acesta la Greci aveart loc
jocurile olimpice, cari si in timp de resbel trebuiau sii
se tie, incheindu-se pentru acest 5CO Uil arrnistitiu.
Srbkoarea aceasta a solstitiului de var, conrespunde
cu cea roman a solstitiului de iarn Saturnalia, avnd
intre ele i unele puncte de atingere, dup cum vedemj
In srbtoarea romn ins e relevat in deosebi rolu.
cailor,

deci si Dioscarii sunt acei pe care Ii serbarn, pe

www.digibuc.ro

498

lngh srbtoarea de iningere a Grecilor, care dup cat

se pare avea ceva de comun i cu srbtorile de Infra' tire ale lui Mart. Atena de aserneni avea partea ei de
onoare

la jocurile Olimpice.

Dup Srbtorile la Romni de Marian, v. II,

p. 82, aflm ch In Bucure5ti mai de mult oborul era
piata de incurare a cailor de Sf. Toader. Sub Ipsilanti
s'a preferit cmpia Colentinei, (Minerva avnd ca atribut
al ei Fi calul), din josul manstirei Plumbuita. Sub Ghiculesti s'au fcut mai multe alergri vara la 27 Julie Inziva de Sf. Pantelimon, Inga ospiciul i biserica corn.
Pantelimon. Cantacuzinii au intreprins incurrile la Cotroceni, fn directia corn. Domne,ti. Iar din toale acestea

localitti usul a consacrat cmpia dela Tei, din cauza

apropierei bisericei (templului) a pdurei i a lacalui, cum

i pentru cuvntul ca in .Lot anul aici se tinea un bald,

zis blciul Drgaicei, in ziva de Sf. Ilie (20 Iu lie);
despre care in opul colon. Papazoglu, aflm ea' : spre
nord de Mhrcuta era mnstirea Plumbuita, fondatii de
Matei Basarab, lng balta Colentina unde se fcea
vechiul bald Dreigaica1) in amintirea : hrdpirei Sabinelor, p. '18.
In Cmpu-Lung (Bucovina) Sf. Ilie poart numele de:
Nedea fr ca oamenii sii tie ce insemneaz ; noi insh

tim, ch are insemntatea acelor infrtiri, ce i aici au

trebuii aib loc de Sf. Ilie, sau in Mararnure de undeCmpulungenii au venit.
Tot in opul lui Marian afldm eh incurarea cailor a
Inflorit pnii acurn vr'o 25 de ani sub arsita soarelui i

btaea vntului, fr plat de intrare, fra premiuri

fir pariuri i firii
Este interesant a .1,0 eh la Greci simbolul prieteniei
dioscurilor era reprezentat prin doi stalpi uniti curmezis:
sus i jos prin alte cloud lemne ; ceeace ne aduce aminte
de scara cucilor, ce am vzut, p. 126.
Mai departe vorn spune eh' Consus (Saturn) 4i avea
I) Ithaca DrAgaica se spune i in Moldova la copii cam1 aleargA,
lac nebunii.

www.digibuc.ro

99

o srbatoare la idul lui lunie, cu o lund inainte de a

Dioscurilor, pe timpul cnd luna isi facea sfarsitul subdomniei sale de yard, trecnd In partea unde ea rasare
iarna, ca vara soarele de sus.

Vom mai spune aici Ca Ian ea zeu al apei, se

namea Porturnnus zeu al porturilor, avndu-si ternplul lang puntea Aemilius, pc unde se trece spre Vatican
biserica Sf. Petra, ce stint situate aproape de muntele

lui Ian: Ianiculum.

Acestea toate'ar putea s fie destul de bune dovezi,
pentru transformarea zeilor vechi in Sfintii Apostoli
crestini, cari au fost ei la Roma.
O legatura intre zeul cerului si al subpamntului
gsirn si in urmtoarele :
In 23 August cadea la Romani i o sarbatoare a
lui Vulcan, care e la noi Sf.
cu alt ocazie vorn
arta intru ct,pentru moment e destul s spunem eh
acestui zeu al focului i se faceau niste sacrificii de pesti,
ce se prindeau in Tibru, cari se aruncau In foc, pentru
sufletul ornului, adeca in locul lui. Pescarii acestia aveau
o srbatoare In 7 Iunie, numite ludi piscatorii In onoarea acestui zeu. Apoi In Mai a vea loc o srbtoare a
aceluiasi zeu al focului subpmantului, in tovarsie cu
sotia sa Maia (Venerea, sau pmntul incalzit si inflorit)
pe Comitium, care am vzut eh' se afla atat de aproape

de Pons Subliciu in cat se tinea una, cu intentiunea

de sigur, de a ingemna focal cu apa. Pe Cornitium se
afla o vatr radicat a orasului, aici se faceau adandrile
asocialitznilor, la focul vetrei acestia
dat maim
plebeii cu patricii, aici s'a impcat Tit Tatiu cu Romanii,
curtindu-se, dup cum am vzut. In ziva de 23 Mai se
lustrau vasele de metal ce erau sacrificate zeului acestuia,

in tocmai ca i la 23 Mart vasele si tuburile, de srbtoarea Minervei, spune Preller. Era deci si Vulcan un
zeu al lustratiunei, ca zeu al focului, alturea de zeul
apei Tibrului, in tocmai precum i Apolon era prietenul
zeului apetor Neptun.
Totodat Vulcan era adorat aldturi de Vesta, aceasta
ca Stata Mater, care oprea focul. August Ii fcu o statue

www.digibuc.ro

200

in for, alturi de Vulcan. La noi poporul spune ca la

saptmitna dup Sf. Ilie, e srbtoarea sorei lui, adecii
in ziva de Sf. Panteleimon. (Corn. Hurez, Rarnnicul-Valcei).

Apoi Vesta ca zee a penatilor, (in aceast zi Dioscuri),

este penatul cel mai mare intre ei, ne spune Creuzer.

Dar s urmiim a spune despre Comitium. Aici

dedesubt se afla o groap adnc, care se fcea la fondarea fiecarui oras, inainte de a'i insemna cu plugul
granita. Groapa aceasta se inchipuia c cornunich cu
cea lume, c pe aici intra i iese spiritele, iar pentru
a'si asigura buna vointa lor si a zeilor subprnntului,
inainte de punerea fundamentului orasului, li se arunca
in groap din toate fructele i panele cele intai primi-

cere, aruncand fiecare si cate o mn de trn de pe

locul lui, apoi astupand groapa, i urmau lucrul. Deci
era inssi punerea fundamentului _cettei. Aceast groapa

se numea Mundus si era inchish prin o piatr nurnit

lapis manalis care servea ca poartii a subpamantului,
deschis find : la sarbatorile zeitei Ops Consiva in 25
August, cnd se sfrsia secerisul, la 5 Octombre si 9
Noembre, cnd se inchipuia c ese rnortii. (La noi in 8
Novembre se afl sarbtoarea mortilor: Mihail si Gavril).

Asa dar era acesta un loc de inpcare atat intre

vii cat si intre morti, de cari inpacari am mai vzut.
In Mahala, lnga Cernuti, cand se face o casa, este
credinta c pentru ca s aib omul in ea noroc, sh aduc
fdrn de sub patul unde s'a nscut, si s'o ingroape sub
fereasta easel la rciseirit. Astfel casa sau orasul dela inceput e pus sub protectia mortilor, sau a zeului subprnantului Consus-Saturn.
Roma veche la inceput s'a chemat Saturnia pentru
c Saturn locuise intai Capitolul, i apoi mai era acesta
un nume de farmec: pentru ca cetalea s dureze cat
timpul, cat lurnea ;
va fi fost ins i motivul de mai
mai sus : pentru a o pune sub protectia celor de sub

parnant, cari tin lumea. Iar toate inceputurile acestea

sunt puse de Romulus, ziditorul cettei, care apoi devine zeul Quirin, a caruia siirbtoare August o pune la
29 Iunie

ziva de sf. Apostoli, cari asteizi stud patronii

www.digibuc.ro

201

Boma. Deci au fost de El pusi, dela inceput ca a tare

punndu'si orasul sub protectia zeului luminei de sus
si acelui de jos, pe cari noi i avem In astrele din marca
i care, dupd cum
farei noastre drept : soarele si luna,
am vzut in ce striins leghtur stall cu srbdtorile invor, fi dtnd de sigur din acele culturi.

Zina aceasta a sf. Petru deci implicd In sine att

astrele din marca noastr', ct si corbul, ct i laurul,
ca copac de Impdciuire ba poate i delfinii, pe care
i-am vzut In icoana sus ardtaid la picioarele sfintilor
Mihail si Gavril ce nu sunt altii de ct cei doi penati.
Delfinul era inchipuit ca purttor al sulletelor la
cei vechi spune Gubernatis.
Ca rnarc a oraselor noastre, delfinii provin ori si
unde e vorba de o capital, analoag Romei. Astfel ii
avem pe marca cettei Sucevei, care prin cele 7.turnuri
de pe marc, ne aratd cd e o and Rom. Deasemeni1)
.gsim delfini i pe marca Iau1ui, apoi pesti se afld
pe marca Brladului, despre care oras In popor exist
aceias Inchipuire : In colindele din Rosa, patul de brad, e
de 7 mesteri lucrat, 7 me#eri din &clad. Vezi Datinile,

p. 65. Numdrul 9 din alte localitti, in Rosa nu se

aude, ci numai 7. Despre numrul acesta in combinatie
-cu Barladul ne vom convinge si din alte cntece, precum si din cntecul p. 1348 Colectia Tocilescu :
Cand era la miez de noapte,
Ghitisor trgea de moarte
Cand zorile rsare

La biserial duce
septe fete cll. boce
NSepte fete din Bdrlad

o nevasa cu harbat.

Marca BArladului insh are 3 pesti, poate Vesta la tind

de mai sus, sau greaca Latona cu Apolen si Diana.

Delfini se afl i pe blasonul Franciei, ba chiar Insusi mostenitorul tronului Franciei era numit Dauphin
1) Preller no vorbeste despro scrierea lui Cancallieri [J,e sette cose
fatali di Roma antics. 1812 i:ntre care sunt cele sapte coline ale
Romei.

www.digibuc.ro

202

iar coroana sa era inpodobit cu delfini, (ea i casca lui

Apo lon cu corbul, sau a Atenei cu cai). Acesta ni relateaz Loc.-Col. Nsturel. Cat priveste pe rnotenitoruI
tronului, apoi el represint pe Apo lon fiul inpratului
suprem.
Si Hristos e comparat cu petele. Despre tiuca
care are capul lat ca i delfinul, se spune e in capul
ei se afl toate instrumentele de tortur ale lui D-T
Hristos : eiocan, cruce, scar, cue. In Datinile gsim o
poveste ce se spune de Buna-Vestire cnd se mnnc
pqte, cum ch mai multi preoti i arehierei punndu-se
la mas, un arhiereu a luat capul petelui zicnd
Hristos este capul bisericei altul a luat mijlocul zicnd : In mijlocul bisericei te-am slujit Doamne, iar

al 3-lea a luat coada i a zis: la up altarului slujesc

i m hrnesc iar unul din preoti, duph ce nu mai
rmase nimic, apuc borul fierbinte i fcndu'i vnt,

le turn in cap zicnd : iar peste voi pesle toti s'a

vrsat dartil Duhului sfnt P.
Petele intreg aici ne arat biserica, ca templul de
la Delphi, in care Vesta 1.i avea i ea vatra sa. Apoi tot
pe lng Apolo se aflau i Dioscurii, ca simboluri ale
zilei i ale noptei, unul reprezentnd ziva i altul noaptea.

Iat ce ne spune Creuzer despre asemnarea pe

natilor cu Dioscurii, vorbind despre cultul cabirilor,
vol. III, p. 25. Vechea pereche a cabirilor, erau cei
doi Dioscuri, dupd Varo, adui din Samotracia in Etruria
ca Dii potes, etc. El ii numete : cer i pmnt, sau
corp i suflet, sau umezeal i rceal. Deja Epimenides

ia artat ca dou potente cosmice, in care sens, romanu li identificase cu penatii lor.

Penatii Romani nu sunt alta de ct zeii Samotraci.

Cred eh' avem de ajuns. Iar eat despre presupunerea
Episcopului Ghenadie, care in petii Brladului vede pe
cei 3 peti ai cabirilor, care cult i'l inchipue ca datnd
dela Daci, asupra acestui lucru nu ne putem pronunta
find trebuint de studii speciale.
Credinta c Christos a inviat prin ajutorul petelui
fiert i a cocosului fript, ee au inviat ei mai inti, ajutnd

www.digibuc.ro

SO3

astfel invierea Domnulni Christos, ar conrespunde cu

masa cabirilor, dupd care pe gravure, se vede invierea
cabirului mort. Urme de aceast credinta de mai sus
gsim insusi la Italieni.
De altfel i in popor luna se spune ca s'a fiicut dinteo

mrean de a ur, oarnenii primitivi creznd aceste cor-

puri strlucitoare ca niste pesti de aur inotrid prin

oceanul ceresc, sau dup cum spune Episcopul Ghenadie, noaptea coborandu-se in mare ea pesti.
La Indieni, (dup Gubernatis), Visnu se incarneaz
inteun peste mic auriu in Gange, (Visnu e identificat
cu luna regentul tirnpului ploios) si'l roag pe pusnicul
Mann,
scoata, caci se teme a nu fi inghitit de un
peste mare. Pusnicul 11 pune inteun vas, ce servea la
splarele lui religioase, dar el mereu tot creste (ca
luna) in cat nu mai incape n acel vas, si e nevoit
s'l puie inapoi in Gange ; (si ca serpele gsit de bab

mosneag in povetele noastre, ce tot crete, pan in

cele din urma trirnete in starostie la fata imparatului).
In pestele acesta crescut de tot mare, Mann recunoa!3te
pe Visnu, care i spune ca s-si faca o corabie, in care
s-si ia 7 intelepti i cte o pereche din toate animalele,
precum i sarnnta de toate plantele, cci lurnea are
sh se inece pentru pcatele ei. In aceastii corabie ii

spune c s stea, /And va veni un peste mare cu un

corn, atunci s ia un searpe lung si s lege corabia de
cornul pestelui caci acesta 11 va conduce peste adneurile far fund. Ceeace s si Intampla. Corabia ramase
pe corn adec pe vrful muntelui spune Gubernatis.
Cornul acesta il considera Gubernatis drept lun. Pestele
care l'a dus, crede Gubernatis, c e delfinul.
Ca delfin merge si Apolo inaintea unor corbieri,
iar venind la mal se preface in meteor, ajungnd inaintea
lor la templul sau, unde acestia Ii institue cultul

Delfinul era adorat ca un mntuitor de primejdii pe

mare ; indat ce 11 vedeau marinarii erau siguri c's
scpati. Ca atare, avea Apolon mai multe locali tali cu
acest cult al sau, intre care si in insula Leuka.
De sigur c legenda indich s prevede i in acea

www.digibuc.ro

204

a lui Apo lon. Cu alt ocazie vorn ardta identitatea acestui

zeu indic cu zeii europeni. Insusi Hristos ca Crisna, are

multd asemnare cu el.
Nurnai putin acel peste i acel corn prototip, care
l'a scos pe Manu la liman, a trebuit s serveased apoi
ca conducdtor in atari mutri. Gubernatis vede in cornul
acesta; cornul lunei iar noi ne aducern aminte de coarnele lunei de pe marca noastrd.

Enea pornind spre Italia si oprindu-se in

Creta, e visitat in vis de penati in odaea in care el
doarrne, pe o icoan ce i reprezint visul, s vede pe
Apoi :

ibagdadie : cerul cu stelele ,si luna noud.

Episcopul Ghenadie ne spune c pe o monedd a

lui Traian, pe reversul ei se vede nu numai tipul lunei
cel inbinat, dar chiar i steaua dintre coarnele ei.
Deci e o dovadh, eh pe aceiasi stea o putern i noi
avea de pe acele timpuri. Dar ce va fi insemnat, aceasta
nu putem sti. Steaua vedern eh serveste si celor 3 crai,
in cutarea lui Hristos, dar am vzut eh' i corbierii

lui Apolon, se conduc dupd o stea. Enea cnd se intruneste cu tovarsii sdi in zori, sub chiparos, pentru a
pleca intru cdutarea unei tri, luceafiirul mamei sale,
luced sus pe cer.
Despre Visnu se mai stie cd avea un gernene, care
ca sarpe Ii servea de corabie sau de pat, si care ori de
cte ori Visnu se inearna pe lume, se ndstea si el ca
frate, pentru a'l ajuta. Deci era un geniu al lui pzitor,
In felul geniilor zeilor cunoscuti, sau i-am putea lua ca
prototip al celor duoi penati. La indieni cioarelor,
li se aducea mncare drept sacriflciu, crezndu-se
a fit in ele sufletele mortilor. Toate aceste idei la un loc
se inrudesc.

8. Bourul sau Boul.

0 potrivit relevare ne face Episcopul Ghenadie,
punnd in evident capul bourului din marca Moldovei

ca animal iubitor de ap, in opositie ou corbul din

marca Munteniei, pe care II vedem stnd tot sus, ca
iubitor de soare. Deci emblemele acestea alturate, ne

www.digibuc.ro

205

dau la un loc preehea att de des representat: soarele

i luna : Moldova find tara elernentului femeiesc, a apei
pentru care o i gsim c ea represint tara sabinilor,
iar Muntenia ca tar a soarelui.
Pe aceste elemente deci, le represint acele dou
mrci la un loc.
Lundu-ne dup cele spuse mai sus, ar trebui ca
insi luna s fie patroana Moldovei, capul de vita find
un atribut al ei. In templul Dianei la romani, gsim o
pereche de coarne de vit, ea find pa troana vitelor ce
i s i sacrificau. Pentru o vac frumoas a unui sabin,
s'a fligduit regatul, celui ce o va sacrifica. Sabinul
ducnd'o singur, preotii l'au trimis mai inti sa se spele

la ru, in care timp ei o au sacrificat. Din mai multe

legende, tim c erau pedepsiti toti aceia ce'i omorau animalele sfintite ei. Cerbul de asemeni era animalul Dianei,
el Irish.' simbolisa pe sclavi, cari aveau mare dragoste

chtre aceast zeitate; mai ales prin Serviu Tulin.

Apoi i Diana era o zeitate a legturilor dintre popoare;
in apropiere de Alba avea i ea o a tare poianii unde se adunau, iar afar de aceasta avea i pe Aven tin un atare templa

fcut de Tulin, uncle se adunau nationalittile pentru

petrece, a se consulta, ba chiar i a se judeca. Siirbtoarea ei avea loc la idul lunei lui August(cum ar fi
la noi : de Sf. Mrie, cnd de asemeni se fac cele mai
multe hramuri). Tot odat se afla aicea si un asil.
Sub August, Diana fu adoratii pe muntele Palatin,
in templul lui Apo lon, alturi de fratele sn: el adorn t
aici ca zen al lurninei i impctor, ea ca lun i zeie
a naterilor, numit Lucina.
In muntii Bucovinei, aproape de Krlibaba, o poian foarte frumoash, poart numele Lucina. Iat i legenda acelei poene dup C. Rudolf Neubauer Cernovitz

1869. Neat numai c autorul amestec in legend i

fantasii de ale lui, puind'o ca petredindu-se in mijlocul
unor familii curnanice, venite *Mai te de 200 ani sub
chanii lor. Intre acetia era i chanul Tudan, al cruia
descendinte i purt tor al numelui, pe timpul legendei,
tria in Isvor i era ginere unni alt cuman Crli, din Tibu,

www.digibuc.ro

206

unde azi e Carlibaba. CArli in tineretea lui fusese dintre oamenii lui Radu-Negru, care stpanise locurile acestea, dar

dup desclicarea lui in Muntenia, le abandonase. Toat

viata lui, Cdrli fusese apetenie a cumanilor sau eutilor
existenti, ce necontenit doreau s-i vad reinviat regatul

lor de alt dat, sfrmat de ctre mongoli. In inprejurrile acestea Krli moare, fr ca s'i poat avea la
dar cruia
oara din urm pe ginerele su Tudan
i se ddu indat de stire.

Cdt prive,te nnmele acestui din urm, familia

Tudan exist intre razeii din Costeti (Bucovina).

La romani Tutanus era un zeu al fecundittei.

Tot odat Preller tratnd despre lari, ne arat i pe
.genius Tutanus ca aprtor al tarei, el find acela .care

l'a intors pe Anibal. Ca pzitori ai caselor, larii erau

representati in chipul cainelui in povestele noastre
adesea ntlnirn pe un mort prefcut in cdine, ce ajut
eroului. Ca cdne era representat i Jupiter Custos. De
aici poate vine i la noi in Moldova obiceinl, de a pune
la caini numele aTudain.

Deci c Tudan ar fi fost cuman, nu e de crezut,

S urmrn cu povestea familiei Tudan,care poate
Il a vea pe acest geniu, de piizitor al casei sale. La
moartea sa Krli, las vorbd prin Tivran, c ginerele
su rnine stapdnitor pe toat mo5ia lui pdnii la pdrilul
Rrlibaba, iar dac !And intr'un an i o lun Voivodul
negru nu va veni, atunci a lui rmne i Lucina ; sh se
piizeascii ins, ca In timpul acesta s nu vneze pe acolo

nici s ard ceva din pdure, pentru c locul numit e

liotrat de spiritul cel mare al pdurei ca un loc de
azil pentru fare i oameni, i la caz de nu ar asculta,
spriritul care ia diferite chipuri, s'ar rsbuna foarte
ru asupra lui.
Tudan ajungnd cu sotia lui dup ce btrdnul i
(Muse sufletul
ingriji de cele trebuincioase pentru
inmormntare

i indat ce lurt In stpdnire averea r-

mas, se reintoarse di mai in grab acasti, la -Isvor.

Aici ajungand aflar o noutate : In ziva plecrii,
n4te ur0 le priidase prisaca ; dar Jan servitorul nu se

www.digibuc.ro

207

las, ci plecand cu a1i oarneni pe

gsir cul,cusul ursoaicelor, In care aflar cinci pui, pe care II
luar, mamele lor neffind acas. Adusi puii la curte,
copiii se bucurar foarte vzndu-i, si find i ei cinci,
fiecare isi alese ursisorul siiu. Lucrul Irish nu se sfrsi
cad ursoaicele noaptea au fost dat de urma puilots i vroiau s intre la ei ; Ian Irish', care pzea la lumina
lunei, a ranit-o pe una ceeace 11 nemultumi pe Tudan.

In ziva urmatoare Ins avu loc un lucru si mai

gray. Bocindu-se in hohot alergara la curte : Ian i cu fe-

meia lui, s spuie c copilul lor care in acea zi se

juca pe pajiste fu rpit de un urs, ce apuca cu el drumul iii spre Lucina.
Plin de indignare Tudan se hotra sa puie capt
haitei de ursi, s nu mai rrne nici unul pe acolo
chiar trimise Indat sal vie oarneni pe a doua zi la
vntoare.
Pornir cu totii. Intrar in padure. Dar de odata

o ceata groas se Imprstie peste ei, Inct nu se stiura

unul de altul ce s'au fcut. Geaba Tudan suna din corn
ca s-si adune In juru'i haitasii, o tcere de rnormnt
domnea. Mergand el asa la Intniplare prin desisuri neumblate, o oboseal de neinvins Il coprinse i punandu-se jos, adormi.
In mornentul acesta Ins negura se risipi i o lumin frumoas ii lu locul, cu un cer minunat, cu niste
Inprejurimi cum numai in basme se pot povesti, iar In
_apropiere un castel mare! domina din inltime.
Un corn se auzi, poarta castelului se deschise ,5 i
o cavalcad apru, In frunte .cu un rege, ce purta buzduganul in mna, clare pe un cal negru si Inbracat In
blan neagr, cu cusm neagra i pros, iar alaturi de
el regina, Inbrcatii i ea tot cam asa. Venind pand
langa Tudan se opri : Ai vnat ctindva pe campul meu?
Nu. Norocul tu. aAtunci ce cauti aici ? Tudan Ii
spuse despre copil. .S'apoi tie celi pas, este acesta cocapeti, copilul se afl aici la ai
pilul tau? In fine ai

nostri bine tratat, dar caut si copii nostri ce se afla

ca musafiri la voi s fie tratati asetnenea, cci altfel

www.digibuc.ro

208

vai 'amar... Dute in castel i mnnc ceva s te Intreti, i de acolo i vor da ceeace ceri.
Tudan intr i fu gzduit bine de ctre un orn
Oros ; ii ddu de but, dup care se simti intrit ; apoi
un alt orn Oros se duse dup copil. Tudan fu invitat
s doarm. Cnd se trezi, se afla sub o stnc, iar nu
departe de aici copilul se juca pe iarb, avnd un fagur
de miere in man.
Astfel se termin minunata aventur.
La ctva limp, Tudan vroi sh'si arate inaintea mai
marilor poporului, dreptul ce'l va avea el din ziva cutare
de stpnirea ce tim ; iar pentru aceasta alese i el
cea d'inti zi de land plinei.
Ziva hotrt veni, nimeni ins nu era de fat care
ar fi avut cunotint despre dreptul acesta al lui de pro-

prietate. In cele din urmd se gsi un btrn care martnrisi c pe timpul stiipnirei lui Radu Negru pe aici,
acesta avnd mare prietenie pentru Crli, care a i
mers cu el pn in Muntenia, de unde ins s'a intors
inapoi, principele Ii ddu la plecarea lui Tibaul, iar

Lucina abia dup moartea lui, la un an 5i o lun, o

puteau cpta motenitorii sei, dac nu va veni proprietarul adevrat Voivodul negru.
Tudan hotr ca in acea zi s se adune tot poporul,

pentru a face o serbare, in speranta c atunci il vor

proclama i de Voievod al Cumanilor,vrnd ca din nou
reintruchipeze neamul acesta al autilor regatul lor.
sfrmat de mongoli.

Iat ins c pe cnd se pregtea serbarea, copiii

jucndu-se cu urii, un urs II sgrie pe fat cu laba pe
un copil, in cAt incepu ai curge sngele pru. Tudan
de suprare lovi ursul care rmas mort. Ceilalti uri
vznd lupta, se revoltar i ei, dar Ian i cu Tudan pe
toti ti exterminard, trimitnd carnea la buctrie. A doua

zi era s fie serbarea.

ln fine totul era preg tit in ordin ea cea mai frumoas,
a.5teptnduse numai oaspetii. Dar iat c in spre sear, o vijelie teribil se strni, dela un nor cu trsnete i grindin ce

venea dinspre Lucina. Acum nu mai era chip s mai vie

www.digibuc.ro

209

cineva. Aprinser lumnarea s cineze, dar iat c pe cnd

ploaia turna cu gleata, Ian apare spunnd c nite

musafiri au venit i cer adpost, dimpreun cu doi servitori, ce vor dormi la Ian, i c musafirul e Voievodul
Negru. Ce spui, strig Tudan, visezi? Doar Radul Ne-

gru de 40 de ani e in pmnt! Nu Radul Negru, ci

Voievodul Negru e acesta. E grozav de mare, aa c
m cuprinse fiori, vzndu-l. La u aphrir Voievodul
sotia sa, intocmai aa imbrcati ca atunci cnd i-a

vzut in pdure. La Ltd erau cafenii i aveau dinti buni.

Li se puse masa, dar nu mncar de ct carne. Merser

s se culce. Un servitor de cash' dormea lng odaea

copiilor. Dup ce toti adormir, servitorul fu trezit de
un tipt, dup care urm tcere. Adormi iar. Un alt
tipt II trezi. Aleargh in odaia copiilor, atunci doi uri
sdraveni srir afar pe fereastr. Din copii nu erau
de ct oasele. Alerg in odaia stpnilor : amndoi zhceau
fr viat, sotia lui Tudan prea cA, mai rsufl. Era
in ziu. Alerg s cheme oameni. La Ian, se fcuse
aceaiai isprav, de ctre cei doi servitori in acea noapte.

Cnd se trezi Tudneasa, un tipt de groaz scoase,

vznd pe sotul ei mort. Toate pregtirile fcute servir
la inmormntarea lui Tudan i a copiilor lui. Femea lui
se clugri.

Nu mult dupii aceasta, avu loc desclicarea lui

Astfel termin autorul.
Legenda e frumos intretsut cu istoria, pe care

Dragos in Bucovina.

Neubauer a vrut s'o releveze; pentru studiu e ins greu de

a scoate legenda curat, lipsit de orice fantasii. Numele
eroului trebue s fie i in legend: Tudan, pe care Neubauer
Il arath drept curnan. C era i Radul Negru amestecat

in propriettile lui Voevodul Negru; care se vede c

era zeul Romnilor Marte, ca Faun-Lupercus, alturi de Fauna aceasta se vede din context ; Radul find
reprezentantul pe pmnt al acelui zeu. Calificarea de
megru a lui Marte, desigur e cauza i a numirei principelui. Ba chiar i numele lui de : Radul, trebuie s'l
fi exprimat pe Mart.

Zeal Radegast slavon, conrespunde in totul lui

14

www.digibuc.ro

210

Marte i anume: e un zeu de rsboi, are prul cret, pe cap

are o pasre (ca picus al lui Mart), preotii la sacrificii Il
consultau asupra prerei lui (deci un fel de oracol) pentru

aceasta el fuse numit Radegast rada in limba slavh

insemnand satuirea. (Dup Minckwitz Mythologie). Iar
dup Anton Tkany : Mythologie der Alten Teutschen
und slaven, aflm c era representat gol ca Marte, avand

un scut intr'o mn, pe care se afla capul unui taur

negru, iar in alta o bard. Statua i cultul lui in Moravia, au fost sfrmate de Metodiu i Kiril. Numele zeului
aici era Radhost, avea serbri la solstitiu de var pe

iar aproape de Roznau i la Teschen in Silezia se

adunau pe dealuri 4 Duminici in rand, vara dup sf. Joan,
avand loc petreceri cu mese, pan ce apoi cretinii au pus
Crucea d-lui Hristos, ca scopul pelerinajului. Felul acesta
de srbtori ni e deja cunoscut. Aa dar pentru romani

nu a fost nimic mai usor, deck a-i moderniza numele

vechi al zeului lor.
La srbtoarea Strateniei, numit i srbtoarea

ursului am ar tat cum Diana ca zeitate a naterei

avea sub patronajul ei, o societate de femei numite
urse din cauza ingrijirei ce acest animal ii are de
fdtul su. Iar in legenda aceasta a Lucinei, ingrijirea
de copii o avem destul de relevatd.
Apoi cum eh' Voivodul acesta e Mart, ne poate
al-Ma i inprejurarea c ursul la noi e numit Martin.
Joac bine
Mi Martine
CA'ti dau One
Cu msline

Astfel cant tiganii notri la uri cnd joac.

Am vzut la srbtorile Strateniei, cum acestea trei

zile in rand se numesc i Martinii (dup Marian).

Oamenii le tin s nu le ruph fiarele vitele.
Mart-Silvan am vzut c5 era identificat cu FaunLupercus, iar aici ni se arat lucrul i mai evident.
Dar sh relum firul legendei :
In satul Mahala Janet Cernuti, flcii cant un

www.digibuc.ro

211

cntec al lai Martin, Me a

ti

c acesta e nurnele

ursului :
Joaed bine miii Martine

C'oi da fata dupa tine

Fata inpratului
Cu caruta Radului

Cu cali 'npratului
Cu usciorii grajdului
Cu cercei de ghiocei,

Cu salb de noud lei.

Deci ins0 presupunerea de mai sus, asupra numelui Badului, care este Mart, ni e confirmat. Fata
inpratului va fi desigur Neria de mai sus, sau Minerva.
In alte variante gsim i alte atributiuni ale ei :
Cine joacd oleandr?
Nastasica Munteanch
Ca cutite rscutite,
Cu tulpane mohorte,
Cu cercei de ghiocei,
Cu sallad do 9 lei.

Credem c Nastasiea aceasta e asemnenea Atena

cuvntul avnd aceia0 rdcin cu Atanasie. Apoi Atena

este acea care a inventat jocul Phiriche un joc de

arme, intru onoarea invingerei gigantilor, care joc s
exercita de ctre tineret la Panateneele ei.
0 variant a cntecului cu cruta e i acesta :
FA-mi cdmas de fuior,

Vine vremea s m 'nsor

SA iau fata lui Bujor,
Cu cercei de ghiocei,

Cu salb de 9 lei,
Cu cdruta Radului,
Cu caii 'mpAratului
Pe de-asupra satului.

sau :
Cu cdruta Radului
Pe de-asupra satului
La poarta cumnatului,
cumnate de md vezi
Cum md port in strae verzi.

sau :
Cu biciul cumnatuluis,

Cine este cumnatul acesta, zeu al ernei, pe care

Mart zeu tnr al primverei, 11 invinge, nu putem ti.
Din variatiunile ce se vor aduna din diferite prti, poate
vom putea scoate i aceasta la capht. 0 variant ne

www.digibuc.ro

212

descopere pe eroul unei foarte rspandite balade, care'

aid se incepe In felul celor mai de sus :
.

Dura, dura cu caruta

Este un ficior de 'nprat

Prin.' la lelea Mariuta,

Mriuta nu'i acas
Numai fata cea frumoasti,
Cu cercei de ghiocei,

Smbtit s'a botezat,

Duminicl s'a cununat,
Luni l'a caste l'a strigat,
El puicuta
lsat.

Ca salb de nou lei,

Cu caruta Radului,

Catii

Mai* Mai* Mai* hai,

Cu caii
Pe de-asupra satului.

tli puica bine,

S'o hrneksti cu yin i One
Cu pane albit de gru,

Pe de-asupra istu'i sat,

Ca s nu'i mai par ru, etc.

(Din satul Ropcea Districtul Strcjinef)

Cntecul se poate urma In alte variante, unde mama

lui o nchide pe tnr in pivnit, sau inteo fntn, in

care st pn vine brbatul. El o intreab ce s fach cu
mama sa, s'o impuste ori s'o ineee, la care ea ii rspunde :
Las'o n'o mai impuqca,
Da nici apa n'o spurca,
Las-o 'n lume s se tie,
Mie soacr s nu'mi fie, etc.

Acesta e cntecul soacrelor, ce sh cnt si la nuntii.

Hera era prototipul soacrei celei rele, iar voinicul

care a treia zi dup nastere se 1nsoar, la romni e

Marte deodatii fcnd i nastere si nunt si btlie,
intoemai dupii cum srbtorile lui din Mart ne
incepnd dela I cu ziva nasterei i sfarsind cu nunta.
In Mahala, lng Boian si de sigur i in Boian preCUM. i satele din jur, cand vin dela eununie cnt :
Pe de-asupra istu-i sat
Trece-un pattnaf rotat
,S'acela nu'i .pun rotat,
Da'i mirile fermecat,

Tot de N. asta din sat,

cu ce l'a fermecat ?!
Cu sulcin din grdin,
Cu pan de liliac,
Bine i-a dat peste lean.

Mirile aici 11 reprezint pe Marte, ajuns la putere,

cum l'arn vazut dineolo. Tot aici, la nunt i se cnta

www.digibuc.ro

213

mirelui cntecul calului, pe care Il gsim cu putin

deosebire i in fundul Moldovei laugh Dorna.
Pe din j os de Ostrita

CununA de mirtd creatA

SA i-o slobozim pe fatA,

Paate boii bAditA,

Boll pasc dar iarba create

Mirele intinereate,
Floricele el adunA
La mireasA de cununA,
CununA de berbenoc
In douA en busuioo
SA i-o pnnem de noroc

Pe gene 0 pe sprincene,
Pe codita ochiului,
SA fie drag& mirelui,
Mirelui i socrilor.
Tutnror neamurilor
Cum a fost pArintilor, etc.

Mai departe ti ia dela toti ai casei iertciune, dup

care apoi urmeaz in rand versurile calului. Deci in

cele vOzute mai sus: berbenocul (care poate fi la romni

verbina), busuiocul i mirta, 1i indeplinesc aici rolul

de dragoste i impkaciune pe care l'arn vzut. Acestea
ne aduc aminte de Mirta lui Quirin, ceeace ne pune s
gndim : Oare nu Romulus, devenit Quirin, este acela
care in cntecul de mai sus, devenit zeu al cstoriei
este el acela care ca zeu solar inlocuind pe Marte
umbl cu cruta Radului pe sus,biciul sau puterea de
la curnnat insemnnd sceptrul luat dela Tit Tatiu, devenit lui cumnat, ctre care el acum triumator se laud
6 se poart 'n strae verzi?. Pieptarul verde era purtat
de ctre lupttorii din circuri.
Am spus toate acestea in treact, pentru a ne deschide o lumin mai mult.
Marte e zeul curat roman, prototipul lor intru toate ;

zeu solar, care ingrijete de creterea pnei i a vitebor. etc., in a cruia cult intrau si numitele zeitti,
Faunus, etc., pe care le-am vzut. Ca zeu al rsboiului,
si aprtor al pmnturilor e un zeu sngeros, cernd
sacrificii chiar de oameni, &and trebuia. Cu toate acestea

el nu era mai putin lubit de catre supuii lui. Toat

ndejdea li era numai in el, ori i unde se duceau; de
acei i prin locurile acestea i s'a adus cultul.

Diana Lucina vedem c asemenea tine de stpnirea lui.

Numele de Tibau, ce gsim pentru reionul Krli
Babei, se poate c vine dela cnii Dianei, ce o acorn-

www.digibuc.ro

214

paniau ca vanatoare. Tib este cuvantul, prin care

se alung tainele. Tibenii e un sat in Bucovina. Cteaua Molda, venit cu Drago, care s'a inecat in rul
Moldova dandu-i numele ei, poate cd i ea o reprezint
pe Diana, ca lun ce se oglindete in ap. Molda e cuvant
german dup Wickenhauzer, provenind dela Mu lde i
insemnnd : albia unui rail ; iar sai a avut destui Drago
in convoiul ski. In Cronica Bohotinului 1) de Radu Rosetti, Analele Acaderniei, 1905, gsim ins apa Molovtu-

lui care de sigur are alt etirnologie, ca i Molnita. Tot

astfel i cprioara ce'l Intampin pe Drago, provenind

in unele legende in locul bourului, va fi reprezentand

pe aceiai zeit, simbolizand totodat i pmantul trei :

aici Diana ca lun, alturi de Mart soare, luand locul

Atenei, sotiei lui. In fine, mai muIte idei desigur c s'au
aliat la un loc, de aceea la alctuirea mrcei Moldovei vom
vedea pe Marte i alturi de Venerea, amandoi ca pareche.

Dup cum tim c mitologia ii are superpuse mai

multe culturi la un loc, allele ar putea sd reprezinte

i constelatia Sirius i anume iat pe ce presupunere
ne bazm.
In Zodiacul dela Dendera, in Egipt, se afl zugrvit Isis ca o vac, ezand in o corabie, iar intre coarne

are o stea, ce este Sirius, luceafrul nostru de miezul

noptei, i care stea la Egipteni le anunta revrsarea Nilului, de la care a tarnd toat fertilitatea solului. Cdteaua
Molda, inecndu-se in Apa Moldovei, poate c represinta
acea fructificare a Nilului venind in conjuntiune cu steaua,
aici apa Moldovei reprezentand pe Nil. In Transilvania, in
apropiere de granit pe lang Rodna curge raid Isa.

Iar Isis tim cat de adorat a fost la romani, vzand

acetia in ea pe mai multe zeitti ale lor.
Atat corabia, cat i vaca de mai sus, e un semn de
mutare. Cadm urmrete o vac, fcand In locul unde
se culc ea, cetatea Teba cu 7 turnuri. Iar ceea eel.

aduce pe Cadm in Grecia este sora sa Europa, pe

care o cdut.
1) Tot in scrierea aceasta p. 158 gAsim : Bohotinul Penului (?).
SA nu so fi conservat in numele a costa de familie penatul roman ?

www.digibuc.ro

215

Alt simbol de mutare : Zeus sub forma de Taur,

rpeste pe Europa, apoi desbracndu-si chipul acesta il

pune pe cer ca constelatie a taurului, ce vine In conjunctiune ea soarele In luna lui April, de Sf. dheorghe,
cnd i noi ne mutam. Taurul aducnd pe Europa pe
spatele sale, tritonii le cnt la miri imnuri de nunt.
Apoi ea venind pe continentul nostru, Ii ddu pdmntului acestuia numele'i. La noi mireasa de asemeni e
dush cu carul cu boi, cantandu-se pe o melodie trgnat :
Merge nunta, patru boi
mirile dinapoi.

Deci simbolul vitei la mutare, e Dumnezeu stie de

cnd. i Dido mergnd in Africa, prin ajutorul unei
piei de taur zideste Cartagena ; iar legende asemntoare

despre zidirea oraselor i mnstirilor gsim nenurnarate.

Noi Irish trebuie s ne tinem de una care ne priveste
mai de aproape, i anume : cd boul era un animal de

colonizare a lui Marte la Romani. Acestia cnd se Inmulteau inteun loc, i erau nevoiti sh emigreze, mai
ales sub egida acestui animal, al zeului lor porneau.
(Picentii au pornit sub egida pasrei lui Marte picusn,
dup care s'au luat numele). lath ce gsim In Mitologia
roman a lui Preller In privinta aceasta la pag. 115, I :
Von den brigen Thieren hatte z. B. der Pflugstier (bos
orator) die Bedeutung der Ansiedelung berhaupt. Apoi
pag. 338 :

Der Ackerstier (bos arator) ein Bild alles

Ackerbaus und aller darauf beruhenden Cultur die Mars

als arvalis behtet, schrit den Samnitern als ein von

Mars gesendeter Fhrer voran, als sie gegen &idea zogen

und die Stadt Bovianum grndeten. Boul lui Mars

trimis de el, le esi Samnitilor Inainte *Pi conduse spre
Sud, unde ei fondar orasul Bovianum. (Boianul, nostru).

Nu mai putin i In Transilvania romanii la venirea lor

fondar o societate cu numele : Caput bovis.
Romnii venind sub egida aceluiasi animal al zeului

lor, aici intlnind zimbrul, e lesne de inteles

schimbat cu acesta. Cat clespre steaua dintre coarnele
boului lui Marte, ea de sigur ch e Venerea, care vom
vedea ce rol hotrtor are in toat literatura acestui popor.

www.digibuc.ro

216

Capul de bou din marca Bucovinei, e inconjurat

pe dedesubt de 3 luceferi, poate : luceafrul de seara,
luceafrul de miezul noptei (Sirius) si cel de dimineat.
.Pe acestia Ii cunoaste poporul.
In balada Mioritei cei doi luceferi sunt inchipuiti

ca vtjei la nunt. Vom arta aid cteva parti din

oratiunile ce se tin la noi la nunt, unde intocmai ca
si la venirea lui Drago la vntoare In tara Moldovei,
mirele porneste ,fntru cutarea miresei. Mirele cu nuntasii lui venind gsesc poarta miresei legat; Intre amndou partile se incep hartueli pentru a putea rupe colacul dela vatjell miresei, dup care apoi se poate sa
intre. In Transilvania venind la poarta legat, In unele

parti, e usul de a sari valajelul clare peste ea, dup

ce mai intiu s'au inteles din versuri i i s'a fagduit
colacul inplntat in sulit care Il pune starostea pe un
scaun, alturi cu o can cu ap si un sip de vin-ars. Intrnd, inconjura calare de 3 ori scaunul, apa o vars
si colacul il ia, iar dup ce se spun oratiunile cerute,
se cinstesc. In unele prti pltete unul din nuntasi la
faur care e starostele, ca sh deschid portile. Oratia In
Transilvania se numeste colkrie ; iata una dupa
Nunta la romni de Elena Sevastos. VA tjeii sunt
numiti aici stolnici.
Buna vremea, buna vremea,
HorA frumoasfi,
Boeri DumneavoastrA

Am venit sA vA 'ntreb :

AfiAnd urmft de *wit,

Stau toti ostenii de se iniarA,
Strfinse stolnicul d' intdiu
El zise cA'i urmA de zin,
Ca sA fie cu al nostru 'mpArat do

De trai, de viata.
Dar nici noi nu vietuim rAn
[bunA preunA,
Din mile lui Dumnezeu,
Stranse stolnicul al doilea,
din puterea tndrului nostru Zise cA'i urmA de mirudie
rimpdrat,
SA fie cu al nostru 'mpArat de
De dimineatA s'a sculat,

[bung sotie.

Biciu 'n DATA a luat,

Stranse stolnicul al treilea

urmA de stea
Si zise

i lie cal a 'nctilecat,

Si-a purees la vdnat,
A vnat codrii cn magurele

SA se duca al nostru 'mpArat s'o ia.

Al nostril tanAr ImpArat,
Crind a auzit acest sfat.

Cmpul cu
Cu vAi adanci,
Cu isvoare reci,

Foari e s'a bucurat,

In scAri de-argint s'a rAdicat

Pe ochi negri s'a spalat,

In toiag de aur s'a rIzemat

www.digibuc.ro

217

Poste twat& oastea lui s'a uitat

Ne-a ales pe noi
Pe iti doi tinerei,
Mici de stat
Buni de sfat,
Si noi ne-am luat
Din conac in conac,
Pe doi cai de olae,
Pe crangul cerului,
Pe fata pmantului
Iar drept asta cinstit casA

lar al nostru tank imprat

La a Dumisale curti a mai umblat
Si afiarl in grddin o floare,
De 'nflorit infloreste,
De rodit nu rodestc,

S'a pus gand s'o ia s'o mute,

Peste multi munti,
La a d-sale curti,
$''acolo 'n grdina imprtease
s'nfloreasc, sA rodeasca
Printii sA pomeneasa, etc.

Vzui steaua a ni se lasA,

(In alt Mc gdsim trei sfetnici, in loc de stolnici).

...Dar de-a duceo la a d-sale curti, Luna pentru a lumina lumea
Peste nouA munti,
Soarele pentru a incAlzi plimantul
De 'nfiorit a 'nflori
cei trei luceferi

$i de rodit a rodi.

Pentru cei necredincios0)

CA dela inceput
A ilisat Dumnezeu,

Ca sA vadA ori si care

CA'i mare slava Mriei sale, etc.

In altd oratie aflm ca : tandrul imprat

(A zis
urm de zin, etc.)
Toate in pmnt s lsati,
floarea s ni-o dati,

In tram bit a sunat,

Si oastea s-a adunat,
Trei sate de grAniceri,
0 sut ficiori de boeri,
Pe la revrsat de soare,
A plecat la vantoar
$'a vanat tara de sus

Ca sA o ducem la al nostru imprat,

In grdin o vom rsdi

mult bine ii va prii.
Noi am venit din captul Oman[tului

Despre apus,

Pe sterita vantului, etc.

Noi am mai sta,
V'am mai spune cate ceva,
Dar ne temem c'om intarzia.

Pan' juganii au stAtut

potcoavele au pierdut,
Dar la asfintit de soare,
Am esit la drumul mare.

.S'avem de trecut munti,

Cu brazi mrunti si intunecosi
Clare pe-un cal alb ea un ducipal Bine v'am gsit sntosi.

S'am datpeste-o urmA de cdprioard

Dar nunul eel mare

Domnului socru mare acuma :

Noi am deselica,

Pentru ca sa desdilicam in prid-

Dar n'avem jos pe ce ne da,

C nu suntem clobani dela oi,

La caii nostri s dati fan verde,

descAlictun in noroi,
Ci suntem oameni dela imparatie,
NouA s ne aduceti
$i s ne intindeti covoare,

[voare,

Gosit in sara Sfantului Gheorghe.

Cosit in srbtori,

De &al fete surori

2) Deci : fac parte dintr'un cult.

www.digibuc.ro

218

(Mai spun glumind despre plosca de vin, pe care

o inchin socrilor i sfaxesc graindu-se :)
CA nu suntem de ici de colea,
Cdei suntem de peste munfi cdrunfi
Cu vAi adnci
Cu isvoare reci
Cu brazi intunecosi,
Bine v'am gAsit sAnAtosi 1).

In alta :
vzut o floricicA albastrd
In curtea DumneavoastrA
Care noaptea odrAsleste
ziva infloreste

Iar de rodit nu rodeste, etc.

In o alta, p. 123 :
Peste oaste s'a uitat
la drum c a plecat
Crngul cerului a apucat
la stele s'a uitat
8i a vAzut o stea frumoas,
Di toate mai luminoasd,
CatA la ea, dar nu'i stea,
Ci e mndr floricea
RumnA i ochisea

N'are vreme a gAndi,

CA trebuie a se gAti,

De buti cu vin,
De care cu ran,
De ialovite grase,
De copile frumoase,
SA stea cu drag la masa.
Toate n'or fi de ajuns,
CA doar nu'i colac de pus,

Noaptea aghileste
Ziva infloreste,
la impArat ea se gandeste
De dor mi se rAsboleste,

Nu'i oolac dA'i cAlatori,

Si al nostril imparat
Tin erel i minunat,

c'o naframA de in
SA stergem gura de vin.

Nu'i colac ca sA'l luAm,

Cofa de apA s'o vArsam
Da'i cAlAtor sA'l osptkm

In timpgl cat conacarii spun solia lor, mireasa

inconjurath de druge sta cu o cofa de apa i c'un colac
lng ea. Dupa ce conacarul a mntuit, mireasa Ii (la
cevreaua, iar colacul 11 rupe vornicul bucatele, imprtiindu-1 la nuntai (semnul infrtirei), iar mireasa rastoarna cofa de apa. In Moldova tot ea rupe i colacul.
La finele conachriei se leaga ate o nfrarnd frumoasa
la frnele cailor conacarilor i insoliti de un cluz
1) Din Bucovina, satul Voloca, numArul ostasilor e de 500. In op.
Sevastos gAsim numArul 505.

www.digibuc.ro

219

dintre nuntasii miresei, se intorc (nuntasii mirelui) la

punctul unde asteapt mirele cu ai si.
Cred ci ne-am putut convinge din acestea cum
mireasa o represintd pe Venerea cat e e stea i floare
si zeit a piimntului dorit, si care dup cum se vede,
asa precum l'a acompaniat pe Enea in cltoria lui,
acompania si pe credinciosii ei cltori pentru a le da
femea sau Ora dorit lor.
In Anexe (acelasi op) p. 366, gsim urmtoarea
variant
Pentru al nostru tanAr imparat
Tara intreagA am umblat

Dela Buda noun',

Uncle matele ouA,

Tara cru.ci

Dela Buda veche,

Unde matele streche,
Si cotocul nu'si afl locul,

i curmezis,
Prin livezi frumoase
5i locuri stancoase,
suntem niste osteni,
Pe care ne chiamA
De trei zile tot umblAm, etc.

S'am venit, venit, venit,

Dar la pod ne-am poticnit,
Pan ce'n sus ne-am sculat,
Erma ni s'a astupat
Iar o baba ranjatA,
Sedea pe ghiatd,

Dar ca sA scurtAm
Pe d-voastrA vA rugAm
CA data motatA,
Sub barbA bAltata,
Cu tundra neagrA 'mbrAcatA,

Cu cisme rosii incaltata,

SA ni-o aratati,
eu rAspunsul sA ne dati :
Un colac de gram frumos
Ca si fata lui Bristos,

zicea cA-i de ieri

Pe ea o am intrebat
Si aici ni-a indreptat, etc.
Si nu suntem de-aici de colea,
Ci suntem de departe,
De paste feapte sate,

CAlArasul NichitA,

Ar manca i carne friptA,

Cate un pahar de vin,

SA ne mai scApAm de chin.

In varianta de pe pag. 363, vorniceii vin :

PanA'n Ast capAt de sat,
Uncle stA un pod stricat,
Se rupse Walla en mine
Si cAzui fArA rusine,

CAzn si a mea sotie

Cu asemenea Ode,
PanA cand noi ne-am sculat

Urma ni s'a astupat,

Asa o baba sbarcit
Pe sama noastrA gsith,
Ne spuse sA nu ne pasA,
SA mergem din casA 'n cask

Pan aici in acest loc,

Uncle ailarAin noroc. etc.

lard cum si luna (care represint iarna, btrneta,)

; att pe acei ce'si caut
ajut pe miri in drumul
mirese femei, ctIt i pe Voivozii ce'si cant o lard pentru
a domni, aceasta fiindu-le mireasa.
Ii

www.digibuc.ro

220

In Fondarea ora5ului Bucuresti de Locot.-Col.

Papazoglu, aflm c domnii la ungerea lor erau purtati
pe dup mas de 3 ori, cntndu-li-se Isaia dntuete
ca mirilor la cununie.
In o alt colcrie, pag. 374, mergnd Impratul
cu oastea,
Cu arc si sAgeati 'n mnA,
A ajuns la o ftintnd,
vaz urmA de flank

Asti trei cai inti ca zmeii,

Cu capetele ca lei i, etc.
Cu poruncA ne trimise, etc.

Aici toti descAlicarA, etc.

(A doua zi de dimineata),

Si au zisA 'mpArAteascA,

Pe noi iti trei no alose,

Cu mustetile sumese,

i uite i firmanul lui,

De stiti carte latineased
Puneti ca sA vi'l ceteascA, etc.

La pag. 352 :
Asa dar juptini d-voastrA,
Pentru cA ce cAutAm
Aici la d-voastra. aflAm,
Semn trebui sA no dati

la frnele tailor sa le legati,

Ca sA vazA tanArul nostru ImpArat

CA pe unde am umblat,
Este lucru adevArat,

Ca noi ne invIrtejim,
TAnArului impArat sl'i vestim
pe d-voastrA vA ragAna
Conac impAratului i ostasil or sa
[gAtiti,
Si tot odatA sA nu vA inspAirnAntati,

CAnd s' or lovi obuzurile,

Atunci s'or alege vitejiile.

La pag. 356 :
Al nostru tank impArat,
De en sarA ne-a chemat,
poruna ne-a dat :
SA strngeti cete de voinici,

Cu topoare mari i mici.

Ca sA fac o vAnAtoare,
De pasAri gAlbioare,
De blande cAprioare, etc.

(Dup gsirea urmei de fiar :)

Cine a fi in stare,

Si din loc am purees,

SA prindA o fiarA,

Ca pastorul dupA turmA,

viind noi trei voinici,

ajungand pAn aici, etc.

Pe urmii sA se ducA
rAspuns sA aduca.

Atunci noi ne-am ales,

La pag. 692 :
Trei luni de and venim,

Lisa plang de desfAtare,

Ne tfitam si nu dormim,
ass lucruri intocmite.

Teemai ea la un hart mare,

Inca nu ne sunt ivite

Afara ficiorii jueand,
In ow& fete pliingtind,

Uncle unii invingtind

Salta intru al sAu gaud,
Din potriva eei
Stau de durere cuprinsi, etc.

D. Locot.-Col. Papazoglu In opul Istoria Fondrei

www.digibuc.ro

221

Oraului Bucureti ne arata cum se fcea de demult

nunta. Petitorii veniti la pdrintii fetei, incepeau astfel :
Suntern trimii de feciorul impratului cutruia ;
mergnd la vntoare i-a eit inainte o cciprioant pe
care urrnrind-o prin vi i pdduri, trecnd raurile i
cdmpiile, a vzut c s'a ascuns in grdina d-voastr ; s
fiti buni s ni-o dati, ca s'o ducem feciorului de imprat,
i s fiti i d-voastr fericiti.
Cprioara e la noi, primim sd o dm dac feciorul

Impratului va veni la noi, ca s'l vedem de e cretin

de-ai notri.

La ziva hotdrt tandrul venea cu colcarii i ho-:

thrnd zestrea fixau ziva cununiei. Fata ii ospta, turnndu-le in pahare vin, incepdnd dela paharul pretendentului, acesta era semnul inaintea mesenilor cd-'i
place tandrul.
Pn inteo siiptmnd incepeau cltundresele, care
erau trei femei detepte, s meargh cu printii fetei s

cumpere cele trebuincioase : ramuri de brad, semn de

sndtate si bueurie, i ladd noud, sern de imbelugare
de cdsnicie.

La cununie venea ginerile i prietenii lui cldri,

mireasa venea cu cruta cu peteala pe cap, semn de
imbogtire. Ginerile o primea la ua bisericei, impreund
cu fratele su de cruce, unul din cei mai buni amici.

Mergeau la icoane de se inchinau, apoi la masa de

cununie. La Isaia, inconjurnd masa se arunca cofeturi i gru.
Intorcndu-se acasd mireasa se aeza pe vatr, i

se punea in cap un frau de cal i ea se uita pe co in

sus, ca i cum ar atepta brbatul ca bucatele gata. Se
puneau apoi la mas pe care preotul o blagoslovea.
Lurnndrile se infigeau inteo ptme pus pe o donit cu
ap. Pe masd era tava unde punea fiecare invitat daruri
sau bani miresei. Ginerile primea dela na un cal ineuat
i aibituri, mireasa primea inel, cercei sau paftale. CItunresele serveau pan a doua zi cand se ddea rachiul
i se juca hora miresei, apoi mergeau cu rachiul i cu

www.digibuc.ro

222

lutarii la nas s le duc vestea bun e mireasa a

eit curat.
Am dat in intregime acest pasaj. Frul ce se pune
miresei aici, este jugul roman: Dea Juga si Deus Juga-

tinus, presidau la cstorii. Juga find luno, care era

si la Greci zeea cstoriei. Ca atare, preutesele ei nu
mergeau de ct In carul cu boi.
Tot urrniirind o caprk la vntoare, a venit si
Dragos s-si caute tar. Ba o balad avem, c acea capr
pe care el a urn-161-11-o, prefcndu-se in valea Moldovei

In o fatd frumoas, el s'a cununat cu ea. E geniul

astfel Inchipuit.
Dac gsim i zimbrul ca fiar ce'i iese inainte,

cauza e c din btrni circulau mai multe versiuni,

vroind romnii nostri pe toate a le utiliza.
Despre bourul acesta avem o paralel foarte sigurk
Astfel in Simbolica lui Creuzer. v. IV, p. 532 gsim :
Helenus auf der Flucht aus Troja, seiner Vaterstadt, hat

whrend einer langen beschwerdevollen Irrfahrt eine

Heimath geSucht, und opfert jetzt auf der Kfiste von
Epirus endlich die Epibateria. Der Opferstier, da der
Todesstreich ihn nicht zu boden wirft, _mist sich los,
stiirzt ins Meer, schwimmt fiber eine Bucht, legt sich
dort am Strande nieder, und stirbt. Tot astfel bourul
lui Drago urmrit piin la apa Moldovei, se arunc

in ap si se face nevAzut. Bourul era murg, cu trei

stele in frunte. Dragos apuc5 pe apa Moldovei la vale
tocmai cnd era pe muntele Bobeic Ii iese Inainte
bourul, pe care II strpunse tocmai pe malul cel drept
al prului Homorului, unde Dragos strigA plin de bucurie, numind locul acela Bouri. Apoi ludndu'l niste feciorj

pe spate pornir cu el inapoi in locul de unde au fost

pornit dimineata, unde frigndu-I II ospteaz, veselindu-se pn ctre miezul noptei. (Vezi Marian : Traditii
poporane romne din Bucovina.

0 alt traditiune trebue s mai fie legat de des-clicarea lui Dragos, despre care noi din chrti nu avem
nici o cunostint, dar care totusi se intrevede din unele
altele, c ar sta in leghtur cu cultul cabirilor, dup

www.digibuc.ro

223

cum ne spune Episcopul Ghenadie. Cabirii erau Dioscurii

sau luceferii, despre cultul acesta in special ne vom

ocupa alt data. Am vzut in oratiile de mai sus ca
Dumnezeu a fcut :
Cei frei luceferi luminoi
Pentru cei necredincioi.

Unul din cabirii acetia, care e soarele, dup cum

se spune, e omort de catre cei doi frati ai lui, luceferii.
Intocmai ca i ciobanul Moldovan din Miorita, omort
de calre Vrnceanul i Ungureanul. Si in balada aceasta
gsim pe duceferh ispititori, avnd rolul de vtjei la
nunta moldovanului. Studiul acestora va urma mai apoi.
In Phrigia, ne spune Creuzer, in tSimbolica, era
adorat un zeu Lunus, sub numele de Mensis, templul
sat' cel mai renumit se afla la Kabira In Pontus, numele

zeului aici era Pharnaces, i regii jurau pe el. Era representat ca un tnr cu cciula frigian sau 1 cu capul

gol, avnd coarnele lunei pe cap sau pe umera, sau

bustul sau stand in coarnele lunei.
Intr'un desciintec din Costina, care se face cu brul

la luna noua, pentru a aduce ursitorul, gsim iirmtoarea invocatiune :

Grai nou, mire tank I
N'ati brutul meu
Frttu la calul tu. etc.

Cernd ca cu acesta s'i aduch mirele. Al cui mire

poate s fie craiul nou, de cat al pmntului, pe care

11 face s rodeasc prin ploaia ce d. Ca un astfel de
mire trebuie sa fie reprezentat i Traian pe moneta de
care vorbete Episcopul Ghenadie, avnd alturi Craiul
nou i steaua, ca unul ce merge la cucerirea unei
Deci avem o dovada mai mult c secerea lunei i cu
steaua ne vin prin Romani.
Ciobanul Moldovan din balada Miorita e i el
mire al parnntului, avnd de mireas a lumei crias,
dar in aa fel : c moare insurandu-se cu acel pmnf,
-asa precum seara moare soarele apunnd.
Intre zeitatile marne e i Isis acea care ca mama,
11 cauta pe Horus bocindu-se, acompaniat de cnele ei

www.digibuc.ro

224

Anubis ; legenda aceasta mitologich lush o gasim In

cateva feluri i la Greci, astfel ca numai cu greu se va

putea rezolvi.
Credintele suprapuse ce am vazut de repetate ori,

au avut darul de a intari In inimile poporului acele

credinti, dar totodat au adus i mina confuzie; ceeace
a fost cauz a Intarzierei deslegarei lor. De aceea i la
Romani studiul folcloristicei n'a prea mers, numai cu greu

putea cineva dezgropa o raza, de care se bucura in

suflet, tiind cu ce munc a adus-o la lumina, i inchipuindu-i c toat lumea se va Inapartai de bucuria lui,
dar deceptiune..., de abia expunea acea frntur publi-

cului, pe care din lipsa de indestulatoare dovezi nu

putea s'l conving, i indatd se npusteau pe capul.
luP). Aa ca desgustat, trebuia sa inceteze cu cercetarile
maideparte, ceeace a fost In paguba rornnilor, caci
pana astazi multe Insemnate descoperiri s'ar fi efectuat.

De acela entuziasm a fost cuprins i Episcopal Ghenadie, dei a luat totul prea unilateral, dar convins In
sufletul sau de unele adevruri carele prin ochii minfil
le-a intrevazut, el nu a avut dovezile trebuitoare spre a
putea convinge desvarit, ceeace li va fi atras multe
neplaceri. Intre despretuitorii mitologiei, Il gsim si pe
Locot.-Col. Nsturel (Herescu), care tocmai are cea mai

mare trebuint de a o pretui. Dupa cele ce aflm In

Istoria fondarei Bucurestiloro de Locot.-Col. Papazoglu,

familia Nastureilor e veche, descendint din coloniile

romane. In Bucureti locuiau in jurul bisericei Sf. Vinerea, zidit de ei, iar In interior se afl monumentul
Heretilor. Tot aici era i un asil de saraci. .A.a c nu

sa. poate ti dach nu se afla o inrudire intre ei i

acea Venere Herentas, sau Ferentina, sau i intre Jupiter
Feretrius.
Numele de Uriil (Udriste) Nasturel care nume dei
e infrtit cu evreescul Uriil, poate deasemenea sa fie mosdeseneze pe Zeus
tenit de la romani, i anume :
1)

i la adresa mea sunt sigura a nu vor lipsi atari gratificirit

dar hotreec dela inceput cg nimic nu m va intimida, i pitn la moartea

mea voi lupta pentra a descoperi lumina.

www.digibuc.ro

225

Urios, trimittoruf de vanturi bune, a cruia statuie se

afla pe muntele Capitol. Fiindc a venit ocazia, voi da
aici un descntec contra grindinei ce Pam cules In satut
Mitoc, lng Suceava, dela d-1 Ion Ioachimciuc, pe care
l'a copiat dela un clugr din Dragomirna. Descntecul
se face amenintnd spre nouri cu ce are omul in cap
cugn sou plrie ; de e femeie : tulpan, i fcnd
cu acela cruce, nourii se duc. Descantecul e acesta
De ar voi ingerul Domnului Uriil, s stee Intru
ajutorul meu, i a norodului sLiu, ca nourii cei cu piatr
s se knprtie, ploae limpede s fie, 'aceasta s fie In
numele pre-al tot puternicului Dumnezeu. Al tatlui i
al fiului 'al Sfntului Duh amin.
Adonai, Eloim, Eloirn, Savaoft.
Acestea 4 sunt numiri ebraice, care vor fi inlocuit
pe cele cunoscute 4, romane, pe care augurii le intrebuintau cnd alungau grindina. Despre Jupiter tim c6
e purttorul pietrei; cat privete pe ingerul Uriil nu st
nimic scris c ar fi avut i el misiunea aceasta.
Astfel s'au schimbat toate cele vechi, conform religiunei nou, suprapunndu-se c nici le cunoti. Tot
astfel i taurul cel vechi al lui Helenus adus lui Jupiter
sacrificiu, e schimbat aici In bour, pe cnd In tara Italia,
sub cultul lui Mart, romanii II adorau pe boul lor muncitor, care era i anirnalul iubit al zeului lor, ce le da
pnea de toate zilele, i la care fratii arvali in rugciunile ce aveau loc la srbtoarea Deei Dia, se rugau :
E nos Lases iuvate
Neve lnerve Mannar sins ineurrere in pleoris,
Satur harem Mars limen sali, sta berber
Semunis alternei advocapit conctos
E nos Marmor Inv ato
Triumpe, Triumpe,

Sensul acestor versuri Preller II traduce astfel :

Ajutatine larilor,
Nu lsa sA vie boale poste popmul nostril Mars,
Uhl de alergare intoarce-te in tenaplul tAu si inceteazA
De a biciui caii tgi de luptd,
Chiam alternativ pe toti Semonii,
Ajutii-ne Marmor, etc.
15

www.digibuc.ro

226

Deci u nurnele acestui zeu iubit in inim 1 in

gur, Marte ! Marmor !, au pornit ei luandu-i animalul

lui spre conducere i s'au aezat dup multe sbuciume,
in tara numit dup numele zeului Marmor, Marmorc:4,

iar de aici sub conducerea lui Drago, luandu-i de

conductor bourul, au venit in tara Moldovei pentru a
face din aceasta patria i mama lor
Iat un cntec din colectia d-lui Tocilescu, care
ne arath curn ii iubesc rornnii patria :
FrunzA verde de negarA
Vai sArmanA, biatA tarA,

Cum te-ajunge focul iarl

Grecii vin, te calicesc,
Streinii te batjocoresc,
ciocoii te hulesc.
Nu mi-e ciudA de strAini,
Ca de pAmeinteni
CA tu dragA le-ai fost mumit

pradA rodurrile.

Vai de sfinu'ti plin de flori

Cat e el de hrAnitor;
SarAcut do maica mea,
Cui or fi milA de ea ?
SArAcut de locul meu
Gaud l'a scApa Dumnezeu
Hai copii sA bem, sA bem,
TArisoara sA scApAm,

Si ei singuri to sugrumA.
Si te lasA la nevoi,
De tipA sufletu'n noi.
Vai e'amar de-a ta grAdinA
Gea grAdinA cu flori plink
Cum o calcA, cum o stricA

Si de greci .1 de ciocoi
CA ne-au robit vai de noi,
Tara tristA i robitl
De strAini e cotropitA.
Hai sA mergem cu putere
SA ucidem aste rele

Niste iasine fArA fricA

Care luptA sA zdrobeascA

Tara noastrA romfineasca.

Cum ii smulge florile,

Iar in cntecul popular :

Si's mncatA de strAini

Ca iarba de boi btrni,

mfincatA de dusmani,
Ca Prutul de bolovani.

Boii aratii pe strinii ce au venit.

Acesta e un cntec ce'l cnt oricare femeie; 1l
vorn vedea ins aplicat i la prototipul ei.
ln colectia de Folklor a d-lui Tocilescu, vom gsi
un atare, care va ilustra mai bine cele spuse, cu privire
la lun i rolul ei de protectoare asupra pmntului
Moldovinesc.

www.digibuc.ro

227

S'ar 'Area c e un cntec ordinar, dar in cazul de

fata, e de mult insemntate pentru noi :
FrunzA verde, frunza babei
SArmanA tam Moldovei,
MAR e plinA de blAjini,
*I'i raanoatA de strAini

Ca iarba de boi btrani I

Boul e i aici animalul lunei. Ea singur care in

t oath' luna se schimb i s stramuta, find un simbol

.de mutare, du0 cum vedem.

www.digibuc.ro

CAP. VI.

EROII NEA/KULUI
1. Eneas.
Din istorie aflm c troianii mergnd cu Helenus
in Epir s'au fcut cettile lor : Troia si Pergamum, ba
pan i pe rul Xantos din tam lor
aveau lng ei;
deci In dorul patriei s'au reedificat In alt tar tot ce
odinioar i-a Inconjurat. La rndul su Enea, incerch
acelas lucru In Italia la malul mrei i rezidi si el o
Troie. De ce dar nu ar fi urmat i romnii acelas drum
al strmosilor lor, la venirea lor aicea, fcndu-si nu o
nou Troie, ci o nou Rom, dup cum am vzut ch au
fcut? Dela nemti aflrn eh' Ardealul se chiamil Sieben
Biirgen (7 munti). Cine a putut sh'i dea numele acesta

dac nu romnii, la Inceputul venirii lor ? Ei l'au uitat

cu timpul dar strinii i l'au prins In cuvinte, cari au
rmas. In cntecele populare mai gsim rsunet despre
acest numr local. Din colectia Tocilescu, copiem urrntoarele versuri p. 1291.
Codrule frunza subtire
Lasama" 0, tree prin tine.
Ardealul ct e de ruare
Numai fepte poteci are,

Trei in deal si patru 'n vale.

Hai puiule in pas mai tare
S. mergem in Ardeal cu soare.

De acestea trsturi care sh aminteasc Inprejura-

www.digibuc.ro

230

rile din patria rnum se vor fi aflnd nenumrate mi

s'a gsit inch omul care s colecteze cu deardnuntul
kgendele diferitelor parti geografice: orae, rnnstiri, etc.

pentru ca s le putern studia.

In privinta colectdrei, neuitatul S. Fl. Marian, 'a fcut
datoria In constiint, lsAndu-ne cornoare nepretuite mai
pe toate terenele. Multi de acetia s fi fost, am avea dovezi necontestabile, intru artarea mretului nostru

trecut. Sd ne simtim fericiti c am avut In Bucovina

pe un Marian, in Muntenia pe un Teodorescu i altii,
care ne-au scdpat de perire resturile ce mai sunt.Dela
Marian avem in Traditiuni populare romne i descdlicarea lui Enea, conservat in desclicarea lui Drago.
Nu vom spune toate peripeiile, ci vom semnala numai
pe acele care se ating cu intmplrile strmoului
Troian.
Mai inti numele de Drago (Drag,) Il arta ca
pe flu! zeittei dragostei, a Venerei, al cdruia flu era 1.
zeul amorului Cupidon pe acesta avndu-1 dela zeul

Marte, iar pe Eneas dela Anchises, un 'Astor frumos,

nepotul regelui Troei. Venerea ii proteja pe Troeni
Paris fiul regelur Troei, dddu Vepentru motivul
nerei merele Hesperide, ca celei mai frumoase dintre
cele 3 zeit4i : Hera, Minerva i Venerea. De aicea apof
mania celor cloud asupra Troenilor, pe cnd Venerea
drept recompens Ii ddu lui Paris pe fernea cea mai
frumoas, pe Elena lui Menelau, adorat i ea mai apoi
ca o zeit, din a cdreia canz se intmpl resbelul de
zece ani i nimicirea cettei Troia. Enea pdzit de Venerea
Apolon este scdpat de toate primejdiile rdsboiului
apoi in invlmala focului el ii iea pe btrnul sau
tat pe umeri i copilul, precum i pre zeii trei, i acompaniat de Troiani pornete pe mai multe corbii,
:

din care numai apte ajung in Italia. Dar pnd sd ajung

aicea, el singur nu tia unde are s se opreascd. Mai

inti gndeste ch. in Tracia, unde Eneas debarcnd, sacrifk Uil taur alb ; dar din pmnt glasul lui Polidor
ii spune s fug. Ajunge la o insul mnoas, la Delos,
uncle preotul lui Apolon cu laurul impletit In pr, re-

www.digibuc.ro

231

cunoate pe prietenul su Anchize. Enea II intreab unde

s'i aleag locuinta, rugndul sh le dea loc acolo. Ora-

colul ins le numete o tar pe care ei n'o tiau

i eh

viitorul le reserva ca neamul lor s fie acolo domnitor.

Enea ajunge la Creta, unde gsind muntele lor Ida
pe zeita mama Cibele, ei ii incep gospodria, sacrificnd
un taur lui Foebus, etc. dar o boal. Ii decim, i Enea
dup cunoscuta vedenie, pornete. Ajung la Epir, unde
ggse.5te Pergamul, Troia i Xantul,
vede pe rudele
lui. Helenus Ii mijlocege acela* oracol prin care se afl
c : Tara e Italia, unde are s mearg, iar locul e acolo
unde sub un stejar puternic, o scroaf alb va fi ftat
de curand trei-zeci de purcei ; i.c aici i va face el cetatea. Pn atunci Irish mai are de fcut incunjur, s se
pzeasc de strrntoarea dintre Scila i Caribdis ; 11 mai
invat ca s caute pe Sibila, care i va spune de soarta
lui. Ne servirn aici de Aeneis al lui Gh. Cobuc :
Cat pe fata de Feb inspirata, cea care 'n ponorul
Stancilor judecA sorlii i frunzelor semne le'ncrede
Sortile ate le-a scris, sgariate fecioara pc &Imo, etc..

Din parte'i Drago, vine z__LEkt fiind de unguri

nearnurile strine cu care tria la un loc, s ispiteasc

tara, pentru a trece dincoace, lundu'i boeri i oameni
ca chip, s fac o vntoare. El trece muntii inalti timp
de mai multe zile, fr sh vad Vre-un orn. Sbuciumati
ca vai de ei, Cel de sus le scoate Inainte un sahastru
cucernic. El 'hi duce pan'la o poenit, fr s vorbeasc
cu danii, iar ajungnd aici, punndu-se jos ca s se
odihneascA, le spuse: ca s ia seama ce le va ei inainte

din spre rsrit i intr'acolo s apuce, nu in alte prti.

Ii binecuvnt se duse. Mergnd ei, le ei inainte un
cerb cu 12 coarne, ce apuc in spre apus, apoi un vier
slbatec apuc spre miaz noapte i un
spre miaz
zi, dar se phzir de toti acetia ; cnd iat c le apare un
bourel cu trei stele in frunte ce pornete spre rsrit.
Atunci toti dup dnsul. Bourul i-a dus prin ci neumblate pari la apa Moldovei i aici aruncndu-se in valuri
s'a fcut nevzut.

www.digibuc.ro

232

Nu seamn sahastrul acesta cu preotul lui Apo lon

din Do los care li d directiva ?
Perznd Dragourma bourului, se cula inteo poian.
In zor de ziu aud un muget de bour. S iau dun el. Vin
pan la Carnpu-lung, aici aud mugetul dincolo de ap.
Trec de cea parte i merg pa.n In vrful muntelui Feredeul, aici vd venind un bour dinspre muntele Pua.
Drago mnios d s'l culce, el la fug spre rsrit. Ajunge
pan la o ap i vrea sd bea, vntorii Il culcd. Vodii

alearg cu bucurie, dar se oprete suprat : nu era

bourul, ci un bou slbatec, iar locului i. praul unde a
fost sgetat i-a rmas numele Boul pan azi. Boul fu
pus pe o leash' i dus 'in spate pe lang paraul gura
boului alturi cu muntii aSenatoriul Runcul boului

pn la Gura Dragogi care curge din munte i se

vars in Moldovita. Aici au fcut un popas, locul rArland cu nurnele Popasul lui Drago iar de aici tot
mergnd pe prau, s'au oprit In o cmpie unde au fcut

lagr i au jupuit boul, apoi au mai prins pete i au

fcut o mash de : a ferim
De aici plecar ca sh vad imprejmuirile pe trmii
Dragoei in sus pang la Poiana Mrului de unde au
putut ei vedea pan' pe esul Sucevei. Apoi au mers prin
Bobeica-Frumosului, Runcul-Frumosului, etc. i se in-

toarser indrt la lagrul lor. A doua zi o luar pe

apa Moldovitei in sus pand la Vatra Moldovita de azi,
unde Alexandru Vod fiicu o mnstire, i trecand
mai multe localilii, intre care satul Frumosul, Dealul
mdrului, Bradului, etc. pe la Bobeica le iese inainte
bourul cel cu 3 stele in frunte. Ei se iau duph dnsul
l'au gonit, pan5. In puirul Humorului, aproape de unde
e azi mnstirea, aici tocmai i-au curmat viata. Locul
acesta s se cheme Bouriia strigat Drago plin de bucurie.
(Poate de aici i numele de bucurie bumorul). Apoi se in-

toarserii in locul de unde pornir dimineata i preghtind

bourul, petrecurd mai multe zile de-a rndul. Timpul

cat au stat In acest loc a fcut Dragcn i o fantand nurnith

Fntna lui Dragop pan azi, iar dealul i coasta

aceea s'a numit : Dealul lui Dragop sau Coasta Dra-

www.digibuc.ro

233

goFei, precurn i o cmpie se numeste tot asa : Campia

Dragwi dela numele mai vechi : Cmpia hii Dragop,

spune d-1 Marian.

De aici a plecat Dragos la Poiana Mrului, apoi

mergAnd spre muntii de pe malul drept al Sucevitei,
poposind lng un prau, ce a fost nurnit Dragosinul,
iar muntele de lng4 el apiciorul i dealul Dragosinului. De la Gura Dragosinului apucar pe malul
Sucevitei in jos pn ajunser la satul Marginea de azi.
Numirile de Dragosa nu deriv numai dela Dragos
dup cum crede mai sus autorul, ci sunt si ale Vener ei.
Dela Anchise poate vine numirea satutui .Frumosul,
Runcul frumosului, Bobeica frumosului, fcnd parte
din locurile clcate.
Numele lui Aeneas si al Venerei 11 gsim in mitologie
indicat in nenumrate 1ocalituti, pe unde acestia au trecut.

nea infiint in multe locuri mamei sale Venerea: altare

sau chiar si temple ; iar in muntele Erix, Ii institui cultul ;

aici muri tatl su. Troianii yenind in Laurentum si

find lips de ap, deodath rsrir5 in cale lui Eneas
din pmnt dou isvoare, ce'i potolir pe toti ; iar drept
recunostinl Enea fcu lui Ian aici dou altare. De asemeni rul Numicius de 1rig-Lavinium;11 era dedicat
lui ; se credea c aici 1necndu-se mai apoi, a devenit
prin puterea acelei ape: nemuritor, zeul Jupiter Indiges.
Dragosinul de pe lng Sucevita, ar putea fi un equivalent al lui Nurnicius. Or cum : unul dintre rnrile artate
mai sus, trebuie s fie si Numicius.

Ajunsi la satul de astzi Volov, fcur la& si

trimise Vod pe 3 insi si iscodeasi se inturnar

vestea c4 tam e mnoas, dar n'au dat de urm de
.om, al treilea ins, cel dinspre rsrit, ddu de o lunc
unde gsi niste pietre frumoase, cu tot felul de scrisori
i impestrituri pe ele, iar In luntru era o colibioar.
LU

IntrAnd, gsi o btrn cucernich inchinndu-se la icoana

aicei Domnului.

Aceasta cum 11 vz, incepu a'i spune cu deamdi ceru s'o duc la Dragos,
inaintea cruia venind, Dragos o intrebii cum o chiam.
runtul : cine e i ce cauth

www.digibuc.ro

234

trEu sunt Ufa! sunt nscutd in munstii Bradului 5i sunt

prsit tara
fecioar, etc. Pe tine te tiu cine
i. de aceia vin sd'ti spun in numele Domnului ce m'a
trirnis, eh aici te ateapt mrire. ln scurth vreme ai
s ajungi dornn i stpanitor peste intreaga lark iar
neamul tu va fi mare i vestit, etc.. Cum rosti acestca
un nuor negru cu fulgere i tunele o cuprinse i inteo

clip se racu nevzut, c nu i-au mai dat de urme,

mcar eh puse anume s o caute. Femeea era in varst
ca de 100 de ani, urt, dar cu privirea blnd.
Drago dup ce iscodi tara, aduse popor i des-

clech pe locul unde a stat de vorb cu Uta, fcnd

o cettue, a cdreia ziduri se mai pot vedea, i care s'a
numit Fortret, in. satul Volovdt, dar pentru ch oamenii
dupd ruinare au pscut acolo porcii, i-au dat numirea

de Porcdret. Pe locul unde a fost coliba Utei : a fcut

biseric, lng un prdia ce se revrsa din jos de Sucevita. Aici s'au fcut i curti boereti, numindu-se satul

Valea Utei, iar pe urm Olovst. Drago nu locui mult

cetatea aceasta, cci fu chemat la scaunul Domniei din
Siret, din cauza ttarilor i a leilor, ce nvleau in
lard i el lrlis Porcretul (Fortretul) i se duse ; murind, fu insti ingropat la biserica ziditii de el aici.
Tot prin acele prti se afi dou vi : Cainovt
Surupana, spre miaz-zi a satului, care trebuie s insemne : Scila CU ai shi cni i Caribdis. Nu mai putin

i Porcretul ni arat pe scroafa cu 30 purcei, unde

a fcut Enea Lavinium, si cari totodat art cele 30
de colonii de mai apoi ale Albei-Longa. Alci dar ni
e Metropola noastr cea veche roman sau troianii, a
Bucovinei, creia noi pand azi i-am dat assa de putinh
atentiune.
Cine se va duce pe calea aceasta, va putea descoperi

legenda tuturor numirilor; pentru moment mcar atta.

Rolul hotrtor al Venerei, de conducdtoare in

calea lor, a romnilor, II vedern nu numai in luceafrul
dintre coarnele bouhri Moldovei, dar i in luceafrul
dintre lun i soare, pe care II gsim pe o marc a Mun-

teniei din Sterna Romniei a d-lui Nsturel, fig. 53 ;

www.digibuc.ro

235

acelas luceafr chiar si cnd se afl intre coarnele boului

de pe marca Moldovei, st intre arnndou corpurile

ceresti. Deci asupra luceafrului Venerei, nu putem
ne mai Indoirn.

Pe Sibila am gsit-o sub numele de Uta si in cdldtoria lui Dragos, care urmeaz pasilor lui Enea, iar
pe mama lui ce in cltorie Il acompania, o avern de
-asernenea : pe marca lui Dragos : ca stea.
Numai putin i poiana Mrului, (mdrul fin4 al Venerei), sunt numiri puse in onoarea ei. Ba chiar niste crengi
lturase pe marca noastr, ce pureed de sub coroan, pe
deasupra coarnelor bourului, si care in unele figuri, nu
seamnd a fi de laur, ci degenereaa in arabescuri, trebuiesd fie crengi de mdr. Pe fig. 11 din aceias eraldicd, se vdd

chiar dou mere pe creang, rotunde, far trei stau bine

vederate intre crengi sub coroan, pe cnd in fig. 10
se vd patru 3 dedesubt i unul deasupra, poate pentru
simetrie, i pentru c prin numrul acesta se:face o cruce,
pe care o vedem i deasupra pe coroan de trei ori. Tot
astfel roza Venerei pe cununele de laur, e totdeauna
de 4 frunze, intocmai ca i pe insigniul roman fig. 41-42,.
la care cunune de laur pgane, vedem i o legkoare
In form de cruce. Ba in fig. 12, chiar i pe coroan
vedern trei mere, iar sub capul boului, se vede sburnd
o pasre, poate porumbul.
D-1 Ndsturel vede in sferele acestea: casca eraldic6

a cavalerului, addogand nsui cl-sa c : trebue a pune

multd. bun .vointd, si al doilea trebue s aibd cineva
ideie de eraldicd, pentru a le vedea. Dup d-sa crengile
ce spanzur in jos, sunt lambriquinurile de panzd depe lng casca cavalerului, ce o apkau de infierbntarea
soarelui. Deci fiecare isi explic in felul su.
----Thu vd in acestea merele Hesperide, pretul de intdetate a Venerei asupra celorlalte zeitti, pentru care
Paris sau. Alexandru cdpdtd pe Elena, care la noi sub
nurnele de Ileana Cosinzeana e attlt de adoratd. La Romani voalul Elenei, era unul din cele 7 paladii ale
Romei, care'i garantau existenta. Aceias la noi e Sf.

www.digibuc.ro

236

Elena, reprezentnd-o pe adevrata zeitate a frumusetei :

Venerea, alturi de Marte, iubitul ei 1).

(Dragoste si rsboin e deviza trilor noastre. Cu

.dragoste au pornit-o romnii si de aceea i natura Mr
pornit spre acest cult al zeitei lor,iar in rsboi urmnd
totdeauna cu vitejie impulsului zeului lor.

Povestea prea frumosului Arghir si a prea frumoasei Elene, cea miastr cu prul de aur, care este o
inchipuire a lurei Ord. Ardealului prin Traian, irnpratul
Rimului, (spune Barac), aicea se leagd. In grdina imph-

ratului, cineva fura merile din mrul, pe care la urmii

Arghir pzindu-I: pune mna pe Ileana Cosinzana, furul
merilor. Amndoi se iubesc dar el trebui se mearg
la neagra cetate, spre miaz noapte, ca s o caute i inteacolo porneste. Asa dar mireasa Elena, de aici din po-

veste represint pmntul acestei teriadice pe Venerea, pmntul.

De la printele Gh. Marinescu din Hurez, auzii o alt
poveste asupra lui Arghir, sub care nurne d-sa spune c
poporul Il inchipue pe Traian. Traian trecea dela Sarmisagetuza la Celei, pe drumul de piatr a lui Traian,
pe care l'a recut dupe drumul robilor (calea lactee). Arghir, sau Domnul de roue dupe cum il mai numeste
poporul, mergea noap tea la o amant, la Celei 2). Aceasta

pentru ca el s nu se duce asa de grab, a begat cocosul sub cc:Nate, ca se nu can te, ceci el pzea se nu'l
apuce ziva, de frica soarelui ce l'ar fi topit ; de acea cnd
anta cocosul indate pleca. 0 babe ins a invetat'o cum
zeboveasc si el esind, vzand c l'a apucat ziva,
ajuns One la o cornun in Romanati numit Poto1) Exist o plant4 de camp : jumatate galben6, i jumatate lila cu
numele de ow cu. fratior, , bunrt de scAldat pentru dragoste. In Ilitetti,
<Bucovina) se numete IcConstandin i Constandinao . In Mihalcea d-na
Anastasia Constantinovici spune, eLl e fAcuta" din doi fra0 ce se iubeau
pe cari mama lor i-a blestemat O. nu se mai desparta i sa umple campu-

rile ; pentru care ei s'au schimbat in acea floare, ce se vede mai ales pe
-sub poale de plidure.
2) Pe muntele Caelius in Roma, Tul Hostilin a transportat, dupl
sfarmarea Albei-Longa, colonietii albani.

www.digibuc.ro

237

pin i a intrat sub. pod, s se ascunz, dar soarele vzndu-1, razele-i i aici l'au topit, dela care intmplare
a cptat comuna numele Potopinul. E curios insh c
in Bulgaria aceiai poveste s spune despre Traian.

--Domnul de mud topit de soare, ar putea s fie luceafrul, ce la ivirea aceluia sh pierde. Ce are ins5
rraian cu Luceafrul? SA nu fie inchipuit sub Arghir
aceasta, frumosul Paris, rpitorul Elenei, care e apoi
omort de soarele brbatul ei, Menelau ? asupra lui
Traian cAznd apoi tot ponosul, pentru c intmplarea
fcu s poarte numele de Traian, ce consuna cu calificativul troian ? Ipoteza aceasta e foarte probabil.
De altfel numele lui Paris, II gsim i la capitala
Franciei, inlocuind pe acela de Troia. Iar la noi numirile de : Casandra sau Alexandru, sunt nurne nationale,
pe care le punern intru amintirea strbunilor troiani.
Si romanii ii trgeau toate credintele lor din Asia. Insui Roma au fondat'o spre rsArit, dup modelul cettii Troia, iar Constantin zidete Bizantul, dup acelamodel.
Cnd in colinda anului non Bdic Troian merge

de ar : la amrul rotat in cmpul cu soarele tot

in jos, cd'i locul mai norocos noi locul acesta acurn tim
unde este. Ne gndim i la calea lui Troian de pe cer
pe care trebue sA fi venit in Italia troianul. Apoi ne
aducem ,arninte i despre Valul lui Troian apropo de
care in Smntorul anul VI, No. 16, gsim o scriere a
d-lui Porunic : Ruinile stepeiD unde arat c atari valuri, se mai afl in stepele Rusiei numite Troene cea

ce face a se crede c erau fAcute de arhitecti troeni,

i c cu mult mai trziu au pus romanii stpnire pe
valul acesta de aici, indreptndu-1. Dela acestea ca asemntoare, au cptat numire valurile de ornt troene.
Din Eneida tim c IRSUi Eneas indat ce vine, face
cetate de pmnt.

Profesor Dr. Braun din Bonn, la anul 1856 d o

lucrare foarte important : Die Troianer am Rheine, prin
care el documenteazA cum Xanten, numit inainte Troia,
precum i Bonn stint fondate de Troiani. i anume: dupA

www.digibuc.ro

238

.sfrmarea Troei, o parte din Troiani pornind sub Enea,

merg de fondeaz Roma, alt parte sub Antenor fon-deaz Patavium, iar o a treia parte, sub conducerea lui
Franko fondeaz Troia la Rhin, numind ritul din apropierea Troei acesteia: Sante, dup nurnirea rAului Troian
Xantus. Asa dar poporul german acesta e din aceias vit
noi. Versiuni asupra venirei aceastor troeni se afi
mai multe, intre care o versiune cu Antenor, ce in fruntea
a 12.000 de troiani, a trecut Scitia i s'a asezat mai inthi
pe lngd lacul Meotis. Apoi urmasii lui fondar o cetate
Sycambria, nunqindu-se ei insusi Sicambri (duph ce au
venit la Rhin, desigur).
O alth versiune ne spune c dupA sfrrnarea Troei,

o parte din Troeni sub regele lor Friga, au mers prin

Asia si s'au asezat la gurile Dunrei, jar de aid la Rhin,
unde fondar Troia, iar aItii se asezar in Macedonia.
In Galia de asemeni mai multe popoare se lineau
c se trag dela Troiani, precum Arvenii, Heduii si Sequanii. Heduii erau numiti de ctre romani si de &Mr e
senat frati.
Astfel vedem cum rAdacina aceastA troianA a Inprstiat mlade prin toati lumea, hultuind popoarele barbare ale Europei prin nobila ras a lor.

lar pe and altii i gsesc in scris documente

CA se trag din mama troian, noi gsim in traditiunile

locale si obiceiuri, ceeace ne lipseste in scris.
------Numele de Troia a rsunat odat cu putere pe
Intinsul pAmAntului, iar In obiceiurife ce le-am mostenit
Aple Ia strAmosuI acesta al nostru, II gsim nu odat. po-

menit. SA ne dAm putinA silint a urma sirul unor ziceri i vom vedea ce va resulta :

Enea and moare,

disprAnd In apele rAului Numicius, devine zeul Jupiter

Indiges, sau Pater Indiges, un zeu btrn de iarn, al

apei devenit oink troian atunci cnd toate apele se
sfintesc de boboteaz, el fiindu-le zeul ; un boteztor
e si el de sf. Vasile, and se umblA cu plugul, in cAmpul
err soarele, (el desigur aducAnd cultul lui Apolon). Tot de
Iordan, mergem la ap cu Troita care e foarte posibil

www.digibuc.ro

239

c i are aceiasi origin. Despre crucea credinciosului

cioban, stim.
Afar de cele spuse, Enea institui i jocuri pe unde
merse, care pot fi si acestea ce vom vedea :
In orasul Siret, care la noi a fost una dintre cele
Inti capitale, ne spune S. Fl. Marian in opul su Srbtorile la romni, V. I. c de dmult, de Iordan era
urmtorul obicei : ca fetele si feciorii s iea cte un tciune dela focurile sclusurilor, dup ce se sfintea apa
mergnd la un loc deschis, s fac un foc cu frunze
uscate, pae

apoi inconjurndu-1 din toate prtile, prin-

deau a juca In jurul lui. Cnd focul se potolea, sreaii

peste el. Facerea focului i jocul acesta se nurnea Ardeasca.

In Ludi Homora se afl un joc Ardeasca la care

flci si fete se prind de maini si se invartesc, apoi fie-

care fecior i ea fata si joaca. Ei cred c pumirea e

dela aardeiasca altii din fundul Moldovei confund
jocul cu Ardeleneasca.
Si In Ardeal in ziva de Boboteaz aprind frunze,
pae i sar peste el, ca sh nu'i mnnc peste an purecii.
(Iarsi Apolon al gngiiniilor).
Jocurile acestea In jurul focului, poate vor fi fcnd
parte si din cultul focului Vestei, pe care II vor fi fcut
in Ludi Hornora de bucurie c au ajuns
stabileasc
rtici o vatrd. Nurnele locului artitnd Irisusi numele jocului amintit.
In Broscuti (Bucovina) e obiceiul ca in ziva de
pasti s se joace lng hiseric Chiparusul (Ardeiul)
Vezi datine 344-L5. Acesta e numele general al jocurilor
de pasti, indemnndu-se oarnenii unii pe altii Hai la
chipruslo Jocul cu acest nurne e ins unul singur care
e urmtorul : se tin de dinapoi un sir lung de flci,

cel din frunte are un bici lung in mn si cnd sunt

la vr'o intorstur, cel cu biciul din frunte arde pe cel
din coad strigand : chiprus I Din aceasta noi am putea
deduce eh unele din jocurile srbtorilor lui Mart, s'au
alipit la noi catre paste. In opul Inmormntarea la romni de Marian, gsirn c Subiltui care se joac la

www.digibuc.ro

240

priveghiul mortilor, e acelas joc, cu oarecare deosebire..

Tinndu-se mai multi flci de poalele cmsei, alearg

prin ogradii in jurul unui foc, anume fcut, apoi r4suprin

cindu-se odat capul si coada in loc, trag
par, si pe cel ce cade pcatul s vie pe foc, trebue s
sar pe jeratec ca si cum ar juca.
Cam asa vine ca jocul ce gsim cti se fcea soarelui la romani,, din care gsim relatii in Eneida Cartea
IX vers. 784 Cosauc :
Cel mai puternic din zei, pdzitorul Soractului Foebus,
Cruia intAi ne 'nchinm 0 sub poale de cedru 'ti aprindem
Ruguri de brad, si 'ncrezuti oucernicei inimi, prin flacari
Trecem, pe aprinsi cdrbuni asezandu-ne

Aceasta scrie Virgil. Apoi la 1 Mart Vestei de asemeni i se schimb focul.

Noi la morti mai gsim acelas joc al chiprusului
in satul Stuceni lngd Botosani, cu numele de: leuca.
Cnd trag flchii irul, eel din capt strig Leuca m I
loveste pe cel din urm. Jocul e fr foc.
In acelas op al lui Marian gsim jocul de-a leuca,
ce s joac imprejurul focului iat cum : Pe ct timp
unul cdrit din fluer o melodie foarte frumoas, ceialalti
se bat cu tusca zicnd :
Ce'i sus mdi ?
Lesna stai,

Da dincoace ?

Leuca 'ntoarce,

Te-ai intors ?
DA-te jos.

Enea veniad cu Troenii arndrt pe mare, el poposeste in mai multe locuri, intre alte vine si in insula
Leuca, underEnea in canalul actual Santa Maura ii face
uri templu Afroditei Aineias. Poate tot aici s'au fcut
in onoarea zeilor i jocuri. Aici se afl adorat si Apolon.
Din partei Julus, sau Ascaniu, flu! lui Eneas, venind la mormntul lui Anhizes in Sicilia, face in onoarea
mortului jocuri troice cu 12 beti chlri, imitnd intorsturile labirintului, prin o hor incurcat, (care ne aduce

aminte hora noastr la nunti, mergnd cu sirul prin

toate odile, condus de vtiijel) si tot odat i din lupte
cu sulite consta acel joc al lui Jul. Acesta Il jucA el si
la infiintarea cettei sale Alba-Longa. In Sicilia ins tocmai

www.digibuc.ro

241

pe cnd jucau jocul pentru mort, femeiele troiane dau foc

corbiilor, punnd frunze, crengi, ca s nu se mai duc de

aici mai departe. Pentru care vin au fost lsate multe

din btrne i alti troiani aici, zidindu-le Enea o cetate.
E curios ch. Leuca la greci inseamn Alba.
In opul lui Marian Srbtorile la Romni, gsim
c de lsatul secului de postul mare, in Freitclutul-Vechiu,

(Bucovina), face tineretul un joc numit (Rafinea. La

o cas aduc flcii scripcari, iar fetele de-ale mnchrii
i petrec jucnd : Arcanul, Mnntica sau Rusasca, ChiHora nou, Ungureanca i altele. Iar srbtoarea
aceasta de lsatul secului, desigur c nu st departe de
cele ale mortilor, ce tim.
Jocul cu tuca se mai numete i de-a leafa, iar
in drumul lui Drago gsim o localitate Lefele.
Mai ales numele de Arsa, Arsicioara, Arsita, Arsineasca, et.c., se intalnete foarte adesea In drumul lui
Drago. Numirile a cestea prea dese poate c vin dela
cultul focului Vestei, cum am spus.
Despre numirea Arsineasa In Fundul Moldovei
se spune; c vine dela o femee, amant a unui hot, care
find prsit, s'a ars. S nu gsim in .Dido o potrivit

paralel ? Romnii pe unde au trecut In desclicarea

lor, 'au tot insemnat dealuri, ruri potrivite, alipindu-le
povestiri, care s le conserve urmailor, istoria din trecut.

2. Poiana Negrei.
Voi mai da aici un episod din rsboiul lui Enea
cu Turnus pentru mema Lavinei, ce a urmat dup desclicarea lui In Laurentum i care se gsege eternizat
In localitatea Poiana Negrei din linutul Dornei, in
Bucovina.

Negrea Basarab era foarte bogat i domn stpnitor

peste Ora Moldovei, dar toat bogtia sa nu pltea nimic,

pe lng frumusetea fiicei sale Neagra astfel ti era

numele. Vestea i s'a dus pn departe, inct nu se putea

cotorosi de petitori, cci Neagra nu vroia de loc s se

mrite. Ba la urm un pgan ce vroia s o ia, porni
16

www.digibuc.ro

cu rsboi contra tatlui ei. Au fost nevoiti s le ias

inainte cu oaste ; iar Neagra nu se ls, find indignat
c un strain vine s-i cear mna, ci porni i ea clare
la rsboi, alturi de tatiil ei. Unde era lupta mai amarnic, ea acolo se bga, pn ce vznd In mijlocul
dumanilor pe petitorul ei, se repezi i-i te capul. (Alte
episoade, precum: rnirea tatlui ei i scparea lui prin

Neagra, ce-1 duce la un sihastru i-1 vindech pn lu

primvar, nu ne intereseaz pn Intr'att). Pgnii
acum pusese mna pe tron i tar. Tatl i fata adunndu-i oaste, alungd dumanul, dar fata e pandit de
tatl petitorului, care cu o sgeat Ii rni pieptul. Omortorul deodat scp, dar apoi fu omort. Neagra fu dusd
pn la prul cu al ei nume, unde ferneile desbrcnd-o
si splnd-o, in bocete, apa praului deveni- neagrii, i
de atunci s'a nurnit prsul acela Neagrap iar poiana unde

ea fu Ingropat, s'a numit Poiana Negrei pn azi.

Ajungnd Enea pe trmii Latiului i cernd =Ina
Laviniei, ce era logodit cu Turnus, acesta inflcdrat
parni cu rsboi contra strinului Enea, ajutat de vecini,
iar in capul Volscilor lupta Camila, o fecioar dedicat
Dianei, care nu vroia s se mrite ; insui Turnus o iubea

i ar fi luat-o, dac nu i-ar fi stat Lavinia intr'atdt la

inima lui. Camila ucidea la Troiani ct zece brbati,
dar un troian Arnus o pndete 'o omoar. Moartea
Camilei fu decisiv. Volscii ei fugir, dinpreun cu fetele
ce o acompaniau, apoi i ceilalti ostai umpluti de spaim,
de furia Troianilor, cari acum Ii decimau, se imprtiar.

Inainte de a'i da nobila amazon sufletul, trimese pe

o tovare a ei Acca la Turnus,
spue Intmplarea.
Turnus de i vine, Aeneas rmne stpn pe situatiune,
iar btrnul Litinus e silit a'i fgdui miina Laviniei.
O lupt se mai incinge Intre cei doi, dar in zadar ; totdeodat cade i omortorul Cameliei.
In legenda noastr, Enea e tratat drept pgn, iar
Turnus lipsete. La tinus e Negrea Basarab, tatl Negrei, ce

e identificat cu Camila. Lucrurile iau intorstura ce

Romnilor le-a plcut sg. le dea, In lupta cu pgnii. Amazoanele ce o plng pe Camila, se vAd i aici, in femeele ce

www.digibuc.ro

243

o Ingroap, pline de jale. In tara ei Camila

de aserneni, trebue s fi avut o atare poian. De nu
cumva si la Romani aceasta va fi reprezentat pe amazoana Pentesilia din rsboiul Troiei, ornort de Ahil,
ea addusaguri romane.

o spal

Ct despre numile de Neagra si de Negrea Basarab acestea conrespund lui Radu-Negru cat si calificativului Romnilor de negri. Cara iflah au numit
turcii pe romni prin a tatea secoIe, la care numire de

sigur a a contribuit ea partea sa i maurul Mart. In

insula Leukas am vzut cA Eneas institui un templu
mamei sale Afrodita, in locul unde e astzi canalul :
Santa Maura. S nu se rapoarte numele sfintei acestia
asupra Venerei, care si ea prin legiitura cu Mayor devenise o Maur ?

3. Czorna Uca i Tetinul.

Vom da aici si legenda satului Cernauca din Bucovina, de peste Prut, mosia boerilor Hurmuzachi, buni
patrioti si cpetenii ai Romnilor de odinioar, in casa
carora Alexandri a petrecut fericitele sale ore de exil,
unde Pumnul si-a gsit adpost, unind casa aceasta inimile

romnilor din Wei tri : Bucovina, Moldova si Transilvania. A fost dar un cuib predestinat al rornnisrnului
atul acesta, a cruia legend ne arat origina lui curat
roman, dar care sat, durereI rusificndu-se ca cele mai
multe din Bucovina, prin nepsarea Romnilor, astzi
este trecut ca sat rusescl) ; pentru care si legenda ce o dau
aici din opuscululul
L. Adolf Staufe-Simighinowicz
ca a tare ne-o aratii, din cauza numelui rusificat de Ciorna

Uca dupri cum i-am pus si in scris titlul la inceput.

Uca era o vduvit Oar de atractii, cu toate

In anul expirat s'au prezentat la halt Prea Sfintia Sa Mitropolitul nostru Vladimir de Repta, o deputatiune de tarani cari an cerut
sa it s6, permit): a se oficia -in biserica Sf. Liturghie i In limba romanl.
I. P. S. Sa a spus c'd nu se poate, de oarece limba ce o vorbese este

ruseasa. Oamenii orau desperati, dar intdmplarea voi ca s'a mai stie
ofitiva bdtraini din ei, romaneste. Auzind aceasta Capul Bisericei. le-a
incuviintat cererea.

www.digibuc.ro

244

ct unii sustineau c e prea neagr la fat, din care

cauzd era ea si numit Neagra Uca (in limba ruteand
Ciorna). Ea avea doi feciori ; i pentru ca pe atunci
tara era fr stpn, cel mai mare ii lu In stp-

nire un munte, pe care i zidi cuibul, dndu'i numire

de Taboesti, (Tabojescze), dup numele su ; tot acelas
lucru fOcu i frate-su Berda. Numai mama lor rmase

In vechea localitate, pe a cArei cmpie asezndu-se

mai multi oameni, acestia puser satului numele ei,
drept recunostint c i-a prima, numindu-1 Cernauca
pAn azi.

Cred c se poate recunoaste In Ciorna Uca aceasta,

pe romana Aca Laurentia, mama celor doi ziditori ai

cettei eterne, dintre care anume unul, este mai cu deosebire pomenit.

Aca la romani, era un nume destul de des, care

se vede ch le-a rmas si ca nume national, de vrerne
ce i sibila ital, e Insemnat In legenda lui Dragos
tot cu numele acesta, aici Uta. Asa precum din ambulus s'a fcut nimblu si din angulus unghi s'a
fcut si din Aca : Uca. Preller ne spune c romanii Isi
trgeau nobleta lor: nu duph strAbuni, ci dup stranne,
ca i cele mai multe popoare ale antioitOtei.

Deci se prea poate ca dup nurnele acestei bunice

s'au luat romnii pentru localitti sufixul de uti, ce
spune d-1 Iorga c e particular numai satelor romnesti,
precurn : Pdtr-uti, Piedec-uti, Cern-uli Intelegndu-se prin aceasta deci, c aici locuiau colonisti romani.

Cernutul se spune c a cptat numele de la

niste pcurari ee sedeau pe laugh' Prut. Dupd legenda
Cerneauci, satul acesta find la un ceas deprtare de
Cernuti, ne vine a crede c Cernutul a putut fi ales
de ctre cei doi frati de capital, i c unul din ei ii va fi
ales unul din dealurile existente pe aici, drept loc de cetate;
cea ce s i Intreste, tot din opusculul sus amintit, unde
gsim la pag. 69 o alth legend
i anume : In Lencuti

(care e pe malul sing al Prutului) se aflau odat doi

frati, ce se bucura de o mare avere, lsat de tatl lor,
Ei fticeau parte din neamul uriesilor. Fiindc

www.digibuc.ro

tredau

245

bine, 'au inprtit averea i au lsat Cernutul. Unul se

aez pe dealu Jucici (in hotar cu Cernauca) jar altul
pe muntele Tetina (in Roo, care face un corp cu Cernutul) unde ii fac fiecare cetatea sa. Cu toate acestea
cearta intre ei tot se isc, servitorii ii ddur cauz,

caci nu respectard granita dintre ei. De aici incepu

Jupta intre frati : .cel din Jucica, arunc o bucat de
stnc pe capul celui din Tetin. Stanca ins czu in
mocirlele din Lencuti, rmannd ca piatr de hotar
intre prOprietatile lor. Iat dar c ni se intresc cele
presupuse. Urie0 au fost numiti romanii de ctre popoarele slavice numindu-i: velot (volot) iar cat prive0e leaenda, ne d foarte apropiat lupta dintre Romul Remul.
Dupa Ciorna Uca, putem vedea cum insu0 Rornul

Remul sunt negri, ca i Radu-Negru, sau romanii

munteni, in general numiti de turci valahi negri, pe
cnd moldovenii sunt numiti valachi albi, poate din
cauza coloarei argintii a lunei. Am vzut cum 0 acest
Negrea Basarab, tatl Camilei, sau Latinus, e numit
Negru, de aserneni 0 ea, ca latin. Dupii Canternir :
Radul Negru s trgea din aceia0 familie domnitoare,
din care 0 Bogdan, tatl lui Drago se trgea. Pe cnd
noi urmrind dup folclor isvoarele,1 vedem c familia
Negrilor vine din Latium, sau mai bine zis: de la MavrosMart. Cu alt ocazie ne vom avnta i mai adnc.
Acum s lurn la cercetat legendele muntelui Tetinul despre carb de asemeni aflm lucruri satisfctoare.
In colectia autoarei, Datinile p. 709, Nand im-

parat era urie, era btrn tare, c'0 rdica genele cu

crjile ; era lege rea. El avea ni0e ochi, c dac rdica
genele si se uita la oastea dumanului: toti mureau. Fata

lui era Sf. Varvara cre0in, pe care el o a chinuit.

D. Sirnighinowicz-Staufe, autorul numitului op, *tie
0 mai mult : Cu sute de ani inainte, in cetatea Tetinului
locuit regele Pauluca care era att de bogat in cat in

toatii tara avea cetti pe dealuri, ca : in Siret, Suceava,

Cermiuti i Sniatin, dar din toate pe Tetina Ii plcea s
stea. El* se deosebea prin .genele lui ce-i acopereau tot
obrazul, iar cnd vrea s se uite departe, trebuia sa le ri-

www.digibuc.ro

246

dice peste cap, dar fiindcA '1 durea, rar se uita, i a tunci
privirea lui aducea nenorocire in tar : toate roadele

de pe prnnt ardeau i era foarnete i boli. Oarnenii

ca s'i deie de lucru, sh nu se uite, fiindc tiau c-i
plac banii, li trimiteau necontenit, ca.s aib ce numra.
Cnd muri el, rrnaser cornorile in muntele Tetin. Odat
un' biat trimis cu sila de altii, merse pe o bort in pivnit
in luntru si aici vzu cum ed dracii pe poloboacele de
bani, ba ii ddur i lui. Alt beat merse de bund voie

numai picioarele i le gsir afar. De atunci nu mai

merge nirneni. Alt versiune spulie : ch in mijlocul pivnitei st un orn cu o barbA lung albfi i scrie la o mas,
de jur imprejur stau comorile in poloboace, iar pe fiecare
poloboc st un coco. La un timp anurnit din an cnt
cocoii toti i atunci bdtrnul rupe hrtiiele scrise de el.
Crti, hrtii stau grmad pe masa lui. Un arestnt fu

anurne trimis s vad ce e inluntru. Biitrnul atlnd

c a fost trimis cu de-a frica, i-a lsat zilele si i-a spus
c din acea zi in o sut de ani, va crete un stejar puternic, care dup 500 de ani va fi tiat, iar din el se
va face leagnul copilului care il va elibera pe biitrn.
de acolo i comorile lui. De atunci ins cei 600 de ani
au trecut, dar nimic nu se tie ce e inluntru.
O alt legendd tot din colectia sus nurnit spune;
c odat vznd o fat ua deschis, a intrat, dar apoi
indat eind, i-a prins ua cAlciul i i l'a rupt pe
veni pn nu
cnd btrnul striga mnios : Dute
va trece anul
ALM fragmentul de mai sus cu stejarul, ct i legenda cu clciul sunt germane. In Roa se aflii vabi
coloniti, dela incorporarea Bucovinei cu Austria, care
dup cum se vede au contribuit i ei cu ce au tiut de
potrivit in asemenea cazuri, la inmultirea legendelor
Telinului.
D-1 Iohan Caminschi in jurnalul Presse No. 31 anul
ne spune c acea comoar o vor putea
18g5, Cernovitz
lua cu uurinfa numai doi copii : o fat 'un Heat, nscuti

in ziva de Sf. Imprati Constantin i Elena; degpre cari

tirn c se tin de legendele capitalelor noastre.

www.digibuc.ro

247

Ba ce e mai mult : In Tetin spun unii c ar fi fost

stpnitor : Constantin inpirat,
c a lui sunt toate
cornorile acele, pe care nu le poate nimeni lua pn nu
va invia el singur. (Vezi Datinile 708, 640, etc.).

Pentru a studia povestele acestea, ne trebuie un

timp mai indelungat.
o altd legendd in opusculul Staufe Simighinovici
la p. .1 este Der Graf. Aici graful ce locuia cu tatl
su castelul, se amorezeaz de femeia pdurarului, iar
acesta venind la timp pentru a o scpa, Il omor. Tatl
grafului judec pe orn la moarte, pentru care il trimete
in' interiorul Tetinului, de unde stie cd nu va mai sapa,
sd-i aduc veste de acolo. 135.trnul din Tetin Ii d un
iel pe care graful II cunoaste cd e al femeei lui moarte

5i pe care ea a spus c

va trirnete din cea lume,

spre a preintdmpina o nenorocire ce are s i se Intrimple

spre a face bine reul ce l'a pornit. Dup care imprejurare pdurarul este ertat i lsat s mearg in pace cu
femeia

Aceast legend pe lang c aduce aminte de hiptele plebeilor ca patricii, revoac In memorie i cdltoria
lui Heracles, ca s aduch pe Cerber din cea lume. Va-

riatii asupra povestei acestia se an multe in Datinile,

incepnd de la p. 661.
(0 alt legend mic, gsim In numitul opuscul
asupra celor doi munti de ltingh Cdmpul lung : Adam
si Eva, sub cari se spune c se and ingropate comorile
lui Cain (furl lor) si e nu le va putea scoate nimeni
decdt acel ce s'a omordt fratele-pds.tor. Comoara se poate
lua nurnai spre sf. Ion. Despre muntii acestia ru formati
tot aici gsim gluma: cd Adam sfddinduse cu Eva pentru
pdcatul svrsit i lovind'o, i-a rupt spinarea ,si pentru

acea este ea soldit ; pe cdnd Eva lui i-a aruncat cu

un bolovan, incdt a rmas ghebos. Sotii acestia sfdosi,
conrespund lui Zeus grec Herei, precum i muntii ca
stnd aldturi, vor fi conrespunzdnd acelor munti amintiti ai cucului. La crestini ei au fost tradusi prin Adam

si Eva. Asupra comorilor poate planeaz omorul lui

Romulus, 'Astor g el. In satul Mahala, laugh Cernuti,

www.digibuc.ro

248

se spune: c a lui Cain sunt caii. Acest Cain poate eh' e

tradus prin btusul Mart. Fcnd romnii notrii i la
Cmpu-Lung o Rorn, 'au plantat i acolo legendele lor).

Sd Warn la studiat mai departe povestirile aici Inirate asupra muntelui Tetina sau Tetunul :

Btrnul ce locuete subprnntul, ni'l arat pe

Saturn, numit i Saeturnus la romani, ca zeu al serndnturilor. MTh' nurnele lui erau numite mai multe varfuri de munti, precum si o parte a Italiei, ba chiar i
Roma i-a purtat nurnele la inceput, dup cum tim.
Cercetnd despre templul lui, gsim ea' era pe muntele Capitol, spre rdsrit. Brarnul ce aici vedem eh' scrie, inprhHind hrtiile intocmai ca Sibila, se adeverete i in scrierile
mitologilor unde gsirn : cd, versul simplul al oracolelor

lui Faunus, in care scriau cei intat poeti era numit i

vers saturnic. Deci hrtiile scrise de btrn, sunt de
asemenea : oracole. Un templu al lui Mcut de Tarquinius

cel tanr, se mai and In ruine. Inaintea acestaia, lng

altar, era o capeld a zenlui subpdmntului : Dis Pater.
(Pluton). Sub templu se afla o pivnitd boltit, in care
se puneau comorile romane (aurariurn Saturni), in credinta : cd, pe timpul lui a existat timpul de aur i fericire puind deci fericirea lor sub protectia lui. Tot sub
protectia lui Saturn erau puse vanzarea i curnprarea,
In pietele apropiate, iar zilele de trg lui fi erau consfintite. Ceva deosebit era, c statua lui In templu, tot anul
era cu picioarele legate cu land, afar de timpul srbdtoarei lui: Saturnalia. Apoi Preller aratd earn cd el i
cu lan, erau o pereche strns unit, Intru a representa
inceputul i timpul de aur fericit.
Deci ne e destul de vederat descrierea poporului,
mai ales purtnd i numele Pauluca. Apoi o dovadd
i mai mare avem In inprejurarea eh' de sf. Apostoli
Petru i Paul, se face iarmarocul anual ia Cernduti. Viind
romnii aici 'au fiicut toate intocrnirile ca In tara veche

a lor. Ochii lui cei ri, cari uscau roadele, aduc aminte
de fenicianul Moloh, soarele arzAtor, care nirnicea totul
pentru care oamenii ii sacrificau copii lor. Inrudit
err Moloh e i Saturn, In studiile viitoare vorn vedea.

www.digibuc.ro

249

De altfel conrespunde i cu Jupiter, ce deasemeni isi

avea templul pe Capitol, carele la greci cnd scutura
din cap, se cutrernura muntele Olimpul. La noi se spune
c cutrernurul de aceea se intampl, chci se uit D-zeu
cu un ochi pe phmnt si se manie de pcatele oame-

nilor, dar cnd s'ar uita cu amndoi, ar fi vai de noi,

ne-am prpdi cu totul. Titin Imphrat, ca tat al sfintei
Varvara, deasemeni conrespunde lui Zeus ; In rutate
Irish e deopotriv lui Cronos. Ba chiar si numele dublu

de Paul si Luca li vadeste pe ambii, Luca poate dup

rrumele de lumin : Lucetius ce'l purta Joia. 0 localitate

Luca se afl In muntii Bucovinei, iar sate ca Luchceni, etc. avem destule.
Oamenii btrni din Mihalcea si ctuna alturath
Spasca, In fata creia se inhlth Tetinul, ce era alai
(lath proprietate a 1VIihalcei pn la jumtatedar proprietarii Motoc si Mnescul au druit partea lor orasului Cernuth la delimitarea Bucovinei, spun eh la zidirea cettei
acesteia a Tetinului s'a intrebuintat mare sild asupra
Intocmai precum se vorbea despre presiunea

fcut de Tarquiniu la zidirea templului lui Jupiter pe

muntele Capitol. Apoi Tetinul mai este i un barornetru
al satelor de prin prejur : Indath ce se vede vdrful lui
inconjurat de pcl, se tie ea va ploua. Trstura aceasta
ne aduce aminte de Aulus Caecina, un haruspiciu etrusc, In

felul augurilor ce profeteau timpul, sau aveau stiinta

insemnttei fulgerilor, si cari locuiau pe Capitol, dup
cartea acestuia libri fulgurales si tonitruales se con-

duceau haruspicii romani, servind de baz la aceast

stiint a devinatiunei. S'a inventat de ctre unii in
Bucovina povestea cum ch. Cetatea Tetina, poart numele generalului roman, Caecina, ceeace nu vrea nimeni

s cread. Putem ins fi sguri c nu va fi purtnd

muntele numele haruspiciului de mai sus ? Sau poate
este el Thafov Tos din Pelopones, pe varful cruia Co-

mmis, sotia lui Apolon l'a nhscut pe Esculap ? (Vezi

Grichs. Myth. de Preller, p. 425).
Preller ne spune ch muntele Capitolului dinpreun
cu cultul celor trei zei, cu Jupiter Tonans, etc. se afla

www.digibuc.ro

250

in alte prti, precum In Benevent, in Maruvium, in Capua, in Florenta, Ravena, in Toulousa,

strmutat

Narbonne, Nimes, Besanon, Reims, Co Ionia, Augsburg,

R. M. p. 241, v. 2.
Pentruce dar cu alt numire nu l'arn avea i noi ?
In Cernuti pe dealul Domenic, ce vine in spre
Tetina, se afl asezat din vremea veche resedinta mitropolitului, in care incpere e i seminariul teologilor.
Hramul bisericei seminariale, e S. Trei Ierarchi. Spre
srbtoarea aceasta se face vecerne cu mult pomp, iar
a doua zi cu aceiasi pomp se face slujba. Capela Mitr9politului are hramul Sf. loan dela Suceava,dupii hramul
capelei celei vechi.
In apropiere se afl strada Sf. Trei Ierarchi, precum
strada Flerescul, ce a fost odat aici mitropolit1).
are hrarnul, dup cum
Mitropolia Cernutului
trebue s ne asteptm : la Durninica Mare : Pogordrea
Duhului Sfnt. Alte biserici ce se afl in Cernu sunt :
Sf. Niculai i Sfnta Paraschiva. In Rosa e hrarnul Sfintilor
Arhangheli. La monastirea Horecei : e hramul Sf. Gheorghe, iar la satul Horecea : Ispasul. In vechime de i satul
era mic i neinsemnat, la hram ins veneau oameni

cine stie de pe unde nu mai putin si dela Cernuti.

Cetatea din muntele Tetina spun invtatii germani
c o ar fi fcut clugrii ordinului crucei, ca pe
cetatea Neamtului
dovad ins nu s'a aflat despre
aceasta.

Oamenii din Rosa spun c au mai existat dou

cetti aproape de aici : una pe dealul Stnca, iar alta
pe Ocru, deal care e proprietate a Mihalcei. Pe fnatul
rosisanului Gordun, alturi cu drumul ce vine din
coasta Tetinei, nu departe de hotarul Mihalcei, de asemeni se afi bine conservqt planul unei cetti mici
crrnizile acoperite de iarb, le-am vizut singur eu.
Proprietarul locului spunea c de aici pn la cetatea
Tetinului.pe sub pmnt se afi de demult un drum tinuit.
1) Cn Mitropolitul Herescu a fost InruditA familia Herriscu din Bo-

tosani, a chor descendinti se mai afi si astzi. De asemeni d-na Sofia

Stefanovici din Corniiuti este nscut Herescu din Botocani.

www.digibuc.ro

251

Ceta tea Tetinului, a fost din vechime reedinta

districtului, pn a nu deveni Gerneurful reedint
care odinioarii a fost numit Cerun, Ceren, numire
ce d-1 Prof. Wickenhauser o deduce dela cer, stejar,
sau stejar pe trificat. (Vezi Cernowitzer zeitung, 1890,
No. 54, Die Burg Zezina und das Schwert eines Creuzritters.

In partea din spre miaz zi in Bop, in adevr ca

se afl o pthan5 de tejari ; apoi alturi, la Revna, se
arat tejari groi, ce au fost arati cu leii, se zice,
precum i lng Prut.
Preller ins ne spune c Cerus sau Kerus, se numete
geniul ; Kerus manus, e sufletul mortilor. Insui pe Cererea o aduce in combinatie cu aceast etimologie ba
i pe Hercules Garanus-Caranus. lar larii I cu geniile
find inruditi, am putea-o avea inrudit aici i pe Aca
Larentia, care era mama larilor cea neagr, a creia
coloare poate c st in legtur cu negreata spiritelor
mortilor; de aici poate i numele Romanilor de negri,
ei cari erau inchintori pria escelint a spiritelor acestora.
La Indieni am vzut c cioarele erau suflete.
Astfel povestea : c pe lng Prut ar fi fcut nite
oameni pAcur, i c de la ace.,tia ii vine numele orapoate c mai bine se desleag prin numele Larentiei. Clorna, derivat dela cer, cerus, dela care apoi
poporutinchintor
au cptat numirea i Cerndutii,
al larilor celor doi Romul i Remul.

4. Hercules.
Voi da aici punctele principale ce ne leag de
acest zeu.

Romanii Il aveau ca zeu att de national, in at Il

credeau a fl printele lor: Hercules find tatl lui
iar dup Aca Laurentia, tatl lui Romul i Remul.
Venind el cu vitele lui in Roma, avu lupt cu Cacus
ce'i fur vitele, trgndu-le de coa d ca s nu li se cm noasc urma i inchizndu-le in pet5tera lui de pe Aventin,

www.digibuc.ro

252

lng Tibru. Hercules ins le auzi mugetul, ce ele &Aintrand In grot, dup o
dur, cunoscrAlu-1 pe
grea lupt, omor pe acest monstru, ce fusese pn aid
plaga popordlui. Chiar indat facia un altar tatlui ski

Jupiter, la gura pesterei, drept multmit

sacri-

flea o vita.
Romanii pentru ca'i salvase : incununndu-se cu
laur, ii esira inainte cu turmele lor, sub conducerea lui
Evander fiul Carmentei, carele stia din profetia mamei
salutar ca zeu. Hercules le &Au
sale eh el va veni,
in stpnire cstigatul pmnt precum si a zecea parte

din prad, osptandu-i cu vitele sale, si tot odat i

institui singur cultul sat', care necontenit se perpetu
intocmai asa, de aid inainte, in Ara Maxima pe Forum Boarium unde pascuse vitele sale, alturea de
Circul Maximus intre Palatin si Aventin. Neamul Potitiilor erau preotii lui.
Aici i se aducea jertf: a zecea parte din cstig,
de ctre negustori i adoratorii lui, adunndu-se astfel
o multime de averi, din care cauza se isca vorba: c pe
pmnturile lui se gseau comori. Aici aveau loc in
tot anul oaspetile cele proverbiale, ardtndu-se si paharul lui.
Aid se hibi Hercules cu Aca Laurentia, aducand-o
clisiarhul lui i creia i-au fost rtimas prin el pmnturi,

pe care Romanii le cAptasera dela Romulus mostenire.

Hercules avea naai multe temple, ce i se fceau

de ctre invingatori in rsboae, Intre care unul pe Capitol si altul in for. Ca fiu al supremului zeu, cu nume
d Victor, invingtor si el In toate i domn al lumei,
fusese fcut drept simbol al puterei Imprtesti, incununat cu Mur pe cap. Cnd veneau triumftorii din rasboae, lui Hercules triumfalis Ii inchinau a zecea parte
din prad, dnd tot odat i o rnas In templul su din
ara maxima. Statua acestui zen triumfalis, fusese fcut

de Evander fiul Carmentei, despre care Carmenta ne

aducem aminte.
Tot odat cultul lui Heracles, dimpreuna statua lui,
se afl prin gimnazii, pnin bill, etc. Ba Il gsim i ca zeu
www.digibuc.ro

253

al cntecului i a poesiei, care inspiratie se produce dup

ospt. Plopul era copacul lui, cir care se incununa.

La noi este el adorat ca Sf. Gheorghe, pentru c
el a scpat pe fata regelui Laornedon dela balaur.
Trebuie ins ca s tim c Hercules devenind adorat
ca zeu de romani, el impinse pe alt zeu sabin asemntor

lui, pe Semo Sancus, cel d'intai zeu al sabinilor, fiul

acestuia : Sabu Blind considerat de printe al lor. Ca i
Noea, Sancu&di cel intai via ; apoi el e i deus Fidius
in locul lui Jupiter, avndu.:i templul sau de jurmant
pe Quirinal, cum am viizut. Este interesant formula de
jurmant a motilor : Samba lui Sambe, Sant Sambea,
snt Smbeni. (Din scrierea d-lui D. Olinescu : Iimite
Traco-dacice. No. 4, Junimea Literar, 1908, Cernuti),

Vedem cat de clar ni se inflieaz zeul sabin

!Ana astzi amintit la jurminte, de popor

care atri-

butiune la romani a fost trecut asupra lui Hercules,

devenit Fidius, jurndu-se pe formula Me Hercule
sau Hercules tuam fidem. Jurmintele acestea aveau
loc cu deosebit pomp, inaintea altarului su din Ara
Maxima pe Forum boarium : de unde vine desigur i
obiceiul cel vechi al romnilor de a jura pe coada vacii;
precum i proverbul invocat de moldoveni, cnd vreau
s-i ateste originea : Moldovan, getbeget, coada vaciir).
Adic sabin getbeget. Ba chiar i numele Italiei se credea

a vine dela un vitel al lui Hercules vitelius poate de

aici i legtura cu marca trii Moldova. Sabus i cu sf.
Sava sunt identici, iar asupra vietei acestuia au trecut
faptele lui Hercules. Deci vedem cat e de dovedit chiar
la noi, asertiunea roman: cum c Hercules a intrat in
rolul unui alt zeu, originar Sabin. In Roma pe muntele
Aventin, locul de isband al lui Heracles, am vzut c
se afl si biserica sf. Saba, deci amandoi au devenit o
ap. Preotii lui Heracles sacrificau cu capetele acoperite.
este o legtur intre obiceiut acesta i al nostril
Poate
de a ne mrturisi pcatele sub epatrahir. Cnd cineva

la noi vroete s atesteze c va spune adevrul, cere

a-1 spune sub epatrahir.

In templul su din Forum I3oarium se afla i o

www.digibuc.ro

25/

vatra a Vestei. Aceasta va fi sf. Fecioara Maria, a creia

biseric sf. Sava o fca. In Roma actualmente, pe local
unde se afla odata Ara Maxima, astzi numit Cosmedin,

se afl biserica Santa Maria In interiorul dreia se

afl o masc ce servea la juramant : de a pane mna
juratorului, in gura mstei ac.estia despre care in
mitologie nirnic nu afiam. Astfel o multime de lucruri
ce n'au fost scrise, sau chiar stiute de lumea cult, ci
numai de popor, ne-au rmas In credintele i povestirile
noastre, trase acum la indoial de unde sunt, i puse

pe searna cine stie anti popor. One stie dac si obiceiul motilor de a pune plria in varful parulai, In
semn de judecata, nu tine de acest zeu. Poporul nostril
cunoaste o poveste a ciobanului credincios, care dnd
pe iubit; berbecul cel cu 4 coarne, sau cu coarnele de
aur, i vrnd s spuie boerului o minciun, i pune
casma in par si s judec singar la ea, intrebndu-se in
locul boerului ce a fcut berbecul, i astfel ajungnd la
urm la concluzia, c e mai bine a spune adevrul. Povestea aceasta o am In dou variatii In Datinile, p. 1148.
Iar la italieni se afl proverbul : puneti cusma In par, si
te judec singur deci ni e comun cu italienii. One
stie dach nu chiar Laurentia e fata ea pricina.

Am spus c un ternplu al lui Heracles se an in

for. Acum putem pricepe de ce in Bucuresti sf. Gheorghe

se afl in mijlocul pietei, pe carid in Botosani chiar

hala de vndut carne de vita' se afl alipith de locul bisericei sf. Gheorghe '). Ba legenda betului cu placintele

tlharii din viata sf. Gheorghe, o gsim la Heracles,

dar transforrnat. Apoi cautarea de comori In noaptea
din spre sf. Gheorghe, unde va esi par din pamnt
tine tot de el : campul lui Cacus, find vulcanic, totdeauna fumega. 0 al th credint este ea In ziva de sf. Gheorghe

sd nu dormi, caci iei somnul meilor. Hercul. s find un

zeu al somnului, se numea Soinnialis. De aici de sigur
credinta: Cand nu poti dormi,
aduci aminte cum
1) In Botosani la nunilla bisericA sunt ea parohianii figani : fierari
znuzicanti, etc., co se intind din : Prul Tiganului (cloaca Maxima a orasului) p&nit in mahalaua Pelinosti.

www.digibuc.ro

255

dorm meii, cci indat adormi

sau cum se clatin gr-

neleera deci i zeu al grnelor. Spre sf. Gheorghe mai

este si obiceiul de a da buruene de leac la vaci, ca sa aib

man, iar In ziva de sf. Gheorghe de a merge cu ele

in prour ; toate acestea i allele multe, tin de pastorul zeu.

In Bucuresti cu privire la acest zeu mai avem :

Cmpia Vita}u, unde pasteau vitele orsenesti, asezat
pe cursul Dambovitei In jos, intocmai mecum erau po-

sesiunile lui la Tibru. Apoi vedem tot pe aici cmpul

Viicaresti, unde se an' si abatoriul. Tot pe aici spre
r5s5rit este satul Popesti, a unei vechi familii a Popestilor unde se gseste o biserich ruinat, pentru care
traditia zice, c un flu de domn (trebue sh fie Alexandru

cel frumos) ar fi piistrat in ascuns in aceast biserick

pe o jun frumoas pe care o iubea

dovedindu-se

aceasta, de atunei se MI5 biserica parsita ; astzi se

se numeste la Cula lng Leordeni 1). (Dup Ist. Or.
Bucuresti, de Col. Papazoglu). Deci : Vechea familie a
a Popestilor e a Potitiilor, preotii lui..La Vciiresti avem
Moniistirea Vcrestilor. Autorul de mai sus ne spune
c alegerea unui Dornn, mai de demult ce fcea la Mi-

tropolie sau la palatul Dornnesc, fat cu Mitropolitul,

episcopii, banal de Olt, peircalabii de IcIrgov41e, Ceimpu-

lung si Celatea Argesul. Domnul venea de regul cu

investitura dela Sultan, din Constantinopol. Boerii ii
lutindu-1 In primire,
esau inainte la Mcindstirea
de aici, 11 aduceau pn la satul Radovanu, unde se fhcea
In biseric un Tedeurn, adoua- zi veneau in mon5stirea
Neagoesti, cldit de Matei Vod, pe steinga Arge.yulai,
aici ascultau sf. leturghie, si de acolo veneau la mondstirea Vaceirestii, unde mitropolitul i episcopii, primeau

pe noul domn cu evanghelia i crucea, la usa bisericei

sf. Treimi, fondata de Neculae Mavrocordat. Acole se
slujea un tedeum i Vod rmnea seara acolo .1n pa-

latele egumeniei, 'Ana a doua zi; in acest interval se

pregtea cortegiul de primire pe adoua zi In Capital.
1) In Mihalcea buruiana eleorda, se spune c e blind de descoperit
comoni. etc.

www.digibuc.ro

256

Toate aceste statiuni trebuc sa aibd intelesul lor. Am

vzut consulii i dictatorii romani ce drumuri fceau pe
la Metropolele lor : Alba-Longa, Lavinium i Numicius,
iar regii cei vechi, la cetatea lui Picus. Aceiai insemntate are dusul la noi pe la diferite localitti, precum i presentsa banului de Olt g a prcalabilor Thrgului-Vestei i
Campului-lung. Cat privete Inchinarea la Vacareti, aici
se aratii simbolul puterei irnprteti a lui Hercules, venind domnul nou s i se inchine, solicitndu-i protectia
i tot odath g a printelui suprem, in templul sf. Treimi.
Astzi la Vcreti se inchid fchtorii de rele.

Inc acuma dac s'ar face amnuntite colectri in

boa te localittile, s'ar putea afla o multime de lucruri
ce ne-ar lumina.
Auzim de asemeni de numele Vcreasca din
dealul Viiloro unde s'a zidit monstirea Vcreti. Nu
tim dac nu vor fi acele proprietti ale Aca Laurentiei
despre care romanii ii aminteau.
Familia boerilor Vchreti, care se trage din FAgra, i avea numele (Fgrescul de aici schimbndu-se in Vcrescul. Un strmo al acestora, Radul V5crescu, era numit : ebelug, flindcd la o vreme de
toaw.nh_pusese la dispozitia poporului coerile sale.Mai
degrabd am crede ch. Fgraii s'au numit cndva Vcdraii, precum i ch numele sau calificativul de mai sus
i l'a motenit Radul de la strmoul lor roman, urmnd
pe aceleai chi de ospitalitate, ca i el. (In blasonul

familiei se afl un vultur stand lang un steagvulturul

lui Joe, tatl lui Heracles). Ienchith. Vfichrescu la timul
li bine-merita i al t califIcativ. Acesta, ca strnepot al strmoului roman Hercule Muzaraum, lash'
familiei sale un legat in versuri, dernn de un getbeget
Moldovan ca i cum 'ar fi cunoscut vita :
Urmasilor mei Vacaresti
Las you'd mostenire

Cresterea limbei romanesti

'a patrioi marire.

Un moment a fost and erau s se inplineasch cu noi

nite destine elute, cari fac parte din secretele D-zeului
natiunilor.
De sus din ceruri, patroana noastr Venerea pregtise totul spre legtura de sange dintre ve-

www.digibuc.ro

257

chiul neam i cel nou al biruitorilordar Inprotivitorii

la toate, s'au inpotrivit i acestei economii D-zeesti. Deie

Domnul ca sub inprejurArile de fat, s se realizeze

aceleasi idealuri, pe cari le dorim.
S vedem acurn in Bucovina care sunt traditiunile
cele mai principale despre acest erou.
Din sudul Bucovinei pn in Galitia, muntii sunt
plini de suvenh;6 lui, artndu-se in tinutul Dornei sub
numirea de Pintea sau Pntea, (vezi Marian : Valea lui
Pintea) locurile pe unde a trit iar pe la Banila Moldoveneasc sub numele de cDobos, se aratii locul unde e
inmormntat i piatra unde el a ucis pe diavolul.Legenda
lui Hercules pe aici e de un singur fel : Dobos sau Pintea,
beat fr putere, cioban la oi, btut de toti vede
cnd diavolul se intoarce cu dosul la sf. Ilie, care sfnt

slobode sgeata sal omoare, dar nu poate, slabul Met

ins, intinde arcul i sfirrr cum se arat dracul din
stnc, It i nimeri, fcnduse numai dohot. Se arat
acum stnca astfel ptat. Sf. Ilie Il intreab ce dar
dea? si el cere putere. De aici inainte nimic nu'l
poate omor, deck pusca incrcat cu gru sfintit, sau
multe altele. Simtindu-se tare, el se apuc de hotie
nimeni nu-i poate face nimic, numai drguta lui aflndu-i
secretul, Il trdeaz ca i Dalila pe Samson si astfel el

moare. Trstura aceasta despre Heracles nu o gsim

niceri in mitologie, variatiile despre et Iris erau atat
la greci cat si la romani nesfarsite. i Heracles grec
moare din cauza cmesei ce'i arde corpul cptat dela
Deianeira.

In luptele lui Zeus cu giganti

nime din zei nu

poate sh-i omoare pe acestia, cci er rau reservati dela

sgetile zeilor,
inceput de cdtre mama lor pmntul

numai un muritor putea ; de acea Ate a Il aduce pe

Heracles. Acesta ucide intai pe teribil 1 Alcyoneus
apoi pe altii, pentru care serviciu dup moarte el este
luat in Olimp.
E foarte frumoas legenda lui Pintea : Lng Carlibaba pe muntele Ascutitele locuiau niste hoti, a cror
fiu era el. Pstea oile pe muntele Lucaci unde la locul
17

www.digibuc.ro

258

riumit Pietrele rosii omor pe dracul, nimerindu-1

drept In creeri. De aici porneste un prtr, iar valea
praului se numeste Valea lui Pintea. Cnd avea Pintea
vreme, lua fluerasul su cu 7 doage i suindu-se pe
Pietrele liar lei asa frumos zicea dinteinsul ch al fi
tot ascultat. (Hercules Musarum, era cunoscut si la romani, 'jar la greci era cunoscut ca cntret din lira cu
7 strune, de sigur). De multe ori se apucau hotii si jucau
Hora lui PinteaD ce se joac si azi in tinutul Dornei
Hora cerbului., ce e asemeni de pe timpul lui.
Nenorocirea lui a fost fata craiului din Baia mare,
iubita lui, la care tot mergea, aducnd de acolo o multime de bani 5i odoare. Dui:id 7 ani de dragoste, mergnd la fat, chid vru sh sar zidul cettei, fu tintit

de un voinic cu pusca inciircat cu 7 fire de grail de

var, 7 gru de toamn, 7 de piper, 7 de tme, 7 cue
sterse de potcoav prsit i un glont de argint.
Acelas nurnr fatal roman Cu acestea II ptrunse
In crestet i chiar rmase Intreg tintuit in zid, unde
acum s'a impietrit. Grata a crescut pe trupul lui i and
bate vntul se bat spicele, dinpreun cu prul capului,
atunci se aude suspinnd. Dar odat are sa' se el&
teasch securea pe care a inplntaro el in zid i atunci
Pintea va invia i vai de neamul celor ce l'au omort
(La romani el era un geniu al cmpurilor, al roadelor).
In mitologia greac de asemeni gsirn urm c
Heracles are s invie.
Numele de Baia, nu va fi ungurese cum se spune,
ci landu-ne pe aceste urrne, el trebui s conrespund
Incalittei Bajae din 'Italia, care era aproape de Herculanum si de Curnae, uncle se spunea c Heracles a facut

o ezetur. Deci cine stie prin ce asemnare conrespundea Baia de aice, ca i Cd.rlibaba etc. acelor locuri
ce erau pline de amintirea lui, intocmai precum intregii
munti ai Bucovinei, sunt plini. DincoIo de Crlibaba, in
Transilvania, se afl blle sf. Gheorghe (Singiorgiu) pur_
tndu-i deci numele, intocmai ca cele dela Mehadia. Si
c numirile latine au fost transpuse aici, avem dovada cea
mai bunk In numirea Ilva mic si Ilva mare alturi

www.digibuc.ro

259

de Singiorgi si de Rodna, de unde astzi se scoate fierul.

Despre Ilya ne amintete Horatiu In Eneida, nurnind'o

cea bogat in fier. De sigur c i. din Ilva acasta tran-

silvana, pe cnd s'au a.5ezat rornanii au scos din ea

fierul. S aratm aici i cea ce gsim in jurnalul beletristic : Familia Rornna a d-lui Bolca,s din Budapesta
No. 2-3 1908 cu privire la oraelul Rodna veche, unde
se mai afla ruin&l unei biserici romne.5ti mrete, care
la 1242, a fosKlevastata de ttari.
La comuna Cociu, din sus de Beclean, unde So-

mesul se inbin cu Sieul, s'au aflat rmasitele unui

drum cladit de romani via romana, care duce prin
Valea Someului pn'la Rodna veche. De cte ori se
sap in aceast vale, se afl spuz petrificat
unelte
de cultura miniera din vremuri indeprtate, din care
se poate constata, c romanii dupa ce au ocupat Dacia,
au avut la acest loc bi, din care scoteau plumb, aram
aur. 0 dovad ca viala roman a stat vreme mai indelungata i a fost infloritoare in acest ora.5, ni se da
prin catacombele cari se intind pe sub piat, cea ce
nu tim sa se mai afle i in alte localitti stpnite de
romani in Dacia. OrFlul trebue sa fie acelas cu Ruidava dacilor, pe care lund'o In stapnire romanii au
numiro Ruconium, de unde apoi nurnirea a trecut prin
deformri i transformri fcndu-se : Roconium, Rocna,

i Rogna cum se aude i pan ast-zi in acele parti in

graiul poporului ; dar ora.sul a rmas pomenit din vremuri i cu numirile : Rudna, Rodova si Rodna cum se
scrie si acurn in romneste.
Acum sa revenim la Hercules .5i legendele sale.
Aserneni foarte frumoase sunt variantele ce le d Staufe
Simighinovici sub titlul Piatra Crucei : Pe drumul dela

Solca, spre monstirea Sucevita, se afl o cruce. Pe

aici vIna Alexei. lntr'o zi, spiritul pclurior ii apru,
zicandu'i : NEu sunt zeul acestor codri i de'mi vei
cruta tu dobitoacele mele, nimic nu te va putea omora,
dect plumbul invalit in aluat dospit, i sfintit de dou
ori la pate, cci in contra acestui nu am nici o putere.

Anita, iubita lui, pe cand se afla el la ea, in ziva

www.digibuc.ro

260

de pate, tocmai pe cand joeul juca afar, puse oameni

de'l omorarii. Tovarii lui auzind, o sfar.,ir de zile i pe

dnsa, iar pe Alexei Il duser pe acea stanch i ingropndu'l Ii puser numita cruce.
Pe Silvan zeu al pdurilor i animalelor, 11 gisirn
la romani avnd un templu comun cu Hercules. Nu mai
putin este acesta numit i Alexicacus sau Alexis, iar pe
cunoscutul munte Aventin din Roma, astzi se afl biserica sf. Alexi. Sub numele acesta era chemat de chtre
popor la toate nenorocirile In viat, s le vie in ajutot,
spune Pre Iler Griechische Myth. p. 272 II. Statua lui in
Agrigent tbrt de srutrile credincioilor, n'a suferit
mai putin ca piciorul sf. Petru in Roma.
Tot odat am avut ocazia i acum cu Alexi, s ne
convingem : cum fchtorul de rele, e sacrificat In ziva
de pa.sti ; iar focul ce mistue corpul lui Heracles la Greci,

.conrespunde focului ce se face la noi in Sarnbta

Joia Patelor, find poate i focul ce se fcea in onoarea
mortilor la Romani.
La Greci era obiceiul ca in toat primvara s se
fac in amintirea-i, focul ce l'a mistuit pe numitul, In

care se punea s ard icoana lui: 0 srbtoare, zice

Preller, a Invierei soarelui din moarte

cci intocmai
ca i Christos inviat, e inchipuit, i Heracles celce de bun

voe se arde; al chrui suflet e indath luat din flacri

dus la nemurire in Olimp, unde el se astore,Fte cu
Hebe, zeita tineretei i turntoarea In pahare a zeilor.
I3aladele noastre i-au conservat pe acesti doi. Totodatii

povestea pktosului ars de bund voe, e foarte pretuit

la noi de ctre popor, avnd o insernntate religioas ;
astfel avem pe cei doi frati, dintre care unul e pusnic,
iar altul talhar Manea Tlharul, care murind pe rug,
sufletul sh.0 este luat de ingeri, pe cnd al fratelui sflu
care l'a pismuit pentru aceasta, e luat de draci. (Vezi
Datinile, p. 304.307). Un rsboinic voinic ca Hercules,
mai ales zeu i tat al Romanilor, la haiduci a devenit
zeul prototip al lor.
Un episod din viata lui Dobo, la Staufe Simighinovici, e urmiitorul : Hotul acesta merge la un posesor
www.digibuc.ro

261

noaptea i cere bani, tocmai In timpul cnd aici se natea

un copil. Printele 11 roag de crutare, spuindu-i cazul.
Dobo micat, cere s boteze copilul i depune pe mash
trei bani de aur, puindu-i numele lui : Alexandru 1).

r In Mitologia greaca atlrn c Heracles pornind la

Troia s bat pe regele Laomedon, pentru ca nu si-a
tinut fiigduinta dath fat de el pentru eliberarea fetei,
abate pe la Tela on, pe care 11 giisete la mas. Hercules aezand e pe pielea lui de leu, dndu-i Telamon
paharul de vin, roag pe tatill sau. ca sh-i dea prietenului, ce-1 gazduete in cash', un baeat: In putere i curaj

ca pielea aceasta a lui de leu. Zeus trimite un vultur,

In sernn c i-a ascultat rugciunea ; iar pe lume vine
Aias, care a sffirmat Troia.
Foarte frurnos povestesc butanii, (locuitorii muntilor bucovineni) despre eroul acesta al lor, numit Utul.
Dup Simighinovici-Staufe :

Odat zeal solar Chor, era s cada, iar Utul, principele Hutanilor din muntii Bucovinei, Il sprijini. Chor
11 intreab ce s-i deie ? El nu ceru nimic de cat toporaul

ce'l avea Chor. Zeul

ddu, dar ii profeti ca

Indat ce-1 va lua o femeie In mna, e prpdit ; i aa

se intmpl. (Aceasta poate cd se refer la toporul cu
dou tiuuri dat de Hercules Omfalei. Nici odat nu a
fost Hercules mai umilit de cat in aceast sclavie, cnd
femeea imbrac hainele lui, jar el hainele femeei, i se
punea la furc s toarch).

In o alt variant tot din acest op, Il gasim cu

numele de Alexandru Dobo. Pe acesta poate s5-1 ornoare

numai o femeie, cu un plumb de aur sfintit. Aceasta se

Intmpla in Ciorna Hora, prin iubita lui. In totdeauna
e omort din cauza abuzului de putere ce faced.

Pielea de leu ce o purta Heracles, nu lasa s'i

strbat nici o arm prin corp, iar pe Heracles putea
sal omoare numai un mort, find omort prin camea
plinti de sange a centaurului Nesos, otrvit de sgetile
sale i omort de el. Centaurul dAdu Dianeirei cAmea,
1) Vezi la p. 255 despre Alexandru eel Frumos.

www.digibuc.ro

262

spuindu-i c de i-o va da lui Heracles s'o irnbrace, Ii va fi

credincios. Heracles sfrmnd cetatea Oschalia i lund cu
sine pe Io Ie, pe care el infocat o iubea, Dianeira .tri-

mite cmasa care-i otrveste sngele, In ctit de durere

se pune pe rug si arde.
La Indieni in Mahabarat gsirn doi frati ce tresc
foarte bine. Acestia fac penitenth in phdure multi an,i,
i ei drept rsplath
dup obiceiul indienilor. Brama vine
a sfinteniei lor, cer sh nu poat fi omorti de nimeni, de

cht de ei singuri. Li se acorda. Indath incep a cuceri

cele 3 lumi : Cerul, pmntul si subpmntul. Au fost
stricat legi, asezrile sociale i nimeni nu le putea face
nimic. Un zeu merge insusi la Brama si'l roagh s-i
isbveasc de aceastd plag. Brama porunceste s se
fac o femeie frumoas, ce vine intre ei si care ji face
de se ornoar.
O alth variantii foarte frumoas ne mai d Simicrhinovici Staufe :

La stnca Sokilschi, o milh departare de Cuti, se

afl un templu vechi al lui Chor. Templul apesta
fost fcut din aur si din cristal, (statua lui Zeus in Olimpia era din aur i tildes), avnd dou altare i doi zei
In ele. In tot anul la solstitiul de var, se fcea aici o
serbare unde toti hutanii pelegrinau, iar Inaintea lor
mergea principele lor Utul. Pe un altar se afla : chipul
lui Chor, zeul soarelui, iar pe altul: zeul intunerecului.
In. jurul altarelor se duceau 12 cai albi si 12 cai
negri de ctre beti hutani. Dar iat ca.' din icoanele
lor, sar amndoi zeii si se apuch la btae cu sbiele.
Zeul soarelui Cor, se cumpeni i cel al intunericului
era s chstige dar Utul se arunch asupra zeului intunerecului i acela chzu in nisip mort, strpuns de lanpea

lui Utul. Dar in loc s se bucure Chor, II blestm,

pentru ce s'a amestecat intre zei. Il blestern ca dinpreun cu toti companionii lui, s intre In stnc
acolo s stea pn va trimite Chor 12 soimi albi s
inconjoare de 12 ori stnca. Stnca indath se deschise,
si el intr cu 12.000 de hutani i acum doarme acolo.
Nurnai odat. in 12 ani la srbtoarea aceasta, se trezeste

www.digibuc.ro

263

pentru 12 minute si atunci trimite s vadh de nu sunt

oimii trimisi de Chor si iar adoarme pentru 12 ani.
Variatia aceasta din urm i are variantele ei: cut
Regele Artus, Barbarosa i altele, astfel c ar cere lucru
mai indelungat pentru a o desbate. Deodat ne mrgi-

nim la cele ce stim de pan acum. Vara, la solstitiu,

sau dup solstitiu, aveau loc jocurile Olimpice, care au
fost instituite lui upiter prin Heracles, pentru invin-

gerea cu titan- sau gigantii la care a luat parte activh

5i el. Lupta dintre zei se vede I aici; blstemul e ins
luat din alt parte. Zeus nu s'a chemat Chor, ci acest
cuvnt la Greci inseamn dominus. Numele Corea 11
gsim i in povestile noastre, care seamn a II Apolon.

Deci Apolon ar trece aici in locul lui .Zeus.

La Romani aveau loc jocurile seculare, odat la o
sut de ani, atunci se fcea un altar lui Apolo si altul
lui Dis Pater, zeul subpmntului, si la ambii atunci le
sacrifica : unuia vite albe i altuia vite negre. Poate
suvenirea acestei srbtori s'a adogat aici. Desi despre
o lupt a lui Heracles cu zeii gsim i la Greci unde
el loveste cu mciuca tridintele lui Poseidon, pentru
care Apolon Il loveste cu arcul shu de argint, pe cand

Aiedes zeul subpmntului, se lupta cu sceptrul su,

fr ca s-1 poat. Invinge. Btaia o avu el cu Neleu,
pentru c acesta n'a vrut s'l curtasc de sngele lui
Iphitos astfel c orasul Pylos fu sfrmat si neamul
lui Neleu nimicit.
In povestile noastre se spune despre pchtosul, ce
neputndu-i nime da pedeapsh potrivit, el mergnd pe
la sihastri s'l spoveduiasca, sau
dea pedeapsa de
pochinth, pe toti Ii omor. Unul s'a gsit mai cuminte

l'a inchis In biseric, iar cheia a aruncat'o 1ntr'un

iaz. 40 de ani a sezut pchtosul, din a crui ochi curgnd

lacrmi s'a fcut pru, iar clopotele la 40 de ani au

Inceput a trage singure, vestind pocinta lui. Vezi Datinile, pug. 326.

Ceace gsim de important este c dup numele

Utei, de mai sus, care este Aca, Utul de aici e Heracles,

printele su zeul nationy al rornanilor iar 1ntru cat

www.digibuc.ro

264

este el regele sau principele national al hutanilor, recunoatern c acetia sunt de origin romani, lucru ce
de allfel Il poate recunoate ori i cine care cunoate
credintele i povetile lor, ce sunt una cu ale noastre.
Chiar si unii invlati strini recunosc origina roman a
hutanilor numai nu i flu acestei tri, deducndul de la
cumani i cine mai tie cine. Cu ei s'a intainplat acela

lucru ca i cu romnii din Bucovina de peste Prut, locuitori spre Galitia, cari in contactul cu cei ce veneau
de acolo 'au uitat limba ; dei euvinte romneti in
limba lor se afl o multime. Se poate ea aceti Utuli,
curn li se mai zice, s fi rrnas aici chiar dela inceputul
primei desclicri a romanilorpe care romnii de sub
Drago i-a gsit.
Hutanii acetia 1i vor fi purtnd calificativul lor
originar : de hoti hotani, cum zice romnul i pe
care fi vor fi avut romnii dela inceput numele Utei
sau al lui Utul, devenind sinonim cu hot.
Cereetri fiicute asupra localittilor, etc, ar scoate
multe la lurnin.
Roul ce ei poart trebue s le fl rimas dela purpura romanh. Roul e i coloarea Romnilor. Cronicarul

Ureche ne spune c un Ilia Vod era legat s dea lui

Vladislav craiul leesc 400 de baibarace) sau haine
roii; romnii find meteri in preparatia coloarei, ce
se purta la ei de ctre unele corpuri de soldati.
In Roa, suburbie a Cernutului care s pronunta
mai dedemult : Roa, locuitorii: att femei cat i brbati, poart contoul sau scurteicace e fcut din postav
negru i e cptuit cu ccotobae verde sau scortaarie
Tie dinainte cptuit cu postav ro, lat ca de o palm,
iar dinaintele inturnndu-se, postavul acesta ese la iveal
ca reveruri. Roianii sunt trgoveti.

Acest ro, ne aduce arninte de cronica lui Hurul cea urgisit ca mincinoasi. Chiar sh." admitem ca

cronica aceasta nu e cu totul original, totui attea

date i numiri ce ne aduce ea, din senin nu sunt luate.
In aceasta gsim ea : Prcalabii i cpitanii i toti soltuzii i giuzii i prgarii i birii i toti tribunii, cvestorii

www.digibuc.ro

265

sutasii si hotnogii i joirnirii i jicnicerii si satrarii

purtau sucmane albe, srdite cu rose sareade si de

argint nasturi.
i datina c toti juzii a purtara lbA
toga, cu negre sareade si cu de argint nasturi, si de-a
grurnaz prohazuri de aur s'arnn aurit toiag. Si Cons,
preafect i Campodux togii albh srdit cu negre
sreade i cu de argint nasturi, etc. Si c : Consii etc.
care find alesi pe cinci ani, de vor fi ales, 5i ca atari de
3 ori In rnd, afar de tog alb shrdit cu negre sereade i cu ros cptusit cu de argint nasturi, Inbrace'l
omeneasch cu de stejar lauri si a grumaz purtarea
de aur prohaz, etc., iar Dragos avea datina veche a
purta la cciula alb, pan mndrit cu cap de bou
cu scumpe chetri.
Acestea toate se par actualilor romni a fi neverosimile, precum si modul de administratie, republica,
sau cettile de apdrare ce spune cronicarul c s'au fcut
in acele timpuri in toate prtile, etc. Nu stim intru cat
limba nu corespunde regulelor filologice, cast despre cele

artate, nu credern ca s fie In ele ceva falsificat.

Nou astzi ni s'a Intunecat din memorie viata

veche romana, ce continuu o am trait si care astazi numai prin obiceiuri ni mai e pstratA, dar care ptin In
secolii trecuti, era bine priceput. Ce va fi fost ins cu
600 de ani in urm ? Oare nu s'a putut ca toate acele
randueli vechi, pe care le apucase ei din btrni, s le fi
aplicat si in administratiune etc.? Dac a r fi triiit dr. George

Popovici care se ocupa cu scrierea unui op asupra dreptului la Romni, ne-ar fi dat destule dovezi sigure, dar
nenorocirea e c un altul greu Ii poate umbla pe urme.
SA lum la cercetat lucrurile suspicionate de mai
sus : Haina cAptusit cu ros o avem la burghezii despre
care am vorbit, nu la trani, foarte rar aceiasi hain
se mai vede si la rzesii din Broscauti. Fata pe deasupra
Ins nu e alb, ci e neagr ba la cei mai avuti o

gsim garnisitA cu gitan de fir, de jur imprejur. In

schimb Ins Rosisenii poart pantaloni albi de aba,
garnisiti cu &tan negru. Garnisirea nu &tan negru e
foarte rspAnditA, o Intalnirn si la sumane, la scurteici,

www.digibuc.ro

266

ha si la hainele teologilor se vedea mai de mult. Mantaua de aba alb o poart i taranul ori i unde, garnisita find cu gitane negre intru cat am gsi-o insa
cptusit cu rosiu, atunci putern fi siguri cd suntem pe
urmele hainei din cronicd. Nu stiu dacii s'au purtat de
dedemult sumane albe.
Cat despre guler, acesta e un semn de distinctiune
astzi la rzesi. D-na Paraschiva Kiselita, maritata in
Mihalcea, dar nascutd din neam de rzes din Ropcea,
imi spune cum rdzesii din Broscauti, saraciti, au imbrcat haine prnesti, dar c totusi si-au conservat o
jilet, numita de dnsii camiselc i gulerul la cmasa,
taranul avnd in Bucovina cmasa tivit pe la gt, frd
guler. Un atare razes s'a dus odata la Strojinet cu vAD

zare. Un domn venind s cumpere, Ii zise in limba

rutean, de oarece rzesimea din Broscuti e pe jumtate rusificat : Ce cei bade pe ou ?, (cuvntul
bade find intrebuintat i in limba rutean). Rdzesul s'a
fcut foc. Eu nu sunt bade, eu sunt domn 1. i pe
ce sa te cunosc c esti domn ?. A dit: guler. maiu,
(uitati-v, guler am l). Acesta mai era singurul lui semn
de boerie.
De sigur c gulerile acestea alt data erau brodate,
cci tot din satul acesta unde se vorbeste jumatate romneste i jumatate ruseste, am cules urmtoarele versuri;
CantA mamei 'n flueraa,
CA t-oi coas'un ccornnirap, etc.

Aici gsim contrar modului de a vorbi de dincolo,

comnir in loc de ffguler, cum se exprim rdzesul in
limba ruseasc mai sus. In colinde, asemeni intlnim
vorbindu-se despre guler si anume gdsim pe fata logodita ce std.' in copac ca zeitate a pamntului ca o
Atena sau Venerea cosnd :
La creangA de ghiOnel,
Este-un dalb de leganel,
LegArial de tastur verde,
Dar intr'Ansul cine aede?
Sede Ioana fatA mare
coadt la guleraa
Guleraai fi Atine-san etc.
(Colectia de Folklor Tocileson 1466)

www.digibuc.ro

267

Care guler de sigur c nu e cusut in mod ordinar. 0

cusutura frumoas de guler se OA in Bucovina pe lng
Jodova. Amu cusuturile acestea s ni le inchipuim cu

fir, duph cum lucrau de regul femeile noastre si lucreaz i astzi si iat avem gulerul de aur: mai intdi
purtat numai de cei care chptan aceast distinctiune,
iar apoi cnd 'nu a mai fost controlA si de cAtre altii
mai mari, pe cnd gulertil cusut cu mtsuri etc. era
desigur purtat de ctre toti cei eari nu erau trani
distingAndu-se prin aceasta de ei. La p. 101 din acest op
ne putem convinge i despre existenta gulerului de aur
la romni.
Apoi cea ce la bArbati rzesi inseamnii gulerul, la
femei e lungimea rochiei, sau coada. In Mihalcea dac
se m'ritA o fat in liosa, unde se poart rochia scurt,

(va fi insemnnd un grad mai jos de boerie),

dacA

rdzAsita dus de aici adopt acel port, rzsitele de aici

o comptimesc : c s'a thrnit, s'a prostit. Din contra

se OA rezesite, care si azi poart rochii cu coadA,de

lumea le rAde ca semn al boeriei lor.
SA venim la burnbi.

La tiganii ce umbl cu corturile din Ardeal, si

azi vedem obiceiul, ca cel mai mare dintre ei s se dis-

tingA dintre ceilalti prin bumbii de argint ee'i are la

hain. La noi in balada Ghit Cdtdnuta din colectia
lui Burada gsim c acesta poronceste nevestei sale :
SWmi croeti un ghislucel

SI mit 'nbrac Nutit cu el

Earl Nuta ascult.
Toat noaptea 'mi strAjui,
focul

Ghit ghislue i croi

In loc de bumbi i puma
Nifte galbeni mititei
De cdte cinci-xeci de lei, etc.

Acesti bumbi find si mai ceva ca cei din cronica.

SA venim acum la cusma lui Dragos cea alb, care er
mndritii cu Cap de bou. Ce e mai de crezut dect distinctiunea aceasta pe timpul blasoanelor ? Cusma lui

www.digibuc.ro

268

Mihai, care e turcaneasc, deaserneni e mndrita cu

pene i cu o agrafa nu putem insa cunoa.te ce fel

iar soldatii caciulari in cntece o tin minte i astzi.

Vezi colectia Tocilesc p. 355.
C'o opina
In cap cliciuld luai,
Caeiuld e'a lui Mihai
Trecui 11111 Dundrea

Cetatea Nicopolea, etc.

Caciula alba a lui Drago e caciula flamenului lui

Jupiter, facui din miei tineri albi, ce i se sacrificau la
idusul lunei i flamenul ave un apex o creanga la
caciula lui. (Despre aceasta vom vorbi In broura a
doua, mai desavarsit).
Ne rmne cununa de stejar. Cnd la Grivita eroii
notri romni inving ii cnta singuri cntecul de
triumf :
Frunza verde, de stejar,
Nu mai am de turc habar,
L'am inpina de-a durita
Dincolo de Grivita.

Romnul atunci Inca tia c aceast cununa i se

cuvenea cu aceast ocazie, ca Invingator. Voi induce
Insa aici o mica observatiune a mea : Venindu'mi odat
dou btrne din Roa, pentru a'mi spune poveti, etc.,

duph ce le-am cinstit, una din ele a inceput a face

glurne a luat nite burune i facndu'i cunun 'a
pus'o pe. cap, cernd sa i se dea oglindd, s se vada
cat e de frurnoas. De fat era i d-ra Natalia Terevici
din loc dac nu mi se crede i mie aceast mrtutie.
Acum e intrebarea : de unde i-a venit batranei in minte
sa'i puie cunun, dac n'ar fi dainuind in mintea lor
acel vechi obicei ? De altfel In Roa nici cununa miresei de berbenoc nu se face, acesta find obicei Oranesc, ci numai flori de trg pun miresele apoi cununa de prin sate are cu totul alt fptur i alta forma.
nici nu se afl in Bucovina obiceiul de a se incununa copiii premianti.
Cat despre toiagul de argint sau de aur, acesta se

www.digibuc.ro

269

gsete ca distintiune de boerie i pe timpul domniei

lui Cantemir. Acest domn descrie obiceiul cum se im-

parteau aceste boerii. La sfaxitul lui Decembrie ce

este ziva inaintea praznicului sfntului Vasilie, tofi boerii
din porunca spatarului celui mare, ii lsau semnele

boeriei in sptrie sau in postelnicie, a doua zi, adic

ziva cea dintal a lui Ianuar cu 3 sau 4 ceasuri tnainte
de reveirsarea zilei se aduna boerii i merg la biseric cu
domnul, etc. (precum mergeau consulii in aceast zi la
Capitol). Apoi dup utrine, domnul chiama pe boerul care

vrea sal pue in o slujb mai Malta, sau pe care

II

pune atunci intai in slujb, i aratndu'i meritele pentru slujbele ce le-a fcut lrei, li d un toiag de argint
pe care boerul luandu-1, srut mana Domnitorului,
etc. Postelnicul cel mare capt un toiag de aur.
Tot cu aceast ocazie sunt inbrcati in caftan
care caftan mai de pret it cpt i Domnitorul
dela sultan, cnd intra in scaunul domnesc. Cteva versuri au mai ramas In arnintirea poporului, desigur de
pe atunci.
iu iu si ha ha ha
Traiascit Maria Sa I

De acestea poate ca in i urmatoarele :

u iu iu el bine 'i sede
Cu sal ro

i cu bran verde.

Sau
Chin i viivat fericit
Boerul s'a aftanit I

La romani dregtorii cei mari cari capatau purpura sau toga cea alb garnisit cu purpur, se numeau
purpurati, iar Togatus era numit acel inbrcat cu
toga.. Tinerii la intrarea lor in anii brbatiei inbracau
toga. Oarnenii de rand nu purtau acest vestmant.
Despre tunica pieta de asemeni gsim urme in
poesia populard.
Intr'un cntec din Maramure din colectia d-lui

www.digibuc.ro

270

Al. Tip lea, tiphrit In Analele Acaderniei 1905-906, la

pag. 489 citim Intre allele si versurile :
tu mamuluca mea
Camasa mea feciorease
Coasa-mi-o etneascd,

Pe latu do d'inainte
Coas patru-zeci de vite
Pe latu de dinapoi
Coas plug ou patru boi,
Pe manica de-a stnga,
Coas-mil pa tatuea,
Pe laturea de-a dreapta
Coasa-to pe Dumneata, etc.

Dar s revenim la subject :

in cronica sa Hurul mai vorbeste despre mai multe
cetti de aprare ce ar fit fcut romanii la Inceputul republicei lor, despre care republicA astzi nu vro s creadh.
Despre Vrancea se stie c a fost republic, Interneiat pe 7 munti, dat de cAtre Stefan cel Mare celor 7

feciori ai babel Tudora, pentru ajutorul ce i-au dat ei

lui, contra turcilor si cari sunt nurniti dup numele lor; la
poalele crora munti s'au nterneiat dup aceleasi nume
ale feciorilor satele : Negrilestii (dup Negril, se vede) ;

Tulnestii (dupd Tul, de sigur) ; Nulestii (dup Paul) ;

Spinesti, (Supinalem a fost numit Jupiter, Spinalis, ca
cel ce d Inapoi dusmanii, vezi Preller p. 198 sau poate
e Esquinalul); Brsesti, Naruja i Neregu. Stefan venind

pe dealul Lupului a fost primit de ctre feciori pe

muntele ce se chiam Masa lui Bucur, unde este
scris pe mas numele lui Stefan i al lui Bucur. Ba un
st este numit Budestii, dupa nurnele zeului Buda luat
de la slavi i de sigur, pus In locul lui Jupiter. (Dup
opul lui D-1 S. Teodorescu Kirileanu : Stefan Vod, etc.
cules din popor).
Deci republice in felul celei romane, vor fi avut
dela Inceput romnii de ajuns, cat despre cetti rorn-

nesti c au existat, deasemeni se poate crede; de si

strinii cu plcere intoneazh ca cetti dela romani (sau
mai apoi de la rornni), pe locurile acestea nu au fost,
afar de cele ale capitalelor Moldovei.

www.digibuc.ro

271

Dac'ar fi fost romnii mai intreprinztori ar fi cercetat fiecare ruin ce mai exista, pentru
'Inv* desvrsit istoria. In timpul colectrei folclorului meu,
venind 'In contact cu poporul am avut ocazie de multe
ori s aud despre astfel de ruine, care au mai fost apucate din btrni. Intre altele: urmele unei cetti se afla
pe un deal in Franzthal, unde s fi locuit niste hoti :
un anurne Vasilica Ragic, care fiind inchis la Suceava,
fratele su Gheorghe i cu alti hoti II scpar, dar dup
ce veni acas, sora lui Safta, II otrvi. Aceasta 'mi povesteste Neculai Maftei din Cernuti. In satul Drgoesti
de asemeni sea fl ruinile unei cetti care va fi fost fiicut

desigur de pe timpul lui Dragos. In Revista politid din

Suceava, deaserneni a fost ceva scris despre ruinile

unor cetti pe aproape de Homor etc.
In fine s Inchidem paranteza aceasta i s revenim
la Heracles.
Ion Volkssagen etc. de A. S. Simighivovici, gsim
cA In apropierea Isvorului Alb, in Campu-Lung, se afla
o pester in care locuiau tlhari, ce stransese acolo mari
comori. Dupd ce murird acestia, lu un vullur misiunea
ca s le piizeasc. Un tnr Irish auzind, omor vultu-

rul, lu comorile si le ascunse in zece locuri. Bdetul

murind, nu se mai putu afla anurne unde au fost ingropate, dar oamenii de pe lng Isvor, vrid adesea
esind din pmnt focuri. Vulturul acesta cred c arat
pe Aquila roman, artnd totdeodat i caracterul erou-

lui de a omor tot ce i se inpotrivea. Poate c tlharul

Il desineaz insusi pe Cacus i locurile ce furnegau,

nurnrul zece legat find cu aceast invingere a lui

Heracles.

0 alt urm despre acest zeu, adorat ca sfnt la

romni, gsim i In satiil Toporuti. Aici spune legenda,
c la o frIntn ce se afla, venind doi cltori, au vzut

icoana sf. Gheorghe in ap ; dar indat ce au vrut s'o

scoat, se cufund. Au chemat preotul, care cetind la
evanghelii icoana s'a arritat din nou si a putut fi scoas,
iar apoi acolo au fcut o capeld ce se afl i astzi,
Inconjurat de plopi. De sf. Gheorghe vin la hram toate

www.digibuc.ro

272

satele din jur. (Tot astfel se face hram cu aghiazm de

sf. Gheorghe i la Maniistirea Horecea (Cernuti), unde
satele pelegrineaz cu mult plcere).
Numele satului Toporuti, e posibil c si el std in
combinatie cu acelas zeu al puterei. O poveste avem
in datinile p. 574 in care o fernee drueste judeeiitorului un topor, iar adversarul ei i drueste o vac.
Femea vzand c nu merge bine, zice : Fd dreptate,
ca si cum ai Wa cu toporul. Dac a trecut peste el
vaca, si i-a tvlit toporistea rdspunde judectorul.
Vedem dar i aici elemente din cultul lui ; c s'au
schimbat cu timpul, e de inteles. Poate c st in legturd cu Hercules Saxanus, cu sfrmatul stncilor, sau
cu toporul de piatrd din vechime.
Despre mciuca lui minunat care omorea totul,
se stie ca i despre pielea sa de leu ce nu ldsa nici-

un glont s treac prin ea. In templul sdu din Roma

se aflau conservate aceste reliqvii.

Despre acea md-

ciuc spunndu-se cd nu lsa s treac vre un cane

pragul, unde se an ea. (In Bucovina se d numele
Dobos la cni).
Vedem cum plind e Bucovina de amintirea acestui erou al romanilor, ca i baladele i povestele noas-

tre. Despre pietrele Hrlei am vzut. Cine stie dac

numele capitalei Moldovei Hrlul nu ne vine tot
dela el. In Harlu se afl biserica sf. Gheorghe, fdcutd
de Stefan-cel Mare. Apoi in Cmpu-Lung numele lui
azi treste, purtat de floarea muntenilor de prin jur,
numindu-se cu fal : He rlea. Ba in Fundul Moldo vei unde

numele acesta mai acas, se aratd i dealul, unde un

voinic de al lor a ucis pe un hot strasnic ce le fura

l'a ucis prin somn. Gigantul Alcyoneu fu acela
care fu omort de Heracles prin somn, dup sfatul
Atenei. Despre lucrul acesta vorbeste poporul ca i cnd

s'ar fi intniplat nu de mult.

Din Ardeal, legende locale, care s ni'l descopere,
alte nu cunostem, tim nurnai de bdile Herculane sau
Valle lui Iargovan din Banat si cele din (Sngiorgi.
In Analele Academiei, 1901-902 gsirn in studiul d-lui

www.digibuc.ro

273

Ion Bogdan : Origina Voevodatelor la Romani, p. 195 ,

o numire foarte interesant i anume : Borza-SzendGyrgy. Care cuvnt Borza trebue sa insemneze atata
cat : zeu.
Avem lush' din Ardeal o doin foarte frumoas a ciobanului Nitu In care poporul Ii pune toat ndejdea.
Foae verde mArari,

Pe sub soare n'am nimic

MAi ungure, mAi

Numai bAtul ciobAnese

sufletul romanese.

Md suii in paturari, etc.

vAzui sub un umbar

Azi mA strangi cu drag la sin,

Un voinic cat un stejar

Mdi ungure, mAi,

Kane m'adApi cu venin,
Mdi ungure, mAi,

Voinicul voinicilor
spaima ungurilor.

Ea sunt Nitu-acela care

N'am nimica pe sub soare
Numai sane de roman
n'am grija do pAgan
Eu Bunt un cioban calic

da D-zeu s'a vrea

MAi ungure mAi,

Nici picior n'a ramanea

De unguri In tara mea
MAi ungure mAi.

Deci Heracles care apr atatea popoare de pla gele care le bantuiau, este acela In care romanii
pus
toat ndejdea, c are s vie s'i scape Avem destui

cari se trag din neamul lui

Ca i Hercules redus la servitudine i Invingtor
apoi prin muncal uriaa In toate, poporul roman din
Ardeal ajuns la iobAgie, i-a vzut in acest zeir prototipul lui.

18

www.digibuc.ro

GRESELI DE TIPAR

I ADAUSUR1

La p. 9, randul 29 este a se citi : autor in loc: de ator.

La p. 17, rand 9 este a se citi : tnsatilit in loc de

motif!.

La p. 18 se afl poesia tI-7-rn Doamne ce m'i

face, pentru care aflu 2 variante in colectia de folclor
a dflui Tocilescu p. 265 i 448 foarte deprtate de acea
bucovineanii. Iat-le :
Floare verde trei granate
FA-mA doamne ce m'oi face
Fri-rnA un pui de bodarlAu

La Segircea 'n helesteu

FA-rnA Doamne ce m'oi face

FA-mA roata stelelor

In drurnul Crarovencelor

SA prind peste i alAu

miinfinc eu
Pestele
CA'i lAsat de Dumnezeu

Si 'ntr'al Pitestencelor
Sd 'mi aleg o PitesteancA

alAu al fae batoc

SA mi'l trimet intr'un loo
La Marita peste Olt
SA ini-o shut eu eu foe 1
FrunzulitA trei spanace
doamne ce
face
FA-mA roata stelelor

Foae verde de Spanac

i mai zice trei spanace

Care mi-o fi mie dragh

Ce fat'o fi mai euratA
Floare la flAcAu ne datA
Cu gura neshutatti !
SA'mi aleg de-o Popovancl
Cu ochir baltiuronic4
Cu coada ca do serpoaicA.

In drum Popovencelor

Dintre amndou poesiele acestea numai a doua a

pstrat caracterul zeittilor, nurnite aici popovence
(WO cum se recunosc i dup ochii bluroaicei etc. In

Datinile p. 847, poporul ni'l arat pe Apolon drept balaur. Tot asupra lui poate se refer i petele din poezia

www.digibuc.ro

276

de mai sus, alul, care poate il represintii pe delfinul

lui. Iar dac observm varianta din opul present, unde
feciorul de rusal poartii la curn pan de magheran
ceace e in conformitate cu laurul lui Apo lon, purtat de
el pe cap, am putea deduce aproape ca sigurantii
toate acestea tin de cunoscutul ciclu mitologic, in care
intr i Bahos, care i el era adorat in templul de la
Delphi ; iar dup srbtoarea acestuia a roselor, vedem
ch au luat i zeii in general numele de rusali.
La p. 24 artnd paralela intre -Domnul Hristos i
Apo Ion, se spune cum a cesta indat ce s'a nscut pe in-

sula Delos, care pari atunci era stearp, prnantul ei

a inceput s rodeasc. In colectia lui Gh. Dem. Teodorescu afliim i o colind a Domnului Hristos, artand
inprejurarea de mai sus :
D'astA sarA

sail mare

Hai Leroi d'ai Leroi Doamne

Sara mare a lui Ajan

Mine ziva lui Creciun
Cnd s'a nscut Domnul bun
Mititel i 'n fAetel

FAetel in foi de mAr

De cnd Domnul s'a nsent

Ti Ai adnci au isvort

Crng meat
FrunzA i-a dat
Cmp prlit
A inverzit.

La p. 26, rand 5, este a se citi: lectisternium in loc

de leclistermun.

La p. 28, rand 21, este a se citi: carului ce'l purla

In loc de ce'i punk'.
La p. 36, Iorchinitul, rand 13, a se citi cdnind in
loc de cdutemd.

La p. 42, Salus, s se citeasc : 0 slirbtoare

analoag Bobotezei etc.

La p. 44, rand 5, s se citeascA : ajutati in loc de

ajutat.
La p. 46, rand 13, este a se citi: Matricaria Partbeilium in loc de Ma tricoria.

www.digibuc.ro

277

La p. 53, Ambarvaliile rand 19, a se citi: acelas in

loc de aclas.
La p. 62, rand 9, sd se citeasc: revelaliune in loc
de relebatjune.
La p. 77, rand 10, sIi se citease: rdinase In loc de
rdnieintind.

La p. 82, unde ardt ca sf. Varvara martirizat de

tatal ei pentru ea s'a dat la cretinism (poate c avnd
poporul in privire lustratiunile ce tineau de "cultul Minervei, precum i imbrburdrile ce implic in sine crucea)

mai am de adogat ceva asupra acestei fecioare sfinte

i la pgani
anume acea ce gsesc de asernandtor in
folcloristica german.
Ca *i Sf. Varvara, despre care poporul nostru tie

i-a scos ochii din pricina lui Sava, pentru a rdrnnea fat curat, la Salfeld se afl o fat de imprat in
mdnastirc, care din cauz ca se inamor un rege de ea,
se rugh la Dumnezeu pentru a o sluti, iar Dumnezen
fcu sd'i creased o barb mare. Regele se infurid si o
puse pe cruce, s moard. In timpul martirului ei un
muzicant veni cu vioara i se puse hi genunchi,
indulceasc eu cntecul moartea ; pentru care, martira lash
s-i cadd pantoful ei cusut cu pieire scumpe, drept multdmitd. Intmplarea aceasta se and gravat in piatrd, la
biserica din rail, servind totodat de march' a orawlui.
(Dupd Deutsche Sagen Herausgegeben v. den Brdern
Grimm. 3. Berlin 1801, I).
In legenda aceasta observdm earacterul brbdtesc

al Atenei, ea care inventase si flautul, pentru care la

idul lui Iunie i se ddea o srbdtoare de cdtre nautiti,
adunndu-se in templul ei din Capitol. Apoi in Marte,
a far eh toti rneseriaii o serbau: pe pantofari in deosebi Ii gsiin amintiti ; i anurne in Atrio sulorio a lor
avea loc sfintirea tuburilor i trompetelor sfinte in 23
Mart. Acestea sunt trdsurile dup care o recunoatem
noi pe fecioara cu barb german, fr a i se spune
vre-un nume. Deosebirea e ea aici vioristul i face con-

certul, arta ins in general era privitii ca venind de

la Minerva toti artistii o serbau.

www.digibuc.ro

278

0 alai legenda german, din care se strvede aceiasi

zin, gsirn In acelas op, sub litlul de : Tut-Ursel.

Hackelberg e la germani un vntor mitic, ce duph

moartea lui tot una vaneaz ; se aud cinii lui ltrand,
trapul de cai, iar in compania liii merge si cucuveaua
de noapte: Tut-Ursel, hu-hu-ind. Oarnenii cand Ii intalnesc, se trantesc cu pantecile l.a pmant, ca s nu le
fac vre-un rau, (ca la noi de frica ielelor). Despre Tut
Ursel se spune c pe timpul cat tria, se afla calugrit
inteo monastire, unde cu glasul ei urltor supra cantecul celorlalte clugrite, pentru care i se cliidu nurnele
ce stim. Dup moarte ea venind noaptea i punnd capul
intre feresti cnta dup felul ei. Calugritelor li se ridica
prul mciuc si toate fugiau afar strignd : Tut-Ursel,
Tut-Ursel I ne niai vrnd s se inapolasc in biseric ;

pn ce s'a gsit un mester, care stia alunga dracii,

ea prsind monastirea s'a dus in tovrsia vecinicului
vntor.
Cucuveaua era pasrea_Ateneii_apoi caracterul acesta

clugrit ni-o arath tot pe ea. Numele ei de TutUrsel, sau de Tut-osel, Karl Simroc, autor al unei mitologii

germane, 11 aduce in combinatie cu muntele : HrseelBerg. De asemeni Si Sflinta Ursula nu st departe, numit i Pinosa, adorat in Colonia. Despre Ursula se

spunea a era fa ta unui rege din Britania, de cal e se

amorez

unui principe pgan ; ea ins refuz, fcndu-se mireasa lui Christos. Apoi in tovrsie cu 10
fete nobile, care aveau fiecare cte 1000 de fecioare ca
dnsele, pornir pe apa Rinului n corbii pan la Basel,
iar de aici pe jos merser Ja Roma. La intoarcere
Colonia inconjurat de Huni, cari omorr pe toate
acele fete, singur Ursula care rmase, fu aleas de clitr

principe ca mireas,dar ea nevrnd s primeasc, fu

omort de sgeti. Ordinul augritelor Ursuline, in
Italia si in Franta, se ocup cu ingrijirea sracilor si a
bolnavilor, iar in Germania si Austria cu cresterea
invdfdtura copilelor.

Atat caracterul rsboinic al Atenei, cat i celelalte

trsturi ale ei din legendele acestea, s'au putut constata.

www.digibuc.ro

279

Numele de Ursula i-1 are sau prin colegialitatea ei cu

Diana greac, care era o zee a arnazoanelor precum i
patroan a societtel urselor, sau poate ca sotie a zeului
Marte ursul dup cum l'am cunoscut. Ori poate cu

totul contrar : Marte i-a cptat acest epitet, prin srbtoarea femeiasc a acestor zeitti, pe care o gsim conservat : in credintele srbtorei Stratenia, la noi, sau a
Junonei, mama lui Marte.

La p. 94, Virgo Maxima in loc de Vigo Maxima.

La p. 120 Jupiter Latiiris i Venerea, artnd
despre brul Venerei in amestecul frtiei, despre butul
vinului, despre cue, despre oule de Pati, etc. Trebue
s spun c in toate prtile locuite de romni, este obiceiul a se scrie de Pati pe mijlocul oului : Brul Maicei

Domnului. In Mihalcea de acest bru atrn o floare.

In 31 August, a treia zi dup terea Capului Sf.
Ioan, se afl o srbtoare la Cretini : Punerea brului
Maicei Domnului. Despre brul acesta d-1 Grigore
Constantinovici din Mihalcea, imi spune eh: duph ce s'a
inmormntat Maica Domnului, chutndu-se apoi brul
ei in mormnt, nu s'a mai gsit.
Srbtorile acestea una dup alta : a capului teat,
i a brului de dragoste,ce spre toamn ciind natura
imbtrnete, murind in Sfnta noastr Cretin, nu mai
poate aduce nici un folos, pentru a'i atrage din nou
razele soarelui,trebue s aibd o legturh mitologic, in
sensul celor ce tirn.
La petreceri cu butur, in popor auzi adesea
mai ales pe femei : Am but pn la braul preutesei.
Acum tirn cine e preoteasa pe care ele o tintesc.
Un alt bru desenat pe ou, de care atrn o lir,
numith scripc, este numit brul popei in Mihalcea.
Acesta va fi stnd in legtur cu Apolon.
Iar cnd se spune : E cuc de bat I. Acesta e Jupiter care 11 represint pe cuc. Gubernatis despre cue
ne spune, ca cei vechi interpretau cntarea trzie a cucului: ca semn al unei bogate recolte in vin. Latinii prin
cuvntul Cucu luau in bajocurh pe cei ce veneau prea
trzin la vie. (Poate ceva ca : srbtoarea nebunilor).

www.digibuc.ro

280

Apoi in Germania se crede: eh' poama se va coace trziu

cnd se aude cntnd cucul i dup Snziene. Germanii

cari au primit toat cultura dela Romani, nu se poate

s nu fi absorbit in ei i toate credintele mitologice, dup
curn am avut ocazie i mai sus s vedern. La Germani

cnd se fac frati de cruce :

1i

petrec bratul pe sub

bratul prietenului i astfel amndoi in acelas timp beau

paharul de vin al frtiei, chernndu-se ca beau : Bruderschaft, i srutndu-se, iar din aceast zi 4i spun

unul altui pe nume i tu. Astfel se infrtesc dame

brbati streini, din buna societate, vorbinduii apoi
perdu. Iar germanul cnd zice: Hohl dich der Kukuc 1,

in loc de Iaiete dracul 1, dracul acesta e Jupiter. (La

noi dracului i se spune i Costache,
ce tim).

poate acelas Costa,

La p. 123, rndul 26, s se citeascii : Delfinul lui

Apolon in loc de Constelalia lui Apolon.

Obiceiul la Greci p. 124, de a se aeza vinovatul

la vatr, ne aduce aminte obiceiul la noi, cnd o fat a
fost scoas din minte de un flcu: ea vine i se suie la
mama flcului pe cuptor ; sau el singur o aduce, In
semn c vrea s'o ia. Auzi adesea vorbindu-se in atari
cazuri : I-a adus'o pe culitorl.
Apoi mnele amndou ale lui Zeus inarmate cu
fulgere, le-am putea aplica la zicerea : abtul are dou
capete, cnd cineva se laud cA are s'l bard pe unul
curajos, care linitit Ii rspunde ce i se poate in schimb
intrnpla. Sau i se zice : Cociorva, si inch' de q calci
te lovqte1.
La pag. 132, rndul 11, s se citeasc : se pune, in
loc de se pun. Apoi rndul 15 : Acestea ne aduc aminte,
in loc de ne aduce arninte.
La pag. 134, rndul 29 s se citeasch : Le pune in jug.

137,

8
mergerea copiilor Seimbeitei. Iar rndul 33, sa se citeasc : pe copacul
ei, in loc de pe cdpeicel ei.

La p. 138, rndul 9, s se citeasch : nu se lucreazd

pentru tune!.

www.digibuc.ro

281

La pag. 145, rnd 3, s se citeasa : de foate florae la bisericd.

148,

16

asapra cdruia,
in loc de asapra cdreia.

La p. 149, Laurul Inliilor, am de addogat urmtoarele :

Legenda paralel ce priveste gaina IulieUa germani i francezi este urmdtoarea. (0 scot din acelas op

al fratilor Grim). Karl regele din Tongern locuia in ceta tea sa Megen. Avea un fecior Ynah, care find exilat
de tatl siu merse la Roma la un unchi al situ, ce era
ostatec. Unchiul locuia la un senator Octavius, care din
cauza cruzimilor lui Su la fugi in Arcadia. Aici locuia
Lucius Julius Proconsul care avea cloud' fete :
Germana. De aceasta din urni Inah se inarnoreazd si
fug amndoi : mai intai pe corabie, apoi ajungnd la
!Arm, pornir chlri. AjungAnd inteo vale dincolo de
Cambray, Ynah intinse arcul sh' segete o lebddd, dar
aceasta sbur in poalele Germanei. Fata nu voia s o
lase si o omoare, ci intrebnd cum se riumete lebda
In limba lui, si el riispunzndu-i ca Swana, ea fi spuse
si ea din acea zi astfel si va cherna, ca sii nu o poatd
gisi fratesin. Tniirul Ynah venind acasii, gsi tronul
vacant, pentru c tali! ski murise, iar poporul plin de
bucurie il aclam de rege pe el. Aici trii un timp cu solia
sa i avurd doi copii : un Meat Octavian si o fati Swana.

Pornind insi Ariovist riisboi contra lui Iuliu Cesar,

merse i el pinii la Besanon, unde se didu biitiuia, in
care Ynah muri.

Iuliu Cesar, avea in armat un erou cu nurnele

Salvius Barbon din nearnul Francilor, ce sd trgea din
fiul lui Hector din Troia. Iuliu veni in castelul Clere sd
se odihneascu, pe and Salvius vina prin aprppiere
gmndind la un vis frumos ce avu. In tinipul acesta vizu
pe Rhin o lebiicl, ce musca din o bared care se afla la
mal. Tnrul se sui in bared% iar lebda il conduse
mergand pe api inaintea lui panti la lou11 ce trebuia sh
porneasa spre ca s. Tindrul rash barca, dar lebda sburi.
Land si el aceiasi directie, ajuns la castelul Swanei ;

www.digibuc.ro

282

aici gsind pe stiipn cum hrnea lebda iubit, din

Intrnd cu tilnrul in vorb, auzi chi fratele ei
Iulius Cezar se afl in apropiere i Il rug s o inpace
cu el, cea ce se si intmpl. Iulius Cesar ill insur pe
Salvius Brabon cu nepoa ta sa Swana, dndu-le de zestre

pmntul ce se numeste astzi Brabant, iar Octavian

cpt regatul Agripina de lng Rhinregatul Tongern
fu numit dup numele surorei sale Germania si
de atunci se numesc nemtii germani.
Aici lebda ia locul ginei. Lebda era pasrea
Venerei, dar tot odat si Zeus ca lebd iubi pe Leda
mama Dioscurilor. Asa dar avem de aface cu o legend
ce implic pe Troia. Germana aici d numele ei
intocmai ca dincolo _Europa, iubit de zeul
lebd.

die aici trecem cu adausul la legenda noastr :

Ca si pe Constantinul puilor) o avem si pe Ileana
graurilor. Vezi Ornitologia de Marian p. 427. Cu privire la aceasta se spune, eh' dacA pn la sf. Inprati
Constantin si Ileana puii dac nu sboar, se suie la ei furnicile in cuib si-i omoar si cil pentru aceasta, grurita
in ziva de Constantin si Ileana ii arunc afar din cuib.
Acela lucru se spune despre puii de corb : dach nu le

crap oule de ger in luna lui Faur, ca s ias mai curand, inct sh poatii sbura in luna lui Mart, apoi furnicile ce ese in aceast lun, s suie la ei si-i mnnc.
Marian ne arat cum tiganii sunt porecliti grauri :
Nite pui de graur
Din luna lui Faur

Deci putem constata, cum aceste pseri prin inprejurarea c sunt negre, amndou ii represent pe tigani.
Tot odat ingrijirea gruroaicei de pui in ziva de

sf. IIeana, o arat pe buna mam corboaic, despre

care am vzut. Iat si un cetec asupra coarbei, ca bun
mam, pe care II scot din acest autor :
Frunza verde cel de tei,
La fcinttina vAduvei
acie carba neagrA, vede

www.digibuc.ro

283

(3de 'n frunzo de n'o vede.

Coarba neagra pui s'a scos

Si n'are nici un Mos :

Unul &Dom% si se duce

Altul ramane

i plange.

Poesie care aduce mull cu cntecul pepigioiului 1)

de la p. 139.

Tot aici trebue s adaug c de sf. Constantin i

Ileana, oamenii spun di e bine s sapi copacii la rdcin c5ci rodesc. (copacii Iuliilor de sigur cari tin de
grdina Venerei, a pmntului, a Ilenei Cosinzenei, (funcle

iarba cmte i'n nou se Impletete).

Coarba aceasta conrespunde foarte bine Venerei,
cum am artat. Despre cioare de asemeni se spune: c
ele cred a avea cei mai frumo.5i pui din lume desigur
ca duioase mame. Julia Cesar adora pe Venus Gene-

trix, iar Venus Felix era representat cu un copil in

brate. La noi se afl icoana Maicei Domnului neagrd.

Stanca e un fel de cioar. Iar cnd ne gndim

eh' mai multe doamne romne au purtat acest nume
atunci de sigur di era numele acesta in onoare i anume

nu pentni alta, decdt pentru c el o representa pe Venerea,nurnit la noi dup numele lui: Constantin, Constantiu-Stanciu (aceasta nu e descoperirea mea): ea Stanca,

din femeescul Constantia.- Numele Costanda la romni

a existat, ca i Constandina.
Negreata numelui Stanca intrunete in sine i pe
arapii din marca noastr, precum i numele voivozilor
negri cari toate la un loc s rapoart la Mavru i

santa Maura pe care o am intlnit. In strigarea de

peste sat am 1i-it'd:nit pe voivodultiganilor, iar in starostele de la nunti pe faurul, zeul fctor de cAsiitorii. Despre faurul aceasta tri broura urmatoare vom mai vorbi.
Ceva despre lei :
Un fenomen demn de observat in folclor, e urm1) Despre planta aceasta voi spune, c e Pulmonaria Oficinalis. a

Wei floare e la inceput roza iar apoi albastra in care Inbinare de

colori gasim motivul simbolui de infratire ce stini. In Campulung in
ziva de paste o sfintesc la biserica pe Loma. Mai e numita i acuscrifor

www.digibuc.ro

284

torul : Fcnd colectarea mea sunt acum vr'o 6 ani lu

satul rzsesc alturat de Mihalcea: Broschutii, unde de
la Gheorghe Melneciuc am auzit istoria lui Gheorghe

Fulger un cpitan al lui Stefan cel Mare pe care o

am tipgrit in Alma nahul Bucovinei 1904, pe aceiasi pa-

gin din acel caet in care mi-am fcut atunci insemnarea, gsesc versurile urmtoare :
Haide Juli al te tai (teiul)
C'un topor tAios

La tulpintt 'n jos

Cl'un voinic. frumos
SA to duo la mAnAstire

SA fac icoane din tine.

Am reprodus antecul aici intocrnai precum se AA

in manuscript cu temulo in parantez, alturi de rndul

inli. Desigur c intreband pe om ce inseamn Iuli

acesta spuindu'rni c e teiul, Parn adugat. Cred c

nu se va indoi nimeni de constiinciositatea si acurateta mea in privinta colectrei, eu care rn'am ternut
s schimb o iot, ceeace se poate constata din toat
cartea mea de 3 volume, pentru a nu strica tot intelesul
stin ins folcloristi cari fac indreptri crezute bune de ei,
tocmai prin aceasta ingreuind studiul ; cAci un cuvnt

neinteles ca acesta de mai sus vrnd s'l indrepteze, a

nimicit orice razd de adevr i lurnind iar cunostinta
despre insemntatea lui nu ti'o aduce deal intmplaIn cazul de fatii noi ce avem destule cunostinti
rea.
despre laurul curtirilor ca arbor al Iuliilor ne putern
inchipui c aici Ii st intelesul. Dach ar cklea Durninica mare in luna Iuli, am putea crede c numele limei
s'a amestecat la mijloc asa ins dup toat probabilitatea cntecul acesta face parte din acele rmsite sfinte
striimosesti. Se vor fi fcut si la ei temple si icoane nu
numai de marmurii ci si de lemn cum se fac biserici
si la noi.
Apoi in cntecul de mai sus al corboaicei, e deasemeni teiul invocat la inceputul cntecului, ca un simbol

al zeittei femeesti a pdurei, a pmntului.

www.digibuc.ro

285

La p. 160, rand 9, s se citeasc Corovia in loc de

Carovia.

La p. 161, rndul 29, s se citeasc : ea zei.

La p. 166, randul 9, s se citeasc : numild dupd
cum ne spune C. etc.
La p. 174, rndul 16, s se citeascA : Dar ie plng
in loc de deplngond.
La p. 177, rndul 15, s se citeasc : sghihuiau In
loc de sghiniau.
La p. 191, rand 4, s se citease : Mat in loc de
loatd din acel cull. Apoi la rndul 6 s se citeasc : irebite sd amintim cO Tauroboliile in locul : de Tauroboliile.
La pag. 211 cu privire la numele Atenei in legiitur

err Aftanasia sau Anastasia, pe care l'au purtat fete din

nearnul Donmesc, al5turi de nurnele vechi brbtesti :
Radu si Bogdan (acesla din urm ne spune d-1 Iorga c'd
insemneaz : Teodor) voi spune urmtoarele :
Aflndu-m in 1905 in Cmpulung pentru a'rni face
colectarea, la moara din sus de largul vitelor, gsi un
morar numit Ion Pisteli, care. Mire .altele imi povesti,
cum toti morosanii ce se strrnut la ei, dup un timp
nu vor sii se mai rspund cii sunt veniti, ci se dau
drept originari. Astfel odat venind la o femeie din Sadova de uncle e povestitorul niste rnoroseni cunoscup ca sii doarm la ea, acestia o strigar :
Aftinucii, Affirm*
Aftinuca lni Hajboi
Din trei frati do-a lui Mujdoi L..
E nu'a acea ce Onditi voi,
En 's dorneana de pe Deal (rlispunde ea).

Dea e un munte in Campu-lung. Ce are aface

Dorna i cu Dea I Aici e ins cuiul, sau cauza princi-

pal a glumei, care fi face pe muntenii nostri s rada

de marmoroseni.
Ceeace e de remarcat pentru noi: este numele curat

al Atenei : Aftinuca, pe care II poart marrnorosanca

lui Marmor. Mai departe putern obse.rva, luihidu-ne dup
folclor c Insusi acest zeu ca Atanasie alturi de Romul-Quiril a prirnit numele Atenei, sotiei lui. (Astzi in

www.digibuc.ro

286

Roma, In templul de odinioar a lui Romul se afl biserica sfintilor : Cosma si Damian. Poate dela un atare
Cosma i are numele i Cosminul nostru).
Inca o observatie : Am spus c. Atena avea multe
de cornun cu Bona Dea rornan. S nu poarte muntele
si praul cdmpulungean : Lelea Dea, nurnele zeittei romane ? Tot aici se afl o localitate numit Tiliasa.
Mai departe : Si oare nu In gluma aceasta ushatii
pe timpurile noastre, In cazurile de strmutare a romn.ilor, se Intrevede strAmutarea greac cu Atena lor la
romani, care devenit Bona Dea nu vroia de loc sui cedeze cd ar fi fost cand-va venitd ci se da i acolo ca
zee originar ? Prea e devenit gluma poveste, aranjat find si In versuri. Cine va fi fost Hajbei acesta. nu'l
stim
poate vr'un Saturn, cu feciorii lui trei.

Cu privire la numele Aftinuca, voi mai adoga ceva :

Romnii glumesc adesea cu copiii lor cari sunt

negriciosi, amiigindu-i c i-a cumprat dela o tiganc
pe un cus de find, o bucat de sldnin si o pereche
de ciubote rosii. Mama mea (Aut.) Imi spunea c pdnd a nu
m cumprira, avusesem numele Aftananica, i cd apoi

mi-au dat numele ce'l port. Mena ca o zeitate a procreatiunei, a copiilor, a trecut la RomAni ca drept tiganc, furnistoare de copii. Poate de aici i credinta
ch e bine ca o tiganc s alpteze copiii nostri. In Mibalcea se crede cd brbatul ce a avut relatii cu o tiganc,
va avea noroc la cai. Calul era al Atenei, ea l'a Imblnzit ; de aici i credinta romilnului c femea a inciilecat
Intdi pe cal, si de aceea carnea de oaf nu se mrinc.
E de observat mai ales eh att Venerea cdt i Atena
prin relatiile lor cu Marte devin tigance.
Tiganii au un joc numit Tananaua apoi un joc
foarte iscusit numit tigtineasca, avnd o multime de

figuri, e jucat de rornni. Vorn vedea mai trziu cd o

multime de credinte i povesti ce suut puse pe contul
tiganilor, se rapoart la romani.
La pag: 215, rdndul de jos, s se citeasc : fondard
o cetate, In loc de : societate.

www.digibuc.ro

287

La pag. 216, randul 22, sa se citeasca : iatd unele,

in loc de : laid una.
La pag. 234, vorbind de scroafa cu 30 purcei dup
care s'a pus numrul celor 30 de orae aliate care adorau
In Alba Longa pe mania lor, voi spune ca tot acesta era
i nurnrul mamelor sabine casatorite cu romanii, i
ca numrul 30 se afla i la i omani considerat ca un uumr
complect. Avem unele articole cari dup numrul acesta

se numrd, precum : clile de grne pe camp. O clae

e compusii din 30 de snopi, cinsprezece snopi fcand
1/2 de clae. Tot astfel i ouale de pagi, cand se dau la
scris, se numr cu claea dau o clae, sau dou, etc.,
sau numai jurntate. Apoi caleapul de tort, e compus
din jirbiute care contin 30 de fire, acestea alctuite find

din 10 numraturi, la toata numrtura venind ate 3

fire, iar cleapul intreg trebue sa aib 30 de jirebii. De
se va fi intrebuintnd i in alte cazuri acest nurnr, nu
mi-e cunoscut.
Va fi fost luat in consideratie, poate eh exprima
numarul zilelor lunei, ziva cincisprezecea insemnand
idul ei, care era insemnat de preoti la romani ca stirbatoare a lui Joea. Poate de aici si cntecul intrebuin-tat la jocuri de copii, pe care II scotem dinpreun cu
altele din scrierea : Ritmatica cantecelor de copii, de
Dr. Alex. Bogdan, publicat in Analele Academiei Romane, anul 1905-906, Torn. XXVIII :
ToacA popo toacA,

Pe richita rosie,
Cate popo ate
Cincisprezece 'n cap.

sau :
ToacA popo, toad.,
DacA nu'i toca
Prescuri nu'i manca
Cinci printe cinci,
Cincisprezece 'n cap

sau
Tae, tae, cufit tae
La un lemn de alunoae,
Las' sA zicA cine-o. zice,
CA stint numai cincisprezece.

www.digibuc.ro

2E8

Cinci era i numrul Minervei. lntru cat ar putea

acestea mai de jos s'i conrspund, nu intelegern :
Iese Ana din grAdinii,

Cate pAski vrea s prindit ?

Una, cloud, trei, patru,
Cinci, dute de aici.

altul :
Ce tot faei si nu taci,
Tot canti si tot sbori,
DA-mi ani cinci

lapte duke de mancat

Si Meta bine in pAsat.

A Minervei insg erau i numerile, de aceia copiii se

vede c se exercitau ritmatic, pentru ca s poat numra.
La noi copiii uitndu-se in palm ii numr desprtiturile dela degete, atingnd cu degetul cel mare fiecare
desprtitura, Incepnd dela degetul cel mic i zicnd

ate Uil cuvnt la fiecare parte. S lum, de exemplu,

jocul de cuvinte urmtor :
Una rnara
Dou para
Trea ruga
Tuturuga

Solomon
Socodon
Cinghilita
Podobita

Ghiorghies
Giur
Ger

Clant

Cuvintele acestea alctuesc numrul 12. Alte jocuri

de cuvinte au cte mai multe, sau 10, etc. Despre numrul 10 ne vom ocupa mai In special In volumul II.
Cuvintele acestea 'MA la copii mai mari servesc ca s se

numere la joc, alegndu-i prin ele persoanele principale din actiune.

.
In studiul : Ritmatica cntecelor de copii se afl
foarte -multe variatii de acestea, dintre cari dam cdteva
mai importante :
Unilica, dotilica

Chiviscana

Dapogana

Berberana

Ronchis ronchis

Spec

Pan' la curtea lui Chivis,

berbec

Daolica sotelica
Soticana porumbana

Hobot clopot

Vredniea puterniea

Bob.

www.digibuc.ro

Dorobant elant

289

Unalica otilica

Una lina Catalina

ocotipana porumbana

De adam toporam
Toporira
De papua carttrua,
Mergi la naiba dupil u6.

Dantu spechi
Curcubace bane
Pe-a cui mama cage
Curcubug, bu
Pe-a cui mn pui.

In aceste versuri se impreun se vede i jocul

cu inelul :
Inelu invirticu

Pe-al cui deget l'am pus ?

Una pana
Chivitra catana
Scoate pui toamna

aduce la valu
adapa cu corntilu.

Variatia aceasta se leag cu cele cloud dela inceput, unde zeitatea e luatd drept pasre i ca mai jos,
drept capr :
Tat capra cu miirgele
C'as mai multe ghiocele

Da pila pilanta
Trimite la dranta

Ronchi ponchi

Ronci, sponci

Dupa casa lui Ciric.

Pn' la casa lui

Civiroc, civipoc

Una lena da gradina

Spic, pasare 'n cmp.

Cuvntul civic st in legtur cred : ca Atena

Polias, o atributiune a ei. Chivara, cu chivara ce o purta
Atena pe cap. Civic Il va fi insemnnd pe Joe, cu care
avea templul comun pe Capitol. Atributele zeilor sunt
cheia rebusurilor acestora folclorice.
Ba ce e mai mull : i despre muntele Capitol ni-a
rmas amintire in versurile aceste ritmatice, intrebuinlate la jocurile lor, de copiii. Iat'l :
Eni ani o,
Capitolio.

Titrornvala, titromvala

Trine, tranc, tronc.

In o variant gsim : titro vale, sau: titro valo.

Ia i cu an sunt inruditi anul find un atribut

al lui Ian ; ct despre 0, acesta de sigur, trebue s fi

insemnat cercul solar. Degetele lui Ian puse in positie
de cifre, ddeau numrul zilelor anului la romani, de
19

www.digibuc.ro

290

unde se vede c ne-a rmas

i acest joc de cuvinte.

Vale st aici in opozitie cu muntele Capitol.
Din mai multe jocuri de acestea de cuvinte, se observ i tendinta copiilor de a intrebuinta cuvinte strdine,
care trebui sh fi implicat ideia studiului de limbi, care
cdea in resortul Minervei.
Adesea gsim atribute ale ei, ea : pani, poame,
plante, animale etc. Ba 11 gsim i pe Marcu si pe
Pintea in aceste cantece, de altfel neintelese.

Una alta portocala,

bobica, mhzrica
Dona mere, doua pore
M'a trimis mama c'un car de mere
Cioc boo, treci la loc.
Musca mare treiera,
Cea mai mich Thntura.

Dona mere, douh pare,

Dona fuse d'aurele
MA dusei la Milgure le

Cu roehite d'aurele,

Bon 'n cinci, bou 'n cinci

Dup casa lui
Tibisoara roscodana.

La Greci era Atena o zeitate a Iucrrei pmantului.

Apoi eh e acesta Atena sau Minerva putem recunoaste
si din urmtorul
Ala bala portocala,
Esi fetith la portith,

Cu chruta Radului
Cu cali 'mpratului

CA te-asteapth Talion

Prin prejurul satului,

Talion fecior de domn

Cu tichie de fringhie

Cu biciul cumnatului
Dorobant, clant.

Cu panh de cioarlie,

Du'ph cantecul acesta joacii copilele la scoalii, in

Botosani, jocul Mrioarei, pe care Talion cu trsura vine
de o ea ; fcand patru fete casa : tinndu-se cu rnainele

incrucisate drept acoperdmant, in cas Mrioara sede

si coas ; alte trei se fac crula cu cai avand si biciul.
Talion vine pe noarta ogrzei (inconjurat casa find de
gard: fete ce se tin de mani), si o ea, dar indat o aduce
inapoi, dup care intamplare fata plange. (Comunicath
de eleva Agata Onicescu).
S fie joeul acesta o iscodire a timpului modern ?
Aceasta ar putea, ti persoanele cari au frequentat colile
in ultirnii decenii in Romania.
Or cum e, cantecul lui Talion (italian, poate) pentru

www.digibuc.ro

291

zana ce stirn, rmne nestrrnutat aa precurn ni'l arata

numeroasele variante.
Versurile urrntoare cred s'i arat pe cei trei zei
din capitol :
Ana, Eva mo Adam,
Ichifi pichiri face b am.

Numele de Ana dat aici Atenei, ni'l verifica pe cel

mai de sus.
Ba o gsim i pe Venus aici amestecat ; in versuri
insd avem Impletite i cuvinte nemte5ti, ceeace arath
c s'au amestecat atari jocuri de ale copiilor nernti cu
ale noastre :
Adan denus,
Saraca Venus

Mergi lascu
Mergi la esel

Ele, bele, buf,

Da bist du.

Ba pe Venerea cred c o regunof0ein

st

In ur-

mtoarea variatie :
Unii minii
Doi pinii
Tricoli pe tine.

Cistu, rstau

Unuman, tuduman
Doi aram cataram
S'un pui porumbui

Porumbita ribita

Poronbita e gresit
Marco. tarcu

Popa Bistriacu
Baz la dracu.

Oamiin, Doaman

Trandafira cicosa.
Arcu, Marcu, Ciarcu

Popa Pistriacu.

In Hora Blutei sau a lui Bloiv, vezi Pamfil,

II,
glisirn cA se ctintii versurile :
P.
Marita peste Olt,
Foae verde de ritchit

Frunza verde buszeioc

Trgeti hora mai in loc

Ca la noi in Topolog

la vedeti cd e srefitd.

(Lin alt joc se nurnete Joiana).

In rimele urmtoare poate avem i nurnele Atenei,
precurn t5i cel national.
Edina, pedina,
Popa din Obedina.

Jugir, mugr
Calamr, calapr
Cala codinita

Veverita
Chivlanca tanca
Carrue de papuse
Cara-mi-te dup 110.

www.digibuc.ro

292

sau
Una, dona, tina pana.

sau :
An, tan, tan tanas.

Ba Il gsim adesa i pe Sava sau pe Gheorghe.

Iar In urmtorul avem poate i atributiunea ei de
numrtoare :
Unilica ciotilica
Cioti pans, pogorana,

Elnica felnica
Danbun, pinten

Daraban, tanc.

Telen in limba german insemneaz a numra.

Mai ales in Ardeal trebui s se fi intalnit copiii

notri cu ai sailor, unde au putut in deolall
cntecele.

Sau gsim romnegi :

Socota, Bocota,
Cioc boo

Treci la loc.

Si de sigur c Socodon de mai sus are aceia.,i Insemntale, pe cnd Solomon insemneaz inlelepciunea
Atenei, iar anevointa copiilor de a produce rime, line
de acela.s cult al literaturei i al poesiei ce sttea in resortul ei, la romani.
Din opul Jocuri de copib al d-lui Tudor Pamfile
publicat In Analele Academiei 1906, Tom. XXIX, scot
urmtoarele :
Inilica tilica,
Tilipana, Ogolana, etc.
Dela una
Dela buna
Dela cioara

De ici
ElnA ici

Din pAdure

Lui Tivici.

Opa topa
Uite popa
Tiricana
Berbecana,

AltA balA
PortocalA,

www.digibuc.ro

DupA casa

Cioc, boo,

Treci la loo !

293

Ana Manea

Dela moara pruncului,

Sodrogan a
MAgAritA,

C'un cojoc
De motoc,
Ca o parA stricAtoare,

De uncle focul te luarA ?

pule, fata mare.

S'o popita,

Mgarul dela moar era al Vestei. Despre cojoc

mai gsim si in cea urmtoare. Atena purta aegisul
care'l purta i Joia si Juno prin care fceau furtunile.
Una hohl
Fichilichi

Lichitana
Cuouveaua
TatA-to cojoacele
MAta buf I

Fischipana
Panaite

Dela acest cojoc pe care il scuturau zeii pentru a

fulgera, a tuna, ploua de sigur c provine i urmtoarea :
Una mia palca
Ce e porumbaca,
Cutitele Danului,
Sabia Cotanului
Limbici, Codolici.

Cutitele si sabia de aici nu sunt de cat fulgerile lui

Jupiter aici numit i Cotan, tot prin apropierea cu

sash. Grim in mitologia sa, ne arat cum Cot, vine de

la Got sau God. Avem multe numiri locale cari poate
au rmas dela Goti : precum Godinestii, etc.
In rimele urrniitoare de asemeni gsim urm de
Ardelenism amestecat cu slavism.
Tai pitenti, cotojenti
Catoji, cotonoji

Dodoleanfa,

Sfanta, etc,

Dodolca se numeste Paparuga prin Banat, obiceiul

cu care se urnbl pentru a invoca cntnd i jucnd

dela ceri ploae. De asemeni paparuga aceasta se mai
numeste i Mameruta pe la Bihor, dela Marmon Din
acestea putem vedea pentru ce i vrednica fat a lui
Zeus e arnestecat in afacerile ploaei.
Atoare
InceatA ploae
CA te-ajunge sfintul soare,

C'un mai, c'un pai

Cu sabia lni Mihai.
DA-mi mamA drugu

SI ueid pe murgu,
Da-mi mam fusu
SA ucid pe ursu.

www.digibuc.ro

294

La urm Atena vorbete ; iar in cea urmtoare il

recunoatem 5i mai bine pe Jupiter roman :
StAi ploae cAlAtoare
CA te-ajunge soarele
Pe toate rAzoarelo

C'un mai, c'un pai,

Ca aciula lui
PlinA de coji de mdlai.

Un proverb se afl In Bucovina : and vroeti s

arti c cineva e foarte nulnios, zici c : e foc i malai.

care de sigur c arat mania lui Joia, ce deodat eu

fulgerile sale pline de manie ne dclea i malai.
0 variant a sabiei Dornnului mai e :
Ije, Ije
Panimatca cotobeica
Cutitele Domnului
Sabia curcanului,
Limbirici, custurici,

Cioc boc, treci la loc.

Jocul aici a primit expresii slavice : Atena find

numit Doamna Mam, duph ce prin atingerea cu,

nerntii aptase nurnirea de cot, coto-beic, adic zeitate.
Despre curcan vorn discuta cu alt ocazie.
Ar fi de mare trebuintii ca toate versurile acestea
copilreti s fie adunate din toate partite de pe unde sunt.
La pag. 219 cu privire la strrnutarea lui Dragos i
cntecele noastre de nunt voi aminti aici obiceiul la

nunt : de a scoate in locul miresei pe o bab btrn,

atunci and vin s caute mireasa ; care obiceiu trebue
s aminteasc cazul InsurAtoarei lui Mart : acesta dorind

s aib o Intalnire noaptea cu Neria, prin intermediul

babel Ana Perena, baba ln locul tinerei, ducndu-se
ea la rendez-vous cu Mart, intamplare despre care Venerea avu ce rade. Mitologii privesc in povestea aceasta:
schimbarea lunei care e i tnr i batrn, deci arnan-

dou nu erau de cat una. Inteo oratie de nunt din

Ardeal, din colectia d-lui Tocilescu, p. 412, gsim c

www.digibuc.ro

295

rnirele urmrete dou flare, dupa cari trirnite Inainte

pe feciori ;
Ispitind mai cu trie
D'o monstire din trevire (?)
Noi am avenit ca prin vnt,
prin semne pre pdmnt.
Pe a cerului lumina
Prin razd destuld
Pe urma a doud flare
Prin Ora, pnla acest cap de sat
U nde-i iin pod stricat

rupt s'o bland cu mine

crtzut fr de rusine,
Czu si a mea sotie
Cu asa minune tare
Pnd ce ne-am sculat

spus-a sd nu no pas
SA mergem din casa 'n casa

Rana la acela car

Uncle sta al nostril noroc, etc.
Ca al nostru ordisor
Cu al cuvntului dor
Pe acest loc oarecnd
Craisori cndva umblnd
A gsit fiica ouvnttoare anumit
Ca cisme noui incaltata
Cu haind neagr imbrdcat
Mutata la cap si mare
Baltat sub barba tare

In elute sa no lasati,
Or pe ciuta s ne-o dati.

U rm a ni s'a astupet

Iei o baba sbarcit,

Spre al nostrn folos iubit

Ciuta de aici i cu cea de la p. 219 cred ch ne arat

identificarea miresei i cu prototipul ei luna. Pe cnd

in oratia urmtoare este Venerea pe care o Intrevedem:
Build dimineata cinstiti socrii Patru basmale de in
Umplute cu fir
[mari 1
Ce clutati, co umblati ?
SA ne stergem gurile de viu
Noi ce cautrun i ce umbldm, Ca asa e dela Christos amin
D-voastr sama o sa v ddm 1
Sndtate, mesa frumoas
Noi am vomit pe stelele cerului, Inchinai Dumneavoastr.
Pe semnile pmntului,
Acest pahar de vin

Pe aburii vntului,
Pentru Maim Domnului
venit la d-voastr aici I
Pentru buna sndtate a socrilor
Am vdzut o stea verde uncle mi
[si soacrelor,
[se lasd.
SA NI fie de bine
Or steaua sd ni-e artati
SA v vd sAndtosi
Or raspunsul sd ni'l dati,
Si voiosi
Ca pe niste codri tineri i frumosi.
Rdspunsul nostru vra zicd :
(Colectia Tocilescu, p. 407)

Deci i paharul de vin al Venerei a rmas pn

azi sh se Inchine la nunti

In Roa, nunei celei marl la nunt i se cant ;

(vezi pag. 106) :
FIclare verde din prete

Nunei pare i sd sede.

www.digibuc.ro

296

La pag. 240, randul 9, s se citeasch: 784 Co.ybuc.

La pag. 237, cu privire la ernigrri, troianii du-

chndu-si cu sine zeii, iar apoi Romanii raportndu-se

in toate ale religiunei la Troia, trgndu-si de acolo
toate obiceiurile lor voi insemna c ernigrantii in tot
timpul au atrnat si duph eirea din cuib, de cultul patriei lor. Sash din Ardeal fsi insusesc imediat protestantismul din Saxonia, patria mam a lor, desi trecuse
200 ani dela desprtire ; ei ins triau in contact neintrerupt. In timpul de astzi emigratii din Canada, cei
dusi, de ex., din Mihalcea, ei isi procur dela biserica lor
de aici crti si icoane pentru biserica de acolo. O cerint
a sufletului lor find, de a avea in donil trei ce au

pierdut, mhcar a tta mngdere. Troianii cari nu mai

puteau comunica cu sfdrmata Troie, cel putin numirile jubile 1 le representau, dnd.u-le locurilor de asezare. Astfel

si la Romni, de sigur au trebuit s dureze inch vre-o

cteva sute de ani legturile cu Ora rnurn, de unde
i-au mai procurat obiceiuri i numiri posterioare. (Numele de Abruzi a muntilor Transilvaniei, sh nu derive
dela muntii Abruzzi ai Italiei ?).
Rornanii Daciei-Traiane cu cei ai Daciei-Aureliane
au avut comunicatie neintrerupth pAn azi. Numirea
nebunilor mascati, despre cari vorbesc la pag. 86 si care
in muntii apuseni ai Ardealului e Frsngari, sh nu provie dela Farsala, unde rmaser colonisti romani, cari
astzi ca arornni se numesc Frsiilioti ?. Vezi Analele Academiei, 1906-1007. Tom XXIX : Plante Macedonice, etc. de dr. Dim. Grecescu, p. 32.
In Bucovina de ex. Galitianii ce vin, sunt mai cu
seamh cei din Bulehova, unde invtatii ne spun eh au
fost emigrati romni. Dorul de neam necontenit Ii atrage,
devenind instinct cand nu'l mai au in constiint.
La pag. 215 vorbind despre taurul Jupiter ce i-a

pus chipul ca astru pe ber, voi aminti de florile ce la

romni se chiamd ochiul boului, numite in general
astre, si care sunt de aeeiasi familie cu Cresantema.
(Vezi pag. 147).

www.digibuc.ro

'297

La pag. 243 jos, rndul 3, este a se ceti : ca atare

n'il arald, in loc de : ni-o araM.
La pag. 248, rndul 15. sh se ci teased : cei 'Midi
poeti, in loc de : cei intett poeti.
La pag. 251, rndul 25, sh se citeasch : numele Larentiei : Ciorna, etc., in loc de : nuniele Larentiei (punct).
La pag. 254, jos in not, sh se citeasch : sunt ca
parohiani, in loc de : sunt ca parohianii.

La pag. 256, rndul 9 de jos, sh se citeasch : Hercule Muzarum in loc de : Muzarauni.

La pag. 247, aduc in sprijinul presupunerei, eh cei
doi frati Cain i Abel ce se ornor, ar represinta pe Romul
.5i Remul i urmtorul cntec, sau baladh care de .5i
nu e o dovadd prea eclatant, e destul de interesant. lin
alt motiv in sprijinul celor spuse mai am i pe credinta
din Mabala, sat lng Boian i Cernhuti, cum am spus :
eh caii sunt animalele lui Cain apoi in opul lui Marian
gsim : eh' ispasul sunt Patele cailor eh' ei numai atunci

se satur. Am putea urmri i mai departe blstemul

ce zace asupra lor in privinta aceasta, in combinatie cu
un blestem ce zace i asupra femeei, dar nu e aici locul.

Balada ce o dm e scoas din volumul XXVIII,

1905-1906 al Analelor Academiei, cules de Alexandru
Tiplea din Maramure. Aici intre alte localitti aflm :
Biserica Albei, Leucea, precum adesea intlnim i raul Isa.

Hora despre cei doi frati : Gheorghe t5i Iosif.

Fostils'o'n lume doi frati
Nu erau frati cum sa fie
A.cum losif 0 Diordie
Diordie era prune trinArel
i tinea crediLta 'n el.
Iosif la vecini merea
;Si ce vecinii spunea
Iosif toate le crodea.
Iosif 'o pus un gind rAu

La cea mAnAstire sffintii,

In niAnAstire este o carte

Cu tot fehil de pacate.

SA giunda pe frate-sAu.
Deordie Ei0i zicea :

VAzut'ai in lume dreptate

SA giunda frate pe frate ?

Si pi strain nu sA cade.
Ian blem tu frato cu mine

Ei acolo sA ducea
Cum la monAstire sosea
In genuchi ingenuchia
SA rugs pA cum tia
Dumnezeu ruga primea
ITa li se deschidea
Cartea singurA grAia
CA DiordicA nu-i do vinA
Apoi Iosip ii zicea :

Bine, vAd frate, nu cred

Aeste's vrAji din capul tAu
Apoi Deorde aa zicea :

www.digibuc.ro

298

Ian mai blem frate eu mine

Sa'ti arid inc'o minune
La eararea 'ndelungata
Este o stanca de piatr
un paltin Indoit
De septe ani n'o 'nflorit.
Ei acolo se dueea
Cum la paltin i sosoa
In genuchi ingenuchia
Se ruga p cum stia
Dumnezeu ruga prirnea
Paltin 'o prins i 'nflorea
Piatra apa slobozia
Care drnmar pe drum merea

din piatra 'apa bea.

Toti drumari asa zicea :
Ca Deordica nu'i de vin...
Bine 'Tad, frate nu cred

Astea 's vraji din capul tau

Fie ce-a vrea Dumnezeu

Da eu iti van sangel4 tau

D'apoi Deorde asa zice :

Nu mi'i jele de sAngele meu,

Da dupa sufletul tau
CA tu faci boghet de rau
Atunci losip s'apuca
Trase palosul din brau
tae capu frate-sau.

La paltin ca se umbrea

drept, asa a fost, aceia's cei doi frati ce

ce se vd In lima.
Paltenul uscat i inflorit, ne arata cercul curatirilor.
Monstirea sfnt de aici e templul dela Delphi. Apoi
tot la Delfi se afla un paltin sfnt al lui Apolon precum
isvorul Castalin cu apa sfintit care desigur c se afla
Aceasta

amintit In paltinul i isvorul de aici. Despre isvorul Castal

se stie eh era si al muzelor. De sigur ea dela acestea

va fi avut si paltinul dela Putna,unde a fcut mamastirea Stefan cel Mare proprieta tea de a can ta ingerii
in interiorul lui. (Vezi Stefan cel Mare de Kirileanu).

Paltinul era. si copacul lui Noia, din el s'a facut

corabia (vezi datinile p. 21), iar la sunetul toacei, facut
din acel paltin corabia sflamata, singura se rezidi ; Intocmai ca si la fluerul lui Amfion cetatea Theba) de

acea pe la biserici toaca se face din lemn de paltin...

Vedem dar ca sunetul muzical al lemnului, consuna cu

zeul muzicei Apolon, din care cauza evident ca li si

apartinea acest copac. Cat despre apropierea intre Apolon

5i Noea, aceasta o gasim 5i aici. Poate si din cauza ch.

Apolon mergand cu luntrea pe spatiul marilor (luntrea
pe care a Inprumutaro el si lui Hercules) a fost Inchipuit mai apoi de ctre popoarele existente drept Noea,
confundndu-i pe amandoi. La romani Irish' am vazut ch.
Sabus pe care 11 suplini Heracles, a fost cel dnti care
a plantat via.

www.digibuc.ro

299

Voi adogi aici si legenda bisericei Sf. Arhangheli

dela monastirea de maici a Gaftonului, lng Botosani.
Aici se aflau mai de mult clugri, acestia au fost fcut
biserica ntunit, pe locul unde fusese un tei, pe care ei
au vzut tntnd pe Sf. Arbangheli ca doi hulubi, cntnd tropare biseriCesti. Din teiul acela s'au fcut icoanele, iar din rdcin.Sfnta mas. Mai apoi ins venind
clugrite cucoane mari, i-au alungat pe ctilugri, rmnnd ele in loc, pentru care cAlugrii le-au blstemat :
Si a-tap serpi au fost nvlit in monastire, 'Meat ele in
genunchi le-au cerut clugrilor deslegare, pe care
cptnd-o, serpii s'au imprstiat prin pdure 1).
Acesti doui hulubi l'ar apropia pe Apolon de Ian,

cu ingerii lui. De altfel pe cntretul Apolon 11 mai

intlnim o poesie a noastr popularh. Gubernatis ne
spune c statuele lui Apolon se fficean. din Abanos ;
asa dar acesta era lemnul lui. lard poesia culeas in
Botosani :
Frunza verde abanos,
Dela noi dumbrava 'n gios,

De Pica frunzele jos

Trece-un voinicel frumos,

Pica frunza bucatele.

5'asa anta de cu jele

Tap mina de frumos

La pag. 253 la lui Hercules, trebuie s adaug c

poesia populae ce o dau aici, care se intlneste a tt in
jud. Mehedinti cAt si in tinutul Sucevei si al cruia erou
este Iorgu cu calul su ce unde paste, iarba inzecit Creste
o atributiune desigur a calului soarelui cu bun sam
pe Hercules-Iorgovan 11 zugrveste. In Mehadia se arat

stnca uncle se OM imprimate urmele calului lui.

(In Ardeal liliacul e numit Iorgovan). Don variante
a numitei poesii gsim In Materialuri Folcloristice a
d-lui Tocilescu,- pag. 274, dintre care in una II gsim
pe erou pe malul Siretului, dup cum mi s'a mai intAmplat s colectez eu singur o atare poesie in jud. Botosani.
A doua variant din Gorj e urmtoarea, pe care o reproduc aici din cauza plopului, care dincolo lipseste ; se poate
1)..tuzit dela d-na Glicheria Mnescu, din Mihalcea.

www.digibuc.ro

300

gsi si in Datinile, pag. 772, poesia find colectat de

mine in Suceava.
Foae verde trei sarmale,
lorgule gura matale,
Face-un pol i trei parale
manA de cuisoare
S'un pumn de scortisoarA !
Pe malul Oltefului

Paste calul Iorgului,

Un fir paste, zece-mi creste
Coama 'n palm se 'npleteste
Calul paste si necheazA,
doarme

ofteadt I

1)

IacA pe colea la vale

Imi trece Iorgu Ware
Cu cAmasa albA 'n poale

Pe valcea, pe colea'n vale

Tae un oni an pleop mare
Fata'i zice 'n gura mare :
S'o pui punte peste mare
SA tread, Iorgu Ware
Cu ciimesa albA 'n poale I

i poesia culeasA de aut. la Gafton,.cu ocazia

unui hram, de Duminica Mare dela niste fete din Monastirea Doamnei, Sarafinesti si Brehuesti :
Tata

Floricica bobului

Pe malul Siretulni
Paste murgul Iorgului
Murgul paqte i ofteazA
Iorgu doarme i viseazA.
Ce folos de visul lui,
Dacii nu'i i puica lui,
SA1 pun stfinga cApAtAi

Si cu dreapta s'o mfingai.

NevAstuica omului,

Las'o 'n plata Domnului,

Las'o, las'o s iubeascA
Ca EA nu se pedepseasca,
C'o mai pedepsit odatA
zAcut o yard toalA
'o toamnA pe jumAtate.

0 alt povestitoare punea in locul Iorgului pe

Iancu: Paste murgul Iancului. Trebue s mai spun
1) Il va fi reprezenttind no Hercules Somnialis.

www.digibuc.ro

301

aici c bobul e o plant a Sf. Gheorghe, -- la Sf. Gheorghe

se seamn, ca i busniocul. La Romani de 21 April se

curtau cu pae de bob.
Variante de a cntecului acestuia se pot gsi i in

alti autori, care studiate sub toate raporturile, ni-ar

releva lucruri foarte importante.

/,' La pag. 236, unde art legenda lui Troian sau

Arghir, sau Domnul de rou, topit de razele soarelui,
fiindc cocoul nu a putut sh cnte, pentru a'l detepta
la timp ca s se duc, voi arninti i legenda cucoplui.

Cucopl la Greci se Ounea eh e fcut dintr'un om ce

a fost pus s pazeascA o intlnire a Afroditei cu Mart,
fiindc a adormit i din cauza aceasta arnantii au fost
surprhwi de Vulcan sotul ei, care fusese incunotintaf
de ctre zeul solar, Marte l'a blestemat pe acel pzitor
numit Alectryon, s se schimbe In coco.5, devenind apoi
pasrea lui Mart.
E posibil ch Marte ca planet luatii de ctre popor

drept luceafiirul, care apare In zori, clind se las roua,

s poarte asemenea numirea de Domnul de rou sau,
Troian, duph nurnele Impratului Roman. Purtnd pe
acel de Arghir, sub care intelegem pe Paris, amantul
Elenei: legenda prototipilor zei, a putut sti se fusioneze
cu cea de mai apoi a eroilor : Elena i Paris.

La pag. 235, cu privire la nurnrul 7, ca nurnr

fatal la romani, dup cele 7 paladii ce le aveau i care
ii pdzea, gsese o foarte frurnoas poesie din popor, in
Analele Academiei Romne 1905-906, extras din revista Albina, poesia comunicat fiind de d-na Profira
Dabija din Basarabia, in varst. de 70 de ani, si care
tiprit de d-1 N. R. Niger, d-sa zice ch probabil a fost
alctuit de popor, cand cele .5eapte puteri au luat trile
romne sub protectia lor ; pe cnd d-1 Teodor Pamfil
autorul scrierei Jocuri de copii in care se afi intercalatd aceasta poesie, nu admite prerea aceasta, pentru
mai multe motive.
latti cntecul, foarte cunoscut dup alte variatii :
si era preeum aunt ele
epte zne printre stele

i stelele fat% nori,

septe zane, septe flori,

www.digibuc.ro

302

liorile infloriau

Septe zane se roteau

ki rotind pe-un brau de vant
Se lsarti la pmiint,

Pe pnnint era mohor

Septe zne la is vor
isvorul era lin
septe etne sed pe-un spin
spinul nu avea floare
Septe zane pe-o cicoare
ciucoarea n'avea Tad,
Septe fete pe-un soviirv
Si sovarvul singurel
Septe zitne dela el
Gate epte i iau cale,

s'aseaa, pe o vale
Ici in vale e un teiu
Septe zne vAd un zmeu,
zmeul nu avea mama,
Septe fete pe-o nttfraina
Naframa era de aur
Septe zane pe-un balaur

Un balaur cu dungi multe

Septe dine vad un munte,
muntele vars par
Septe zftne vAd o tarA
Tara cu chip de ficioarA

Septe zne la ea sboar

sburand cu flori in mini
Septe zane's la romani
romfinii se adun
Septe zane s le spunk' :
Voi de'ti asculta de noi,
Noi vom rilmilnea la voi,
romflnii ascultau,
Septa 2ne rmneau
Si arau romfinii mari,
epte
faceau tari

Iar apoi de ving plini

Ascultar de strAini
Strinii i-au inselat,

Septe zane au sburat

Au sburat cu flori im mtini

$i lasar pe romni.

ceeace poale eh exprimh luarea trei, prin pierderea

pa ladiilor.

D-1 Pamfil crede eh' dup cunoscutul motiv popular

s'a injghebat de vr'un chrturar acest cntec. Or cum

sh fie, cele seapte fete ce i in cantecul popular sed
child pe un topor, child pe tin sovdrv, cnd pe o nframd, et. de sigur stint zne.far dae ele sunt aici
personificatia paladiilor, atunci e posibil ch ngrama
amintith s fie voalul Elenei. lndreptarea chrturarului
ce s'a arnestecat, e desigur foarte de condamnat, lipsind
de' incredere un atare pretios document.
Si cu toate acestea avem unele motive de a crede
c productiunea de fatii contine in sine oarecare adevr.
lath' imprejurhrile precise, care trebuesc de cunoscut :
Spre a fi garantat puterea si durabilitatea Romei, fondatorul ei la inceput Ii diidu mai multe nume, care sh-i
plsmuiasch fericirea i anume : until era secret, altul
preotesc, iar altul cettenesc. Cel secret era Arnor, pe
care lutindu-I. intott ne d pe Roma, numele al treilea
al cetittei, iar cel preoleise, era Flora sau Antuza. Vezi

www.digibuc.ro

303

Creuzer : Simbolik, VIII, p. 3712. Apoi se mai numea

Valentia, adec cea tare ; iar Angenora era o zeitate
secret, zugrvit pe scut, care aphra cetatea. Afar de
acestea, reliqviile cele 7 care ii piizeau pe romani erau:
o piatr conic, cruta lui Jnpikr dI4 Veji, Cenusa lui
Orest (ca si cum ar fi moastele urfui sMnt la noi), seeptrul lui Priam, voalul Elenei, scuturile lui Mart si paladionul Atenei, (o icoand a ei de lemn).
Dup numele Romei s'a num-it la inflintare si Constantinopolul Flora. Nu e de mirare dae i numele
Bucurestiul nostru e un prognosticon de bucurie, conres-

punznd cu cel al Arnorului, si de sigur tot pentru a

corespunde planului vechi este pus 5i hramul trei de
Const. si Elena, in luna florilor ; iar Mitropolia a fost

sfintit de Duminica mare, atunci cnd asemeni cu

cmpul inflorit e si In biseric asternut pe jos cu iarb
si flori, precum i In casele oamenilor, teiul find atunci
representantul principal al .verdetei si al florilor. Znelor

de mai sus, comparate cu florile, precum si teiul si tot

misticismul eantecului ne face a crede ch avem inainte-ne
ceva autentic, eu deosebire de unele indreptri ale unui
nechemat.

Romnul In paladiile sale a avut totdeauna nestrmutat Incredere : el a stiut totdeauna c are seapte
viefi in pieptu-i de aranid I Credinta aceast fermii a
Romnului o intrebuinteaz si Alexandri in poeziile sale :
Eu s pier ? Eu ?
Vie-o lume incruntata,
Vie valuri mari de foc,
Nici c m'or clinti din loc,

ci Roman sunt n putere

Ronzetnu 'n veei nu piere!

www.digibuc.ro

TIFOGR AFI A
G

A. LAZAREANU
BUCUR EFL-

CIN

STRAOA E.P.ISCOPIE

www.digibuc.ro

Mr, 3

CC/