10/29/16

Colindatul, o forma fara fond

De-a lungul timpului colindele crestine s-au afirmat ca un adanc de taina
al neamului romanesc. In satele de odinioara existau numeroase colinde
crestine precum si forme variate, particulare, pe care le lua obiceiul
colindatului de la o regiune la alta uneori chiar de la o localitate la alta
insa, nu exista decat un singur motiv pe care se intemeia acest demers:
bunavestire a Nasterii Domnului. Raspandirea acestui mesaj oferea
totodata un bun prilej in care comunitatea sateasca isi putea manifesta
continuitatea cu trecutul prin pastrarea cu sfintenie a datinilor mostenite
de la inaintasi.
10/29/16

Bradul de Craciun
ca pom ce trebuie imbodobit
inainte de Nasterea Domnului,
a fost ales datorita faptului ca
el ramane tot timpul verde. Il
simbolizeaza pe Hristos,
vesnic viu.
Obiceiul folosirii bradului de
Craciun este de origine
romana. Amintim ca in timpul
sarbatorilor, romanii antici isi
impodobeau locuintele cu un
brad. Interesant este ca bradul
era prins de tavan cu varful in
jos.

10/29/16

Lumea ar fi ramas la slabele si paganele ei

puteri de credinta, de cultura, de arta si de
civilizatie; inchinarea la idoli ar fi continuat;
vechile legende si superstitii ar fi si acuma in
floare; un rafinat paganism filosofic al
oamenilor de cultura ar fi progresat; placerile
simturilor, hedonismul popoarelor ar fi fost si
astazi singura lor leganare de visuri; lupta
intunecata si surda ar fi fost permanenta intre
vechile si noile culturi babilonene, indiene,
chineze, egiptene, grecesti, romane si
cartagineze care si-ar fi arogat paternitatea de
nezdruncinat asupra culturilor moderne si
contemporane.

10/29/16

Mos Craciun este cunoscut de copii ca

fiind un batranel durduliu, cu haine
rosii, care traieste in Finlanda. Mos
Craciun calatoreste cu o sanie trasa de
reni si aduce daruri copiilor, coborand
prin hornurile caselor.
Imaginea acestui personaj a fost creata
de Thomas Nast, in anul 1862. Acesta a
fost pus sa deseneze tablouri de lupta
pentru Harperas Weekly, cel mai mare
magazin ilustrat din acea vreme.
Printre aceste desene se numara si cel
care poarta numele de "Ajun de
Craciun", creat din doua imagini - in
prima este prezentata o mama care se
roaga, in timp ce copiii ei dorm, iar in a
doua este reprezentat sotul ei,
imbracat in uniforma armatei nordiste,
cu barba, privindu-si in fotografie
familia.
10/29/16

Craciun oscileaza intre aceea a unei semidivinitati arhaice si semidivinitati

crestinizate. Ca semidivinitate arhaica este infatisata printr-un stramos de o
varsta nedeterminata, pe chipul caruia timpul a incremenit - o fizionomie de
masca milenara. Imaginea lui simbolica face parte initial din galeria arheilor
divini ce au instaurat a doua gerontocratie fratriarhala dupa modelul primei, a
Fartatilor. Ca semidivinitate arhaica, decazuta din rangul si functiunea initiala
de zeu gerontocratic, in perioada dacoromana a fost receptat si transfigurat
in galeria de pseudosfinti tolerati de crestinismul primitiv, pentru ca prin
structura si functiunea lui nu tulbura, ci mai degraba facilita intelegerea noii
religii in plina ascensiune social-istor

10/29/16

Apostolul care l-a vandut pe Mantuitorul pe treizeci de arginti, a ramas

in mitologia romaneasca drept un arhaic demon malefic, al carui unic
rost pare sa fie distrugerea lumii. In miturile romanesti el provoaca
bolile, cutremurele, furtunile puternice. In contextul sarbatorilor de iarna
intalnim un ciclu aparte de colinde traditionale romanesti, care face
referire la tema pradarii raiului de catre Iuda.
10/29/16

In vechime, oamenii nu puneau mare pret pe numaratoarea zilelor din

calendar, ci pe sarbatori. Craciunul si Sfintele Pasti erau repere pentru
trecerea timpului. In scrierile din secolul al XVIII lea intalnim multe
insemnari de genul: "s-au facut zaduf mare in ziua Sfantului Andrei
pana la Sfantul Neculae. Si apoi a inceput a ninge un omat ca de o
palma de mare si a fost un viscol dupa Craciun si altul inaintea Marelui
Vasile" sau "si iarna au fost usoara si toamna au fost tot ploi pana la
Craciun".
10/29/16

Cultul ursului - atestat din cele mai vechi timpuri

Puternic, violent, imprevizibil si uneori chiar crud, ursul este un animal
venerat din cele mai vechi timpuri, cercetatorii confirmand existenta
unui cult al acestuia, inca din paleolitic. Mai mult, cercetarile
antropologilor efectuate la Polul Nord, in Siberia, in Scandinavia si in
nordul al Americii, au dus la concluzia ca in sanul tuturor culturilor
existente aici, ursul reprezinta un animal sacru. Popoarele uralo-altaice
ale Eurasiei septentrionale pana in Alaska, il considerau drept spirit al
padurii,
10/29/16suprem stapan al energiilor cosmice, simbol al fecunditatii.

Cand cocosul vesteste miezul noptii, spre Ajun, gospodinele se scoala ca sa

moaie turtele. Clitul de turte se scoboara de la locul de unde fusese pus ca sa
se usuce si sa fie ferit de ochii si manile copiilor, se iau cate 3 - 4 turte, se rup
in doua ori in patru bucati si se moaie intr-o apa calduta in care s-a topit zahar
si apoi se aseaza pe fundul unei farfurii. Peste acest strat de turte se presara
zahar pisat, amestecat cu miez de nuca, asemenea pisat, sau numai jolfa, julfa,
jofa sau jufla de samanta de canepa.
10/29/16

10/29/16

Denumiri populare: Ignatul, Ignatul porcilor,

Craciunul tiganilor
- In ajunul Ignatului se fierbe grau, capul
familiei il tamaiaza si il binecuvanteaza. Din
grau mananca toti ai casei, iar ce ramane se
da dimineata la pasari. Musafirul intrat in
Ajun in casa e poftit sa sada, pentru ca sa
cloceasca bine clostile.
Magie
- Se spune ca in aceasta noapte porcul isi
viseaza cutitul sau se viseaza la gat cu
margele rosii;
- Sf. Ignat se arata porcilor si le spune ca au
sa moara; el ia sufletele porcilor;
- Se ia un dovleac, i se taie coada si se
pastreaza, pentru leac de bube dulci la copii.
- In aceasta noapte vrajitoarele umbla sa ia
belsugul casei, de aceea se presara mei si
sare imprejurul casei, al hambarelor si al
curtii.
- Untura de la porcul negru e buna la vrajit,
mai ales pentru sanatatea oilor.

Colindatul si Masca, substitut al Anului care moare si renaste

Colindatul nu este specific numai sarbatorilor de iarna. El este un ceremonial complex,
organizat de o ceata anume constituita, care transmite prin texte cantate sau strigate,
numite colinde, si, uneori, prin masti, recuzita, dansuri, acte si gesturi rituale, formule
magice vestea mortii si renasterii divinitatii adorate, urari de sanatate, rod bogat,
implinirea dorintelor in noul an, in special casatoria fetelor. Colindele vechi romanesti,
care descriu moartea violenta a divinitatii cu chip de cerb, taur, leu, porc au elemente
comune cu cantecele funerare de la moartea oamenilor. Ceata de feciori reprezinta
anturajul in cadrul caruia divinitatea, adesea substituita de o masca (capra, turca, cerb,
10/29/16
brezaie
etc), se naste, se desfata si moare pentru a marca sfarsitul si inceputul anului
sau sezonului.

Datina plugusorului prezinta un fapt istoric mitizat : opera imparatului Traian

(Badita Traian), care extinde la maximum agricultura in Dacia cucerita, ce
trebuia sa devina granar al Imperiului roman. S-a spus ca Plugusorul
reprezinta sinteza unui tratat, de agronomie folclorizata. Consideram ca mai
degraba el este o legenda mitica transpusa in versuri, care exalta meritele
agriculturii "intensive" romane a graului, in locul meiului ce domina in cultura
cerealiera la daci la inceputul erei noastre. Plugusorul releva deci un rit de
restructurare si indatinare a culturii graului la daco-romani.
10/29/16

Revelionul nu este altceva decat un

ceremonial funerar al antichitatii
geto-dace ocazionat de moartea si
renasterea simbolica a primului zeu
al omenirii, Anul, si a timpului
calendaristic cu care se confunda, in
noaptea de 31 decembrie spre 1
ianuarie. Timpul obiectiv, care curge
spre infinit, liniar si fara intoarcere,
este oprit, dupa 365 de zile, si intors,
precum ceasornicul, de la inceput.
Intoarcerea simbolica a timpului in
noaptea de Revelion a fost asimilata
cu moartea divinitatii adorate, iar
reluarea
numarului
zilelor
cu
nasterea acesteia.

10/29/16

10/29/16

In nici o alta parte a tarii

repertoriul
Anului
Nou
nu
cunoaste o atat de mare varietate
si bogatie de manifestari folclorice
ca in Bucovina. Transmise pe cale
orala din generatie in generatie,
intr-o permanenta schimbare si
innoire, atat ca functie cat si ca
mod
de
realizare
artistica,
obiceiurile traditionale bucovinene
legate de Anul Nou au ajuns pana
in
zilele
noastre
ca
niste
spectacole
grandioase
care
concentreaza, ca si in trecut,
atentia intregii colectivitati.
La cumpana dintre ani, in satele
Bucovinei
te
intampina
o
atmosfera unica, de intensa traire
emotionala care, de cele mai multe
ori, reflecta o realitate cotidiana,
legand punti nevazute intre om si
cosmos, intre om si mediul
inconjurator, intre om si semenii
sai.