BUNĂ DIMINEAȚA LA MOȘ AJUN

Cel mai important ciclu de sărbători tradiţionale

sunt obiceiurile de iarnă .Din anul 1989 avem libertatea să ne bucurăm de
frumuseţile acestor sărbători , dar avem şi datoria să scoatem la lumină
nestematele lor rânduite de sărbători , aşa cum au fost cântate şi rostite de veacuri
, pe la casele româneşti .

“OBICEIURI SI TRADITII DE CARACIUN”

Taierea porcului de Craciun -Ignatul

Obiceiul sacrificarii porcului de Ignat este unic in lumea crestina si isi are radacinile
pe teritoriul tarii noastre in ritualurile vechilor daci din ziua Solstitiului de iarna.

In zilele noastre taierea porcului este un prilej de reunire a familiei deoarece

participa de obicei toti membrii ei, fiecaruia dandu-i-se  ceva util de facut.De Ignat
traditiile cer ca porcul din ograda sa fie sacrificat si transformat in bunatati pentru
cei ai casei. Dupa ce a fost taiat, porcul este invelit, copiii pusi sa il calareasca sa sa
fie grasi si sanatosi.

Masa de Craciun
De pe masa celor trei zile de Craciun nu trebuie sa lipseasca friptura, piftia,
carnatii, toba, prajiturelele si, neaparat, cozonacul. Traditiile cer ca de Craciun sa
se bea vin rosu, fiert cu zahar, piper, scortisoara si nucsoara.

Pomul de Craciun

În prezent este cel mai îndrăgit obicei de Crăciun, datorită simbolurilor care i se
asociază: iubire (pentru că este împodobit de întreaga familie), bucurie şi fericire
(pentru că sub el sunt puse cadourile), magie (se spune că Moş Crăciun nu vine în
casele unde nu e brad), viaţă, trăinicie şi sănătate (pentru că este mereu verde,
chiar şi când afară e zăpadă). Practic, bradul a devenit centrul sărbătorilor.
Ornamentul principal al bradului de Craciun in forma de stea tine tot de simboluri si
traditii. Daca nu stiai, steaua este de fapt steaua de deasupra Betleemului care le-a
vestit nasterea prucului Iisus celor trei crai de la rasarit. Traditia de a merge la
colindat cu steaua este strans legata de astrul calauzitor al celor trei magi veniti sa
se inchine pruncului Iisus.

Venirea lui Mos Craciun

Mos Craciun… Dragul Mos Craciun… Fara el parca nu ar mai fi sarbatoare!

Popoarele lumii il numesc in traditiile lor Noel, Santa Clause, Babbo Natale, Saint
Nick, Kris Kringle sau Agios Vasilis… .

Legenda spune despre Mos  ca traieste departe, tare depare, tocmai la Polul Nord
unde este iarna vesnica. Mos Craciun vine in seara de 23 spre 24 Decembrie si
aduce daruri multe, in special „la cerere”. Copiii, uneori si adultii, ii scriu lui Mos
Craciun lungi scrisori in care ii comunica ce si-ar dori sa primeasca.

Mos Craciun este un simbol al sperantei, increderii, intelepciunii, belsugului,

umanismului si fericirii traditionale de familie

Colindele de Craciun

Prin numărul lor mare , prin frumuseţea muzicii şi poeziei , colindele domină
sărbătorile de iarnă.

Ce înseamnă a colinda ?  - A merge din casă în casă sau mai simplu a cânta
un colind.
Când se colindă ?  -   In Ajunul Crăciunului , la Crăciun , in Ajun şi în ziua de
Anul Nou .

Cum se colindă ?   - In cete .

Ce vestesc ele ?

– Sosirea Crăciunului – „ Bună dimineaţa la Moş Ajun „ ;

– Naşterea lui Isus Hristos : „ O, ce veste minunată „ ;

– Sosirea lui Moş Crăciun : „ Moş Craciun cu plete dalbe „ ;

– Bucuria naşterii Domnului : „ Trei păstori „  ; etc.

Poezia colindelor este de o mare frumuseţe , degajând o atmosferă plină de

entuziasm în care sunt exprimate dorinţele şi năzuinţele oamenilor .

Sărbătorile de iarnă au inspirat şi pe marii noştri poeţi ( Octavian Goga , Mihai

Eminescu ) care au scris versuri de o deosebită sensibilitare: “ Rugă de Crăciun „ , „
Rugăciune „ , “Colinde, colinde”– Mihai Eminescu ; „ Pace „ – Octavian Goga .

Pluguşorul : străvechi obicei agrar , declamată sau cântată , urarea este un poem
lung , ajungând până la 500 de versuri , cu un conţinut care redă succesiv muncile
agricole de la arat la semănat , până la secerat , recoltat şi chiar până la împletirea
colacilor . Se urează în versuri pline de vervă fiecărui gospodar fertilitate ,
abundenţă , îmbelşugare .

Uneori pluguşorul este însoţit de dramatizarea momentului . Cei care urează poartă
pe braţe un plug în miniatură , un băţ cu două crăci reprezentând coarnele
plugului.

Urarea cu pluguşorul este însoţită de buhai : un vas de lemn ca o putinică ,

prevăzut cu un fund din piele de capră bine întinsă , prin mijlocul căreia trece o
şuviţă de păr de cal . Zgomotul produs de tragerea acestei şuviţe de degetele unui
urător ( înmuiate în borş ) imită mugetul taurului – simbol al fertilităţii , rodniciei .

Este un obicei care generează o veselie generală degajând o atmosferă de

optimism , atmosferă amplificată de clopoţei , tălăngi şi alte instrumente muzicale .
Capra : costumată şi jucată de un flăcău care imită mersul animalului în două sau
patru picioare , ascuns sub un cojoc , acesta ritmează jocul , acţionând botul de
lemn clănţănitor. Din combinaţia paşilor de dans cu loviturile lemnului , se obţine o
poliritmie cu efect deosebit . Acţiunile şi gestica personajelor care însoţesc capra
anunţă sosirea primăverii , reînvierea naturii şi ideea de fertilitate a câmpurilor . Un
copil recită ritmat : „ Hai ţa-ţa , căpriţa mea / De la munte te-am adus / Cu cercei
şi cu hurmuz /Şi te-aşează pe podea / Hai ţa-ţa , căpriţa mea etc .”

Umblatul cu ursul este intalnit mai mult in Moldova. Este intruchipat de un tanar

purtand pe cap si umeri blana naturala a  unui urs . “Masca “ este condusa de un
ursar, insotiti de muzicanti.

In rapaitul tobelor si a altor instrumente ursarul atata animalul imitand pasii

leganati ai lui.

Obiceiul semnifica puritatea si fertilizarea solului in noul an. Se incheie cu urari

adresate gazdelor.

Sorcova : În ce constă acest obicei ?

Purtând în mână o ramură de măr sau păr , împodobită cu hârtii colorate , trecând
prin casele oamenilor , copiii le urează ani mulţi , sănătate , tăria fierului ,
frumuseţea trandafirului .

Semanatul:

Se adreseaza urari gospodarilor aruncandu-se cu grau sau orez pentru a avea un

an imbelsugat.

În fiecare an aşteptăm sărbătorile cu inimile pline de emoţie sfântă .

Avem cele mai frumoase colinde , cele mai frumoase datini de Anul Nou .
Nimeni nu ne întrece .