PROIECT DIDACTIC

Profesor diriginte: Chitrean Elena

Unitatea de învățământ: Gimnaziul-grădiniţă N.V.Gogol
Grup țintă : elevii clasei a VI a
Data: 14 decembrie 2020
Tema: DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR CULTURALE
Subiectul : IATĂ VINE CRĂCIUNUL LA ROMÂNI
Unităţi de competenţe: 2.2 3.1 4.1 5.1
Tipul activității : extracurriculară, demonstrativă

COMPETENTE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul activităţii elevii vor fi capabili:
- să definească şi să diferenţieze noţiunile de tradiţie  şi de obicei ;
- să identifice perioada calendaristică numită „ sărbători de iarnă „ ;
- să descrie sintetic cele mai cunoscute şi mai îndrăgite obiceiuri;
- să descopere mesajul obiceiurilor de iarna cu ajutorul mijloacelor artistice;
- să interpreteze colindul, pluguşorul, sorcova;
- să creeze o scrisoare către Moş Craciun;
- să exprime simţul estetic în ornarea bradului de Crăciun cu ajutorul podoabelor create de ei.
- să identifice modalităţi de exprimare a sentimentelor de bucurie, trezite de sărbătorile de iarnă
RESURSE:
a) metodologice : conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, problematizarea, brainstorming .
b) materiale : caietul de dirigenţie, coli de scris, videoproiector, stiker, calculator, INTERNET, aparat foto,
markere, CD-uri cu colinde , măşti , film, costume nationale, expozitii cu materiale create de copii

\
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
MOMENT ORGANIZATORIC:
- Elevii îşi pregătesc materialele şi lucrările necesare pentru desfăşurarea activităţii;
- Prezintă activitătile desfăsurate în săptămânile trecute pentru a  pregăti acest eveniment

CAPTAREA ATENTIEI
Brainstorming:
- La ce va gânditi când spuneti grupul de cuvinte“sărbători de iarnă”?
- Se realizează un ciorchine si stabilesc corelatii între opiniile elevilor.
ANUNŢAREA SUBIECTULUI SI COMPETENŢELOR DERIVATE
- Se anunţă subiectul şi competenţele derivate
- Se motivează alegerea temei în discuţii şi plasarea ei în a doua perioadă a lunii decembrie – lună cu
profunde semnificaţii pentru români : este luna cu sărbători naţionale şi creştineşti .

DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII

Se clarifică noţiunile de traditie şi obicei - prezentare Power Point .

OBICÉI,  obiceiuri -DEX
1. - deprindere individuală câstigată prin repetarea frecventă a aceleiasi actiuni; fel particular de a se purta
sau de a face ceva; obisnuintă, învăt.
-loc. vb.- a avea obicei (sau obiceiul, de obicei) = a obisnui.

1
2. -deprindere consacrată; mod de a se purta, de a se îmbrăca, rânduială, uz etc. comune unui popor sau unei
comunităti omenesti; datină, traditie, uzantă, uz, rânduială.
TRADÍTIE  -NODEX
1)      -ansamblu de datini, conceptii, legende, obiceiuri, credinte, constituite în cadrul unei comunităti
sociale si transmise din generatie în generatie.
2)     -obicei statornicit de mult timp; practică uzuală.
TRADÍTIE – Dictionar de neologisme
- ansamblu de conceptii, obiceiuri, credinte, cunostinte, datini etc. mostenite si transmise din generatie în
generatie, trăsătură specifică a unui grup social (popor, natiune etc.).
- datină, uzantă, obicei.
- informatie privitoare la fapte ori evenimente din trecut, transmisă oral.
Obiceiurile folclorice au fost şi sunt cele mai rezistente în timp . Pentru cei ce le privesc din afară ele au
valoare de spectacol . Ele au însă înţelesuri şi semnificaţii mult mai profunde privitoare la relaţiile omului cu
lumea înconjurătoare , dar şi la relaţiile dintre oameni .
Obiceiurile , datinile , cântecele rituale însoţesc viaţa omului de la naştere până la mormânt, prelungindu-se
uneori , sub diferite aspecte , chiar şi după moarte .
O caracteristică a poporului român este şi bogăţia obiceiurilor tradiţionale .
Cele tradiţionale se cer a fi cunoscute , valorificarea lor să nu rămână la suprafaţă , ci să încercăm să le
cunoaştem sensurile şi semnificaţiile lor în profunzime.

DEZVOLTAREA SUBIECTULUI

Folcloriştii împart obiceiurile în trei categorii :

 Obiceiuri legate (de) sau prilejuite de anotimpuri , concentrându-se  în jurul celor mai importante ;
 Obiceiuri care marchează evenimente importante din viaţa omului ( naşterea, căsătoria , moartea)
 Obiceiuri nelegate de date fixe .
Cel mai important ciclu de sărbători tradiţionale sunt obiceiurile de iarnă .
În ce perioadă se desfăşoară ele ? (30.XI, 06.XII, 20 XII – 7 I ). Care sunt principalele sărbători cuprinse
între aceste date ? (Sfântul Andrei, Moș Nicolae, ..., Crăciunul şi Anul Nou, Boboteaza )
Multă vreme datinile legate de aceste evenimente nu au mai fost respectate .
Din anul 1989 avem libertatea să ne bucurăm de frumuseţile acestor sărbători , dar avem şi datoria să
scoatem la lumină nestematele lor rânduite de sărbători , aşa cum au fost cântate şi rostite de veacuri , pe la
casele româneşti .
În ce constă repertoriul cu care oamenii întâmpină aceste sărbători ? (colindele, pluguşorul ,
sorcova, semanatul, jocuri de măşti , teatru popular etc. ) .
Acestea sunt variate ca durată şi ca formă de realizare de la o regiune la alta .
Se prezinta materialul realizat in Power Point – “OBICEIURI SI TRADITII DE CARACIUN”
Taierea porcului de Craciun -Ignatul
Obiceiul sacrificarii porcului de Ignat este unic in lumea crestina si isi are radacinile pe teritoriul tarii
noastre in ritualurile vechilor daci din ziua Solstitiului de iarna.
In zilele noastre taierea porcului este un prilej de reunire a familiei deoarece participa de obicei toti membrii
ei, fiecaruia dandu-i-se  ceva util de facut.
De Ignat traditiile cer ca porcul din ograda sa fie sacrificat si transformat in bunatati pentru cei ai casei.
Dupa ce a fost taiat, porcul este invelit, copiii pusi sa il calareasca sa sa fie grasi si sanatosi.
Stiati ca…
Masa de Craciun
De pe masa celor trei zile de Craciun nu trebuie sa lipseasca friptura, caltabosii, leberul, piftia,
carnatii, toba, sangeretele, prajiturelele si, neaparat, cozonacul. Traditiile cer ca de Craciun sa se bea vin
rosu, fiert cu zahar, piper, scortisoara si nucsoara
Pomul de Craciun
În prezent este cel mai îndrăgit obicei de Crăciun, datorită simbolurilor care i se asociază: iubire
(pentru că este împodobit de întreaga familie), bucurie şi fericire (pentru că sub el sunt puse cadourile),
magie (se spune că Moş Crăciun nu vine în casele unde nu e brad), viaţă, trăinicie şi sănătate (pentru că este
2
mereu verde, chiar şi când afară e zăpadă). Practic, bradul a devenit centrul sărbătorilor.
Ornamentul principal al bradului de Craciun in forma de stea tine tot de simboluri si traditii. Daca nu stiai,
steaua este de fapt steaua de deasupra Betleemului care le-a vestit nasterea prucului Iisus celor trei crai de la
rasarit. Traditia de a merge la colindat cu steaua este strans legata de astrul calauzitor al celor trei magi
veniti sa se inchine pruncului Iisus.
Venirea lui Mos Craciun
Mos Craciun… Dragul Mos Craciun… Fara el parca nu ar mai fi sarbatoare! Popoarele lumii il
numesc in traditiile lor Noel, Santa Clause, Babbo Natale, Saint Nick, Kris Kringle sau Agios Vasilis… .
Legenda spune despre Mos  ca traieste departe, tare depare, tocmai la Polul Nord unde este iarna
vesnica. Mos Craciun vine in seara de 23 spre 24 Decembrie si aduce daruri multe, in special “la cerere”.
Copiii, uneori si adultii, ii scriu lui Mos Craciun lungi scrisori in care ii comunica ce si-ar dori sa primeasca.
Mos Craciun este un simbol al sperantei, increderii, intelepciunii, belsugului, umanismului si fericirii
traditionale de familie
Colindele de Craciun
Prin numărul lor mare, prin frumuseţea muzicii şi poezie , colindele domină sărbătorile de iarnă.
Ce înseamnă a colinda ?  -> A merge din casă în casă sau mai simplu a cânta un colind.
Când se colindă ?  ->   In Ajunul Crăciunului , la Crăciun , in Ajun şi în ziua de Anul Nou .
Cum se colindă ?   -> In cete .
Ce vestesc ele ?
– Sosirea Crăciunului – „ Bună dimineaţa la Moş Ajun „ ;
- Naşterea lui Isus Hristos : „ O, ce veste minunată „ ;
- Sosirea lui Moş Crăciun : „ Moş Craciun cu plete dalbe „ ;
- Bucuria Naşterii Domnului : „ Trei păstori „  ; etc.
Poezia colindelor este de o mare frumuseţe , degajând o atmosferă plină de entuziasm în care sunt
exprimate dorinţele şi năzuinţele oamenilor .
Sărbătorile de iarnă au inspirat şi pe marii noştri poeţi ( Octavian Goga , Mihai Eminescu ) care au
scris versuri de o deosebită sensibilitare: “ Rugă de Crăciun „ , „ Rugăciune „ , “Colinde, colinde”– Mihai
Eminescu ; „ Pace „ – Octavian Goga .
Pluguşorul : străvechi obicei agrar , declamată sau cântată , urarea este un poem lung , ajungând
până la 500 de versuri , cu un conţinut care redă succesiv muncile agricole de la arat la semănat , până la
secerat , recoltat şi chiar până la împletirea colacilor . Se urează în versuri pline de vervă fiecărui gospodar
fertilitate , abundenţă , îmbelşugare .
Exemplificaţi : Cine urează ?   ->     O ceată de flăcăi sau de elevi ( urători ) urează sau hăiesc .
Uneori pluguşorul este însoţit de dramatizarea momentului . Cei care urează poartă pe braţe un plug
în miniatură , un băţ cu două crăci reprezentând coarnele plugului .
Se prezintă un buhai.
Urarea cu pluguşorul este însoţită de buhai : un vas de lemn ca o putinică , prevăzut cu un fund din
piele de capră bine întinsă , prin mijlocul căreia trece o şuviţă de păr de cal . Zgomotul produs de tragerea
acestei şuviţe de degetele unui urător ( înmuiate în borş ) imită mugetul taurului – simbol al fertilităţii,
rodniciei .
Este un obicei care generează o veselie generală degajând o atmosferă de optimism, atmosferă
amplificată de clopoţei, tălăngi şi alte instrumente muzicale .
Capra : costumată şi jucată de un flăcău care imită mersul animalului în două sau patru picioare ,
ascuns sub un cojoc , acesta ritmează jocul , acţionând botul de lemn clănţănitor. Din combinaţia paşilor de
dans cu loviturile lemnului , se obţine o poliritmie cu efect deosebit . Acţiunile şi gestica personajelor care
însoţesc capra anunţă sosirea primăverii, reînvierea naturii şi ideea de fertilitate a câmpurilor. Un copil recită
ritmat : „ Hai ţa-ţa , căpriţa mea / De la munte te-am adus / Cu cercei şi cu hurmuz /Şi te-aşează pe podea /
Hai ţa-ţa, căpriţa mea etc .”
Umblatul cu ursul este întâlnit mai mult în Moldova. Este întruchipat de un tânăr purtând pe cap şi
umeri blana naturală a  unui urs . “Masca “ este condusă de un ursar, însoţiţi de muzicanţi.
În răpăitul tobelor şi a altor instrumente ursarul aţâţă animalul imitand paşii legănaţi ai lui.
Obiceiul semnifică puritatea şi fertilizarea solului în noul an. Se încheie cu urări adresate gazdelor.
Măştile satirizează anumite obiceiuri ale oamenilor şi persoanelor publice.
3
 Sorcova : În ce constă acest obicei ?Purtând în mână o ramură de măr sau păr , împodobită cu hârtii
colorate , trecând prin casele oamenilor , copiii le urează ani mulţi , sănătate , tăria fierului , frumuseţea
trandafirului .
Semănatul:
Se adresează urări gospodarilor aruncându-se cu grau sau orez pentru a avea un an îmbelşugat.
CONCLUZIA:
În fiecare an aşteptăm sărbătorile cu inimile pline de emoţie sfântă . Avem cele mai frumoase
colinde, cele mai frumoase datini de Anul Nou . Nimeni nu ne întrece .
Subiectul propus place mult copiilor, are un înalt grad de accesibilitate, antrenează colectivul în discuţii.
RETENTIA, TRANSFERUL, EVALUAREA: - Se realizează după fiecare secvenţă a concursului cu titlul
“CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ DE CRĂCIUN” (ANEXA)
TEMA PENTRU ACASĂ:
Să identifice obiceiuri şi tradiţii de Crăciun din alte ţări.
CONCURSUL PE ECHIPE – CINE ŞTIE CÂSTIGA DE CRĂCIUN
PROBE 1. Salutul în urătură - tema de acasa
 Fiecare echipa se prezintă spunând versuri adaptate după un pluguşor.
2. Minutul de literatură
 Elevii recunosc textul, autorul şi personajele unui fragment dintr-o lectură studiată.
3. Înviorare muzicală
 Fiecare echipă recunoaşte un colind după un negativ.
4. Felicitări de Crăciun
 Echipele compun felicitări adresate membrilor juriului.
5. Cu colindul
 Echipele interpretează colindul scris în bileţelul pe care l-au tras dintr-un bol.
6. O brad frumos! - împodobirea bradului