PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA

UNITATEA DE INV: Gradinita cu P.P. ,,Zana Zorilor”, Cluj-Napoca

EDUCATOARE: Budusan Dana
DATA: 23.03.2018
GRUPA: Mare C,,Ciupercutele”
TEMA ANUALA DE STUDIU: ,,Cine si cum planifica/organizeaza o activitate”
TEMA PROIECTULUI: ,,Învat de pe acum”
TEMA SAPTAMANII : ,,Apa, izvorul vietii”
TEMA ACTIVITATII: ,,Apa curată-i, apă fermecată”
TIPUL ACTIVITATII: mixta (dobandire de noi cunostinte/consolidare de priceperi si deprinderi
practice)
CATEGORII DE ACTIVITATI DE INVATARE: DLC+DOS2 +ALA1

DLC „Apa curată-i, apă DOS2

(povestea educatoarei) fermecata” (confectionare)
„Copiii din crang” (DLC+DOS2+ ,,Reciclam deseuri”
ALA1)

Arta: Stiinta: Constructii:

,,Stupul albinelor” ,,O ajutam pe veverita sa ,,Cuibul pasarelelor”
,,Musuroiul ” adune alune” -din materiale
-pictura- ,,Furnicuta/veverita merge naturale-
acasa”
- fisa de lucru-
SCOPUL ACTIVITATII:
Dezvoltarea limbajului prin imbogatirea vocabularului cu noi cuvinte si expresii, exprimarea in
propozitii corecte din punct de vedere gramatical in timpul redarii povestii ;
Sistematizarea cunostintelor despre rolul apei in viata omului, a plantelor si a animalelor si
identificarea modalitatilor de ecologizare a mediului ambiant;
Consolidarea unor abilitati practice insusite in cadrul activitatilor practice(decupare, lipire)
OBIECTIVE OPERATIONALE:
ADE
 sa identifice cel putin trei personaje din povestea ,,Copiii din crang”;
 sa formuleze propozitii simple si dezvoltate ca raspuns la intrebari pe baza povestii;
 sa argumenteze importanta apei in viata omului, animalelor si a naturii;
 sa clasifice desurile dupa felul lor;
 sa decupeze pe contur elementele necesare realizarii activitatii practice;
 sa lipeasca la locul potrivit elementele decupate;
 sa realizeze pestele si broasca din materialele reciclabile puse la dispozitie;

STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee: povestea educatoarei, conversatia, brainstorming,problematizarea,
demonstratia demonstratia, exercitiul decupare, lipire,ciorchinele;
Mijloace didactice: material audio, povestea ,,Copiii din crang”, marionete: o fetita, un baiat,
mamaruta, albina, furnica, veverita, porumbel, pitulice, hartie colorata, CD-uri vechi, role de hartie,
ghivece, tempera, pensule, foarfece, lipici, tabla, carioci, tomberoane albastru si galben, fise de
lucru, crengute, lut, recompense.
Forme de organizare a activitatii: frontal, pe grupuri mici, individual;

SCENARIUL ACTIVITATII
I. Moment organizatoric
In vederea desfasurarii optime a activitatii au loc: aranjarea mobilierului, pregatirea materialului
didactic, asigurarea unei atmosfere de lucru adecvata.
II. Intalnirea de dimineata
Dupa asezarea copiilor in semicerc, impreuna cu educatoarea acestia rostesc urmatoarele
versuri:
,,Ne-am trezit de dimineata
Si-am pornit spre gradinita
Apa pura noi vom fi,
A-nceput o noua zi.
Pe scaunele ne asezam
Si frumos ne salutam’’

Salutul continua prin ,,tehnica comunicarii rotative”, pornind de la stanga la dreapta,

salutand astfel:,,Buna dimineata x, y. Eu astazi sunt o picatura de apa pura”. Fiecare salut este
insosit de o strangere de mana.
Prezenta- Copiii aleg cate o poza din cosulet, numesc copilul si aseaza poza pe tabloul-
ciuperca, stabilind astfel numarul de copii prezenti.
Calendarul naturii se completeaza in urma intrebarilor adresate de educatoare cu privire la
:ziua, luna, anul in care ne aflam,etc: ,,- In ce zi suntem astazi?/-,,In ce luna suntem?”/- ,,Dar
cine stie sa imi spuna in ce anotimp suntem?/- ,,De unde stim ca suntem in acest anotimp?”etc.
Apoi meteorologul grupei va completa calendarul cu datele respective.
Impartasirea cu ceilalti se realizeaza prin jocul ,,Daca as fi apa....” , prin continuarea
propozitiei:
Exemple: Daca as fi apa....
o As calatori peste tot...
o As satura oamenii insetati...
o As vrea sa fiu valurile unei mari...
o As vrea sa ud florile, copacii.....

Noutatea zilei: copiii discuta despre tema saptamanii, despre cum au contribuit ei la realizarea
acestei teme
 Activitatea de grup: se realizeaza printr-un joc de comunicare pozitiva pe nume ,,Masina de
spalat”. Se formeaza doua siruri de copii fata in fata. Un voluntar/cel care ramane fara pereche trece
printre cele doua siruri (,,masina de spalat”). Cand ajunge in dreptul primei perechi din sir se
opreste si asteapta sa fie ,,spalat”: fiecare participant la joc ii pune puna pe umar si ii spune o
caracteristica, o calitate personala sau o vorba buna.Cel ,,spalat” multumeste si trece mai departe.
Se va insista de la inceput pe caracterul pozitiv al comunicarii. Neaparat trebuie sa treaca prin
,,masina de spalat” copiii tristi, timizi, negativisti pentru a le ridica moralul, pentru a le dezvolta in-
crederea in sine sau pentru a-i determina sa gandeasca pozitiv.

III. Captarea atentiei pentru activitatile de invatare

Discutiile despre noutatile zilei sunt intrerupte de vizita a doua papusi : un baietel si o fetita, ei
fiind copiii din crang.
Ei sunt triști si la cererea educatoarei acestia hotarasc sa impartaseasca povestea lor cu copiii
grupei mari.
IV. Anuntarea temei si a obiectivelor activitatii didactice:
Întelegand supararea copiilor din crang, prescolarii grupei mari hotarasc sa asculte intreaga
poveste si sa-i ajute in continuarea drumului lor.

V. Dirijarea invatarii si obtinerea performantei

Domeniul Limba si Comunicare

Copiii din crang îi invita pe prescolarii grupei mari in padure printr-o scurta plimbare in cerc
timp in care educatoarea porneste pe laptop un material audio cu sunetul naturii, apoi folosindu-se
de marionete povesteste povestea ,,Copiii din crang”, expunand pas cu pas marionete reprezentand
personajele povestii realizate din materiale reciclabile.
Ascultand povestea pana in mometul cand cele doua personaje ajung la parau, copiii observa
ca acesta este plin de deseuri precum CD-uri vechi, role de hartie igienica si bucati din peturi.
La initiativa educatoarei începe o scurta convorbire prin care copiii își expun parerea despre
importanta apei in viata omului si a naturii, despre responsabilitatea de a avea grija de apele lumii,
respectiv ce polueaza apa. Prin metoda brainstorming copiii isi expun ideile, acestea fiind notate
de educatoare.Ulterior prescolarii aduna gunoaiele din rau si le clasifica dupa felul lor: hartie si
plastic, punandu-le in mici tomberoane de culori diferite in functie de materialul acestor deseuri:
hartie-tomberon galben si plastic tomberon albastru.
 Domeniul Om si Societate-Activitate practica
Prescolarii ajung la concluzia ca recicland materialele adunate ei pot ajuta pârâul.
Tranzitie: ,,Unu, doi, unu, doi
La masute mergem noi.
Impreuna reciclam
Si gunoaie transformam”
Activitatea de invatare va fi ghidata conform urmatoarelor secvente didactice:
Intuirea materialelor
Copiii sunt invitati sa observe si sa enumere materialul didactic. Pe fiecare masuta se afla
cosulete cu CD-uri, role de hartie, hartie colorata cu model, foarfece, lipici si ochisori miscatori.
Prezentarea modelului
Se analizeaza pestisorul si broasca model: ce reprezinta, cum a fost realizata si ce material s-a
folosit.
Explicarea si demonstratea modului de realizare a lucrarilor
Decuparea elementelor pestisorului si a broastei, precum si lipirea acestora la locul potrivit,
cat si a ochisorilor. Se aminteste modul de aplicare a lipiciului, care se intinde uniform pe o parte a
hartiei decupate iar apoi se preseaza usor pe materialul reciclat.Se executa cateva exercitii pentru
incalzirea mainilor.
,,Pic, pic, pic ,,Ploua usor, sa auzim ,,Mana lebada o fac,
Ploua-ntruna, ploua. Cu varful degetelor masa lovim Car eda mereu din cap,
Pic, pic, pic, Ploua mai tare, ploaia tot vineri Lebedele-n jos privesc,
Ca ne place noua Lovim cu degetele mai bine. Mainile eu le rotesc”.
Pic, pic, pic,
Ploua cu bulboace,
Pic, pic, pic,
Ca se fac baltoace”

Se ureaza : Spor la lucru!

Realizarea lucrarilor de catre copii
Pe un fond muzical placut, copiii incep sa lucreze in liniste. Acolo unde este nevoie se ofera
explicatii si ajutor.
Analiza lucrarilor
Dupa finalizarea lucrarilor se va trece la analiza acestora. Fiecare copil îsi va aseza materialul
realizat în râu, apoi copiii vor fi antrenati în analiza lucrarilor.
 Dupa asezarea vietuitoarelor acvatice in pârâu copiii merg la baie pentru a se spala pe maini cu
tranzitia: ,,Paraias, paraias,
Mult esti vesel si poznas
Unde fugi asa degraba
Firicel de paraias?
Sunt grabit, sunt grabit
Sa ajung un rau festit,
Sa port slepuri si vapoare,
Tare, tare sunt grabit”

VI. Asigurarea retentiei si a transferului

Marionetele reprezentand copiii din crang isi continua povestea prin care se întalnesc cu
pitulicea, cea care le spune copiilor morala povestii ,,odihna si joaca nu sunt placute decat pentru
cel care a dus la capat tot ce avea de facut”
Prin metoda ciorchinelui, educatoarea invita copiii la o convorbire pe baza povestii
ascultate. Pe o coala de hartie se va regasi formatul unui ciorchine cu 5 boabe(cercuri) pe primul
rand, 4 boabe (cercuri) pe al doilea rand, 2 cercuri pe al treilea rand si un bob(cerc) pe ultimul
rand.Un cerc ca fi plasat in centru, deasupra primului rand de 5 cercuri.Initial, educatoarea va
adresa copiilor intrebarea privind personajelor principale ale povestii ascultate. Odata identificate
personajele, un copil va plasa, in primul cerc de sus , imaginea celor doi copii. Prescolarii vor fi
anuntati ca imaginea respectiva va reprezenta, de fapt, codita ciorchinelui, locul de unde vom porni
pentru a analiza ce s-a intamplat in poveste.Pentru a realiza ciorchinele este nevoie sa organizam
informatiile pe categorii.
Educatoarea le cere copiilor sa denumeasca personajele cu care s-au intalnit copiii din crang pe
drum pana la parau si pe care le-au rugat sa se joace cu ei (mamaruta, albina, furnicuta, veverita,
porumbelul); copiii completeaza randul de sus al ciorchinelui cu imaginile corespunzatoare
personajelor numite si expun intr-o propozitie motivul pentru care acestea au refuzat joaca cu ei.
Ex: ,,Mamaruta avea nevoie de hrana pentru pranz/albina trebuia sa adune miere/etc....”’
Pentru a completa urmatorul rand de boabe ale ciorchinelui educatoarea va ruga copiii sa
identifice efectele pozitice al apei/paraului in viata oamenilor, a animalelor, a naturii (apa de baut
pentru oameni si animale, spala rufele, poarta barcile, stinge incendiile.)
Pentru a completa urmatorul rand de boabe ale ciorchinelui educatoarea va ruga prescolarii sa
identifice personajele care i-a mustrat pe cei doi copii pentru dispozitia lor de a pierde timpul?
(paraul si pitulicea). Ciorchinele se va finaliza prin adaugarea pe ultimul rand a imaginii cu locul
unde i-a trimis pitulicea.(scoala).
 La final educatoarea le va adresa intrebari cu privire la identificarea moralei povestii? (Cum au
reactionat cei doi copii la mustrarea pitulicei? Ce credeti ca au invatat copiii din aceasta
intamplare?)

VII. ALA 1
Drept recompensa pentru învatamintele primite de la vietuitoarele padurii, copiii din crang vor
sa se revanseze fata de acestea inainte ca ei sa se intoarca la scoala. Cei doi îi invita pe prescolari
sa-i ajute. Materialele necesare sunt create la activitatea pe centrele de interes in cadrul carora se
vor atribui urmatoarele sarcini:
Arta ,,Musuroiul”, ,,Stupul albinelor”
Sarcini:
 sa aplice culoarea adecvata pe ghiveci , reprezentand musuroiul si stupul albinelor
 sa decupeze pe contur albinutele si furnicutele;
 sa aseze insectele decupate pe casuta corespunzatoare;

Stiinta , ,,O ajutam pe veverita sa adune alune”

,,Furnicuta/veverita merge acasa”
Sarcini:
 sa efectueze operatii de adunare cu 1-2 unitati in limitele 1-9;
 sa raporteze cantitatea la numar, respectiv cifra corespunzatoare;
 sa traseze drumul insectelor , respectand modelul;

Constructii ,,Cuibul pasarelelor”

Sarcini:
 sa construiasca un cuib, utilizand materiale naturale: lut si crengute;
 sa coopereze in grupuri mici.

Dupa finalizarea sarcinilor materialelel sun asezate in decorul padurii.

VIII. Încheierea activitatii.Aprecieri finale.

In incheiere, copiii sunt recompensati pentru efortul lor si felul in care au lucrat . Se formuleaza
aprecieri colective si individuale cu privire la comportamentul si implicarea copiilor in activitate.
 Pe tot parcursul activitatii, educatoarea va observa comportamentul copiilor si gradul de
implicare in activitati, va oferi întariri pozitive si va corecta eventualele greseli, va oferi feedback
constructiv si va formula aprecieri individuale si colective cu privire la prestatia copiilor.

ANEXĂ
Copiii din crâng

Doi copii, un frate şi o soră, au pornit într-o zi spre şcoală. Drumul lor trecea pe lângă un
crâng cu umbră deasă. Pe drum era cald şi praf, iar în crâng — răcoare şi veselie.
— Ştii ce? spuse băiatul surorii sale. Mai avem destul timp să ajungem la şcoală. Acolo e acum
cald, plictiseală, pe când în crâng trebuie să fie tare plăcut. Ia ascultă cum cântă păsărelele! Şi ce
multe veveriţe sar din creangă în creangă! N-ar fi mai bine să mergem acolo, surioară?
Fetiţei îi plăcu îndemnul fratelui ei. Aruncară amândoi abecedarele în iarbă, se luară de mână şi se
afundara in desis, printre tufele verzi, pe sub mestecenii pletosi .Într-adevăr, în crâng era larmă şi
veselie. Păsărelele zburau din loc în loc, ciripind necontenit, veveriţele săreau de pe o creangă pe
alta, iar gâzele mişunau prin iarbă. Primul lucru pe care l-au zărit copiii a fost o buburuza.
— Joacă-te cu noi, i-au spus ei buburuzei.
— M-aş juca cu plăcere, răspunse buburuza, dar n-am timp : trebuie să-mi adun de mâncare pentru
prânz.
— Joacă-te cu noi, i-au spus copiii, unei albine galbene şi pufoase.
— N-am timp să mă joc cu voi, răspunse albina, trebuie să adun miere.
— Dar tu n-ai vrea să te joci cu noi? o întrebară copiii pe furnică. Furnica însă n-avea timp nici să-i
asculte ; trăgea un pai de trei ori mai mare decât ea şi se grăbea să-şi clădească locuinţa-i măiastră.
Copiii au încercat atunci să intre în vorbă cu veveriţa, îndemnând-o şi pe ea să se joace cu dânşii,
dar veveriţa a dat din codiţa ei stufoasă şi le-a răspuns că trebuie să strângă alune pentru iarnă.
Porumbelul le-a răspuns şi el :
— Eu clădesc un cuib pentru puişorii mei.
Copiilor li se făcu urât, fiindcă în jurul lor toţi aveau treabă şi nimeni nu voia să se joace cu ei. Au
alergat atunci la pârâu. Clipocind printre pietre, pârâul şerpuia prin crâng.
— Tot n-ai tu nicio treabă, îi ziseră copiii, hai, joacă-te cu noi.
— Cum? Eu n-am nicio treabă? clipoci supărat pârâul. Copii leneşi ce sunteţi! Uitaţi-vă la mine ;
muncesc zi şi noapte şi nu am o clipă de odihnă. Cine dă de băut oamenilor şi animalelor? Cine
spală rufele? Cine poartă bărcile şi stinge focurile? Cine, dacă nu eu? Nu-mi văd capul de treabă,
mai adaugă pârâul şi prinse să clipocească mai departe printre pietre. Copiilor le era din ce în ce
mai urât şi se gîndiră că ar fi făcut mai bine dacă s-ar fi dus întâi la şcoală şi la întoarcerea spre casă
ar fi intrat puţin prin crâng. Dar tocmai atunci băiatul zări pe o creangă verde o pitulice mică şi
frumoasă. Părea că şade foarte liniştită şi nu are altceva de făcut decât să fluiere un cântec vesel.
— Ei, cântăreaţă! îi strigă băiatul. Cred că tu chiar n-ai nici o treabă. Hai joacă-te cu noi !
— Cum? fluieră supărată pitulicea. Eu n-am nici o treabă? Oare n-am prins eu toată ziua musculiţe
ca să-mi hrănesc puişorii? Mă simt atât de ostenită, încât nu sunt în stare nici măcar să-mi mişc
aripile, şi totuşi chiar în clipa aceasta nu stau degeaba, ci cânt să-mi adorm puişorii mei dragi. Dar
voi ce-aţi făcut astăzi leneşilor? La şcoală nu v-aţi dus, n-aţi învăţat nimic. Alergaţi prin crâng, ba
încă-i mai împiedicaţi şi pe alţii să lucreze. Duceţi-vă mai bine unde aţi fost trimişi şi nu uitaţi că
odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a muncit şi a dus până la capăt tot ce a avut
de făcut.
Pe copii i-a cuprins ruşinea.  S-au dus la şcoală şi, cu toate că au ajuns târziu, au fost sârguincioşi la
învăţătură.

Bibliografie:
 Breben, S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M., (2002) ,,Metode interactive de grup”, Ed. Arves,
Craiova;
 Glava A., Tataru L., Chis O., Chis V., (2015) ,,Piramida cunoasterii”, Ed. Diamant, Pitesti.
 Preda v., (coord), (2011), ,,Metodica activitatilor instructiv-educative in gradinita de
copii”, Ed. Sitech, Craiova.
 Revista invatamantului prescolar nr.3-4/2011, Ed. Arlequin;
 Curriculum, pentru învatamantul prescoalr 3-6/7 ani- ghidul aplicativ, Prezentare si
explicitari, Ed.DPH, Bucuresti;