Limba și literatura română,

minorități naționale
Clasa a V-a
Casa părintească

Profesoară: Rocozița Oxana

Scrieți mai multe determinative pentru cuvântul
Casă

Bătrânească Frumoasă Mare

Nouă Casă Părăsită

Luxoasă Părintească Veche

 Astăzi la lecţie:

1. Vom învăţa cuvinte noi;

2. Vom citi textul „Casa părintească”;

3. Vom răspunde la întrebări;

4. Vom alcătui dialoguri;

5. Vom descrie casa sau apartamentul în care locuiți;

 Lexicul lecției
Palid - бледный A scăpa - уронить

Vițel - телёнок Cărunt - седой

A îmbrățișa - обнять A înconjura – обойти вокруг
Ștampilă – печать, штемпель Mut – cel care nu poate vorbi

A lătra - лаять
Timbru –

Genunchi - колено
Plic –
 Memoraţi!

NB
!

floare – a înflori – înflorit - florărie

părinte – părintesc – părintește
braţe – a îmbrăţişa – îmbrățișare
lacrimă – a lăcrima – lăcrimioare
a vinde – vânzător – vânzare - vândut

(Alcătuiți patru propoziții cu verbele din fiecare grup propus.)

 Completați spațiile libere cu
cuvintele din paranteze.

Am cumpărat un.............. frumos.

Câinele ........... tare, dacă în ogradă intră un
om străin. Băiatul a înlemnit pe loc și stătea
ca un........ Moșul are o colecție mare
de ........ Documentul nu este valabil
făra ........ umedă a instituției.

(Timbre , mut, plic, latră, ștampila)

 Să verificăm!

Am cumpărat un plic frumos.

Câinele latră tare, dacă în ogradă intră un om
străin.
Băiatul a înlemnit pe loc și stătea ca un mut.
Moșul are o colecție mare de timbre.
Documentul nu este valabil fără ștampila
umedă a instituției.
Construiți comparații, folosind însușirile
propuse:

Model: Palid ca lămâia

Harnic ca... Puternic ca...

Dulce ca... Gingaș ca...

Înalt ca... Alb ca...

 Să verificăm!

Model: Palid ca lămâia

Harnic ca furnica Puternic ca leul

Dulce ca mierea Gingaș ca floarea

Înalt ca bradul Alb ca zăpada

(Includeți trei comparații în enunțuri.)

 Ascultați textul. Spuneţi care este boala cea mai grea?
Casa părintească
Asta a fost demult. Pe atunci Sandu era mic. Tata îl purta pe la doctori,
dar degeaba.
– Du copilul la mare, în ţările calde, i-a spus un doctor.
– Păi dacă ar fi rândunică, a oftat tata.
Dar Sandu era palid ca lămâia şi se topea văzând cu ochii. Atunci tata a
vândut calul, a vândut vaca, viţelul şi a adunat bani pentru drum.
L-au urcat pe Sandu în tren. Şi s-a dus. Îl aştepta câinele la poartă, iar
mama lăcrima.
- Dacă ar fi o rândunică, ar găsi drumul acasă, plângea mama.
Au trecut mulţi ani... Şi iată că vine în sat un plic înflorit cu timbre şi
ştampile. «Am scăpat de o boală şi am dat peste alta, scria Sandu.
Dorul de casa părintească – asta e boala cea mai grea». Iar într-o zi
mama vede la portiţă un om alb-alb la cap. Oare de ce nu latră
câinele?
Omul s-a lăsat în genunchi şi a intrat în ogradă, sărutând pământul.
– E Sandu! a scăpat mama o farfurie.
Sărmanul, e mai cărunt decât mine!
Omul a înconjurat casa în genunchi.
– Sandu! s-a apropiat mama.
Omul s-a uitat lung la dânsa. N-a zis nimic.
– E mut, săracul! a început mama să plângă.
Omul s-a ridicat în picioare. Dar tot atunci s-a lăsat iarăşi în
genunchi şi a sărutat pragul. Apoi a sărutat ferestrele... S-au adunat
mulţi oameni.
– E mut ori a uitat limba? a întrebat o femeie. Abia spre seară i s-a
întors graiul.
– Bună seară, mamă! a zis Sandu şi a îmbrăţişat-o. Dar cum să
îmbrăţişeze casa?
După Spiridon Vangheli
 Lectura selectivă
❖Citiți propoziţia din care aflăm ce vârstă
avea Sandu;
❖Citiți propoziţiile din care aflăm de ce
Sandu trebuia să meargă în țările calde;
❖ Citiți propoziţiile în care se vorbeşte
despre scrisoarea primită de la fecior;
❖ Citiți fragmentul în care se arată cum au
reacţionat oamenii faţă de comportamentul
lui Sandu;
 Să verificăm!
❖Citiți propoziţia din care aflăm ce vârstă avea Sandu;
Asta a fost demult. Pe atunci Sandu era mic.
❖Citiți propoziţiile din care aflăm de ce Sandu trebuia să
meargă în țările calde;
Dar Sandu era palid ca lămâia şi se topea văzând cu ochii.
❖ Citiți propoziţiile în care se vorbeşte despre scrisoarea
primită de la fecior;
Au trecut mulţi ani... Şi iată că vine în sat un plic înflorit cu
timbre şi ştampile.
❖ Citiți fragmentul în care se arată cum au reacţionat
oamenii faţă de comportamentul lui Sandu;
S-au adunat mulţi oameni.
– E mut ori a uitat limba? a întrebat o femeie.
 Răspundeţi, cu ajutorul textului, la întrebări:

1) De ce a fost nevoit Sandu să plece de acasă?

2) Cum a procedat tatăl băiatului pentru a-i salva
viața?
3) Cât timp Sandu nu a fost acasă?
4) Ce le-a scris părinților Sandu?
5) Ce a făcut feciorul, când s-a întors acasă?
6) De ce Sandu nu putea vorbi ?
7)Ce boală l-a încărunțit pe Sandu?
 Să verificăm!
1) De ce a fost nevoit Sandu să plece de acasă?
Sandu a fost nevoit să plece de acasă, deoarece era bolnav.
2) Cum a procedat tatăl băiatului pentru a-i salva viața?
Tatăl băiatului a vândut calul, vaca și vițelul și l-a dus pe Sandu în țările calde.
3) Cât timp Sandu nu a fost acasă?
Sandu mult timp nu a fost acasă.
4) Ce le-a scris părinților Sandu?
Sandu le-a scris: «Am scăpat de o boală şi am dat peste alta, dorul de casa părintească
– asta e boala cea mai grea».
5) Ce a făcut feciorul când s-a întors acasă?
Când s-a întors acasă, feciorul a sărutat pământul, a înconjurat casa în genunchi, a
sărutat pragul, apoi a sărutat ferestrele.
6) De ce Sandu nu putea vorbi?
Sandu nu putea vorbi, deoarece mult timp nu a fost acasă și îi era dor de casa
părintească.
7) Ce boală l-a încărunțit pe Sandu?
Pe Sandu l-a încărunțit dorul de casa părintească.
 Găsiți în text sinonimele și antonimele cuvintelor
propuse:

Sinonime Antonime
Medici Acum
Curte Rumen
Cale A cumpăra
A privi Vorbăreț
A vorbi Dimineață
Limbă Reci
 Să verificăm!

Sinonime Antonime
Medici - Doctori Acum - Atunci
Curte - Ogradă Rumen - Palid
Cale - Drum A cumpăra – A vinde
A privi – A se uita Vorbăreț - Mut
A vorbi – A spune Dimineață - Seară
Limbă - Grai Reci - Calde
Descoperiți ce sens au în text
cuvintele: mare, poartă.
Alcătuiți enunțuri
în care aceste cuvinte să aibă
alt sens decât cel din text.
 Improvizați un dialog din opt replici dintre Sandu și un
călător din tren, în timpul când Sandu se întorcea la casa
părintească.

Puteți începe astfel:

-De ce sunteți atât de trist?

--..............................
--................................
 Când plecați de acasă pe
o perioadă mai lungă, simțiți
dorul de casă? De ce anume
vi-i dor? Ce faceți, în primul
rând, când vă întoarceți?
Răspundeți, în cinci propoziții, la întrebarea:

Ce este pentru mine casa

părintească?
Descrieți, în șase propoziții, casa voastră sau
apartamentul în care locuiți.

(Pentru inspirație, puteți folosi imaginile propuse.)

 Referinţe bibliografice:
1. https://www.google.com
2. Limba română. Manual pentru clasa a IV-a,
Mariana Marin, Tatiana Niculcea, Editura Cartier,
Chișinău, 2017;
3. Limba română. Manual pentru elevii clasei a V-a a
școlii cu predare în limba rusă, Tamara Cazacu,
Editura Lumina, Chişinău, 2011;
4. Ora de română. Clasa a V-a. Exerciții de vocabular și
gramatică. Auxiliar pentru elevi și profesori, Tamara
Ciobanu, Inga Liulenov, Nelly Parii, Editura
Integritas, Chișinău, 2010.