Citește, cu atenție, textul următor:

Matilda era o fetiță plăpândă, sensibilă și inteligentă, cu ochi căprui, mari și inocenți. Avea o
minte așa de ascuțită și atâta putere de înțelegere, încât nu puteai s-o treci cu vederea. Până la trei ani,
Matilda învățase singură să citească cu ajutorul ziarelor și revistelor din casă. La patru ani deja citea
foarte bine, așa că începuse să fie interesată de cărți.(…)
În timpul săptămânii Matilda rămânea singură acasă aproape în fiecare după-amiază.
Fratele ei era la școală, tatăl mergea la lucru, iar mama se ducea să joace bingo într-un orășel apropiat
de orașul lor.
În acest timp, de cele mai multe ori, Matilda mergea la bibliotecă să citească.(…)
Ce era într-adevăr foarte drăguț la Matilda era că dacă o întâlneai întâmplător și stăteai de vorbă
cu ea, puteai să juri că e un copil de cinci ani ca oricare altul. Nu dădea deloc semne că ar fi vreun geniu
și n-o auzeai niciodată lăudându-se cu ceva. Dacă ai fi avut ocazia s-o cunoști, n-ai fi ştiut niciodată ce
minte sclipitoare are, decât poate dacă te-ai fi apucat să vorbești cu ea despre literatură sau matematică.
(...)
Matila se împrieteni astfel foarte ușor cu ceilalți copii. Toți colegii de clasă o plăceau. Firește că
i-a impresionat pe toți cu faptul că e deșteaptă, pentru că asistaseră la examenul domnișoarei Honey din
prima zi de școală. Mai știau și că în timpul orelor Matilda avea voie să citească o carte și nu era
obligată să participe la lecție. Însă, la această vârstă, copiii nu-și bat capul să facă diferențe. Sunt mult
prea preocupați de propriile lor mici probleme, ca să se ocupe și de ale altora.
Printre noii prieteni ai Matildei se număra și o fetiță pe numele Lavender. Cele două deveniseră
bune prietene chiar din prima zi de școală și își petreceau împreună atât pauza de dimineață, cât și
recreația mare, explorând curtea școlii. Îi plăcea de Matilda fiindcă era altfel decât ceilalți copii: era
curajoasă și avea spirit de aventură, iarMatilda o plăcea pe Lavender pentru exact aceleași motive[...]

( Roald Dahl, Matilda )

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare cerință de mai jos:

1. (6p.) Notează câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate: deșteaptă, să vorbeşti, citea.
2. (6p.) Explică modul de formare a cuvintelor subliniate: se împrieteni ușor; ce minte sclipitoare are;
numai.
3. (6p.) Rescrie din text un cuvânt care conține diftong, unul cu hiat și unul cu triftong.
4. (6p.) Precizează numărul de litere și de sunete din cuvintele: mergea, chin, fix.
5. (6p.) Alcătuiește câte un enunț în care folosești paronimele: a investi/ a învesti.
6. (4p.)Transcrie, din fraza marcată în chenar, două propoziții aflate în relație de coordonare prin
juxtapunere.
7. (6p.) Precizează modul și timpul verbelor: să participe, petreceau, ar merge.
8. (4p.) Precizează felul verbelor subliniate. Alcătuiește enunțuri in care aceste verbe să fie folosite cu o
altă valoare pe care o vei preciza . Matilda rămânea singură acasă…/ Fratele ei era la școală
9. (4p.) Precizează două trăsături ale genului epic identificate în text.
10. (4p.) Formulează într-un enunț motivul pentru care colegii o îndrăgesc pe Matilda.

B . Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să realizezi caracterizarea

Matildei din fragmentul citat 22 puncte

În compunerea ta, trebuie:

-să evidenţiezi două modalităţi de caracterizare a personajului;
-să ilustrezi două trăsături ale personajului, cu exemple adecvate, selectate din fragmentul dat;
-să respecţi structura specifică tipului de compunere cerut;
-să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Redactare 10
puncte Of : 10
puncte
Citește, cu atenție, textul următor:

Dupe o lună de zile înțelesesem rostul învățăturii și cunoșteam bine pe domnul Vucea. Mulți ani l-
am visat. Chiar acum îl văz înaintea ochilor. Scund, grăsuliu, cu părul mărunt și încărunțit, cu barba
ascuțită, potrivită din foarfecă, mai mult albă, și albă ca zăpada în vârful ei netezit; niște ochi verzui, mici
și repezi; o față gălbuie, curată și fără pic de sânge. Iarna să cocoloșea într-o bundă cu blană lățoasă,
vara însă îți rămâneau ochii la el de frumos ce era îmbrăcat: haină albăstrie, pantaloni negri, jiletcă de
dril năutiu, călcată și lustruită, un lanț de aur, gros ca pe deget. […]
Dar când mergea, Domnul Vucea nu era de fel ca ceilalți oameni. Ne uitam la el de departe. Pășea
iute, mărunt, ușor, ca un șoarice, și scuipa în urmă, iar dacă era noroi, călca din peatră în peatră, tot în
creștetul pietricelelor, scuturând picioarele ca o pisică.[…]
Lecțiile mergeau strună. Nu învăța nimeni nimic.
Clasa avea șaisprezece bănci; băncile aveau șaisprezece "primi" și șaisprezece "monitori"; peste
monitori erau trei "monitori generali": doi de învățătură și unul de "ordine". "Generalii" ascultau pe
"monitori"; "monitorii" ascultau pe "primi"; "primii" ascultau pe școlarii fără grad. Çcolarii dau
"interes" primilor, primii monitorilor; monitorii ungeau pe generali; iar generalul de ordine, care nu
punea note la învățătură, ci numai însemna, cu o cruce, cu două și cu trei, pe cei ce nu sta smirnă, când îi
venea lui poftă "să se auză musca în tavan", lua ce putea de la monitori, primi și școlari. Generalii băteau
pe toți; monitorii, de la primi în jos[…]
De obicei, Domnul Vucea, când intra în clasă, noi fiind toți cu ochii pironiți în carte, începea să
cerceteze notele. Pe "binișor" îi trăgea de urechi, lui "rău" îi trăgea la palmă cu linia lată, cu nuiaua sau
chiar cu linia în patru muchi când să făcea foc.
Oh! Atunci era nespus de rău! Se scărpina în barbă, repede de nu i să vedeau degetele, și poruncea
fără milă:
– Dă-i zece tătarului, dă-i zece!... ha! tătarul!...zece!... cinci cum o fi și cinci pe dungă!
(Barbu Ștefănescu Delavrancea, Domnul Vucea)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare cerință de mai jos:

1. (6p.) Notează câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate: înțelesesem, ne uitam, repede.
2. (6p.) Explică modul de formare a cuvintelor : grăsuliu, de la, pietricelelor.
3. (6p.) Rescrie din text un cuvânt care conține diftong, unul cu hiat și unul cu triftong.
4. (6p.) Precizează numărul de litere și de sunete din cuvintele: mergeau, general, chin.
5. (6p.) Alcătuiește câte un enunț în care folosești paronimele: solitar/solidar.
6. (4p.)Transcrie, din fraza de mai jos, două propoziții aflate în relație de coordonare prin juxtapunere.
Pășea iute, mărunt, ușor, ca un șoarice, și scuipa în urmă, iar dacă era noroi, călca din peatră în peatră,
tot în creștetul pietricelelor, scuturând picioarele ca o pisică.[…]
7. (6p.) Precizează modul și timpul verbelor: trăgea, să fi mers, a uitat.
8. (4p.) Precizează felul verbelor subliniate. Alcătuiește enunțuri ăn care aceste verbe să fie folosite cu o
altă valoare pe care o vei preciza. Atunci era nespus de rău / ci numai însemna pe cei ce nu sta smirnă, .
9. (4p.) Precizează două trăsături ale genului epic identificate în text.
10. (4p.) Formulează într-un enunț prin ce se deosebea Domnul Vucea de ceilalți oameni..

B . Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să realizezi caracterizarea

Domnului Vucea din fragmentul citat. 22 puncte
În compunerea ta, trebuie:
-să evidenţiezi două modalităţi de caracterizare a personajului;
-să ilustrezi două trăsături ale personajului, cu exemple adecvate, selectate din fragmentul dat;
-să respecţi structura specifică tipului de compunere cerut;
-să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.