Recomandări

pentru elevii care au cerut exerciții suplimentare

Nu sunt obligatorii!!!
Clasa a V-a A
C. N. Zinca Golescu, Pitești
Prof. Comănescu Florentina Maria

SUNT ELEV DE NOTA 11!

Citește cu atenție textele de mai jos și rezolvă subiectele propuse.

1.
Făt-Frumos auzi o vrajă lungă prin aer şi se uită prin nori. Cale de două ceasuri – pierdută
în naltul cerului – plutea încet, încet prin albastrul tăriei Miazănoaptea bătrână cu aripile de aramă.
Când baba înota smintită pe la jumătatea lacului alb, Făt-Frumos aruncă buzduganu-n nori
şi lovi Miazănoaptea în aripi. Ea căzu ca plumbul la pământ şi croncăni jalnic de douăsprezece ori.
Luna s-ascunse într-un nor şi baba, cuprinsă de somnul ei de fier, se afundă în adâncul cel
vrăjit şi necunoscut al lacului. Iar în mijlocul lui se ridică o iarbă lungă şi neagră. Era sufletul cel
osândit al babei.
– Am scăpat! zise fata.
– Am scăpat, zise calul cel cu şapte inimi. Stăpâne, adăogi calul, tu ai izbit Miazănoaptea, de
a căzut la pământ cu două ceasuri înainte de vreme, şi eu simt sub picioarele mele răscolindu-se
nisipul.
(Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă)
Subiectul I
1. Scrie două expresii şi un proverb care să conţină substantivul „ceas”. Explică proverbul.
2. Găseşte sinonime potrivite sensului din text al cuvintelor: tăriei, adâncul, osândit,
răscolindu-se. Alcătuieşte o propoziţie dezvoltată în care să foloseşti toate aceste cuvinte
selectate din text. Transformă propoziţia compusă de tine într-o propoziţie simplă.
3. a. Selectează doi termeni aparţinând câmpului semantic al matematicii, precizând valoarea
morfologică şi funcţia lor sintactică.
b. Arată prin ce s-ar putea înlocui într-un basm modern personajele din text.
c. Identifică, în text, două figuri de stil diferite care fac referire la acelaşi obiect/lucru/fiinţă.
Numeşte-le.
4. a. Scrie doi termeni, din familia lexicală a cuvântului şapte.
b. Alege din text un cuvânt care conţine un diftong pe care să-l utilizezi ca hiat într-un alt
cuvânt.

p.1. prof. Comănescu Florentina Maria, comanescuflorentina@yahoo.com

 5. Explică de ce textul citat este unul ficțional.
6. Identifică modurile de expunere.
7. Găsește în text elementele caracteristice unui basm.
8. Reconstituie într-o povestire de zece rânduri/100 de cuvinte secvențele care ar putea preceda
sau urma enunțurile de mai jos, într-un basm: Pătrunse în sală. Aceasta era înaltă, susținută
de stâlpi și de arcuri, toate de aur, iar în mijlocul ei stătea o mândră masă, acoperită cu
alb....
9. Indică ce marchează sermnul exclamării în text. Explică utilizarea cratimei în structura
buzduganu-n.

Subiectul II
Redactează o compunere descriptivă de 25 – 30 de rânduri în care să foloseşti termenii: nori,
ceasuri, calul, lacul, aramă, şapte.
Vei primi punctajul integral, dacă:
 vei construi textul având în vedere că acesta trebuie să aibă : introducere, cuprins şi
încheiere; vei integra corespunzător cei şase termeni;
 vei folosi următoarele moduri de expunere: naraţiune, descriere, dialog;
 textul tău va fi corect în ceea ce priveşte: logica şi claritatea enunţurilor, adecvarea
conţinutului la cerinţe; registrul de comunicare şi stilul adecvate conţinutului;
 te vei exprima corect, respectând normele ortografice şi de punctuaţie în vigoare.

2.
În sfârşit, nu trece mult la mijloc, şi numai iaca li se aduc 12 harabale cu pâine, 12 ialoviţe
fripte şi 12 buţi pline cu vin de cel hrănit, de care, cum bei câte oleacă, pe loc ţi se taie picioarele, îţi
sclipesc ochii în cap, ţi se încleie limba în gură şi începi a bolborosi turceşte, fără să ştii bechi măcar.
Flămânzilă şi Setilă ziseră atunci celorlalţi:
– Măi, mâncaţi voi întâi şi beţi cât veţi putea, dar nu cumva să vă puneţi mintea cu toată
mâncarea şi băutura, c-apoi al vostru e dracul!
Atunci Harap Alb, Gerilă, Ochilă şi Păsări-Lăţi-Lungilă se pun ei de ospătează şi beu cât le
trebuie. Dar ce are a face? parcă nici nu se cunoştea de unde au mâncat şi au băut; că doar mâncare
şi băutură era acolo, nu şagă; dă, ca la o împărăţie.
– Hai, ia daţi-vă deoparte, măi păcătoşilor, că numai aţi crâmpoţit mâncarea, ziseră atunci
Flămânzilă şi Setilă, care aşteptau cu neastâmpăr, fiind rupţi în coş de foame şi de sete.
(Ion Creangă, Povestea lui Harap - Alb)

HARABÁ, harabale, s.f. căruţă mare folosită pentru transportul grânelor şi al altor poveri; p. ext. cantitatea care intră într-o
astfel de căruţă;
IÁLOVIŢĂ, ialoviţe, s.f. vacă mare şi grasă;
BECHI s.n. Nici bechi = absolut nimic;
ŞÁGĂ s. v. ghiduşie, glumă, năzbâtie, năzdrăvănie, nebunie, poznă, ştrengărie;
CRÂMPOŢÍ, crâmpoţésc, vb. a tăia, a rupe, a sfâşia în bucăţi inegale; a ciopârţi. ♦ A mânca fără rânduială, de ici de colo,
câte puţin.

Subiectul I
1. Indică forma literară a următoarelor cuvinte din text: se încleie, beu, dă, steclesc şi
completează dialogul din text cu încă o replică în care să foloseşti patru termeni/expresii
populare ce nu se regăsesc în fragmentul citat.
2. Găseşte sinonime pentru următoarele expresii: a-şi pune mintea cu..., a fi rupt în coş de foame
şi de sete. Alcătuieşte alte două expresii care să conţină substantivele coş, respectiv mintea.
3. a. Identifică o enumeraţie şi explică efectul utilizării ei în text.
b. Selectează, din text, pronumele personale cu forme neaccentuate. Elimină pe cele care se
repetă. Renunţă apoi la sunetele care apar de două ori în lista pronumelor rămase. Şterge
acum o vocală şi adaugă alta pe care ai eliminat-o la un moment dat. Ce pronume se obţine

p.2. prof. Comănescu Florentina Maria, comanescuflorentina@yahoo.com

 prin combinarea sunetelor pe care le ai la dispoziţe în final? Indică persoana, numărul, forma
şi cazul acestui pronume.
4. a. Scrie două substantive proprii formate printr-un procedeu identificat în text. Arată cum s-au
format cele două substantive.
b. Corectează enunţurile:
Împăratul i-a chemat la masă la ora doisprezece.
Împăratul aniversează 12 ani de la căsătoria fiicei sale mai mari.
5. Alcătuieşte expresii cu termenii astâmpăr, gură, minte.
6. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă.
7. Scrie, în maximum trei enunțuri, rezumatul textului.
8. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text.
9. Menționează cazul și funcția sintactică a cuvintelor: harabale, cu pâine, Flămânzilă și Setilă,
mâncare și băutură, celorlalți, cu mâncarea, toată, mâncarea, de foame și de sete, ochii, 12,
picioarele, în gură, ca la o împărăție.
Subiectul II
Descrie în 25-30 de rânduri un personaj numit Tont-Tontălău (caricatură)
Vei primi punctajul integral, dacă:
 detaliile referitoare la aspectul fizic şi moral al personajului sunt prezentate prin
exagerare;
 portretul conţine cel puţin două elemente amuzante;
 vei integra cel puţin o expresie care să conţină numele unei figuri geometrice;
 textul tău va fi corect în ceea ce priveşte: logica şi claritatea enunţurilor, adecvarea
conţinutului la cerinţe; registrul de comunicare şi stilul adecvate conţinutului;
 te vei exprima corect, respectând normele ortografice şi de punctuaţie în vigoare.

3.
Nitam - nisam,
Omul s-a numit Adam. Rumeni, iuţi şi dolofani.
Adam era cam cârn Ca la 5 şi 6 ani.
Şi scurt cât o coadă de târn. Ţinându-se în livadă
Eva, cam peltică, De mână, ca să nu cadă,
....................................... Numărau mereu pe deşte
Zicea cate-n loc de carte, Ce au şi ce mai lipseşte.
Şi etie, nu hârtie, ..........................................
........................................... Şi vă spui ce le-a lipsit.
Şi Adam sta supărat N-aveau cu ce să se joace:
Că vorbea cam scâlciat. Fincă n-aveau dobitoace.
Când vorbim şi povestim, Dumnezeu şi el uitase
Ca să lămurim, Să le facă-n zile şase,
Băiatul şi fata Dobitoacele.
Erau de 3 zile gata. (Tudor Arghezi, Facerea lumii – Balet pe
Erau mici, șapte silabe)
Însă voinici,

Subiectul I
1. Transcrie, din text, trei termeni aparţinând câmpului semantic al noţiunilor matematice.
Stabileşte, într-un enunţ în care să foloseşti cel puţin un concept matematic şi unul gramatical,
ceea ce au în comun doi din aceşti termeni.
2. Dezvoltă un răspuns (4-6 rânduri) pentru a arăta faptul de viaţă care constituie pentru autor
punctul de plecare în construirea universului imaginar din această poezie.

p.3. prof. Comănescu Florentina Maria, comanescuflorentina@yahoo.com

 3. Formează patru derivate cu prefixe diferite de la acelaşi verb predicativ selectat din text.
4. Extrage, din text, şase cuvinte fără funcţie sintactică. Alcătuieşte, apoi, o propoziţie dezvoltată
în care să foloseşti, o singură dată, în rolul de cuvinte de legătură doar pe cele selectate de
tine.
5. Identifică, în text, patru termeni din câmpul semantic al vorbirii peltice.
6. Stabilește valoarea morfologică a verbului a fi (din text) și alcătuiește enunțuri cu alte două
valori morfologice.
7. Alcătuiește un dialog de 10-12 rânduri în care să-ți imaginezi o conversație între Adam și
Eva, așa cum ni prezintă poetul Tudor Arghezi.
8. Menționează modurile și timpurile verbelor utilizate în text.
9. Scrie care este rolul puntelor de suspensie din text. Stabilește tipul rimei folosite de poet.
Subiectul II
Pornind de la situaţia imaginată de poetul Tudor Arghezi, scrie o povestire hazlie de 25 - 30
de rânduri despre numărul zilelor săptămânii.
Vei primi punctajul integral, dacă:
 vei construi textul având în vedere că acesta trebuie să aibă : introducere, cuprins şi
încheiere;
 vei utiliza personificarea ca procedeu artistic dominant;
 vei utiliza cel puţin două moduri de expunere diferite;
 textul tău va fi corect în ceea ce priveşte: logica şi claritatea enunţurilor, adecvarea
conţinutului la cerinţe; registrul de comunicare şi stilul adecvate conţinutului;
 te vei exprima corect, respectând normele ortografice şi de punctuaţie în vigoare.

4.
Puşca este alcătuită din trei părţi:
partea de sus,
partea de mijloc
şi partea de jos.
Partea de sus este compusă din:
partea de sus a părţii de sus şi
partea de mijloc a părţii de sus şi
partea de jos a părţii de sus.
Partea de mijloc este compusă din:
partea de sus a părţii de mijloc şi
partea de mijloc a părţii de mijloc şi
partea de jos a părţii de mijloc.
Partea de jos este compusă din:
partea de sus a părţii de jos şi
partea de mijloc a părţii de jos şi
partea de jos a părţii de jos –
Foc!
(Nichita Stănescu, Puşca)

Subiectul I
1. a. Exprimă printr-o operaţie matematică în câte părţi a fost divizată puşca.
b. Scrie câte cuvinte monosilabice sunt în text.
c. Calculează diferenţa dintre numărul cuvintelor monosilabice şi numărul părţilor în care a
fost divizată puşca.
d. Scrie cu cifre romane numărul format din patru cifre identice cu rezultatul obţinut la
punctul c adunat cu 1.
2. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor „de sus”, „de mijloc”, „de jos”. Alcătuieşte trei
propoziţii în care cuvântul determinat de structurile anterioare, cu forma de singular,
nominativ-acuzativ, articulată hotărât, să aibă funcţii sintactice diferite. Precizează-le.

p.4. prof. Comănescu Florentina Maria, comanescuflorentina@yahoo.com

 3. a. Explică valoarea stilistică a enumerării „părţilor anatomice” ale puştii.
b. Rearanjează părţile componente, construind o nouă puşcă. Realizează pe scurt (4-6 rânduri)
descrierea acestei noi puşti.
4. Notează valoarea morfologică, din text, a cuvântului „foc”. Alcătuieşte un enunţ în care să
aibă o valoare morfologică diferită. Precizeaz-o. Adaugă acestui cuvânt o vocală ce nu poate
fi niciodată semivocală, pentru a obţine un substantiv comun de genul feminin. Scrie apoi
diminutivul acestui substantiv, cât şi al cuvântului iniţial.
5. Explică utilizarea semnelor de punctuaţie din primele patru versuri.
6. Alcătuiește familia lexicală a cuvintelor: pușcă, trei, foc.
7. Menționează valoarea morfologică a cuvântului de, în enunțurile următoare:
a. Partea de sus s-a rupt.
b. De! Dacă nu ai învățat la timp!
c. L-a certat de s-au speriat și vecinii.
d. De este un cuvânt simplu.
8. Explică utilizarea celor două puncte de la sfârșitul primului vers și a punctului de la sfârșitul
celui de al patrulea vers.
9. Stabilește măsura primelor patru versuri.
Subiectul II
Scrie o compunere de 25-30 de rânduri în care, folosind termeni şi expresii din domeniul
matematicii, să prezinţi „reţeta bunei înţelegeri” cu obiectul de studiu limba şi literatura română.
Vei primi punctajul integral, dacă:
 vei construi textul având în vedere că acesta trebuie să aibă: introducere, cuprins şi
încheiere;
 vei dovedi originalitate în realizarea compunerii;
 te vei integra firesc în spaţiul imaginat;
 vei utiliza următoarele figuri de stil: personificare, comparaţie, epitet, enumeraţie;
 textul tău va fi corect în ceea ce priveşte: logica şi claritatea enunţurilor, adecvarea
conţinutului la cerinţe; registrul de comunicare şi stilul adecvate conţinutului;
 vei respecta normele ortografice şi de punctuaţie în vigoare.

5.
Sus, pe sub nori, hipopotamul
a zburat un unghi... de cocori. ţine paralelogramul,
Oho, ce să fie? hulubul
Animalele tocmai erau cubul,
la lecţia de geometrie. omida
Să luăm de îndată măsuri, piramida...
să nu se zburătăcească şi alte figuri! Măgarul îşi ţine cu putere
Elefantul obez unghiul său de vedere
s-a aşezat pe trapez, şi zice: „Iubiţi colegi şi profesori,
berbecul cel berc să nu ne facem probleme din
bate cuie în cerc, cauza unor cocori,
două lebede grele căci, ştie oricine,
ţin strâns de liniile paralele, nu-i rău fără bine:
ciocănitoarea la primăvară dacă cocorii se ouă,
are grijă să nu fugă bisectoarea, în loc de-un unghi, se vor întoarce două...”
şoricelul plin de sârguinţă (Arcadie Suceveanu, Lecția de geometrie)
trage cu coada de circumferinţă,

BERC2, BEÁRCĂ, berci, -ce, adj. 1. (Despre animale) Cu coadă scurtă sau scurtată; fără coadă. 2. (Despre căciuli; la f.)
Fără vârf, fără ţugui, teşit;
HULUB (HULUBI), s.m. – Porumbel.

p.5. prof. Comănescu Florentina Maria, comanescuflorentina@yahoo.com

Subiectul I
1. Selectează, din text, 12 termeni diferiţi ce formează câmpul semantic al matematicii.
Alcătuieşte un anunţ în interes personal, în care să foloseşti un sfert din numărul acestor
termeni.
2. Identifică două imagini artistice în care este sugerat universul geometriei. Subliniază
aspectele care au caracter de ficţiune şi numeşte, printr-un singur substantiv comun, la plural,
articulat hotărât, aspectul din realitate ce a sugerat poetului aceste imagini.
3. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor: figuri, de circumferinţă, cubul, două.
4. Identifică valorea morfologică, din text, a cuvântului paralele. Alcătuieşte un enunţ în care
acelaşi cuvânt să aibă o valoare morfologică diferită faţă de cea din text. Precizeaz-o.
5. Găseşte o expresie sinonimă pentru „unghiul său de vedere”. Scrie alte trei expresii care să
conţină substantivul vedere.
6. Desparte în silabe și transcrie fonetic următorii termeni: unghi, întoarce, ouă, căci, unghiul,
paralelogramul, circumferință, liniile, geometrie, facem, zice, trage, ciocănitoarea, cerc,
zburătăcească.
7. Selectează, din text, termenii care alcătuiesc câmpul lexical al animalelor. Alcăuiește o
scrisoare amicală (adresată unui prieten) în care să-i povestești o vizită la o grădină zoologică.
8. Desparte fraza următoare în propoziții: ştie oricine, nu-i rău fără bine.
9. Spune de ce ai vrea sau nu ai vrea să mai citești și alte poezii scrise de Arcadie Suceveanu (2
argumente).
Subiectul II
Valorificând mesajul textului – suport Lecţia de geometrie de Arcadie Suceveanu, scrie o
compunere narativă de 25 – 30 de rânduri cu titlul Unghiul de vedere.
Vei primi punctajul integral, dacă:
 vei construi textul având în vedere că acesta trebuie să aibă cele trei părţi cunoscute;
 vei folosi cel puţin patru termeni din câmpul semantic al matematicii;
 vei utiliza următoarele figuri de stil: personificare, comparaţie, epitet, enumeraţie;
 textul tău va fi corect în ceea ce priveşte: logica şi claritatea enunţurilor, adecvarea
conţinutului la cerinţe; registrul de comunicare şi stilul adecvate conţinutului;
 te vei exprima corect, respectând normele ortografice şi de punctuaţie în vigoare.

6.
Se bat spumă gălbenuşurile cu apa caldă. Se adaugă treptat 2/3 din zahăr şi zahărul vanilat
şi se freacă până se obţine o compoziţie cremoasă. Se încorporează albuşurile bătute spumă tare
împreună cu restul de zahăr, făina cernută cu praful de copt şi pudra de cacao (sau ciocolată
amăruie rasă). Se toarnă compoziţia într-o formă tapetată cu folie specială şi se coace, la foc
moderat, circa 30 de minute.
2. Se freacă untul cu 4 linguri de zahăr şi cu pudra de cacao. Separat, se freacă ouăle întregi
cu restul de zahăr, pe aburi, până devin spumoase şi îşi dublează volumul. După răcire, se amestecă
cu compoziţia de gălbenuşuri, se adaugă portocalele tăiate mărunt şi esenţa de rom.
3. Se taie blatul în două, pe orizontală, se pune crema între cele două blaturi şi se montează
tortul.
4. Se topeşte ciocolata pe aburi, se freacă cu untul şi se îmbracă tortul cu această glazură. Se
decorează cu jumătăţile de miez de nucă şi cu fulgii de cocos.
(Tort mascotă, în Aroma dulciurilor de Sărbători, din săptămânalul Click pentru femei)

A.
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:
- titlul şi numele revistei din care a fost preluat;
- ocazia pentru care se propune prepararea prăjiturii;
- domeniul în care se încadrează informaţia (literar, culinar, ştiinţific).

p.6. prof. Comănescu Florentina Maria, comanescuflorentina@yahoo.com

2. Menţionează ingredientele necesare preparării primei compoziţii.
3.Scrie cum s-au format cuvintele: gălbenușuri, cremoasă, tapetată, spumoase, amăruie, treptat, tăiate.
4. Alege varianta corectă de răspuns pentru cerinţa:
Fraza: Separat, se freacă ouăle întregi cu restul de zahăr, pe aburi, până devin spumoase şi îşi
dublează volumul este alcătuită din:
a) trei propoziţii principale;
b) o propoziţie principală şi două propoziţii secundare;
c) două propoziții principale și una secundară.

B.
Redactează o compunere de 10 – 15 rânduri, în care să descrii modul în care ai decora tortul, dacă ai fi
ajutor de cofetar.
În compunerea ta, trebuie:
- să prezinţi forme, culori, desene etc.;
- să valorifici secvenţele din text referitoare la decorarea tortului;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- modul de expunere dominant să fie descrierea.
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

7.
a) Gura mai lesne vorbeşte adevărul decât minciuna.
b) Învaţă să fii înţelept din greşelile altora.
c) Rădăcinile învăţăturii sunt amare, dar fructele ei sunt dulci.
d) Înţelept, cel ce tace, însă la cele ce nu se cuvine a grăi.
e) Tăcerea, răspuns la cel ce te necinsteşte; iar de vrei mai mult şi-un: „Mulţumim dumitale”.
(Proverbe româneşti)
A.

1. Selectează, din cele cinci proverbe, pe acela care ți se pare mai expresiv și explică, în cinci
rânduri, sensul lui.
2. Alcătuieşte trei expresii care să conţină substantivul cu funcţie de subiect din primul enunţ/primul
proverb.
3. Identifică predicatele din a treia frază/al treilea proverb şi precizează felul lor.
4. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: lesne, înțelept, la. Alcătuiește câte un enunț în care
aceleași să aibă alte valori morfologice.
B.
Redactează o compunere, de 10 – 15 rânduri, despre înţelepciune, personajul principal fiind colegul
tău de bancă, Ghiţă.
În compunerea ta, trebuie:
– să foloseşti naraţiunea şi dialogul;
– să valorifici informaţii din textele subiectelor I şi II;
– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
– să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

8.

Poşta Română a deschis expoziţia Sporturile de iarnă în timbre şi imagini la Muzeul

Naţional Filatelic, sala „Dimitrie C. Butculescu”. Această expozitie va fi deschisă publicului în
perioada 11 – 28 februarie 2010, fiind dedicată Jocurilor Olimpice de Iarnă – Vancouver 2010 şi
ilustrează tema propusă prin machete ale diferitelor mărci poştale româneşti emise cu ocazia

p.7. prof. Comănescu Florentina Maria, comanescuflorentina@yahoo.com

olimpiadelor de iarnă desfăşurate de-a lungul timpului, precum şi prin numeroase mărturii legate de
tradiţiile sporturilor de iarnă în România.
Dintre cele mai importante piese expuse amintim cupa de campioni mondiali la bob cucerită
de Alexandru Frim şi Vasile Dumitrescu la Engelberg (Elveţia) în 1934 şi diploma prin care s-a
conferit Premiul naţional pentru sport, în acelaşi an, celor doi bobeuri români. Pe plan artistic,
Jocurile Olimpice de Iarnă de la Grenoble sunt evidenţiate printr-o frumoasă fotografie cu care Ion
Mihăică a cucerit locul I (medalia de aur) la concursul internaţional de fotografii dedicat
olimpiadelor. Activitatea bogată a celebrului sportiv Mihai Flamaropol este ilustrată prin diploma
care conferă titlul de antrenor emerit la hochei şi ordinul Meritul Sportiv.
(Gazeta sporturilor, 12.02.2010)
A.
1 Selectează din text trei informaţii interesante pentru un iubitor al sporturilor de iarnă.

2 Găseşte, în text, numele a trei sportivi români de valoare internaţională.

3 Demonstrează, în maximum 10 rânduri, caracterul ficţional/nonficţional al acestui text.
4 Selectează, din text, o propoziţie dezvoltată. Transformă această propoziţie într-una simplă, cu
predicat nominal.

B.
Redactează o compunere de 10 – 15 rânduri, în care să prezinţi o ştire sportivă despre un campion
român la bob.
În compunerea ta, trebuie:
– să foloseşti un registru de comunicare specific domeniului respectiv;
– să valorifici informaţii din text;
– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
– să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

9.
Curcubeul este un fenomen optic şi meteorologic care se manifestă prin apariţia pe cer a unui
spectru de forma unui arc colorat atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din
atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul se observă după ploaie, când soarele este apropiat de
orizont.
Centrul curcubeului este în partea opusă soarelui faţă de observator. Trecerea de la o
culoare la alta se face continuu, dar în mod tradiţional curcubeul este descris ca având un anumit
număr de culori; acest număr diferă de la o cultură la alta, de exemplu în tradiţia românească
secvenţa culorilor este adesea prezentată astfel: roşu, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru,
indigo şi violet, şi memorată sub forma acronimului ROGVAIV. Ordinea culorilor este de la roşu în
exteriorul arcului la violet în interior.
În condiţii de vizibilitate bună uneori se poate observa şi un curcubeu mai slab, concentric cu
primul, ceva mai mare şi cu ordinea culorilor inversată. Teoretic există nu numai acest curcubeu
secundar, ci o infinitate de ordine superioare, dar practic cu ochiul liber au fost observate doar
primele patru; al treilea şi al patrulea sunt şi mai slabe şi se află de aceeaşi parte cu soarele, ceea ce
îngreunează mult observarea.
Acelaşi fenomen are loc şi în alte condiţii, de exemplu cu lumina lunii (sau orice altă sursă de
lumină) în loc de soare, cu picături de apă provenite de la spargerea valurilor, fântâne arteziene,
cascade, stropitori etc., cu alte lichide în loc de apă ori cu obiecte solide şi transparente (sticlă,
polistiren etc.) în formă sferică ş.a.m.d.
(De la Wikipedia, enciclopedia liberă)

A.
1. Alege trei din numele culorilor curcubeului şi formează cu acestea câte un derivat verbal,
respectiv, adjectival.

p.8. prof. Comănescu Florentina Maria, comanescuflorentina@yahoo.com

2. Găseşte trei numerale; precizează valoarea morfologică a acestora, precum şi funcţia lor
sintactică.
3. Cuvântul acronimului este:
a) arhaism;
b) regionalism;
c) neologism;
– are funcţia sintactică de:
a) complement circumstanţial de mod;
b) atribut substantival genitival;
c) complement circumstanţial de loc;
– iar sensul său este:
a) fără nume;
b) format din numele mai multor culori;
c) format din literele sau din segmentele iniţiale ale altor cuvinte.
4. Fragmentul citat este:
a) o descriere ştiinţifică;
b) o descriere literară;
c) un text narativ
– în care predomină termeni specifici domeniului:
a) fizică;
b) arte plastice;
c) geografie;
– având drept scop:
a) informarea cititorilor;
b) delectarea acestora;
c) emoţionarea lor.

B.
Redactează o compunere, de 10 – 15 rânduri, în care să prezinţi confruntarea dintre om şi natură, prin
ochii unui prezentator de ştiri.
În compunerea ta, trebuie:
– să foloseşti naraţiunea şi descrierea;
– să foloseşti cel puţin patru termeni specifici unui anumit domeniu;
– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
– să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

10.
În Europa există mulţi migratori care ajung în părţile nordice în timpul primăverii şi al verii.
De obicei, aceste migraţii sunt mai puţin spectaculoase decât cele ale fluturilor-monarh şi adesea nu
vedem decât apariţia bruscă în curţile noastre a amiralilor roşii, a moliilor-scai şi a moliilor-colibri.
Aceşti fluturi nu pot supravieţui iernilor nordice şi ei îşi petrec lunile reci în sudul Europei sau în
nordul Africii. Pe măsură ce primăvara pătrunde în regiunile nordice ale Europei aceşti fluturi
migrează odată cu ea, ajungând în Scandinavia la sfârşitul primăverii.
La venirea toamnei, majoritatea lor mor, dar se crede că unii migrează înapoi spre sud deşi
există puţine dovezi clare în acest sens. Dacă încălzirea globală va progresa, atunci aceşti migratori
probabil vor putea să supravieţuiască iernilor mai blânde din nord.
(Fluturi şi molii în Animale şi plante)

A.

1 Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text.

2 Construieşte două imagini vizuale cromatice, una realizată prin epitet şi alta alcătuită dintr-o
comparaţie, referitoare la migraţia fluturilor.

p.9. prof. Comănescu Florentina Maria, comanescuflorentina@yahoo.com

3 Alcătuiește enunțuri cu valorile morfologice ale lui a.
4 Rezumă, în 2 – 4 rânduri, viaţa fluturilor din Europa.

B.
Exprimă-ţi opinia, în 10 – 15 rânduri, despre relaţia oameni – păsări/fluturi, valorificând
informaţii prezente în cele două texte citate.

În elaborarea elaborarea opiniei, trebuie:

– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri;
– să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei
opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;

– să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie
şi de punctuaţie).
11.
Revista „Tuş” s-a născut din plăcerea autorilor ei de a scrie, din plăcerea desenatorilor ei de
a desena şi din plăcerea companiei Reea de a realiza cel mai amuzant proiect pe care l-a realizat
vreodată: o revistă pentru copii şi pentru cei care ar dori să redevină copii, o revistă care îşi propune
să-şi încânte vizitatorii, să-i fascineze, să-i surprindă şi să-i reţină în mrejele ei de tuş negru sau
colorat, pe scurt, să-i facă să intre într-un duş cu tuş...
(Către cititori..., Revista Tuş)

A.
1. Enumeră persoanele cărora li se adresează revista Tuş.
2. Explică, în 4 – 6 rânduri, sensurile sintagmei să-i facă să intre într-un duş cu tuş.
3. Găseşte un enunţ sinonim cu următorul: să-i reţină în mrejele ei de tuş negru sau colorat.
4. Selectează, din text, o enumeraţie şi o repetiţie.

B. (12 p.)
Redactează o compunere de 10 – 15 rânduri, în care să fragmentul selectat din revista Tuş este
nonliterar.
În compunerea ta, trebuie:
– să formulezi clar şi logic argumentele care să justifice punctul de vedere exprimat;
– să valorifici secvenţele din text;
– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
– să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

AM REUȘIT! SUNT FERICIT!

p.10. prof. Comănescu Florentina Maria, comanescuflorentina@yahoo.com

 AM TRECUT ÎN CLASA a VI-a

p.11. prof. Comănescu Florentina Maria, comanescuflorentina@yahoo.com